Din 2014 orice cetăţean din Uniunea Europeană poate cumpăra terenuri în România. Judeţul Suceava are o suprafaţă de teren agricol de 347.000 ha, din care 180.372 ha este suprafaţa arabilă, 90.000 ha cu păşuni, 74.000 ha de fâneţe, 2.810 ha livezi, dintre care pe rod sunt 1.517 ha.

Ing. Vasile Schipor, şeful Direcţiei pentru Agricultură Suceava, crede că liberalizarea cumpărării terenurilor agricole nu va aduce fermieri străini în nordul ţării, terenurile sucevenilor nefiind atractive.

„Nu aş crede că judeţul Suceava este atractiv din punctul de vedere al tranzacţiilor cu terenuri agricole pentru că acestea sunt fărâmiţate, nu sunt disponibile în suprafeţe mari, comasate, ca să creeze atractivitate pentru achiziţie. Plus faptul că în judeţul Suceava oamenii ţin foarte mult la aceste terenuri şi sunt destul de bogaţi astfel încât să nu le înstrăineze. O suprafaţă de teren o vinzi o singură dată şi după aceea nu o mai ai. Nu numai dintr-un patriotism local nu vând oamenii terenuri, ci şi datorită faptului că suprafeţele deţinute sunt mici. Majoritatea suprafeţelor sunt în zonă colinară, în zonă de munte, sunt suprafeţe de păşune şi fâneaţă care nu sunt pretabile pentru cultura mare şi care să aducă un venit imediat. În plus, noi creştem mai mult animale în zona de munte şi avem nevoie de aceste pajişti“, ne-a declarat Vasile Schipor.

În zona Sucevei puţini străini au găsit să cumpere pământ

Până la sfârşitul acestui an, legislaţia românească permitea străinilor să arendeze sau să cumpere teren, nu mai mult de 100 ha, doar dacă înfiinţau o firmă în România, aveau pregătire în agronomie şi o experienţă de 5 ani în agricultură. Până acum, în condiţiile actualei legislaţii se impuneau anumite condiţii, de aceea în zona Sucevei puţini străini au găsit să cumpere pământ. Specialiştii în agricultură spun că sunt zone productive în ţară cu teren mult mai fertil, cu suprafeţe mari, comasate, ce vor face cu siguranţă obiectul unor tranzacţii cu cumpărătorii străini.

Cele mai mari ferme din judeţ, de câteva sute de hectare, se regăsesc în zona Siret şi Negostina, specializate pe culturi de cereale, cartofi, culturi furajere şi, mai nou, rapiţă. Ele aparţin unor localnici care, după investiţii masive, au început să aibă profit şi este greu de crezut că, după ani de investiţii cu profit, aceştia vor vinde străinilor.

Şeful Direcţiei Agricole Suceava spune că o eventuală achiziţie masivă de teren agricol poate avea în vedere suprafeţe aparţinând mai multor comune, un exemplu fiind cel dat de doi tineri fermieri nemţi din Hanovra, care au concesionat pe rând aproape 1.000 ha pe raza a 4 comune din zona Fălticeni, iar de 5 ani cultivă porumb, sfeclă de zahăr, grâu etc., cu producţii mai mult decât „elegante“ la hectar.

