Închiderea lanțului de producție în fermele zootehnice asigură o oarecare independență și stabilitate, astfel că mulți dintre manageri investesc în dezvoltarea unei infrastructuri cât mai complete. Fabrica de furaje din cadrul Cooperativei Siliștea Producție Suine de la Glodeanu Buzău este un exemplu în acest sens. Adrian Balaban, managerul companiei Pork&Co, spune că România are potențial, dar lipsește strategia, așa că țara noastră exportă cereale și importă apoi carne.

Piața furajelor are multe variabile

Proiectul ei a apărut ca urmare a dezvoltării sectorului de creștere intensivă a suinelor, iar în momentul de față fabrica asigură integral necesarul de furaj pentru fermele cooperativei, dar valorifică furaje și către gospodăriile populației.

„Fabrica aceasta a fost înființată în 2013, are o capacitate de 70.000 de tone de furaje pe an și produce furaje pentru păsări și porc. Ne adresăm în special exploatațiilor comerciale, dar am dezvoltat și o linie de producere de furaje pentru gospodării. În momentul de față, jumătate din ceea ce producem merge către clienți din afara cooperativei.“

Potrivit declarațiilor reprezentaților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România a încheiat anul 2022 cu o producţie stabilă, dar cu o  producție mai mică la grâu, porumb și floarea-soarelui decât în 2021. În contextul crizelor pe care agricultura mondială le traversează, și piața furajelor din România are foarte multe variabile în momentul de față.

„Războiul din Ucraina a influențat foarte mult prețul materiilor prime și mă refer în special la cereale. Inflația și evoluția ratei de schimb valutar între euro și dolar au dus la creșterea prețului proteicelor pe care le adăugam în furaje, cum este șrotul de soia sau floarea-soarelui care se tranzacționează de obicei în dolari. Piața furajelor are destul de multe necunoscute în momentul de față. Nu sunt un expert, dar din punctul meu de vedere cantitățile de furaje produse au scăzut, mai ales din cauza reducerii efectivelor de porci și chiar a celor de păsări. România este unul dintre principalii producători de cereale din Europa. Exploatăm cereale în Spania, în alte țări din sud-vestul Europei, de unde apoi importăm carne. Avem potențial să transformăm proteina vegetală în proteină animală și acest lucru ar duce și la dezvoltarea sectorului de producere a furajelor combinate.“

Prețul de valorificare trebuie raportat la costul de producere a unui kg de carne

Legat de prețurile de valorificare, Adrian Balaban spune că ceea ce contează este prețul final al rețetei și impactul în acest preț al fiecărei materii prime. De aceea, pentru fabrica de furaje de la Glodeanu cantitățile de materii prime sunt variabile în funcție de oferta din piață. Spre exemplu, în anii în care grâul este mai ieftin se achiziționează cantități mai mari din această materie primă.

„Toate materiile prime pe care le achizițio­năm le însilozăm, le depozităm pentru 40 de zile și mă refer aici la grâu, porumb, orz. Le însilozăm minimum 40 de zile, spre 60 de zile. Din silozuri merg către partea de procesare, unde sunt măcinate, cântărite și amestecate. Furajul pe care îl producem noi este tratat și dezinfectat cu soluții speciale pentru furaj. Este tratat și termic. Furajele noastre sunt toate granulate, sunt ușor asimilabile de către animale, nefiind sub formă de făină produc mai puțin praf, se reduce risipa. Avem un microlaborator unde analizăm eșantioane din fiecare mașină care ne aduce materii prime. Specialiștii noștri urmăresc ca acestea să nu aibă depășiri în ceea ce privește umiditatea, încărcă­turi de micotoxine. Rațiile trebuie să fie perfect echilibrate pentru categoria de animale căreia i se adresează.

