Lumea satului 750x100 19 martie
update 28 Mar 2020

Soba canadiană, o alternativă ieftină și simplă

Vine frigul și, odată cu el, și grija pentru facturile mari… Mai ales în condițiile în care de la an la an combustibilii – lichizi, solizi, gazoși – nu știu decât un singur lucru: să se scumpească. Pe piață există o sumedenie de oferte de centrale termice care mai de care mai supertehnologizate, bune și foarte economice, dar care au un mare cusur: investiția inițială este foarte mare, de ordinul miilor sau zecilor de mii de euro. Prezenți la INDAGRA, redactorii publicației noastre au avut surpriza să descopere o alternativă ieftină, simplă, dar ingenioasă la metodele actuale de încălzire a spațiilor, care poate fi folosită nu numai pentru locuință, dar și pentru câteva activități agricole. Este vorba de așa-numita sobă canadiană.

Principiul arderii mocnite

Potrivit importatorului de echipamente de încălzit, ADCE Tracia SRL, soba canadiană reprezintă un echipament pentru încălzire cu două camere în care, prin metoda arderii mocnite, are loc procesul de combustie. Gazele din sobă, ce se acumulează în camera inferioară, ajung în camera superioară, unde se finalizează arderea în baza alimentării prin intermediul unor injectoare speciale a aerului încălzit din încăpere. Focarul sobei este înfășurat cu tuburi pentru schimb de căldură, ce formează un schimbător de căldură eficient. O astfel de construcție a focarului permite utilizarea la maximum a energiei termice generate de combustibil. Încărcarea acestuia se face prin ușa focarului, care are dimensiuni suficiente, ce permit să fie încărcați în sobă bușteni groși. Despre povestea acestui dispozitiv citiți în rândurile de mai jos.

Bicicletă cu sobă…

soba bicicleta

Cine a fost la INDAGRA nu a avut cum să nu remarce o bicicletă care avea atașată, în partea din față, în scop publicitar, un echipament care nu prea semăna cu nimic cunoscut. Am stat de vorbă cu „biciclistul“ și l-am rugat să ne explice despre ce este vorba. Iuri Movileanu, administratorul societății ADCE Tracia din Bacău, ne-a relatat pe scurt o poveste, care deja este una de succes. „Nu am avut cum să nu remarc această invenție deosebită pentru încălzirea locuințelor, serelor și solariilor sau a spațiilor tehnice… Trebuie spus că soba canadiană a fost inventată, bineînțeles, în Canada de către tăietorii de lemne. Aceștia, trăind în condiții deosebit de vitrege, au avut nevoie să-și încălzească spațiile de odihnă cât mai rapid și așa a fost imaginat acest obiect pentru încălzire. După ce un prieten a văzut o astfel de sobă funcționând la o fermă din Franța și m-a convins de utilitatea ei, am intuit potențialul unei afaceri și așa am ajuns să fiu singurul importator al acestui gen de sobe canadiene din România. Chiar pot să spun că acestea m-au cucerit definitiv și chiar am făcut o pasiune pentru ele. Ceea ce se remarcă la această sobă este randamentul foarte mare pentru categoria ei – de aproximativ 80%. Ea funcționează în două regimuri, cel de convecție naturală și cel de gazefiere, iar prin modul de construcție nu se pierde căldură, ci ea este recuperată printr-un sistem de conducte. Prin modul ingenios în care a fost concepută, această sobă oferă clienților posibilitatea de a consuma mai puțin combustibil, deci și mai puțini bani. Concret, în agricultură aceste sobe se folosesc pentru răsadnițe, sere sau solarii. Există o idee și o vom testa, să folosim aceste sobe inclusiv pentru uscătoare de cereale“, ne-a explicat Iuri Movileanu.