Trebuie găsite soluţii pentru perpetuarea asociaţiilor şi a fermelor

„Ca vechi agricultor, pentru că de la terminarea facultăţii am lucrat în câmp, nu aş fi făcut acest proiect de lege. Dar sunt nişte directive ale Uniunii Europene la care noi trebuie să ne aliniem şi pe care trebuie să le respectăm. Chiar dacă sunt puse nişte condiţii privind dreptul de preemţiune, condiţii legate de tinerii fermieri, de stat, de vecini, de arendaşi şi care dau prioritate la cumpărarea terenurilor trebuie puse nişte condiţii care să fie stricte pentru ţara noastră, pentru că românul este inventiv şi se vor găsi portiţe de a merge pe lângă lege şi a se face tranzacţiile. Dispărând pregătirea în domeniul agricol ca şi condiţie, nu este greu să faci o societate, să găseşti un inginer care, pentru câţiva bani, se lasă prins într-o asociaţie, şi patronul să fie străin. Trebuia să se creeze cadrul legal pentru înfiinţarea de asociaţii puternice, ferme familiale puternice. Măsura 141 pentru tineri trebuia să lărgească sfera de activitate pentru a creşte perioada de acordare a subvenţiilor la cel puţin 10 ani. Dacă pe termen de 10 ani sau 20 de ani derulez nişte fonduri cu obligativitatea de a menţine investiţia şi ferma în această perioadă, copiii mei care au acum până în 10 ani vor avea 18 sau 20 de ani, vor creşte lângă mine şi vor fi interesaţi să preia activitatea astfel încât investiţia părinţilor să meargă mai departe. Trebuia să se găsească modalitatea de perpetuare a asociaţiilor şi a fermelor mari, astfel încât să rămână în proprietatea românului, iar familia să-şi poată câştiga existenţa“, a precizat ing. Vasile Schipor.

Terenurile româneşti sunt foarte atractive şi în zonele colinare

Agricultorii suceveni susţin că străinii care doresc să investească în agricultura românească puteau arenda sau concesiona pe 10 sau 20 de ani terenul, dar după această perioadă proprietarul putea negocia noi condiţii sau îşi putea primi terenul înapoi. Ei spun că pământul românesc este conform statisticilor comparabil cu cel din Franţa, având o productivitate foarte mare. Terenurile româneşti sunt foarte atractive şi în zonele colinare, unde se pot înfiinţa livezi sau plantaţii viticole sau de arbuşti fructiferi.

Este posibil ca, peste câţiva ani, tinerii plecaţi să-şi caute un rost în străinătate să se întoarcă în ţară şi aici să nu mai aibă ce munci pentru că părinţii au vândut pământul pentru că erau prea bătrâni sau au fost mulţumiţi de valuta primită.

„Din punctul meu de vedere, ca specialist care lucrează în agricultură, dreptul de proprietate asupra pământului trebuie să fie foarte bine gândit, pământul nu trebuie înstrăinat cu atâta lejeritate. Vânzarea este un act de voinţă, prin notariat, dar agricultorul nostru nu are situaţia financiară a agricultorului din alte ţări din Uniunea Europeană, iar tentaţia va fi mare“, a concluzionat ing. Vasile Schipor.

Silviu BUCULEI

Suprafeţele agricole declarate de către fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013 sunt verificate, în această perioadă, de către echipe de control ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /APIA/, a anunţat, marţi, instituţia.

Potrivit Agenţiei, pe baza reglementărilor europene şi naţionale, fermierii trebuie să respecte anumite condiţii atunci când depun cereri unice de plată, cum ar fi ca exploatarea unui teren agricol să se facă pe o suprafaţă de cel puţin un hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 hectare. 

În cazul viţei-de-vie, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 hectare. Totodată, în ceea ce priveşte livezile tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1 şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 hectare.

În plus, este nevoie de respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) şi Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu).

De asemenea, fermierii trebuie să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu solicitate, iar pentru măsura 214 - plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei în vigoare), fiind condiţie de eligibilitate.

În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţă devine neeligibilă, precizează Agenţia.AGERPRES

Din această toamnă, federația PRO AGRO va avea negocieri la nivel european cu privire la implementarea măsurii de tranzacționare de către străini a terenurilor agricole din România. Reprezentanții PRO AGRO au avut deja primele discuții pe marginea acestui subiect cu Preşedinţii Camerelor Agricole din Lituania şi Ungaria, în cadrul şedinţelor de la Copa Cogeca.

“În septembrie, vom participa, alături de producători agricoli din mai multe state din nord-estul Europei, la o conferinţă organizată de Camera Agricolă din Ungaria. Vrem ca împreună să pregătim un set de măsuri care să nu avantajeze cumpărătorul străin în detrimentul celui local. Și așa vorbim de o măsură care a speriat destul de mult agricultorii din România. Vreau să-i asigur însă că terenurile lor nu vor fi cumpărate oricum și doar de către străini. Vom susţine implementarea măsurilor necesare pentru a proteja dreptul de proprietate al terenurilor agricole deţinute de fermierii români şi de a facilita accesul lor la piaţa funciară”, Alexandru Jurconi, președinte PRO AGRO.

Raportarea autorităților locale din țările din Europa de nord-est, cu privire la implementarea acestei măsuri, se va face în baza negocierilor din septembrie. Soluțiile care vor fi găsite pentru implementarea cât mai corectă a măsurii de tranzacționare de către străini a terenurilor agricole va fi însușită și de Organizația Fermierilor Europeni Copa Cogeca.

Acum în Europa, se confruntă cu această problemă Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria.

Senatorii au adoptat marţi un proiect de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere.

Iniţiativa prevede că onorariile experţilor cadastrali vor fi suportate din bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, din fondurile generate de taxele de autorizare pentru persoanele care realizează lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei în limita sumei de 400 lei/proprietate.

"La nivelul actual al imobilităţii tranzacţiilor în domeniul agricol extravilan costurile generate de lucrările cadastrale sunt uneori mai mari decât valoarea de tranzacţionare a terenurilor respective. Problema rămasă şi care se doreşte a fi reglementată prin prezenta iniţiativă este cea referitoare la costurile generate de prestaţia experţilor cadastrali", susţin iniţiatorii în expunerea de motive.

Potrivit proiectului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice va emite instrucţiuni de punere în aplicare a dispoziţiilor.
Iniţiatorii proiectului sunt senatorii liberali Sorin Roşca Stănescu şi Teodor Atanasiu, Senatul fiind prima Cameră legislativă sesizată.

Comisia pentru administraţie şi cea pentru agricultură întocmiseră raport negativ proiectului de lege.
Proiectul a fost adoptat de plen cu 70 de voturi pentru, 40 împotrivă şi 3 abţineri.

Sursa AGERPRES

De la 1 februarie, agricultorii persoane fizice, care au peste două hectare de culturi vegetale sau mai mult de două vaci sau şase porci în gospodării, sunt buni de plată. Teoretic lucrurile stau bine, în practică însă nimeni nu ştie ce trebuie să facă. Mai mult, lipsesc şi normele de aplicare a impozitului.

Impozitul se referă la agricultorii persoane fizice care îşi lucrează singuri terenul. „Ei lucrează, ei plătesc impozitul“, spune Nicuşor Şerban, un cunoscut agricultor din Ialomiţa care lucrează circa 5.000 ha de teren agricol. El a ţinut să clarifice unele aspecte legate de modalitatea de impozitare a persoanelor fizice, mai ales că nu s-a înţeles prea bine cum se aplică aceasta. „Agricultorii trebuie să depună declaraţia la Direcţia de Finanţe (Administraţia Financiară), unde specifică cât pământ au – explică Şerban. Tot aici trebuie plătit şi impozitul“. (N.r. – autorităţile au spus într-o primă fază că declaraţia se completează la APIA, unde ar urma să se şi plătească impozitul).

Specialistul mai susţine că estimarea privind normele de venit se face de către Direcţiile Agricole Judeţene, iar acestea vor fi diferite de la o regiune la alta a ţării.

Portiţe de scăpare

Chiar dacă, teoretic impozitul trebuie plătit de la 2 ha, agricultorii susţin că se pot găsi destule portiţe de eludare a legii. Aşa, de exemplu, poţi să ai 10 ha de teren şi să pui mai multe culturi fără să plăteşti nimic, cu condiţia să te încadrezi în limitele impuse de stat. Adică poţi să pui liniştit câte 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi sau sfeclă, 1 ha de tutun şi 1,5 ha de legume şi nu plăteşti impozit. Şi e doar una dintre scăpări. La animale, în schimb, există destule voci care susţin că, în loc să contribuie la consolidarea fermelor, impozitul va duce la fragmentarea lor, pentru că animalele vor fi trecute pe numele mai multor persoane.

Bine de ştiut

Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal competent (n.r. administraţiile financiare locale), prin aplicarea unei cote de 16% la normele de venit, şi 5,5% pentru plata asigurărilor de sănătate. Agricultorul trebuie să depună declaraţia până la data de 25 mai a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile, de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea. Agricultorii pot să plătească impozitul către bugetul de stat în două rate. Jumătate din impozit trebuie achitat până la data de 25 septembrie inclusiv, cealaltă jumătate urmând să fie plătită până la 25 noiembrie. Plata se face la administraţiile financiare locale.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

LAPAR a cerut ministrului Agriculturii soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor agricole de către români, în perspectiva liberalizării pieţei funciare din 2014.

"Vrem ca reprezentanţii LAPAR, împreună cu conducerea MADR, să se aşeze la aceeaşi masă şi să găsim împreună soluţii adecvate care să sprijine cumpărarea terenurilor de către români. Noi vrem să ne aliniem la cerinţele celorlalte state, la condiţiile lor privind vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu am dori să fie interzisă cumpărarea, dar să existe nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească şi să nu-i dezavantajeze pe cumpărătorii din România", a spus preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu.

Una dintre soluţiile prezentate de Baciu vizează subvenţionarea dobânzilor la achiziţia de terenuri agricole de către români.
"Noi le-am propus discuţii la nivel naţional cu băncile pentru găsirea unor soluţii din subvenţionarea unor dobânzi privind cumpărarea terenurilor agricole
în Români de către români. Nu îmi este teamă că vor veni străinii să cumpere toate terenurile agricole, în condiţiile în care în ultimii 10 ani au cumpărat deja 10% din suprafaţa României. Trebuie să ne gândim şi la viitorul producătorilor agricoli din România. (...) Chiar dacă nu pleacă cu pământul din România, legislaţia le dă voie să transfere sau să exporte profitul din România", a spus Baciu acesta.

Acesta a dat exemplul Poloniei, unde străinii care vor să cumpere terenuri agricole trebuie să aibă statut vechi în agricultură, să aibă istoric în agricultura Poloniei, iar în Germania nu au voie decât dacă fac parte din fiscalitatea statului german.

"Fermierii români sunt decapitalizaţi şi nu îşi pot permite să arunce fondurile ca şi cei de afară, iar aceştia sunt sprijiniţi de statele lor, au bani din ţară de la ei cu dobânzi mici şi îşi permit să dea nu ştiu ce sumă pe un hectar. Statul trebuie să găsească o facilitate să subvenţioneze o parte din dobândă, iar ADS să poată cumpăra aceste terenuri, să aibă drept de preemţiune şi pe urmă să le revândă. Se întâmplă şi în Franţa şi în Ungaria aşa că nu ar fi o noutate", a spus Baciu.

Şeful LAPAR s-a declarat mulţumit de primele discuţiile avute cu ministrul Agriculturii, afirmând că este un început, să vedem ce urmează, nu vă pot spune că gata căsătoria este încheiată, acum e numai preludiu".

Sursa: AGERPRES

Ministerul Agriculturii intenţionează să ofere fermierilor români posibilitatea de a achiziţiona terenuri agricole după liberalizarea pieţei funciare de la 1 ianuarie 2014, iar acest aspect poate fi reglementat dacă băncile vor accepta garantarea cu respectivele terenuri în momentul accesării unui credit.

"Vrem să întărim capacitatea sectorului agricol din România şi să dăm posibilitatea fermierilor ca atunci când doresc să facă un credit să se gajeze cu terenul agricol. Prin această facilitate facem un prin pas pentru întărirea competitivităţii fermierilor din România vor avea acces să cumpere terenuri agricol punând gaj chiar terenurile respective. Până acum acest lucru nu era permis. Dacă vom reuşi este un prim semn din partea băncilor că vor fi mai deschise către sectorul agricol", a spus Constantin.

Şeful MADR a subliniat că aplicarea acestei facilităţi este importantă pentru că de la 1 ianuarie 2014 se liberalizează piaţa funciară din România.
"După 1 ianuarie 2014 vom avea o infuzie de investitori străini care vor dori să cumpere terenuri în România. Dacă terenurile respective rămân în agricultură, vor aduce tehnologie nouă şi vor crea în România. Nu este o problemă mare, dar în egală măsură trebuie să întărim competitivitatea fermierilor români să aibă el acces primul la terenurile agricole din această ţară", a adăugat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă joi la o dezbatere cu tema "Agricultura Românească - mâncare sănătoasă, profit sănătos', care îşi propune să evalueze efortul producătorilor români de a oferi pe pieţele interne şi externe alimente sănătoase şi sigure.

De asemenea, în cadrul dezbaterii vor fi analizate problemele cu care se confruntă agricultura şi industria alimentară, dar şi soluţiile posibile, precum şi echilibrul fragil dintre exigenţele crescute ale consumatorilor şi tentativele deliberate de a distruge încrederea în produsele româneşti. 

Organizatorii îşi propun să obţină o analiză realistă a şanselor de a transforma sectorul agro-alimentar într-unul dintre principalele motoare de creştere economică, dar şi furnizorul garantat de hrană sănătoasă pentru populaţia României şi pentru export.

Sursa: AGERPRES

Banca Comercială Carpatica lanseaza Campania RĂDĂCINI pentru achiziţia terenurilor agricole. Astfel, pana la sfarsitul acestui an, producatorii agricoli persoane juridice si asimilate acestora pot achizitiona terenuri in conditii avantajoase, banca oferind o dobanda promotionala de 9,9%, comision 0 pentru acordarea creditului si comision de gestionare de doar 0,2% pe luna.

Ne pozitionam pe piata ca un suport dinamic al agricultorilor adaptandu-ne in permanenta oferta de produse. RADACINI este un credit „de traditie” pe care il recomandam in primul rand pentru avantajele sustinute de perioada extinsa de creditare, costurile personalizate sau aportul minim solicitat de banca. Este un credit usor de accesat si de rambursat luandu se in calcul sezonalitatile specifice agriculturii. In plus, acest credit se acorda si pentru terenuri neintabulate”, afirma Gheorghe Cismaru, director general adjunct al Bancii Comerciale Carpatica.

Creditul RADACINI este un produs destinat achizitionarii de terenuri agricole, precum si reabilitarii acestora in vederea exploatarii agricole. Acesta vizeaza satisfacerea nevoilor fermierilor in conditiile potentialului  oferit de zonele agricole. Creditul se acorda pe o perioada de maxim 10 ani, iar beneficiarii se bucura de avantaje multiple precum perioada de gratie de maxim 2 ani pentru plata principalului si maxim 6 luni pentru plata dobanzii. Banca Comerciala Carpatica nu solicita aport propriu in cazul in care beneficiarul creditului are in proprietate un teren in suprafata cel putin egala cu cea a terenului/terenurilor care se doreste a fi achizitionat(e) prin creditul oferit, iar pentru celelalte situatii cuantumul aportului propriu este de minim 10% din valoarea fara TVA a terenului/terenurilor ce urmeaza sa fie achizitionat(e).

De asemenea, Banca Comerciala Carpatica poate sustine si finantarea societatilor de tip start-up pentru achizitia terenurilor in suprafata cel putin egala cu cea a terenurilor aflate in proprietatea lor. Rambursarea creditului se poate face in transe, conform unui grafic de rambursare adaptat nevoilor clientului.

Mai multe detalii privind produsele BCC se regasesc pe pagina web a bancii www.carpatica.ro. De asemenea clientii se pot adresa reprezentantilor bancii din orica unitate teritoriala sau pot cere informatii apeland 0.800.807.807, serviciu disponibil gratuit din orice retea nationala de telefonie fixa si mobila. 

Pagina 2 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti