În România, două treimi din tinerii de la sate nu se înscriu la o facultate, spre deosebire de cei de la oraș, unde doar o treime renunță la ideea studiilor superioare. Printre motivele invocate de aceștia se numără lipsa banilor sau programe educaționale neatractive. Procentul tinerilor români care termină o facultatea este de doar 23,3%, aproape de două ori mai mic comparativ cu media Uniunii Europene, de 41,2%, se arată într-un raport despre monitorizarea educației, realizat de Comisia Europeană. Iar cei care aleg studiile superioare mizează pe dezvoltarea fermelor personale, așa cum vom vedea cazul celor doi tineri antreprenori.

Sistem de irigații în județul Botoșani

Șandor Căuneac, un tânăr fermier cu facultate, vrea să lucreze modern la ferma vegetală a familiei din comuna Hlipiceni, județul Botoșani. Tânărul administrează cca 600 ha.

„Sunt student la Facultatea de Agricultură din Iași, anul I. Vreau să accesez fonduri europene pentru a achiziționa utilaje agricole noi și pentru a beneficia în viitor de un sistem de irigații. (...) 2023 a fost un an nu prea strălucit, dar putem să ne încheiem anul pe plus, deși venim cu datorii de anul trecut. Lucrăm în mod special cultura de porumb, floarea-soarelui, soia și grâu. Anul acesta, la floarea-soarelui am avut o producție medie de 3,5 tone/ha, la porumb 7 tone/ha, la grâu 6,5 tone/ha, iar la soia 2 tonă/ ha“, specifică tânărul fermier Șandor Căuneac din județul Botoșani.

Livada superintensivă cu soiuri din Polonia

Ștefan Florea este din Fălticeni, județul Suceava, și student în anul IV la Facultatea de Horticultură din Iași. În prezent, tânărul administrează un business de familie, început în anul 1997 de bunicul și tatăl său, mai exact are în exploatație 12 hectare de livadă superintensivă de măr, cu material săditor din Polonia (soiuri: Gloster, Idared, Jonathan, Golden Delicios, Granny Smith, Szampion) și un depozit cu o capacitate de 400 de tone.

Piața de desfacere, cea mai mare provocare

„Pe lângă condițiile meteorologice nefavorabile din ultimii ani, consider că cea mai mare provocare este piața de desfacere, importurile fiind din ce în ce mai abundente. Înființarea unui singur hectar de astfel de livadă este de aproximativ 30-40 mii euro, densitatea pomilor fiind foarte mare. Am ales să studiez horticultura pentru a continua afacerea de familie și a dobândi cunoștințe noi în acest domeniu. Pe viitor, după absolvirea studiilor, îmi propun să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii. Totodată, dorim achiziționarea unei linii de procesare în vederea obținerii de suc pentru valorificat“, specifică Ștefan Florea, viitor inginer horticol în județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

• Aproximativ 100 de tineri fermieri, dintre care 5 din Republica Moldova, s-au înscris în seria V a programului. Tinerii participanți au un obiectiv comun, acela de a-și dezvolta afacerea agricolă și de a se implica în reprezentarea fermierilor pe plan național și european.
• Grupul Agricover este susținătorul principal al programului, împreună cu alți parteneri precum BCR Social Finance și SummitAgro. Cei 3 parteneri finanțează programul și toate activitățile conexe pentru participanții la cursuri.

Clubul Fermierilor Români a lansat la finele lunii octombrie a 5-a serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“. Programul și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul tinerilor în comunitatea rurală. Acesta pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Putem, acum, prin acești tineri, să gândim în mod concret schimbările necesare din agricultura românească. Prin ei vom schimba satul românesc, vom schimba modul în care agricultura este apreciată de cei care o fac și de cei care beneficiază de rezultatele ei. Programul «Tineri Lideri pentru Agricultură» a devenit, prin lansarea celei de a 5-a serie, un anagajament împlinit în Pactul între generații pentru viitorul agriculturii. Reînnoirea generațională poate fi o soluție pentru problemele întâmpinate în momentul de față de sectorul agricol, printr-un angajament voluntar între cele două generații“, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“, organizat de Clubul Fermierilor Români, urmărește 3 obiective: să asigure succesiunea, să-i pună pe tinerii absolvenți în poziția de vectori ai transformării și să dezvolte o comunitate de afaceri. „Am pornit de la ideea de formare ca proces al transformării, ca ulterior să punem toată energia noastră în construirea unui vehicul care să împingă sistemul din România la nivelul celor mai performante țări. Agricultura joacă un rol vital în societatea noastră, iar pregătirea noilor lideri este mai importantă ca niciodată.“

„A fost introdus în programă un curs nou, «Influențare fără autoritate» și un curs de «Story Telling», care îi vor ajuta pe tineri să-și consolideze relațiile atât cu membrii familiei, cât și cu partenerii de afaceri. Le vom propune tinerilor din seria a V-a și un nou proiect privind procesul de succesiune în fermele din România, care va constitui o bună oportunitate de interacțiune și schimb de experiențe cu alți fermieri din România. Ne dorim ca tinerii să interacționeze unii cu alții, să lucreze în echipe și, în același timp, să aplice cunoștințele și abilitățile dezvoltate în timpul cursurilor atât în proiectele propuse de noi, cât și în fermele lor“, declară Violeta Daria, managerul programului.

„Astăzi, odată cu lansarea celei de-a cincea serii, suntem mai aproape de realizarea visului nostru: pregătirea a 1.000 de tineri fermieri care să poată prelua leadershipul ecosistemului agricol, asigurând schimbarea generațională în fermă și transformarea agriculturii românești sustenabile. Visați cu mine asupra destinului agriculturii românești, având această comunitate puternică de tineri pregătiți să conducă fermele, afacerile de familie din agricultură. Fiecare absolvent al programului de formare este o promisiune pentru o agricultură mai prosperă și mai durabilă“, spune Jabbar Kanani, membru în consiliul director al Clubului Femrierilor Români, inițiatorul și fondatorul programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

Grupul Agricover se implică în inițiativa Clubului Fermierilor Români încă din prima serie a programului și susține astfel și anul acesta cheltuielile de școlarizare pentru participanții din seria 2023-2024, în cadrul acțiunilor sale de responsabilitate socială.

„Agricover este dedicat dezvoltării agriculturii românești, iar schimbarea generațională din ferme reprezintă fundamentul acestei evoluții. Suntem convinși că investiția în tinerii fermieri este investiția în viitorul nostru și suntem bucuroși să vedem cum creștem și înflorim împreună cu fiecare zi ce trece. Acești 100 de tineri care s-au alăturat astăzi programului ne aduce mai aproape de atingerea obiectivului nostru, acela de a pregăti profesional 1.000 de tineri lideri pentru agricultura de mâine“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Seria a V-a: continuitate și noutăți

Datorită succesului seriei anterioare, programul va rămâne structurat pe următoarele trei module: (1) Leadership și management, (2) Reprezentare și comunitate, (3) Agribusiness prezent și viitor.

Cursurile se încheie pe 15 martie cu un concurs de planuri de business dezvoltate de tineri în program, pentru care au lucrat organizați pe echipe. Va exista un juriu avizat, care va evalua proiectele în baza unor criterii bine definite și va premia cea mai bună idee de business.

Se mențin cele două direcții importante care consolildează „structura de rezistență“ a programului: dezvoltarea unui plan individual de carieră și a unui plan de afaceri pentru propria fermă. Cele două instrumente sunt, totodată, utile pentru că tinerii fermieri au oportunitatea de a înțelege care este utilitatea și aplicabilitatea fiecărui curs. Totodată, tinerii vor avea un mentor pentru planul individual de dezvoltare și, la solicitarea lor, pot beneficia de experiența unui mentor – fermier experimentat, care îi va sprijini permanent cu feedback și îndrumare pentru îmbunătățirea activităților din ferma lor, în cadrul Programului de mentorat propus de Clubul Fermierilor Români.

Obiectivul programului

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și a asigura succesiunea afacerilor fermierilor.

Profilul participanților

Participanții sunt tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri, dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate. În program se pot înscrie tineri indiferent de facultatea absolvită, mărimea fermei sau tipul de afacere agricolă. Este necesar ca exploatația agricolă să fie înscrisă la APIA.

Curricula

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile de pregătire în următoarele domenii: Administrarea Afacerii; Business Management; Leadership; Comunicare și vorbire în public; Diplomație și protocol; Vânzare și tehnici de negociere; Marketing și Story Telling în agribusiness; Resurse umane; Simulare de business; Succesiunea afacerii de familie; Asigurări agricole; Comerțul cu cereale; Reforma PAC și Pactul Ecologic European; Managementul financiar al fermei; Tehnologie și digitalizare.

În funcție de interes, participanții la program pot opta pentru stagii de internship la Bruxelles, la Reprezentanța României la Comisia Europeană, Comisia de Agricultură din Parlamentul European sau asociații europene ale fermierilor, în România la instituțiile responsabile din agricultură – MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul parteneriatului cu aceste instituții. (I.B.)

Viitorul nu se construiește așteptând, el se construiește lucrând zi de zi... Iar munca în agricultură nu este deloc ușoară, dacă ne gândim că oamenii trebuie să iasă în câmp sau să îngrijească animalele, chiar dacă sunt 40 de grade sau -25. Evoluția tehnologică își spune însă cuvântul și în acest sector, iar tehnologizarea ușurează munca angajaților. Sunt și voci care spun că tinerii ar trebui să aleagă să profeseze în acest sector, care nu va intra niciodată într-un con de umbră, ci, din contră, va oferi condiții tot mai bune și salarii peste medie.

Puterea exemplului este cel mai bun mod de a inspira o persoană, iar pentru a întări și mai mult cele spuse vă prezentăm tineri care din pasiune aleg domeniul agriculturii.

Pe tractor de la vârsta de 15 ani, în ferma din Seini, Maramureș

Cristina Crișan are vârsta de 15 ani, este în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ din Seini, județul Maramureș, iar în timpul liber este omul de încredere la ferma mixtă a familiei, cu un efectiv de 70 de bovine, dar și cu 120 de hectare de teren agricol.

„Familia mea se ocupă cu agricultura, avem un efectiv de 70 de vaci de lapte, viței și tauri, rasele Red Holstein și Bălțată românească. Eu de mică m-am ocupat de agricultură, de fiecare dată când am avut ocazia mergeam cu tatăl meu cu tractorul, pe câmp sau la animale. De un timp am învățat să conduc tractorul și pot să îmi ajut mai ușor tatăl cu afacerea sa, pentru că avem și o suprafață de 120 de hectare de teren agricol. Anul acesta am vrea să accesăm fonduri europene, ca să ne modernizăm ferma cu utilaje agricole“, ne spune tânăra maramureșeancă.

În ferma de la Seini, familia Crișan va ieși anul acesta mult mai profitabil față de anul trecut în ceea ce privește producția agricolă, iar utilajele din fermă ajută.

„Cultivăm porumb, grâu, mazăre, orz, ovăz, triticale și lucernă. La cultura de grâu media pe anul acesta a fost 5,5 t/ha. La porumb ne așteptăm la o producție mult mai mare față de anul trecut. La fermă avem cinci tractoare și o combină. Nu sunt ultimele modele, însă ne facem treaba cu ele ca la carte. Anul acesta am achiziționat o semănătoare de păioase de la Maschio Gaspardo. Este un utilaj foarte bun și ne face munca mult mai ușoară. Până acum toate utilajele au fost achiziționate cu fonduri proprii. Ca tânăr fermier, să lucrezi în agricultură trebuie muncă și iar muncă“, mai adaugă maramureșeanca.

Struțul, „pasărea cămilă“ la Găgești, Vaslui

Ferma de struți, o afacere rentabilă: Ai avea curajul? Sebastian Buta este un alt tânăr de 20 de ani, student la Facultatea de Agricultură din Iași, care a găsit o soluție alternativă la ferma de familie din județul Vaslui, o fermă de struți, investiție pornită de la zero.

„Administrez împreună cu familia o fermă vegetală, pe raza comunei Găgești, județul Vaslui. După foarte multe luni în care am studiat despre struți, am hotărât că este un business de viitor, cu foarte mari perspective. Îmi doresc ca în viitorul apropiat să pun în practică toate tehnologiile învățate pe parcursul studiilor“, ne spune Sebastian Buta, tânărul crescător din județul Vaslui.

La aproximativ 2,7 m înălțime și cântărind până la 140 kg, struțul este cea mai înaltă și mai grea dintre păsări, având cel mai mare ou.

Adolescent pasionat de tractoare cu mulți cai putere

Alessio Plăeșu este un tânăr de 17 ani din Scărișoara, comuna Corbasca, județul Bacău. A ales agricultura deoarece de mic copil a fost atras de utilaje agricole, în special de tractoarele mari. A încercat și alte domenii, dar nu a găsit unul mai potrivit decât acesta, aici este singurul loc în care muncește din pasiune, nu din obligație.

Tinerii, încurajați să investească în agricultură

Oportunitățile pe care le are un tânăr fermier să se dezvolte în România acum sunt mari, după ce Planul Național Strategic îi dă posibilitatea de a beneficia și de mai mulți bani de la stat. De altfel, în ultimii ani, România a reușit să crească numărul tinerilor care au ales să investească în agricultură.

Planul Național Strategic vine cu un ajutor în plus pentru tinerii sub 40 de ani. Mai exact, pe lângă cuantumul pe suprafață, care din 2023 este de 96,47 euro la hectar, tânărul fermier mai primește 46 de euro la fiecare hectar. În total, pentru acest sprijin complementar sunt puse la bătaie în Planul Național Strategic 67,20 milioane de euro. De asemenea, în pilonul 2 sunt măsuri dedicate tinerilor fermieri cu un buget total de 420 milioane de euro, dintre care pentru investiții 169 milioane de euro și pentru instalare 250 milioane de euro.

Beatrice Alexandra MODIGA

Am primit pe adresa redacției o scrisoare care m-a impresionat atât prin stilul relatării, cât și prin prisma poveștii în sine. O publicăm mai jos fără niciun fel de modificare. (B.P.)

Asistăm neputincioși la drame care se scriu sub ochii noștri. Din ce în ce mai mulți tineri din familii cu statut financiar foarte bun aleg să cadă victime ale consumului de droguri sau alcool și produc adevărate catastrofe cu vieți răpuse și multă suferință în urma lor.

Există însă și povești pozitive despre voință și putere, povești incredibile de viață ce se scriu în jurul nostru, fără însă să ajungem să le cunoaștem vreodată pe unele dintre ele.

Într-o societate în care tinerii pun astăzi accent pe valori fără fundament, mai întâlnim și tineri care ne uimesc, care dau peste cap statisticile și care pot fi exemple de viață nu doar pentru alți tineri, ci și pentru adulții care deseori se lovesc de provocările vieții.

A rămas repetent în clasa I, dar ce a urmat i-a surprins pe toți! Povestea de viață a lui Marcel Mustafa, una dintre acele povești care ne poate motiva când ne este greu, îl are ca protagonist pe un tânăr din satul Zăvoaia, din județul Brăila, care ne demonstrează că, atunci când îți dorești ceva cu adevărat, nimic nu poate sta în calea ta, nici măcar lipsa banilor sau a condițiilor.

Singurul care a mers la școală dintr-o familie cu 6 frați

„Numele meu este Mustafa Marcel, am 22 de ani și tocmai am absolvit Liceul Tehnologic «Panait Istrati» din Brăila. Provin dintr-o familie numeroasă, cu 6 copii. Niciunul dintre membrii familiei mele nu are studii și niciun loc de muncă permanent, lucrează cu ziua prin sat și astfel își câștigă existența“ – își începe povestea de viață Marcel, tânărul care și-a impresionat profesorii și colegii prin rezultatele obținute la examenul de bacalaureat, unde a reușit o performanță uimitoare.

Când avea 7 ani, l-a vizitat acasă o învățătoare care mergea din poartă în poartă să convingă părinții să-și înscrie copiii la școală. Cu greu, cedând mai mult insistenței copilului care își dorea la școală, părinții acestuia au fost de acord să îl înscrie în clasa I. Dificultățile financiare ale familiei, precum și cheltuielile necesare pentru a-i asigura copilului cele necesare au condus la retragerea acestuia de la școală după doar două luni, reușind însă în anul următor să îl înscrie iar. „Dacă pentru alți copii era importantă marca ghiozdanului primit de la părinți, pentru mine primul ghiozdan a fost o sacoșă de rafie. Am mers ceva timp cu ea la școală, până când mi-au cumpărat părinții primul ghiozdan, făcându-mă cel mai fericit copil din lume“, a povestit Marcel.

Învățătoarea, a doua mamă

În clasa întâi, pentru că trebuia sa meargă cu familia la muncile câmpului, a înregistrat absențe care au condus la repetenție. Această situație avea să fie însă în favoarea lui, fiind preluat de către învățătoarea care avea să îi fie a doua mamă. „Doamna Dan Săndica-Ionica, învățătoarea mea, a fost îngerul meu păzitor în școala primară. Dânsa m-a învățat să scriu și, nu în ultimul rând, mi-a cumpărat rechizite din banii ei. Această persoană minunată mi-a călăuzit primii pași, mi-a oferit consiliere psihologică și mi-a fost mentor în cei 4 ani. Când acasă părinții mei se certau din cauza neajunsurilor, pentru mine era îngrozitor. Singurul loc de refugiu în acele momente grele era școala“, ne-a relatat tânărul Marcel.

Ziua la muncă, seara la studiu

După terminarea ciclului gimnazial, pentru a se întreține și a-și ajuta familia a fost nevoit să se mute la oraș și să urmeze cursurile unei școli profesionale (învățământ dual). Însă pentru că-și dorea mai mult de la viață, s-a înscris la liceul seral, fiind nevoit să lucreze pentru a se întreține.

Ziua lucra, iar seara învăța până târziu în noapte, încercând să descifreze singur rezolvările problemelor de matematică. Operele literare erau cele care îl relaxau și îl ajutau să viseze la o viață mai bună. Nu se ducea niciodată la culcare fără să-și citească obiectivele personale pe care și le-a propus ca motivație. În fiecare seară îngenunchea în fața icoanei, se ruga și mulțumea lui Dumnezeu.

În clasa a XI-a era fascinat de mentorii din mediul online, și-și cheltuia puținii bani pe care îi câștiga pe cărți de dezvoltare personală. După cei trei ani de liceu la seral, Marcel a susținut luna trecută examenul de Bacalaureat, obținând media 9,01 prin propriile forțe, fără nicio oră de meditații, ci doar prin studiu individual.

Iubește agricultura și conexiunea cu pământul

Marcel a fost admis al treilea și este proaspăt student la Facultatea Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole din cadrul USAMV București și își dorește să urmeze o carieră în acest domeniu. „Am ales Facultatea de Management în domeniul agricol deoarece de mic copil mi-au plăcut conexiunea cu natura, senzația aceea de libertate deplină atunci când ești înconjurat de frumusețea creației Domnului, aerul proaspăt pe care-l respiri după ce ară tractorul, culesul roadelor muncii tale și, nu în ultimul rând, contribuția pe care o voi aduce societății prin agricultură. Să nu uităm că, indiferent de criza prin care trecem sau de război, avem și vom avea nevoie de hrană“, a declarat tânărul despre motivația pentru care a ales această facultate. De asemenea, își dorește un job pe perioada facultății cu program flexibil, pentru că nu vrea să neglijeze studiul.

De la repetenție la premiul I

A reușit în fiecare an de școală să-și surprindă profesorii și părinții: dacă în clasa I a repetat anul, și-a luat revanșa în următorii ani, ajungând primul din clasă, primind și bursă socială, bani care îi folosea pentru cumpărarea rechizitelor și a hainelor pentru școală.

Aurel ȘERBAN

Clubul Fermierilor Români a organizat cu succes, putem spune, cea de-a III-a ediție a Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“ în data de 7 iunie 2023. Evenimentul a reunit peste 400 de fermieri tineri și seniori, actori politici importanți, experți în agribusiness, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, precum și parteneri din România și de la Bruxelles.

Printre participanții remarcabili se numără Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Victor Negrescu, europarlamentar, Thierry de l'Escaille, președintele ELO (Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ), și Adam Nowak, vicepreședintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori).

Cu o participare semnificativă și diversificată, conferința a reprezentat, în fapt, un real forum de discuții și schimb de idei în ceea ce privește problemele și oportunitățile sectorului agricol. Evenimentul a reușit să aducă la un loc experiențele și cunoștințele fermierilor tineri și seniori, să faciliteze dialogul între actorii politici importanți și să încurajeze colaborarea cu parteneri internaționali.

Agricultura reprezintă un pilon vital al economiei României și Europei, iar această conferință a avut ca scop identificarea și promovarea soluțiilor inovatoare pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector. Participanții au avut ocazia să abordeze provocările semnificative cu care se confruntă agricultura, cum ar fi îmbătrânirea populației fermierilor, scăderea veniturilor și schimbările climatice, și să propună soluții inovatoare pentru a depăși aceste obstacole.

Oportunități pentru tinerii fermieri

Conferința a debutat cu o sesiune dedicată oportunităților și provocărilor pentru tinerii fermieri din România și Europa. În cadrul acesteia, au fost prezentate și analizate politicile publice românești și europene, precum și contextul social-politic și economic în care operează sectorul agricol. Participanții au avut ocazia să afle despre cele mai recente inițiative și proiecte care vizează sprijinirea dezvoltării fermierilor tineri.

Momentul culminant al conferinței a fost prezentarea propunerii de creare a unui Centru European pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri în Agricultură. Propunerea pentru înființarea acestui centru a fost susținută de reprezentanții și partenerii Clubului Fermierilor Români, fiind considerată o oportunitate deosebită de dezvoltare și promovare a tinerilor lideri din agricultură.

În continuarea conferinței, s-au abordat problemele economice ale sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea durabilă și sprijinirea tinerilor fermieri. Participanții au discutat despre mecanismele de sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv finanțarea prin fonduri europene, accesul la credite și piețe, dezvoltarea și promovarea de noi modele economice pentru creșterea valorii adăugate.

A doua parte a conferinței s-a concentrat pe aspecte de mediu și pe soluțiile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii și creșterea sustenabilității în acest sector. Experții invitați au prezentat exemple concrete de aplicare a soluțiilor digitale în agricultură și au discutat despre modalitățile de formare și educare a tinerilor fermieri pentru a utiliza aceste tehnologii inovatoare.

200 de tineri fermieri, parte în program

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a subliniat: „Suntem încântați să constatăm succesul răsunător al acestei conferințe și implicarea activă a fermierilor tineri și seniori, a actorilor politici și a tuturor celor activi în dezvoltarea agriculturii. Prin această conferință, am reușit să promovăm inițiativele și modelele de succes care contribuie la creșterea performanței agriculturii din România. Ne dorim să continuăm să sprijinim și să pregătim tinerii fermieri pentru a deveni lideri de succes în agricultură și să transformăm agricultura românească într-un model de referință pentru performanța economică, socială și de mediu.“

Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“ a oferit participanților oportunitatea de a-și împărtăși experiențele și de a-și dezvolta rețele de contact. Prin schimbul de opinii și transferul de cunoștințe, participanții au identificat soluții inovatoare care vor contribui la creșterea performanței și sustenabilității afacerilor lor.

Evenimentul a marcat, de asemenea, continuarea programului de formare „Tineri Lideri pentru Agricultură“, derulat cu succes de Clubul Fermierilor Români încă din 2019. Peste 200 de tineri fermieri au absolvit acest program până în prezent, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, oferindu-le instrumentele și cunoștințele necesare pentru a conduce afaceri agricole de succes și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.

Ținta iniţială a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“ era să pregătească 1.000 de copii de fermieri, absolvenţi de facultate, să devină liderii care să îşi asume un rol în comunitate, în afacerea lor, dar şi un rol în punerea tehnologiei la lucru pe noile modele. Programul are trei obiective: să asigure succesiunea, să îi pună pe tineri în poziţia de vectori ai transformării şi să dezvolte o comunitate de afaceri.

Florian Ciolacu a menţionat că au fost patru serii până în prezent şi că interesul participanţilor a crescut de la o serie la alta. În prezent, se fac recrutări şi nu toţi cei intervievaţi sunt admişi. Până în prezent, peste 200 de tineri au absolvit programul, iar obiectivul Clubului este de a pregăti 1.000 de tineri în următorii ani, antreprenori care vor duce agricultura românească la următorul nivel.

Bogdan PANȚURU

Agricultura devine o opțiune pentru tot mai mulți tineri din județul Neamț. Un exemplu vine din comuna Ghindăoani. Leonte Lorențo-Mihai are vârsta de 19 ani și studiază la Facultatea de Agricultură USV Iași, învățământ la distanță, anul I.

În Ghindăoani, județul Neamț, un tânăr de 19 ani aduce inovația în ferma sa cu ajutorul studiilor superioare în domeniul agricol.

Tinerii agricultori și fondurile europene schimbă paradigme

Mulți dintre cei care au pus pe picioare o afacere în județul Neamț au muncit mai întâi în străinătate, în ferme, iar, cu sprijinul oferit de UE, tinerii fermierii români devin tot mai atrași de acest domeniu. Practic, tinerii agricultori și fondurile europene încep să schimbe paradigme, iar tot mai mulți dintre aceștia aduc inovația în ferma de familie.

Un student al Facultății de Agricultură și-a schimbat complet viața după ce a venit din Italia. În prezent, tânărul fermier deține alături de familie o fermă vegetală cu o suprafață de 30 ha și administrează 8.000 mp de solarii, producând diverse legume (tomate, castraveți, ardei, fasole păstăi etc.). În anul 2020, familia Leonte a reușit să acceseze două proiecte prin fonduri europene pentru modernizarea fermei, unul de 93.000 euro, prin Submăsura 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală și celălalt de 25.000 euro, în cadrul Submăsurii 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Perspective de viitor: înființarea unei fabrici de ulei și de procesare fructe și legume

„Totul a început în anul 2016, atunci când împreună cu familia m-am reîntors în țară din Italia, cu scopul de a iniția o mică afacere, pornind de la o suprafață de 1.000 mp de solarii și 6 ha de teren arabil. Motivul care ne-a determinat să pornim un business în agricultură s-a născut din dorința de a câștiga proprii bani, prin munca câmpului. Cea mai mare provocare întâlnită cu care mă confrunt și în momentul actual este inovația, prin descoperirea noutăților la fiecare pas și încercarea de a fi mereu la curent cu tot ce este nou în acest domeniu. În primii ani, toată investiția a fost din fonduri proprii, iar abia în 2020 am accesat fonduri europene. În ceea ce privește flota de utilaje, deținem două tractoare de 95/80 CP și unul de 95 CP. Am ales studiul în acest domeniul pentru a mă specializa și pentru a aduce plus valoare fermei. În următorii ani ne dorim să înființăm atât o mică fabrică de ulei, cât și una de procesare fructe și legume“, specifică Leonte Lorențo-Mihai, tânăr fermier în județul Neamț.

Beatrice Alexandra MODIGA

Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience oferă întotdeauna oportunități tinerelor generații, iar în luna martie a invitat peste 150 de studenți și elevi din instituțiile de învățământ cu profil agricol să ia parte la un tur al fabricii de producere semințe din Afumați și să discute cu experții agronomi despre profesiile din sfera agriculturii.

Studenții și elevii prezenți și-au început ziua în stația din Afumați cu o instruire de siguranță și conduită, urmată apoi de o prezentare a istoriei Corteva în România. În urma modulului teoretic, tinerii au rămas cu informații prețioase despre țările în care Corteva activează și exportă produse, dar și despre date tehnice din fluxul tehnologic atât din stație, cât și din câmp.

Cea de-a doua parte a evenimentului a constat în vizita propriu-zisă în stația de producție semințe, unde elevii și studenții invitați au putut vedea zona de recepție porumb, depănușare, uscare și batozare. De asemenea, li s-a prezentat stația nouă de condiționare și linia de tratament, dar au putut face și un tur prin magazii.

Ca fostă participantă a programelor pentru tineri organizate de Corteva Agriscience și actual angajat în companie, Elena-Andreea Stoian a spus: „În calitate de student și angajat Corteva Agriscience, am avut deseori privilegiul să mă bucur de astfel de evenimente care încurajează tânăra generație să se familiarizeze cu domeniul agricol și să prospere în cadrul lui. Ceea ce pentru mine a început cu o astfel de vizită, s-a concretizat într-o frumoasă carieră, pe parcursul căreia Corteva m-a inspirat și sprijinit să privesc plină de curiozitate sectorul agricol. Aici am conștientizat importanța agriculturii ca sursă esențială de creștere economică, de ocupare a forței de muncă, de reducere a sărăciei și de securitate alimentară. Iar astăzi mă bucur că și alți colegi studenți și elevi sunt împinși spre inovație și prosperitate de Corteva Agriscience prin astfel de vizite și evenimente care îi vizează direct, fiind și orientate spre nevoile și interesele lor.“

Experții Corteva Agriscience România au subliniat valorile companiei și au arătat cum aceasta ajută și reprezintă în primul rând oamenii. Angajații Corteva au punctat că, prin serviciile pe care le oferă fermierilor, compania contribuie la construirea unei lumi mai durabile, oferind astfel generațiilor următoare posibilitatea de a face parte din agricultură și de a crea o lume mai prosperă. Corteva Agriscience consideră că este important ca tinerii studenți să se familiarizeze și să se îndrăgostească de profesiile și oportunitățile oferite de sfera agriculturii, astfel că participanții la eveniment s-au putut interesa și despre oportunitățile de angajare oferite de companie direct de la angajații Corteva.

„Consider că aceste evenimente sunt foarte utile atât pentru Corteva, cât și pentru tinerii noilor generații, care pot primi direct de la sursă prezentări despre activitățile și valorile companiei. După cum bine știm, sectorul agricol este mereu în căutare de talente noi deoarece oamenii și animalele au nevoie de hrană. Este un sector superb atunci când vine vorba de antreprenori din noile generații care sunt capabili să identifice oportunități de afaceri acolo unde nu pare a exista niciuna. Există încă mult loc pentru îmbunătățiri în sectorul agricol, dar am putut observa că atitudinile față de agricultură și față de pozițiile agricole se schimbă într-o direcție pozitivă. Dacă altădată tinerii obișnuiau să evite acest sector, acum sunt mult mai entuziaști și mai concilianți atunci când vine vorba de alegerea unei cariere în acest domeniu“, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova Corteva Agriscience.

Clubul Fermierilor Români a lansat seria a IV-a a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Ne bucurăm că anul acesta avem un număr mult mai mare de tineri fermieri participanți la nivel național, din mai multe județe, ceea ce demonstrează că interesul pentru program a crescut. Tinerii au specializări diferite – cei mai mulți au absolvit facultăți cu profil agricol, într-adevăr, dar avem și absolvenți de economie, studii juridice, matematică-informatică, teologie, medicină, ingineri. Participanții la program au posibilitatea de a se conecta, de a lucra împreună, de a face schimb de idei și de experiențe, de a afla informații noi și, foarte important, de a se conecta și integra în comunitatea tinerilor lideri fermieri pe care noi am construit-o prin acest program“, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Tinerii vor fi pregătiți în spiritul «Pactului între generații» lansat de Club în vederea schimbării de generații pentru viitorul agriculturii și vor avea posibilitatea să se înscrie și să parcurgă «Programul de mentorat» dezvoltat de echipa noastră pe principii moderne, ancorate în realitatea din ferme. Munca bine făcută și responsabilitatea asumată generează valoare și energie care se transferă și celor cu care tinerii lucrează, pentru care pot fi adevărate modele personale și de business, contribuind astfel la schimbarea mult așteptată în agricultură pe termen mediu-lung“, consideră Florian Ciolacu.

„Cunoașterea înseamnă putere. Am pornit această aventură de cunoaștere, căci știam că trebuie schimbată imaginea pe care o avea agricultura. Era vital să modificăm sau, mai bine zis, să oferim o viziune modernă asupra unui subiect fierbinte: agribussines-ul și modul în care se face agricultură în secolul XXI“, a subliniat Jabbar Kanani, inițiatorul și arhitectul acestui program.

Învățătură și performanță

Nicolaie Apopi, președintele în exercițiu al Clubului Fermierilor Români, s-a adresat tinerilor: „Fără să învățăm tot timpul, nu putem să performăm. Când mă uit la dumneavoastră îmi amintesc de mine acum 22 de ani.“ Grupul Agricover se implică în inițiativa Clubului Fermierilor Români privind pregătirea tinerei generații de fermieri și susține și anul acesta cheltuielile de școlarizare pentru toți cei 105 participanți din seria 2022-2023, în cadrul acțiunilor sale de responsabilitate socială.

„Le urăm bun venit tinerilor fermieri înscriși în cea de-a IV-a serie a programului Tineri Lideri pentru Agricultură. Ne bucurăm să le fim alături, convinși fiind că acești tineri valoroși au o contribuție importantă în definirea viitorului agriculturii românești. Continuăm să investim în formarea tinerilor lideri prin acordarea de burse, iar obiectivul nostru este ca în zece ani să susținem formarea a o mie de astfel de tineri pregătiți să ducă mai departe afacerile familiilor și să crească performanța fermelor românești“, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat de Clubul Fermierilor Români împreună cu Fundația Leaders, integrator al programului, și are ca parteneri educaționali companii de training renumite și apreciate în România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Seria a IV-a: continuitate și noutăți

Ca urmare a experienței dobândite în decursul primelor trei serii, a analizelor realizate și feedback-ului primit de la absolvenți, anul acesta programul a fost restructurat pe următoarele trei module: (1) Leadership și management, (2) Reprezentare și comunitate, (3) Agribusiness prezent și viitor.

Au fost introduse în programă un curs nou, „Lucru în echipe“, și proiecte pe care fermierii le dezvoltă împreună la finalul fiecărui modul și la finalul programului (3 la număr). Clubul urmărește ca tinerii să interacționeze unii cu alții, să lucreze în echipe, să aplice cunoștințele și abilitățile dezvoltate în timpul cursurilor și, în același timp, să beneficieze de interacțiune și feedback din partea trainerilor pe măsură ce dezvoltă aceste proiecte.

Introduse la seria a III-a, continuă și în noua serie elaborarea planurilor de dezvoltare individuală și de business, precum și activitățile de mentorat. Sub atenta coordonare a trainerilor și specialiștilor, tinerii vor dezvolta un plan individual de carieră și un plan de afaceri pentru propria fermă, care îi vor ajuta să măsoare progresul lor ca lideri și ca manageri, dar și progresului business-ului fiecăruia. Cele două instrumente sunt, totodată, utile pentru că tinerii fermieri au oportunitatea de a înțelege care este utilitatea și aplicabilitatea fiecărui curs.

De asemenea, tinerii vor avea doi mentori unul pentru planul individual de dezvoltare și altul care îi va sprijini permanent cu feedback și îndrumare pentru realizarea și aplicarea planurilor de business. Cursurile se termină pe 17 martie, însă tinerii vor mai avea o întâlnire în care vor prezenta proiectele de absolvire pentru care au lucrat organizați pe echipe. Va exista un juriu avizat, care va evalua proiectele în baza unor criterii bine definite și va premia cea mai bună idee de business. (I.B.)

• Programul are înscriși 105 tineri fermieri dornici să-și dezvolte afaceri agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles.
• Grupul Agricover susține financiar cursurile pentru toți cei 105 participanți, dintre care 10 tineri fermieri sunt din Republica Moldova și Serbia.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru o nouă serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, astfel peste 120 de copii de fermieri sunt așteptați să participe la a patra ediție a programului, care va debuta în toamnă și care își propune să îi pregătească pe aceștia pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

• Programul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani provenind din familii de fermieri
• Se dublează numărul de participanți față de seria curentă: 120 de tineri vor fi selectați pentru seria a patra care va debuta în această toamnă

Obiectivul Clubului Fermierilor Români este de a pregăti peste 1.000 de tineri fermieri până în anul 2027.

„Programul Tineri Lideri pentru Agricultură își consolidează prin noua serie rolul important într-un proces complex de transformare a agriculturii românești, răspunzând creativ unor provocări majore comune tuturor țărilor europene: lipsa de atractivitate pentru agricultură a noii generații, asigurarea continuității în fermă (pe fondul îmbătrânirii populației) și riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii și modele de afaceri. Este primul program major european care vine cu o abordare integrată a temelor menționate, urmărind identificarea, antrenarea și susținerea unei noi generații de lideri în agricultură, oameni pregătiți să preia afacerea familiei, să se implice responsabil în viața comunității rurale, să fie vectorul transformării inovative a afacerii pe baze antreprenoriale și tehnologice.”,  a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

Referindu-se la conținutul programului și la participanți, Florian Ciolacu a adăugat: „Avem o viziune clară și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea acestei noi generații de antreprenori-lideri în agricultură. Cursurile planificate în program și stagiile de internship sunt alese să susțină punerea în valoare a acestor tineri, conștientizarea rolului lor în viitorul agriculturii și asumarea responsabilității în transformarea acestui domeniu, pentru prosperitatea afacerii familiei lor, a celor pe care îi conduc, a comunității rurale. Suntem bucuroși să putem anunța că deja a treia generație de cursanți este aproape de absolvire și așteptăm cu nerăbdare să creștem comunitatea tinerilor lideri – cei care reprezintă viitorul agriculturii românești”.

Lansat în anul 2019, programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (cu exploatația înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

Parteneri Program

Grupul Agricover, în calitate de Partener Principal al programului, continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții.

”Promisiunea Agricover se conturează într-un proiect din ce în ce mai consistent, avem peste 100 de tineri fermieri beneficiari ai burselor de participare în cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, organizat an de an de Clubul Fermierilor Români și lansăm etapa de înscriere pentru a patra serie de cursanți care vor începe cursurile în toamnă. Suntem consecvenți misiunii declarate la nivel de grup, aceea de a susține generațiile următoare de tineri fermieri care se implică în ferme alături de părinții lor și de a le crea cadrul în care să-și dezvolte competențele de management și de leadership pentru agricultura performantă, transformată din ce în ce mai evident de fenomenele tehnologizării și digitalizării.”, a declarat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. 

Curricula Program

Programul se desfășoară pe parcursul a șapte luni și cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

Stagii de internship

Un punct major de interes în cadrul programului îl reprezintă stagiile de internship facilitate de Clubul Fermierilor Români, care se vor derula pe tot parcursul programului. Astfel, în funcție de interes, participanții se pot înscrie la stagii de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor) sau în România, la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole.

Calendar înscrieri. Perioadă interviuri și selecție candidați

Înscrierile în ediția 2022-2023 a programului se desfășoară în perioada 21 februarie – 31 iulie. Tinerii care aplică pentru program vor trece printr-un proces de selecție în perioada 7 martie – 19 august, în urma unor întâlniri cu specialiștii Clubului. La sfârșitul fiecărei luni din perioada martie – august vor fi anunțați tinerii selectați să participe la program. Lista finală a tinerilor care vor participa la program va fi publicată pe 22 august.

Perioadă desfășurare Program

Cursurile sunt obligatorii și se vor derula în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023, la București, câte o săptămână pe lună.

Mai multe informații despre programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” sunt disponibile la link-ul https://cfro.ro/tineri-lideri, iar formularul de înscriere în ediția 2022-2023 a programului poate fi completat online aici: https://cfro.ro/formular-inscriere-tineri-lideri.

O parte din tinerii din judeţul Suceava care au muncit în ultimii ani în străinătate vor să revină în ţară şi să înceapă o afacere în agricultură. Deşi un tânăr fermier poate primi până la 50 de mii de euro, bani nerambursabili, ei preferă să investească banii câştigaţi în alte țări în utilaje şi în înfiinţarea culturilor.

S-au apucat de stupărit pentru a fi alături de copiii rămaşi acasă

Cristi Olărița din satul Mihăiești a început albinăritul în 2017, cumpărând primii stupi după ce s-a întors din străinătate. A studiat, dar a şi „furatׅ“ meserie de la apicultorii mai experi­mentaţi din zonă şi, an de an, a crescut numă­rul familiilor, transformând această pasiune într-o mică afacere, de familie. Tot ceea ce are nevoie pentru această pasiune face cu mâna sa, cu truda lui şi a soţiei şi consideră că pentru a avea o miere deosebită trebuie să respecţi o „tehnologie” foarte veche, aproape neschim­bată şi transmisă din generaţie în generaţie, de mii de ani. Fiind într-o zonă înconjurată de livezi, păduri, fâneţe şi terenuri agricole pe care se cultivă rapiţă, floarea-soarelui şi porumb, Cristi reuşeşte să ofere albinelor cadrul natural pentru a obţine miere de o cali­tate foarte bună, preferând apicultura staţio­nară în locul pastoralului.

„Suntem tineri apicultori, de patru ani ne-am apucat de stu­părit, cu gândul să stăm acasă alături de copii, să nu mai plecăm în străinătate, pentru că cei doi copii aveau nevoie de părinţi acasă. Am decis să producem aici, să vindem aici, să avem o afacere de familie, să fie o afacere pe care să o putem lăsa și copiilor şi de aceea am şi dat numele copiilor afacerii noastre: Stupina Ştef & Ane. Începutul este greu, până ne cunoaște lumea, dar merită, apicultura este frumoasă. Avem 60 de stupi, mierea este 100% naturală, stăm pe vatră, nu facem pastoral. Pe vatră mierea este mult mai curată, suntem într-o zonă unde se fac stropiri cu pesticide foarte rar, iar atunci când se fac suntem anunţaţi şi nu mai lăsăm albinele să iasă din stup. Cantitatea de miere este mai mică, nu avem o producţie aşa de mare ca în pastoral, dar ne mulțumim cu mai puțin. Avem și produse apicole, începând cu tinctură de propolis, folosită pentru imunitate, răceli, viroze, miere de primăvară care conține păpădie şi păducel, miere de rapiță, polen, miere cu căpăceală, căpăcelul de la fagure fiind un foarte bun pansament gastric. Păstura este mai greu de scos, onorăm doar comenzile pentru că, fiind un pic mai scumpă, lumea nu prea cumpără, deşi o cură cu păstură are numeroase beneficii în eliminarea toxinelor, reglarea digestiei şi menţinerea sănătăţii organismului nostru“, ne-a spus Cristi Olărița.

Apicultura este mai rea ca pescuitul

Ca să ducă această afacere mai departe, Cristi Olărița şi-a găsit şi un loc de muncă şi toți banii câștigați îi investeşte tot în apicultură pentru a mări numărul de familii de albine şi pentru mici dotări.

„Păcat că apicultorii din România nu sunt sprijiniți, nu am luat ajutorul de minimis, birocrația fiind prea mare, acte foarte multe. Suntem înscriși în Asociația Crescătorilor de Albine ACA, de când ne-am apucat de apicultură. Ne extindem în speranța că pe viitor lumea va aprecia produsele noastre și va fi mai bine. O astfel de pasiune, de afacere – pentru că noi când ne-am apucat de apicultură nu ne-am gândit la profit, a fost un hobby, o plăcere – presupune şi costuri, iar producţia este dependentă de mai mulţi factori climatici. Apicultura este mai rea ca pescuitul. Nu te mai poți lăsa de ea“, consideră Cristi Olărița.

Au învăţat să cultive şi să vândă căpşune în Germania, apoi, întorşi acasă, şi-au făcut propria fermă

Soţii Simona şi Adrian Moloce din satul Hurjuieni, comuna Gălăneşti, sunt doi tineri care, după terminarea facultăţii, în lipsa unui loc de muncă în ţară, au plecat la cules de căpşune în Germania. Cei doi au învăţat de la nemţi tehnologia de cultivarea a căpşunilor şi în urmă cu câţiva ani au decis să nu mai plece la muncă în străinătate şi să înceapă acasă propria afacere în agricultură.

„Este o afacere de familie cu căpșuni care a pornit din afară. În Germania am văzut cum se pot face bani din căpşuni şi am considerat că se poate și în România. Şi chiar se poate. Tot ce am câștigat în Germania timp de 7 ani, pentru că am lucrat pe sezoane, am investit în ferma de la Hurjuieni. Plecarea în străinătate a fost o necesitate la început și s-a transformat într-o mică afacere acum.

Cultivăm o suprafață de 10 hectare de căpșuni, o parte din suprafaţă fiind cu soiuri remontante. În afară de prezența la târgurile agricole, avem câteva contracte cu un lanț de hipermarketuri și în rest vindem în zonă, lumea ne cunoaşte deja şi ne caută. Soiurile de căpșuni sunt din import, soiuri autohtone sunt destul de puține și ca să ai performanță și producție trebuie soiuri performante“, ne-a spus Adrian Moloce.

A lucra propriul teren este o oportunitate

La cei 34 de ani, Adrian lucrează în fermă împreună cu soţia, Simona, de 31 de ani şi tatăl său este singurul angajat permanent. În comparaţie cu alţi fermieri, cei doi soţi nu se plâng de lipsa zilierilor şi spun că forţă de muncă se găseşte, dar trebuie plătită la preţul corect.

La începutul lunii septembrie, pe Simona şi Adrian i-am întâlnit vânzând căpşune în prima piaţă volantă organizată anul acesta în municipiul Suceava de Direcţia Agricolă Suceava, iar câteva zile mai târziu în micul chioşc amplasat la o intersecţie din  centrul comunei Gălăneşti.

„Cultura este în câmp deschis, folosim sistem de irigare prin picurare. Gustul căpșunilor de toamnă este un pic diferit față de cele care se fac primăvara, dar și acestea au un gust foarte bun. Se poate face și dulceață, se poate face orice, dar producția din toamnă fiind mai mică, recomand cele de primăvară – vară, a căror preț este competitiv pentru dulcețuri, siropuri, compoturi. Avem soiuri care sunt numai în primăvară şi soiuri remontante care fructifică atât primăvara cât și toamna. Producția este diferită, se duce de la 6-7 tone la hectar până la 20 de tone la hectar.

Prețul unui kilogram de căpșune în luna septembrie este de 12-15 lei, dar primăvara le avem la 6-7 lei. Nu avem subvenție spe­cială la căpșune, dar ne descurcăm. Sunt ani mai buni, sunt ani mai răi. 2021 a fost un an mediu pentru că am avut un episod de gheață care a diminuat mult recolta de toamnă“, a precizat Adrian Moloce.

Simona şi Adrian au şi un îndemn pentru tinerii români care muncesc în agricultura din alte ţări: „Celor care se află pe meleaguri străine și muncesc în agricultură, pentru că nu este o rușine să culegi fructe, legume în alte țări pentru a-ți câștiga existența, pentru un trai mai bun, le-aș  transmite că se poate reuși și în țara noastră dacă ai economisit ceva bani şi ai în proprietate o bucată de teren. O afa­cere în agricultură este mai grea la început, dar îţi va aduce satisfacţii într-un timp scurt.“

Legumele de Berchișești produse de un tânăr venit din Franţa sunt la mare căutare

Sorin Olari s-a întors din Franța la sfâr­şitul anului 2018 pentru a fi împreună cu fami­lia. Şi, pentru că nu şi-a găsit un loc de muncă stabil, în primăvara anului 2019 s-a apucat de legumicultură în satul natal, Berchişeşti. În primul an a cultivat legume de pe o suprafață mai mică pentru a vedea dacă se fac, fiind cunoscut faptul că în nordul extrem al României toamna vine repede, primăvara târziu, iar loca­litatea în care locuiește tânărul fermier este bătută frecvent de crivăţ.

„Am dorit să revin acasă, nu știam de ce să ne apucăm și, pentru că aveam un pic de experiență în domeniul acesta şi o bucată de teren, am decis împreună cu soția să facem agricultură. În Franța am lucrat în legumicultură. Acolo am învăţat arta cultivării în solarii şi sere, acolo am învăţat tehnologii şi am văzut ce înseamnă investiţiile în echipamente moderne care asigură succesul garantat. Am preluat modelul culturilor legumicole în sistem protejat de la francezi şi ne-am întors acasă pentru a face legumicultură ca în Franţa. Am făcut totul pe cont propriu, toţi banii câștigați afară i-am investit în agricultură pentru că la noi este greu să te extinzi, mai ales că am decis să facem o agricultură folosind doar îngrăşământ natural şi fără chimicale.“

„Faptul că în primul an, în 2019, am avut trufandale bio într-o perioadă a anului când alţi români abia visau la salată sau ceapă verde, iar în toamnă cămările gospodinelor au fost pline cu zacuscă, tocane, dar şi de ridichi negre, ceapă, mor­covi etc. obţinute de mine, m-a determinat să rămân în ţară şi să continui. În anul 2020, în plină pandemie, am mai făcut două solarii pentru legume şi un solar mai mic pentru căpșuni și sper să avem puterea să ne mai extindem cu un solar în acest an sau în primăvara viitoare.

Cele mai căutate sunt roșiile «Inimă de bou», Arawak, soiurile de roșii de Buzău, capia «Ureche de elefant», vinetele, ardeii graşi, gogoșarii, ardeii iuți și semiiuți. Produsele le vând în piața agroalimentară din Gura Humorului, marțea și vinerea. Oamenii deja mă cunosc, nu pot produce legume încât să mulțumesc pe toată lumea, nu fac față cerințelor şi de aceea încercăm să ne extindem, dar numai atât cât ne putem permite, pentru că în agricultură riscul este foarte mare. Vine un îngheţ timpuriu mai puternic sau o grindină de dimensiuni mai mari, aşa cum a fost la sfârşit de august, şi distruge tot. Dacă ai credit, dacă ai accesat proiecte pentru a obţine finanţare, de unde scoţi producţie pentru a face bani?“, se întreabă Sorin Olari.

Silviu BUCULEI

• Programul are înscriși un numărul dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești;
• Zece bursieri Agricover se alătură tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică.

București, 17 noiembrie 2020 – Clubul Fermierilor Români continuă pentru al doilea an consecutiv programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” și se implică responsabil în pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri, răspunzând unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, aceea de pregătire specializată în domeniul agricol, pentru a asigura succesiunea afacerii, implicit a conducerii viitoarelor ferme.

Ca reprezentant al fermierilor performanți, Clubul Fermierilor Români se implică activ în elaborarea și implementarea unor programe specifice, dedicate situațiilor complexe cu care se confruntă toți producătorii agricoli: nevoia de oameni pregătiți, calificați, motivați, angajați stabili și pro-activi.

“Luna trecută am dat startul celei de-a doua serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă gândită fundamental pentru antrenarea viitorilor lideri din agricultură. Având în vedere rezultatele obținute cu prima grupă, am fost încurajați și motivați să continuăm programul de pregătire cu o nouă serie, cu mai mulți participanți, astfel încât am început cursurile cu 30 de tineri fermieri din toate zonele României.  Anul acesta implicăm mai mulți parteneri educaționali și traineri, introducem cursuri noi și folosim o programă mult mai aplicată pe nevoile de business și de dezvoltare profesională și personală a tinerilor lideri fermieri. În cadrul procesului de selecție, ne-au făcut plăcere discuțiile cu tinerii, apreciem mult energia și entuziasmul lor, ideile pe care le au, planurile de viitor și ambiția de a le pune în aplicare”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Lansat în 2019, Programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii fermierilor membri ai Clubului pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în afacerile familiei și în comunitate, și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, sau în dialogul cu acestea. 

”Anul acesta suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Salutăm inițiativa Grupului Agricover care a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și susține 10 burse pentru anul 2020-2021, în cadrul acțiunilor de responsabilitate socială”, a continuat Florian Ciolacu.

Succesul viitorului afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, atât în plan profesional, pentru a asigura continuarea afacerii, cât și în cel al reprezentării intereselor fermierilor în cadrul instituțiilor europene responsabile pentru dezvoltarea agriculturii. Contribuim la dezvoltarea și responsabilizarea acestor tineri pentru a deveni LIDERI, așa cum are nevoie și merită agricultura din România.

Program: cfro.ro/tineri/

Clip video: youtu.be/XoD-_fYMpbM

***

DETALII PROGRAM TINERI LIDERI PENTRU AGRICULTURĂ

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

Profil Participanți

Tineri cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri.

Curricula Program

Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel: 

• INIȚIERE: Cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; leadership; managementul strategic; marketing; administrarea afacerilor; resurse umane; simulare de business.
• APROFUNDARE: Cursuri de 3 zile, de pregătire în următoarele domenii: legislativ-juridic; fiscal-audit; marketing și comunicare pentru afaceri; tehnologie.
• CONSOLIDARE: Stagii de internship la Bruxelles: Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; ComAgri din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor – ELO, FARM EUROPE, COPA-COGECA; Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României; Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole.

Perioadă desfășurare Program

Octombrie 2020 – Iunie 2021

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

• tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;
• persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de șefi sau manageri ai unei exploatații agricole, pentru prima dată. Transferul exploatației se realizează prin intermediul documentelor de proprietate și/sau arendă și/sau concesionare. Exploatația agricolă cu dimensiunea cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO produce în principal produse agricole vegetale și/sau animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor. În dimensiunea economică a exploatației agricole, culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75% din totalul SO, atât în anul 0 (așa cum este definit în actualul Ghid al solicitantului), cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată (pe toată perioada de implementare și monitorizare a proiectului).

SO reprezintă valoarea producției standard, calculată prin introducerea indicatorilor specifici exploatației în Cererea de finanțare.

Simona Nicole DAVID

În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce completează art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară, aprobate prin HG nr. 325/2019.

Prin actul normativ aprobat astăzi s-a stabilit valoarea Programului aferent anului 2020, respectiv 1.000.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinație.

Măsura urmărește crearea cadrului legal adecvat și a mecanismelor necesare de punere în aplicare a ”Programului pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară”, derulat pe perioada 2018-2020.

Astfel, prezentul act normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin instituirea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posiblitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Reamintim că angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

a) 1000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;

b) 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;

c) 500 lei pentru persoanele fără studii.

De asemenea, pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: madr.ro

Partenerii Forumului privind viitorul agriculturii, în asociere cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, au organizat o conferință care se alătură celorlalte forumuri organizate recent la Bruxelles. Astfel, evenimentul a permis continuarea dezbaterilor la București, concentrându-se pe subiecte care merită atenția tuturor jucătorilor din domeniul agricol, al protecţiei mediului, dar și al factorilor de decizie politică.

„Structura complexă a evenimentului, precum şi agenda specială fac ca acest forum să fie unul de o importanță majoră pentru toți factorii implicaţi în domeniul agricol. Tema acestui program reprezintă viitorul agriculturii, mai ales în contextul schimbărilor climatice. Motiv pentru care s-au ridicat multe probleme și s-au emanat nenumărate idei. Considerăm că a fost de bun augur întâlnirea de la Bruxelles, de la începutul lunii aprilie. De aceea LAPAR și ELO au decis să tragă concluziile la noi în România“, a declarat pentru revista Lumea Satului președintele LAPAR, Gheorghe Albu.

Provocările schimbărilor climatice

Specialiștii de la ELO sunt de părere că cercetarea în agricultură și aplicarea noilor tehnologii din domeniu sunt principalii factori asupra cărora România ar trebui să se concentreze pentru a putea face față schimbărilor climatice.

„Gazele cu efect de seră reprezintă o mare pondere în agricultură, iar biodiversitatea este afectată de extinderea agricolă. Degradarea soluri constituie un alt obstacol la nivel internațional, chiar și în România avem această problemă și ne confruntăm cu procesul de deșertificare. Toate acestea pot fi controlate cu ajutorul inovațiilor și tehnologiilor în agricultură. Pentru noi reprezintă o nouă tendință și o primim cu brațele deschise. Din păcate, în România există un decalaj în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea. Considerăm că se pot depune mai multe eforturi pentru a depăși această situație“, spune Andrei Svoronos, investitor Agribusiness EBRD.

Programul a continuat cu o sesiune privind impactul schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere despre prioritățile agricole și de mediu.

„Avem o problemă cu procesele de degradare a structurilor și fertilității pământului. Motiv pentru care am găsit soluții pentru a stopa procesele de degradare a solului. Este vorba despre perdelele forestiere de protecție“, a mai adăugat Albu.

Avem nevoie de tineri agricultori

Principalele mesaje transmise de reprezentanții României s-au axat pe nevoia de a sprijini tinerii fermieri, pe efortul depus în vederea finalizării noii Politici Agricole Comune până în 2021, dar şi pe dezvoltarea agriculturii româneşti, pe biodiversitatea ţării şi rezultatele obţinute în acest domeniu.

„Mulți tineri care vor un viitor bun trebuie să aibă încredere în agricultură deoarece pot să-și construiască o carieră strălucită. Dacă ar fi să mă mai nasc o dată, tot agricultor m-aș face. Pentru că prin această frumoasă meserie m-am realizat din punct de vedere profesional, am parcurs toate etapele posibile în profesia mea, de la munca de șef de fermă până la secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Cel mai important lucru este că sunt fermier“, a conchis președintele LAPAR, Gheorghe Albu.

Structura complexă a evenimentului, precum şi agenda specială fac ca acest forum să fie unul de o importanță majoră pentru toți factorii implicaţi în domeniul agricol.

Ruxandra HĂBEANU

• Romania poate hrăni 80 de milioane de oameni dar importa 2/3 din alimente!
• Raportul BNR asupra inflației, publicat în decembrie 2017, arată că deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 79,4% în 2017 față de 2016.
• România este plasată pe poziția 2 într-un top mondial al migrației (după Siria) realizat de ONU.
• României i-a fost amputată aproape jumătate din populația activă și aproape 18% din tinerii noștri nu au serviciu și nu învață. Dintre cei activi, unul din 2 tineri declară că vrea să plece în străinătate, iar unul din cinci deja a plecat.

Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărțea între marile moșii pe de o parte, și pe de altă parte milioanele de țărani care trudeau un petic de pământ. În ciuda avântului luat de tehnologie, în ciuda maturizării economice și a evoluției evidente din atâtea și atâtea domenii, agricultura românească a stagnat, având aceiași indicatori ai unei agriculturi bipolare: și acum avem câteva ferme de mii de hectare și mii de animale, iar la polul opus găsim un milion de ferme sub 10 ha.

• Realitatea este că 75% din fermele din România au 1-2 hectare și o producție medie anuală sub 2000 euro.

Agriculturii românești îi lipsește ferma medie – coloana vertebrală a agriculturii Europei – și implicit clasa de mijloc care să genereze și să susțină economia și dezvoltarea locală, pentru că acești oameni preferă să plece din România în speranța că vor avea un trai mai bun făcând același lucru, dar în altă parte. Mediul rural autohton este îmbătrânit - populația peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% în doar 3 ani, cu copii lăsați în grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, cătune părăsite  iar 9 români pleacă din țară în fiecare oră.

• În plus, avem și o problemă reală, de percepție. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producția alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Chiar cuvântului țăran - ca exponent al celor ce muncesc în acest domeniu - i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precădere ca o insultă. 

Și totuși, avem un extraordinar potențial agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi în UE, dar doar 3% din producție; avem 9% din totalul suprafețelor UE cultivate cu tomate și 2% din producție; doar 1/4 din laptele produs se procesează, față de cei 90% care reprezintă media europeană; avem un randament la producția agricolă de grâu cu 37% mai mic decât media europeană și cu 49% mai mic la porumb, în timp ce tendințele consumatorilor privind alimentația sunt mai favorabile ca oricând: apetența pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este în continuă creștere. Cererea de modalități inedite și bazate pe cultura locală de petrecere a timpului liber incluzând aici agroturismul, traseele prin păduri, masa la stână, etc. este și ea în creștere.

Totodată, există o cerere masivă de specialiști pregătiți pentru care, contrar percepției generale, și salariile sunt pe măsură: un tractorist poate câștiga 1.500-2.000 euro / lună, un medic veterinar specializat în animale mari poate câștiga 3.000 euro / lună, iar un șef de fermă 3.500 euro / lună.

Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (păduri, câmpuri de floarea soarelui, grâu, livezi, fânețe cu flori de câmp) - este o prioritate a PAC care finanțează creșterea calității vieții la sat (investiții în infrastructură), dar și investiții agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite și o economie rurala. Prin urmare, există miliarde de euro puse la dispoziția României pentru finanțarea de afaceri agricole și rurale, există chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri și linii speciale de finanțare pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii agricole.

Ba chiar mai mult. Pe măsură ce procesul de dezvoltare economică s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca făcând parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom și alte meserii nu doar atractive, dar și bănoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. În mod natural activitățile de producție, prelucrare, comercializare și distribuție a produselor agricole și zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazată pe tehnologii de ultimă generație.

“Pe scurt, aceasta este realitatea - cu bune și cu rele - de la care noi, World Vision, am plecat la drum într-o campanie menită să sprijine crearea unei noi generații de agricultori, să profesionalizeze meseria de agricultor în contextul în care 97% din fermieri nu au instruire în domeniu.”, a declarat Crenguța Victoria Bărbosu - Senior Program Manager in departamentul de Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.

“Campania intitulată <<Să fii agricultor e mai tare decât crezi!>> este o campanie de schimbare de mentalități privind agricultura, care vorbește pe limba tinerilor. Este o campanie care se adresează tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Totodată, campania se adresează și publicului larg care are nevoie să înțeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completează Crenguța Bărbosu.

Încă din anul 2014 World Vision a identificat educația agricolă ca fiind un element cheie în bunăstarea rurală, iar din anul 2015 World Vision lucrează împreună cu alte 4 organizații non-guvernamentale și în parteneriat cu fundația Româno-Americană pentru a sprijini 12 licee agricole să poată oferi programe educaționale relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzatori din agribusiness prin Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”,

• Pentru că percepția nu doar proastă, ci mai ales greșită legată de agricultură nu se regăsește doar în rândul tinerilor care sunt în pragul de a alege un drum în viață. Este o percepție generală care se regăsește în rândul profesioniștilor, politicienilor, în media și în entertainment.
• Pentru că mai înainte de programe, liceele trebuie să aibă elevi. Deși multe sunt deja desființate, cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ.
• Pentru că economia rurală vie și prietenoasă cu mediul este cel mai bine susținută de fermele mijlocii (10-100 ha), conectate în amonte și aval la alte afaceri și piețe, conduse de tineri cu pregătire în domeniu.

Vizunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, își întemeiază familii și își cresc copiii în mediul rural și despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltării comunității lor, și nu spectatori.

Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii și adulți din 200 de comunități rurale, în 154 de proiecte care vizează educația, dezvoltarea economică, sănătatea, educația civică. În ultimii ani însă, s-a evidențiat nevoia de orientare vocatională și antreprenorială a adolescenților și tinerilor din mediul rural.

“Suntem World Vision și spunem cu tărie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astăzi avem nevoie ca lumea să înțeleagă că a fi fermier e un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață, iar apoi să ducem mesajul mai departe. Mesajul că ”a fi agricultor e mai tare decât crezi”. Împreună putem schimba mentalități! Împreună putem ajuta elevii competenți din clasa a 8-a să aleagă în cunoștință de cauză educația agricolă și să devină agricultori! Încurajează și tu un tânăr să meargă la liceul agricol! Pentru că să fii agricultor e mai tare decât crezi!”, conchide Crenguța Bărbosu.

Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii” este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:

• Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" - Brănești,
• Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară - Țara Bârsei, Prejmer,
• Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" - Huși,
• Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" - Miroslava,
• Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor" - Suceava,
• Liceul  „Demostene Botez" - Trușești,
• Liceul Tehnologic nr.1  - Salonta,
• Colegiul Emil Negruțiu - Turda,
• Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" - Ciumbrud, județul Alba,
• Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș,
• Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu,
• Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

• Pentru informații suplimentare:

Cristina Turnagiu Dragna
Proud Member of World Vision Team
0788 600 100
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Daniela Farcas
Communication and Monitoring Officer
0731444773
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.