Secretul stă în țevi

În privința principiului de funcționare, acesta este foarte simplu: această sobă este compusă din țevi care practic înglobează focarul. „Prin deschiderea încărcării și admisiei se alimentează cu o cantitate de combustibil solid, ceea ce poate însemna și orice reziduuri de material lemnos de prin gospodărie, după care se închide evacuarea și se reglează admisia în sistem de ardere mocnită. Lemnul nu mai arde cu flacără deschisă, ci doar se topește. Apoi, gazele eliminate în urma arderii sunt preluate de două duze instalate sub camera de ardere superioară, unde are loc o aprindere în urma căreia gazele ard cu flacără albastră. Mai trebuie să adaug că există trei posibilități pentru a păstra căldura în spațiul destinat încălzirii. În primul rând datorită faptului că în interiorul sobei se generează temperaturi de până la 300° Celsius, se creează o convecție naturală, aerul rece este preluat prin partea de jos a țevilor și este eliminat tocmai prin zona foarte fierbinte. Apoi, tot pentru randament la horn se mai atașează încă un recuperator de căldură. Iar marele randament al sobei vine tocmai din faptul că este construită din oțel gros de 4 milimetri. Per total, ideea e că gazele fierbinți nu mai sunt eliminate prin horn, ci sunt recuperate aproape în întregime“, conchide Movileanu. În privința prețului, o sobă canadiană de capacitate mică are un preț de circa 1.800 de lei, iar cea de capacitate mare ajunge la un preț de 4.998 lei cu TVA inclus. 

„Chiar anul acesta am achiziționat două sobe canadiene… Pe amândouă am dat circa cinci mii de lei. Am făcut această achiziție pentru că am considerat că sunt utile la serele de flori pe care le am de mai mulți ani și unde aveam mari probleme cu încălzirea mai ales pe timpul iernii. Trebuie să spun că metodele de încălzire ale unei sere sunt multiple. Aceste sere canadiene folosesc combustibil solid, de genul lemnelor sau peleților și, spre deosebire de alte sisteme de încălzire, sunt foarte eficiente, pentru că au un flux de aer cald foarte bun. Or, este bine-cunoscut faptul că pentru o seră este necesară păstrarea unei temperaturi constante pe o perioadă lungă de timp. Și asta mai ales în condiții de frig extrem, de minus 20 de grade, când în seră eu am nevoie de plus 20… Tocmai de aceea aceste sobe îmi dau un foarte bun randament pentru că în primul rând sunt foarte economice. Cu o cantitate relativ mică de combustibil am foc permanent 24 de ore“. Virgil Poclitaru, Gura Humorului, județul Suceava

Bogdan Panțuru

Cum să îți construiești singur soba-rachetă

Revenim la Baza Ulmu din Ulmoasa – Baia Mare pentru a vă prezenta proiecte inedite din domeniul agroecologiei. De data aceasta vă arătăm cu sprijinul lui Andrei Lupșe, mentorul bazei Ulmu, cum să vă construiți o sobă-rachetă. În prezent sunt mai multe tipuri de sobe-rachetă, dar cele mai cunoscute sunt încălzitoarele cu masă termică și cele pentru gătit. Pe scară largă, la noi în țară nu sunt foarte cunoscute aceste sisteme, dar în lumea celor pasionați de ecologie s-a aflat despre ele.

Materiale și costuri de construcție

Pentru construirea acestor sobe se folosesc material termoizolant, perlită, șamotă pentru camera de ardere, iar pentru sobele de tip „L“ este necesar un grătar pe care stau lemnele pentru a avea oxigen suplimentar. La încălzitoarele de tip „J“ nu este nevoie de grătar deoarece lemnul se consumă gravitațional datorită acestui tip de tunel de ardere. Prețul depinde de complexitatea sobelor, dar dacă sunt realizate în regim propriu nu costă foarte mult. Spre exemplu, sobele-rachetă precum modelul de gătit conceput de cei de la baza Ulmu este de cca. 20 euro, în vreme ce produsele similare din comerț ajung și la 200 euro.  Pentru a construi însă ceva mai complex precum o centrală-rachetă cu ziduri circulare și alte elemente care asigură o eficiență maximă asemeni celei de la Ulmu prețul poate fi chiar de 3-4 ori mai mare. În ceea ce privește soba de gătit, spune Andrei Lupșe, este cea mai simplu de construit pentru că are trei elemente pătrate din șamotă. Primul element se decupează pentru a putea introduce grătarul și lemnele.

soba racheta DSC 1290

În cazul centralei – rachetă se construiește întâi hornul interior din cărămidă de șamotă care e conectat de tunelul de ardere și zona de alimentare cu lemne. Acesta se termoizolează cu perlită și cu un cilindru metalic în jurul căruia se poate încolăci țeavă de cupru de 1 cm în care se pune apoi antigelul. Apoi se acoperă cu un butoi de 200 l, de preferat cu capac detașabil. Acestuia i se montează jos un element de îmbinare cilindric cu un diametru de 20 cm, care se unește cu tubulatura de inox pentru fumul cald. Această tubulatură va avea o zonă de acces pentru curățare în imediata apropiere a butoiului, precum și una înainte de a se evacua din încăpere. În exterior se construiește un horn din elemente pătrate de șamotă, având la final un capac rotativ sau în „T“. În jurul camerei de alimentare se pune un cilindru termoizolat cu perlită și capac pentru o eficiență sporită. Țeava de cupru cu antigel este conectată la restul sistemului de încălzire, și anume un manometru, o pompă, un vas de expansiune, fluid-control, boiler și calorifere. După datele lui Evans, acest sistem ar trebui să consume undeva la 2 metri cubi de lemn pe iarnă per sobă. Pe lângă încălzire și apa caldă, pe capacul butoiului mare se poate găti, iar în camera de ardere, după ce este numai jar, se pot pune două tăvițe pentru pâine ca și la un cuptor clasic. Practic, cu același sistem se pot face toate acestea, fără să fie nevoie de sobe separate pentru fiecare funcție în parte.

Puterea de încălzire

„Cu soba-rachetă de gătit am reușit să fierbem cu foarte puține lemne 25 de litri de apă în 50 de minute. Pe un aragaz poate veți reuși maximum 10 litri în 50 de minute. Există însă și sobe-rachetă și mai eficiente. Cei de la Aprovecho au conceput modele pentru restaurante sau spitale pe care se pot încălzi 60 sau 100 de litri de apă. Încălzitoarele-rachetă se mențin calde și după două zile dacă există suficientă masă termică. Noi nu am optat pentru o băncuță convențională cu cob (cum se face în general la aceste sobe) care să acopere tubulatura pentru fumul cald deoarece avem suficientă masă ter­mică în zidurile domurilor. Vorbim de 60 de tone de pământ la zidărie și încă de vreo 60 la taluzurile exterioare din pământ și piatră. Astfel hornul interior se menține cald și a doua zi, iar surplusul termic se înmagazinează în zidărie și este păstrat și de învelitoarea de trestie după așa-numitul efect-clopot“, spune Andrei Lupșe. Dacă soba-rachetă de gătit este foarte ușor de aprins, un încălzitor-rachetă necesită puțină experiență. Este important să fie curățată soba de cenușă, să aibă suficient oxigen, în special atunci când încărcăm lemne noi. Acestea trebuie să fie uscate și să nu o supraîncărcăm.

soba racheta DSC 1336

„Sunt oameni care și-au construit singuri astfel de sobe și acum îi încurajează și pe alții să le utilizeze. Noi am construit un astfel de încălzitor la o fermă eco în Preluca Nouă, Maramureș, iar sobe de gătit, modelul Racheta-Ulmu, am realizat la ferma Malin din Bistrița și la o pensiune tradițională de lângă Sarmizegetusa, Costești.“– Andrei Lupșe

  • Sobele-rachetă au un consum foarte mic de lemne comparativ cu sobele clasice, poluare foarte redusă (emisie mică de dioxid de carbon) deoarece arde și fumul, eficiență termică mare și posibilitatea de a le construi în regim propriu. În general, sobele-rachetă de gătit sunt pentru terase de vară, nu pentru interior. Există și sobe-rachetă de gătit pentru interior prevăzute cu horn precum cele instituționale de la Aprovecho și chiar și sobe mici pentru apartamente cu hotă precum cele de la „Mangala“.
  • În anii 1980 Ianto Evans a construit primele prototipuri de sobe-rachetă. Mai apoi a lucrat împreună cu dr. Larry Winiarski, de la compania Aprovecho, care a preluat ideea sobei-rachetă în formă de „L“ și a dus-o la următorul nivel, făcând sobe de gătit supereficiente împreună cu alți fabricanți precum EcoZoom sau SilverFire și alții. Un alt concept este soba-rachetă în formă de „J“ care a fost preluat de cei care vor să își construiască singuri aceste sobe, ele fiind în general pentru încălzit.

Laura ZMARANDA

soba racheta DSC 1328

Abonează-te la acest feed RSS