„Tot timpul am început să văd producția prin această prismă. Cât ne costă să producem un kilogram de carne? Pentru că degeaba folosim un furaj ieftin dacă, în loc să folosim 200 kg de furaj pe cap de porc la îngrășat, se folosesc 250 kg de furaj. Diferența aceasta îmi crește costurile de producție. Sau degeaba cumpăr un furaj foarte scump sau foarte bogat în alte alimente dacă animalul nu îl poate asimila corespunzător.“

Prețurile de valorificare sunt condiționate de piață, de volumele de producție și termenele de plată. Adrian Balaban spune că este important ca prețul de valorificare să fie raportat la costul de producere a unui kilogram de carne. În această ecuație achiziționarea unui furaj ieftin, dar fără valoare nutritivă, nu este avantajoasă.


„Achiziționăm materie primă de la producătorii din jurul nostru. Ne aflăm în mijlocul Bărăganului, avem exploatații foarte mari în jurul nostru și am încheiat parteneriate solide cu fermierii de aici. Marea majoritate a produselor le achiziționăm de aici; doar în cazul în care nu găsim ce avem nevoie căutăm la distanțe puțin mai mari.“

Casetă

„Pe lângă fabrica de furaje, avem și o fabrică de procesare, unde procesăm doar soia românească în șrot de soia pe care îl folosim în hrana animalelor.“


Laura ZMARANDA

Vetro Solutions, companie românească specializată în distribuția de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, își consolidează businessul, la nivel de strategie de dezvoltare și expertiză managerială, prin transformarea în Societate pe Acțiuni – SA și numirea unui Consiliu de Administrație condus de fondatorul Dumitru Fodor, format din cinci membri, cu mandat pentru doi ani, se arată într-un comunicat transmis redacției „Lumea Satului”. 

  • Consiliul de Administrație al Vetro va fi condus de Dumitru Fodor, fondatorul companiei – în calitate de Președinte, iar Coca Cașcaval, CEO Vetro, este membru în Consiliul de Administrație.
  • În urma schimbărilor decise, Vetro intră într-o nouă etapă de dezvoltare a afacerii.
  • Vetro estimează pentru 2022 un ritm de creștere a afacerilor similar anului precedent, de aproximativ 15%.

Ce experiență au cei doi profesioniști 

Echipa de management a Vetro este reprezentată în Consiliu de Coca Cașcaval, director general Vetro Solutions, cu experiență de peste 20 de ani în management, strategie de business și dezvoltare de companii și Cătălin Ionel Vrabie, director general adjunct în cadrul Vetro Solutions. Compania a cooptat în CA alți doi profesioniști non-executivi: Dragoș Lucian Dinu, cu experiență relevantă în conducerea unor companii precum A&D Pharma sau Țiriac Holdings și Marius Leonard Gherghina, specializat în investiții și strategie de business, implicat în proiecte de dezvoltare a unor afaceri antreprenoriale precum MedLife.

Coca Cascaval Vetro Solutions

Pe fondul noilor schimbări și a strategiei de dezvoltare a companiei, Vetro estimează că anul acesta, pentru consolidarea businessului, va menține ritmul de creștere a veniturilor cu 15% , similar cu creșterea din 2021. Dacă 2021 a fost anul în care Vetro s-a concentrat pe segmentul investițiilor, în 2022 unul dintre obiectivele principale este dezvoltarea și consolidarea echipei. 

”După ce, în urmă cu an, ne-am afirmat rolul de a fi vectorul de schimbare pe piața veterinară din România, am decis ca, începând din 2022, Vetro Solutions să se transforme din Societate cu Răspundere Limitată - SRL în Societate pe Acțiuni – SA. Am decis, de asemenea, ca strategia de dezvoltare, investiții și guvernanță corporativă să fie avizată de un Consiliu de Administrație din care fac parte trei profesioniști care aduc, pe lângă o bună cunoaștere a mediului economic, expertiză și obiectivitate. Ne bucură faptul că alături de CEO-ul Vetro, Coca Cașcaval, unul dintre cei mai experimentați manageri din industria farma, au venit și profesioniști non-executivi, cu expertiză similară: Dragoș Lucian Dinu și Marius Leonard Gherghina. Am convingerea că, împreună, vom reuși să trecem la o etapă superioară a dezvoltării companiei dar și să implementăm principiile de guvernanță corporativă și transparență în relația cu mediul de afaceri”, a declarat Dumitru Fodor, fondator și președinte al Consiliului de Administrație Vetro Solutions.

Printre obiectivele Consiulului de Administrație nou înființat se numără eficientizarea proceselor investiționale, dar și identificarea de noi oportunități de investiții. În prezent, două proiecte de investiții se află deja în faza de implementare la Vetro. 

Transformarea în societate pe acțiuni este pasul firesc al trecerii companiei la o etapă nouă de dezvoltare și este cel mai bun argument în sprijinul strategiei de succes pe care și-a bazat Vetro evoluția de la început. Rolul pe care compania și l-a asumat în piața românească este strâns legat de finalizarea celor două proiecte de investiții pornite în anii trecuți, care susțin dezvoltarea companiei, dar și de consolidarea echipei. Ne-am propus să avem o abordare deopotrivă curajoasă și realistă, de aceea, pentru anul în curs -  dominat încă de impredictibilitate, vrem să ne menținem ritmul de creștere din anul precedent. Strategia pentru 2022 ia în calcul o creștere a veniturilor cu 15%, la fel ca în 2021, respectiv operaționalizarea celor două proiecte majore de investiții”, a declarat Coca Cașcaval, director general al Vetro și membru al CA.

Fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor, Vetro Solutions a reușit să-și dubleze veniturile în ultimii patru ani și să devină jucător de top pe piața produselor și serviciilor veterinare, datorită extinderii la nivel național și a parteneriatelor strategice cu giganți globali în domeniu, precum Ceva, Richter Pharma, MSD etc.

În 2021, Vetro a primit autorizația de funcționare pentru fabrica proprie din  Iași, o unitate de producție construită la cele mai înalte standarde ale industriei farmaceutice. Proiectul, în valoare totală de 4,5 milioane de euro, este cofinanțat din fonduri europene și resurse proprii. Tot anul trecut, compania a lansat și brandul adVET, denumire sub care va produce medicamentele veterinare la Iași. Compania urmează să lanseze o platformă care deservește deopotrivă cabinetele veterinare și proprietarii de animale de companie, iar  rolul acesteia va fi de a ajuta comunitatea medicilor veterinari să accelereze creșterea propriilor businessuri.

Despre Vetro Solutions:

Vetro Solutions este o companie antreprenorială integral românească, fondată în 2012 de medicul veterinar Dumitru Fodor. Este specializată în importul și distribuția de medicamente și servicii pentru cabinetele veterinare și este organizată în două divizii, Vet – destinată cabinetelor, clinicilor și farmaciilor veterinare, respectiv Ferme - destinată medicilor și proprietarilor de ferme.

În anul 2020, Vetro a trecut printr-un amplu proces de repoziționare și rebranding, prin care compania și-a redefinit ambițiile de dezvoltare, asumându-și rolul de vector de schimbare în piața veterinară din România.

Prin punerea în funcțiune a liniei de producție de la Iași, în 2022, compania devine producător de medicamente generice pentru uz veterinar, lansând în piață brandul adVet. Pe termen mediu, Vetro își propune dublarea veniturilor, respectiv să devină prima opțiune în preferințele medicilor veterinari, ca urmare a investițiilor pe care le va finaliza și a consolidării businessului.

Compania comercializează peste 3.500 de produse destinate proprietarilor de animale de companie și de rentă și oferă servicii și consultanță medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clienți unici. Are o echipă formată din 85 de specialiști, cei mai mulți fiind absolvenți ai Facultății de Medicină Veterinară care, pe baza expertizei profesionale atestate, oferă cele mai potrivite opțiuni pentru sănătatea animalelor, de companie sau din ferme.


România are o mare putere agricolă nevalorificată, spune preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Șișeşti“ Valeriu Tabără. Și asta, în parte, pentru că actuala strategie agricolă nu stimulează acest potenţial pe care îl avem. Care sunt, în opinia domniei sale, pilonii pe care ar trebui să mizeze o strategie funcţională?

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În comparație cu vecinii din sud, Prahova nu este prin excelență județ agrar și nici nu dispune de foarte mult teren arabil (143.225 ha arabil, din 269.429 ha total agricol). Dar chiar și așa redusă cum este suprafața, înainte de 1989 mare parte din ea era irigabilă fie prin intermediul sistemelor/amenajărilor zonale, fie prin cele naționale. Vechii ingineri vorbesc despre capacități de udare pentru 40-50.000 ha.

În privința suprafeței irigate, lucrurile sunt confuze. La nivelul anului 2000 se vorbea despre existența unor amenajări care ar fi putut acoperi 21.000 ha. În 2002 statistica MADR includea doar 9.781 ha irigabile în Prahova. După investiții guvernamentale în reamenajarea a două sisteme (Leaot și Drăgănești), datele oficiale arătau că suprafața irigată era, în 2002, de 5.229 ha, în 2006 – de 2.008 ha, iar în 2009 s-au încheiat contracte doar pentru 24,5 ha! Tot în 2009 oficialii de la Unitatea de Administrare Prahova din cadrul Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare declarau că potențialul real de udare este de 4.676 ha. Datele sunt contrazise de MADR. În același an, în Proiectul de reabilitare și reformă a irigațiilor – analiza economică a sectorului de irigații, întocmit de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, Prahova este menționată cu amenajări pentru 7.693 ha. În 2016 suprafața pentru care s-a semnat cu ANIF, filiala teritorială Prahova – Ilfov, un contract multianual și sezonier este de 1.894 ha.

Sistem de irigații viabil pentru 7.693 ha

De fapt, județul nici nu contează în viziunea autorităților centrale. În Proiectul de reabilitare și reformă a sistemului de irigații – strategia investițiilor în sectorul irigațiilor, întocmit la nivelul MADR, în 2011 sistemele de irigații din Prahova considerate viabile pare că nu merită efortul unor investiții. De ce infrastructură dispune totuși agricultura județului? Sunt cinci sisteme mari și late: Iazul Morilor – 1.054 ha, Leaot - 2.507 ha, Ciorani – 1.055 ha, Movila Vulpii –1.841 ha (toate irigate gravitațional), Drăgănești-1.236 ha (irigații prin stații de pompare). În total, aceste sisteme acoperă 7.693 ha. Ar mai fi și un subsistem (Iazul Morilor Teleajen) pentru o suprafață mai mică, dar acesta n-a fost menționat în evidențe, iar un alt sistem prin pompare a încăput, nu se știe cum, cu acte cu tot, pe mâna unui investitor, care l-a pus la pământ. Teoretic se spune că, dacă mâine s-ar pune problema să se irige întreaga suprafață amenajată, sistemele pot fi puse imediat în funcțiune. Practic, lucrurile sunt mai nuanțate. De exemplu, canalul Leaot este colmatat pe cea mai mare parte din lungime (4 km numai pe teritoriul comunei Ariceștii Rahtivani). La un moment dat, Ariceștii Rahtivani fiind cea mai bogată comună din Prahova, cu al șaselea cel mai mare buget local (29,5 milioane de lei), incluzând în clasament și cele 14 orașe, s-a pus problema decolmatării și amenajării/dalării Leaotului pe lungimea care corespunde teritoriului administrativ. Ideea nu a mai prins viață, dar nici n-a fost explicit abandonată.

Totuși, în Prahova se irigă!

Și se irigă, în afara suprafețelor contractate, chiar și din amenajările deținute de ANIF. E adevărat, suprafețele sunt mici, în special cultivate cu legume, dar s-ar aduna, în satele cu tradiție în grădinărit (Ariceștii Rahtivani, Târgșoru Vechi, Filipeștii de Târg (Brătășeanca), Mănești, parțial Șirna etc.), câteva sute de hectare. În rest, în comunele în care locuitorii trăiesc exclusiv din legumicultură (Balta Doamnei, Olari, Puchenii Mari, Gherghița, parțial Bărcănești și Tomșani) fermierii și-au amenajat propriile sisteme de irigații și surse de apă pe suprafețe care ar cumula în jur de 1.000 ha. La acestea s-ar mai adăuga sistemele proprii de irigații pentru plantațiile noi de pomi și viță-de-vie, aproximativ 300-400 ha.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 - pag. 26

Apariţia Strategiei forestiere a Uniunii Europene, la sfârşitul anului trecut, a determinat Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva să reactualizeze şi să adapteze la noile cerinţe Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost prezentată recent, în cadrul Simpozionului internaţional cu tema „Strategii forestiere în ţări din Europa“. Au fost expuse şi analizate aspecte privind situaţia pădurilor din câteva state europene şi strategiile lor.

Evenimentul a fost organizat la Bucureşti, de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Con­federaţia Sindicatelor Silvicultorilor din România – Consilva şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa (AGFEE).

Au participat reprezentanţi ai forestierilor din Bosnia, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi România. A fost de faţă Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

În deschiderea manifestărilor, Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, a urat bun venit celor prezenţi. De asemenea, a prezentat pe scurt evenimentul. Astfel, în prima parte a întâlnirii, a avut loc ceremonia de decernare a Diplomei de Merit şi a Trofeului de Cristal din partea AGFEE unor personalităţi din presă, care s-au remarcat în ţările lor, prin promovarea şi susţinerea intereselor pădurii, a rolului şi importanţei activităţii silvicultorilor.

Pentru ţara noastră, Diploma de Merit şi Trofeul de Cristal au fost acordate (pe merit!) cunoscutului gazetar George Nuţă de la Radio România Actualităţi.

Strategie proprie pentru dezvoltare

Nu insistăm pe strategiile altor state europene şi ne vom rezuma la Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost concepută şi pusă pe hârtie de dr. ing. Adam Crăciunescu şi de dr. ing. Ion Machedon. Se numeşte Strategia de dezvoltare a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. A fost prezentată de Ciprian Pahonţu, consilier RNP.

„Regia Naţională a Pădurilor şi-a elaborat propria strategie pe termen mediu, pentru dezvoltarea organizaţiei. Această strategie, apreciată ca având un impact major, de natură să asigure o orientare clară pentru dezvoltarea ulterioară, a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al Romsilva, prin Hotărârea nr. 9/2012, şi a fost transmisă tuturor unităţilor teritoriale ale Regiei“ –, a spus Pahonţu.

Conform afirmaţiilor sale, pentru monitorizarea aplicării strategiei, la nivel central, a fost constituit un grup de lucru, prin decizia directorului general. Strategia a trebuit să fie reactualizată, pentru a fi pusă în concordanţă cu Strategia forestieră a Uniunii Europene, adoptată la finalul anului 2013, precum şi cu obiectivele prioritare din Programul de administrare pe următorii patru ani, al Consiliului de Administraţie al Romsilva.

„Obiectivul principal al Strategiei a fost identificat şi definit ca fiind Creşterea competitivităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în condiţiile gestionării durabile a fondului forestier administrat şi ale valorificării superioare a produselor pădurii“ – a explicat consilierul RNP.

Domnia sa a precizat că au fost identificate 27 de obiective strategice principale şi 81 de măsuri şi acţiuni pentru aplicarea acestora, structurate pe principalele domenii de activitate ale Regiei. În continuare au fost prezentate măsurile şi acţiunile specifice, în vederea realizării fiecărui obiectiv în parte, în condiţii optime. Din păcate, este un document mult prea stufos, pentru a-l prezenta în totalitate.

CE nu are o autoritate forestieră

Marian Stoicescu, preşedintele AGFEE, a prezentat Studiu privind cadrul instituţional al organizaţiilor mondiale şi europene de elaborare a obiectivelor generale şi a strategiilor forestiere. A afirmat că, încă de la înfiinţare, în anul 2011, Consiliul Silvicultorilor Europeni şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa au solicitat Comisiei Europene şi Parlamentului European înfiinţarea unei autorităţi forestiere în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Menirea autorităţii ar fi elaborarea şi coordonarea strategiilor forestiere, politicilor forestiere şi activităţii din domeniul forestier.

„Răspunsul primit din partea instituţiilor europene se rezumă la asigurări că o autoritate forestieră va fi creată după completarea Actului de constituire a Uniunii Europene cu termenul păduri“ – a declarat Stoicescu. Menţionăm că, la nivel european, funcţionează un cadru instituţional pe domeniu, Forest Europe, iar la nivelul Uniunii Europene strategiile şi politicile comune forestiere sunt elaborate de Comisia Europeană. În schimb, la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite a creat instituţii care, reconsiderând rolul şi importanţa pădurilor, au ca obiective cooptarea tuturor statelor membre în procesul de conservare şi dezvoltare durabilă a pădurilor.

Stoicescu a adăugat că, în ultimele decenii, s-a constatat interesul organizaţiilor mondiale şi europene de a se implica în dezvoltarea durabilă a pădurilor, iniţiind în acest sens strategii forestiere. Necesitatea elaborării strategiilor forestiere şi aplicării politicilor forestiere la nivel global şi european este determinată, printre altele, de adâncirea crizei energetice, iminenţa crizei apei şi a hranei şi de potenţialul pădurilor de a atenua aceste crize.

Apel către instituţii internaţionale

La încheierea lucrărilor, participanţii au prezentat câteva concluzii care urmau să fie trimise instituţiilor Naţiunilor Unite, Forest Europe şi Uniunii Europene.

De exemplu, în apel se spune că rolul, activitatea şi expertiza silvicultorilor, a organizaţiilor regionale, naţionale sau internaţionale ale silvicultorilor în domeniul silvic trebuie luate în considerare la elaborarea strategiilor şi politicilor forestiere la nivel naţional şi internaţional.

De asemenea că propunerile silvicultorilor europeni către instituţiile şi autorităţile naţionale şi internaţionale sunt pentru a se asigura un management durabil forestier tuturor pădurilor şi să se ia în considerare, în egală măsură, funcţiile ecologice, sociale şi economice ale pădurilor.

În opinia forestierilor europeni, domeniul silvic, prin gospodărirea durabilă a pădurilor, poate să asigure locuri de muncă pentru toate categoriile socio-economice care au activitate în acest domeniu.

Nu în ultimul rând, învăţământul şi cercetarea forestieră trebuie consolidate prin strategii forestiere la nivel naţional şi internaţional, având în vedere contribuţia acestora la viitorul pădurilor.

Traian Dobre

România are nevoie de o nouă strategie în domeniul forestier, nu numai pentru a salva pădurile, ci şi pentru a mări suprafaţa împădurită de la 27% din suprafaţa ţării în prezent la 32%, cât reprezintă media europeană. Această propunere a venit din partea Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi a fost prezentată în cadrul unei recente conferinţe de presă, cu tema „Obiectivele Strategiei Forestiere a României“.

Cerinţe europene

În opinia lui Marian Stoicescu, preşedintele FAP şi al Confederaţiei Sindicatelor „Consilva“, noua strategie trebuie să se înscrie pe linia directoare europeană.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Strategia forestieră naţională pentru perioada 2013-2022, elaborată într-o primă variantă de Ministerul Mediului şi Pădurilor /MMP/, a fost dezbătută, vineri, în Băile Felix, de către specialiştii din Bihor, Cluj şi Timiş, într-o primă întrunire regională.

'În Oradea, poziţionăm strategia forestieră naţională pe harta pădurilor. A fost o întâlnire de lucru, dezbatere internă, în care am adus la cunoştinţă celor implicaţi un draft al strategiei pregătit de Ministerul Mediului', a declarat, în cadrul conferinţei de presă, Mugur Cozmanciuc, secretar de stat în MMP, responsabil cu domeniul pădurilor. Cei aproape 40 de specialişti, experţi, silvicultori şi agenţi economici au reprezentat în această dezbatere ITRSV /Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare/, Direcţiile silvice, sindicatele, în timp ce din partea Ministerului Mediului, alături de secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, a participat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu, directorul general al Regiei Naţionale Romsilva, Adam Crăciunescu, directorul general al Direcţiei Păduri din MMP, Eugen Simionescu şi preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel.

Principalele obiective ale strategiei au fost prezentate de către secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, care a evidenţiat ca primă direcţie creşterea gradului de împădurire al ţării, de la 27% în momentul de faţă suprafaţă împădurită, la media europeană de 33% sau chiar mai mult.

Un al doilea obiectiv al strategiei este accesibilizarea, crearea drumurilor forestiere, deoarece în prezent România se situează sub media europeană, cu 6,1 metri liniari la hectar faţă de 14 metri liniari la hectar. Se preconizează, astfel, crearea a încă 6.500 de km de drumuri forestiere.

Cadastrul forestier este un alt obiectiv important, prin care se va urmări protecţia pădurilor. Se ştie că din cele 6,5 milioane de hectare de teren, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva are în proprietate puţin peste trei milioane de hectare şi în administrare 1,1 milioane hectare, dar sunt circa 500.000 de hectare de teren neadministrate, care vor fi gestionate mult mai bine prin realizarea cadastrului forestier, odată cu modificările aduse la Codul silvic.

'Avem în vedere să nu mai existe pădure neadministrată, ceea ce ar duce, implicit, şi la combaterea sau gestionarea eficientă a defrişărilor şi tăierilor ilegale', a subliniat secretarul de stat din MMP, care a adăugat că, în cadrul acestei strategii, se urmăresc obiective corelate cu măsurile de finanţare 2014-2020, pe programul sectorial astfel încât să poată fi accesate mult mai uşor fondurile europene.

Totodată, prin strategia forestieră se urmăreşte crearea a cel puţin 15.000 de locuri de muncă pe domeniul împădurire, întrucât din anul 2014 se prevede să crească suprafaţa împădurită a României cu cel puţin 20.000 de hectare anual.

Crearea perdelelor forestiere de-a lungul principalelor artere de circulaţie, educaţia şi informarea sunt alte puncte importante ale strategiei.

Directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, a apreciat faptul că elaborarea strategiei reprezintă 'un moment istoric', după ce, din 2010, nu a mai existat un asemenea document şi după ce s-au aplicat legile retrocedării şi a apărut diversificarea proprietăţii.

'Schimbările climatice din ultima perioadă sunt o provocare pentru specialiştii din lumea întreagă', a spus oficialul Romsilva, care mai consideră că în România este nevoie să se extindă zona verde, fiind deja identificate suprafeţele de teren agricol degradat sau alte terenuri care pot fi împădurite.

'Esenţial este să se armonizeze întreaga legislaţie pentru a implementa proiecte importante pentru România. Am avut ocazia să ascultăm şi părerile experţilor din zonă pentru a găsi soluţii pentru o silvicultură regională în perspectivă. În lipsa unei strategii în ultimii doi ani nu s-au putut lua decizii coerente. Să dăm un semnal clar că actul de recoltare, de exploatare a masei lemnoase, este un act de cultură şi că trebuie să corelăm actul de recoltare cu cel de regenerare a pădurii pentru a asigura continuitatea pădurii în România', a menţionat Crăciunescu.
La rândul său, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu a vorbit despre importanţa protecţiei mediului în elaborarea strategiei forestiere, în aşa fel încât gestionarea 'aurului verde' să nu producă efecte negative asupra mediului, calităţii vieţii şi biodiversităţii.

Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel, singura organizaţie patronală din domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, care reprezintă 5.000 de agenţi economici, a apreciat elaborarea acestei strategii 'acum când jumătate din pădurile ţării au fost retrocedate' în scopul unei administrări unitare şi coerente pe care o lansează ministerul împreună cu Regia Naţională a Pădurilor, precum şi pentru mai multe investiţii în domeniul infrastructurii forestiere, în drumuri, dar şi în cercetare şi silvoturism.
'Această funcţie de agrement a pădurii, alături de producţie şi protecţie, este una deosebită pe care dorim să o dezvoltăm durabil. Apoi, susţinem promovarea lemnului ca material ecologic de construcţie şi pentru realizarea de bunuri de largă şi îndelungată folosinţă. Dacă ştim să gestionăm bine lucrurile şi să conlucrăm, autorităţi cu mediul economic, putem să obţinem rezultate care să se răsfrângă benefic asupra societăţii', a declarat Ţucunel.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului în curs, a altor două întâlniri de lucru regionale la Iaşi, respectiv în Vâlcea sau Braşov.

Sursa Agerpres

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti