În România, două treimi din tinerii de la sate nu se înscriu la o facultate, spre deosebire de cei de la oraș, unde doar o treime renunță la ideea studiilor superioare. Printre motivele invocate de aceștia se numără lipsa banilor sau programe educaționale neatractive. Procentul tinerilor români care termină o facultatea este de doar 23,3%, aproape de două ori mai mic comparativ cu media Uniunii Europene, de 41,2%, se arată într-un raport despre monitorizarea educației, realizat de Comisia Europeană. Iar cei care aleg studiile superioare mizează pe dezvoltarea fermelor personale, așa cum vom vedea cazul celor doi tineri antreprenori.

Sistem de irigații în județul Botoșani

Șandor Căuneac, un tânăr fermier cu facultate, vrea să lucreze modern la ferma vegetală a familiei din comuna Hlipiceni, județul Botoșani. Tânărul administrează cca 600 ha.

„Sunt student la Facultatea de Agricultură din Iași, anul I. Vreau să accesez fonduri europene pentru a achiziționa utilaje agricole noi și pentru a beneficia în viitor de un sistem de irigații. (...) 2023 a fost un an nu prea strălucit, dar putem să ne încheiem anul pe plus, deși venim cu datorii de anul trecut. Lucrăm în mod special cultura de porumb, floarea-soarelui, soia și grâu. Anul acesta, la floarea-soarelui am avut o producție medie de 3,5 tone/ha, la porumb 7 tone/ha, la grâu 6,5 tone/ha, iar la soia 2 tonă/ ha“, specifică tânărul fermier Șandor Căuneac din județul Botoșani.

Livada superintensivă cu soiuri din Polonia

livada supraintensiva

Ștefan Florea este din Fălticeni, județul Suceava, și student în anul IV la Facultatea de Horticultură din Iași. În prezent, tânărul administrează un business de familie, început în anul 1997 de bunicul și tatăl său, mai exact are în exploatație 12 hectare de livadă superintensivă de măr, cu material săditor din Polonia (soiuri: Gloster, Idared, Jonathan, Golden Delicios, Granny Smith, Szampion) și un depozit cu o capacitate de 400 de tone.

Piața de desfacere, cea mai mare provocare

„Pe lângă condițiile meteorologice nefavorabile din ultimii ani, consider că cea mai mare provocare este piața de desfacere, importurile fiind din ce în ce mai abundente. Înființarea unui singur hectar de astfel de livadă este de aproximativ 30-40 mii euro, densitatea pomilor fiind foarte mare. Am ales să studiez horticultura pentru a continua afacerea de familie și a dobândi cunoștințe noi în acest domeniu. Pe viitor, după absolvirea studiilor, îmi propun să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii. Totodată, dorim achiziționarea unei linii de procesare în vederea obținerii de suc pentru valorificat“, specifică Ștefan Florea, viitor inginer horticol în județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru dezvoltarea sistemului de irigații și de desecare-drenaj.

În prezent, fermele din România sunt puse la grea încercare: pe lângă schimbările climatice care afectează viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid 19, creșterile alarmante ale prețurilor la inputuri și energie, precum și războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară a cetățenilor din multe țări din afara UE, dar și a categoriilor defavorizate ale unor cetățeni europeni.

Clubul consideră absolut necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – MADR, MAE, MIPE – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

Termen limită: 15 iulie

Deși are un potențial agricol enorm, România pierde mult din cauza incompetenței și a nepăsării celor care decid soarta agriculturii și a dezvoltării rurale. De exemplu, sistemul de irigații...

Programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții, demarat în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea mai ales într-un an secetos, așa cum a fost anul trecut, când fermierii au fost loviți din toate părțile de: secetă, restricții cauzate de pandemie, probleme gestionate prost etc.

SWOT-ul americanilor: România

Dar problemele pot fi transformate în oportunități de afaceri. Însă nu pentru oricine, ci numai pentru cunoscătorii care știu că România este adevăratul Eldorado. Un exemplu concret este motivul venirii americanilor în România. După o analiză SWOT temeinică, în urma căreia existența portului din Constanța a reprezentat un „punct tare“ alături de alte motive bine întemeiate, compania americană Reinke Manufacturing, lider global în sisteme și tehnologii de irigații, a decis extinderea activităților din România. Această decizie a fost luată la un an de la inaugurarea depozitului Reinke de la Constanța, ce a avut loc în primăvara anului trecut. Potrivit declarațiilor făcute recent într-o conferință de presă, prin noile inițiative și transferul de tehnologie compania își propune să contribuie la modernizarea agriculturii locale, în completarea celei mai importante investiții Reinke de până acum, singurul depozit de pivoți și sisteme liniare din țară, ce deservește atât România cât și sud-estul Europei. Nu în ultimul rând, întreg portofoliul de produse susține atingerea obiectivelor de mediu, în contextul noilor reglementări ale Uniunii Europene privind schimbările climatice.

„România este un reper în producția agricolă la nivel european și ne bucurăm să putem lucra alături de fermieri, oferind echipamente și soluții personalizate, care să le susțină planurile de dezvoltare sustenabilă și să contribuie la limitarea impactului pe care îl au schimbările climatice. Reinke a început acum 50 de ani ca o afacere de familie și s-a extins treptat pe tot mai multe piețe, însă pasiunea pentru agricultură a rămas neschimbată. Depozitul de la Constanța este un element central al strategiei noastre și suntem convinși că și noile proiecte vor avea același succes“, a afirmat Chris Roth, președintele Reinke la nivel global.

Valorificarea inteligentă a resurselor naturale

Tehnologia Reinke susține valorificarea inteligentă a resurselor naturale, minimizează impactul negativ asupra mediului, conservând în același timp energia și resursele naturale. Soluțiile Reinke s-au remarcat la nivel internațional prin elemente de inginerie unice, de calitate premium, ce includ tehnologii precum controlul prin GPS, acționarea de la distanță prin Cloud sau chiar integrarea de echipamente suplimentare, cum ar fi sistemele de fertirigare, stații meteo sau senzori de sol.

Echipamentele Reinke sunt distribuite în România de către BNY Holding, companie ce are ca obiect principal de activitate implementarea sistemelor de irigație de tip pivot.

„Am ales să devenim unic distribuitor Reinke inspirați de calitatea produselor și pasiunea pentru inovație. De aceea, am asociat portofoliului și o gamă completă de servicii de calitate, astfel încât fermierii să poată beneficia de o soluție completă, perfect adaptată topografiei, sursei de apă, tipului de sol, culturii și bugetului de care aceștia dispun. Astfel, resursele sunt valorificate într-un mod cât mai eficient, iar provocările sunt mai ușor depășite“, a adăugat Dragoș Zainea, directorul general BNY Holding.

Printre tehnologiile noi pentru piața din România se numără pivoții mobili, pivoții pentru parcele neregulate (braț de colț, joncțiune mobilă, tronson detașabil), liniare programabile (liniara pivotantă), automatizări și control de la distanță. De asemenea, BNY Holding oferă soluții pentru infrastructura de irigații (țevi, canale), pompare și filtrare (de exemplu, Filtrul Riverscreen pentru apa de mică adâncime și canalele de irigații colmatate), precum și pentru sistemele de fertirigare ce pot fi atașate oricărui sistem de irigare.


Începută ca afacere de familie, Reinke Manufacturing este unul dintre cei mai mari producători de sisteme de irigații cu pivot central și mișcare laterală din lume. Compania a fost fondată în 1954, are sediul în Deshler, Nebraska, SUA și este prezentă în peste 40 de țări. Reinke dezvoltă produse și tehnologii special concepute pentru a crește producția agricolă, oferind în același timp eficiență în muncă și timp, dar și eficiență ecologică. Reinke a fost prima companie care a integrat un motor electric și piese interschimbabile în corpul tronsonului, model preluat după aceea și de celelalte companii producătoare de sisteme de irigații, precum și primul sistem GPS, comunicații prin satelit și capabilități de touchscreen în managementul sistemului de irigații mecanizat.


Simona Nicole DAVID

Deși irigațiile reprezintă fundamental existența unei agriculturi sănătoase, bogate, în România de-a lungul timpului nu s-a acordat o atenție deosebită acestui sector. Doar teoretic... Prin urmare, Politica Agricolă Comună impune noi standarde și constrângeri privind utilizarea apei, acestea reprezentând mai mult decât o necesitate.

În acest context, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, ne-a declarat: „În ultimii 30 de ani intervențiile prin finanțare în irigații au fost minime sau inexistente. Și asta în condițiile în care în România sunt zone care suferă de exces de umiditate pentru o perioadă scurtă de timp, iar alte zone suferă de secetă extremă. Chiar dacă irigațiile au reprezentat o prioritate declarată oficial, din păcate nu a fost încă transpusă într-o realitate efectivă a unui proiect. Mai cu seamă în ultimele luni fermierii au avut așteptări mari din partea autorităților privind finanțări în vederea reabilitării și extinderii sistemului de irigații, alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Din păcate, toate aceste proiecte nu au fost incluse pe lista de finanțare în programele PNRR. A fost un eșec neașteptat și o pierdere extrem de dură pentru români.“

Agricultura reprezintă în primul rând domeniul care asigură securitatea alimentară a populației, iar proiectele strategice de îmbunătățire a sistemului agricol vor fi întotdeauna un subiect de discuție între ministere, Guvern și asociații. De aceea, armonizarea gestionării apei și a solului, care sunt fundamentale în agricultură, pot asigura realizarea recoltelor scontate atât de necesare acestui scop. Florian Ciolacu a subliniat: „Legat de PNRR, este clar că a fost un refuz al Comisiei Europene pentru un proiect de anvergură, propus de România, care însuma mai mult de 4 mld de euro partea de irigații și drenaj, motivele fiind legate de propunerile pentru refacerea, modernizarea, extinderea infrastructurii și modul în care sunt în raport cu constrângerile de mediu. Am făcut o propunere aducând în atenția autorităților următorul aspect: pactul ecologic european prin strategia privind biodiversitatea, strategia privind de la Fermă la Furculiță, alte prevederi privind directive de mediu și climă, aspectele energetice, utilizarea și tranziția către energie verde.“

Propuneri strategice pentru irigații

Florian Ciolacu explică necesitatea acordării unei atenții deosebite din partea autorităților pentru domeniul irigațiilor. De asemenea, remarcă faptul că finanțările multianuale pentru acest sistem ar fi o rezolvare pentru fermieri: „Am propus la Ministerul Agriculturii un concept privind o strategie de gestiune privind integrarea apei și a solului și a fost bine primită. Am apelat și la consultanții noștri externi cu experiență în domeniul politicii europene de mediu și gestiune pe climă și apă. Suntem acum la pasul de a face parteneriate cu universități care au facultăți de hidrotehnică ce includ îmbunătățiri funciare sau în Politehnică unde există facultăți cu activitate relevantă în domeniul de gestiune a apei sau a energiei, astfel încât să producem un document care să fie pus în discuție într-un grup de lucru ce cuprinde Ministerul Mediului, Dezvoltării și Ministerul Digitalizării. Vedem această strategie ca pe o asumare guvernamentală, vrem ca gestiunea apei pentru agricultură să fie asumată și să permită un plan de finanțare multianual, în favoarea fermierilor, dar cu respectarea acestei condiții privind mediul și clima.“

Politica Agricolă Comună

Un alt obiectiv principal pentru agricultura din România este Politica Agricolă Comună. Noua PAC a fost aprobată de Comisia Europeană până în 2030, cu un buget de 270 mld euro, sub formă de subvenții directe acordate fermierilor.

Politica Agricolă Comună este cea mai bine finanțată din bugetul comun european deoarece susține ideea ca țările Uniunii Europene să lucreze împreună pentru a oferi cetățenilor hrană de calitate accesibilă și predictibilă și pentru evitarea unei crize alimentare. În acest context, Florian Ciolacu explică: „Politica Agricolă Comună intră în vigoare în 2023, după 2 ani de tranziție. România va utiliza și pe perioada de tranziție, plus cei 5 ani ce urmează, pe aplicarea noilor reforme, aproximativ 20 mld euro, distribuiți pe 2 piloni, 13 miliarde pilonul 1 – plăți directe și 6, 7 – pilonul 2 – investiții în agricultură și dezvoltare rurală. Pentru România este strategic să-și elaboreze planul după care își va distribui această finanțare pe următorii ani, adică planul național strategic și care e făcut după alte reguli decât cele cu care ne-am obișnuit până acum. Dorim să găsim cele mai bune propuneri pentru ministerele din domeniu, pentru ca fermierii să beneficieze integral de direcții care să asigure o creștere a volumului producției și să fie asigurați de stabilitate financiară. În România Politica Agricolă Comună a avut niște riscuri, o parte au dispărut și mă refer la plafonarea subvențiilor pentru că România, deși are un model de agricultură performant, are de asemenea și o agricultură de subzistență.“

Colaborarea cu AFIR

După cum știm, Clubul Fermierilor Români sprijină fermierii pentru o integrare sănătoasă și stabilă în sectorul agricol. Este o asociație nonprofit și nonguvernamentală, însă cu modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și ghiduri de bună practică în agricultură. În acest sens, specialiștii clubului sunt într-o colaborare permanentă cu APIA, AFIR și Ministerul Agriculturii. „Printre ultimele proiecte gestionate de noi a fost colaborarea cu AFIR privind măsura polițelor pentru asigurări agricole. Statul român îi poate încuraja pe fermieri cu bani europeni să-și dezvolte afacerile. Printre problemele pe care le avem, cum ar fi seceta sau excesul de umiditate, asigurarea rămâne cea mai importantă. Cel mai bine ar fi să avem sistem de irigații ca să nu existe secetă, să avem sisteme de drenaj ca să nu mai avem probleme de exces de umiditate, să avem sistem de anti grindină în toată țara. Am colaborat cu Afir și am reușit să modificăm împreună ghidurile, pe domenii/măsuri, astfel încât fermierii au putut beneficia de până la 70% din costurile poliței de asigurare“, ne spune reprezentantul Clubului Fermierilor.


Piețele de desfacere

În ultimii 10 ani, România a fost printre primele țări din Europa în ceea ce privește producția de cereale, devenind astfel un competitor important pentru țările europene. Deși specialiștii susțin că România are forță de producție, totuși o mare problemă o reprezină desfacerea produselor. „Problema piețelor de desfacere este sistemică; aceasta înseamnă că sunt măsuri care țin de relația comercială directă între furnizor și distribuitor și aici trebuie regândită relația de parteneriat. În primul rând produsele autohtone trebuie să prezinte o prioritate la raft. De prea mult timp consumăm mai mult din produse agroalimentare din import decât din producție autohtonă. Nu în ultimul rând, avem nevoie de educarea populației și de măsuri cu scheme de calitate pentru produsele românești“, a conchis Florian Ciolacu.


Liliana Postica

Ministrul Adrian Oros a vizitat recent Canalul Siret-Bărăgan, un proiect complex care va rezolva permanent problema secetei în această zonă:

“Seceta din acest an ne-a demonstrat tuturor necesitatea investițiilor în infrastructura de irigații. Proiectul Siret Bărăgan are numeroase avantaje pentru regiune:

  • Locuri de muncă stabile pe perioada execuției;
  • Evitarea degradării solurilor prin practicarea unei agrotehnici superioare și adoptarea unei structuri corecte a culturilor;
  • Asigurarea sursei pentru alimentarea cu apă a localităților riverane;
  • Dezvoltarea social economică a zonei prin sporirea producției animaliere, apariția și dezvoltarea micii industrii locale”.

Folosim noțiunea de asolament „special“ din următoarele motive:

– Se prognozează că, la nivelul anului 2020, vor fi amenajate pentru irigații, în țara noastră, 2 milioane ha;

– Pe baza actualei genetici superioare, când soiurile și hibrizii cultivați pot atinge niveluri de producție foarte înalte, apare un excedent de producție;

– Se exportă cantități importante de cereale în condiții de eficiență scăzută.

Din aceste motive, în strategia Ministerului Agriculturii se prevede dezvoltarea masivă a sectorului zootehnic pentru verificarea superioară a producției agricole, pentru reducerea importului de produse zootehnice și pentru creșterea exportului nu de cereale, ci de carne, lapte și mărfuri procesate.

Luăm ca exemplu o fermă de 1.200 ha din zonele irigate în care, în urma cartării pedologice și agrochi­mice minuțioase, a rezultat o variație a calității tere­nului așa cum se observă în tabelul 1.

asolament tabel

Menționăm legenda abrevierilor din tabel:

P = porumb, G = grâu, So = soia,

Fs = floarea-soarelui, Sf = sfeclă-de-zahăr și

I = ierburi perene.

Pe baza punctelor de bonitare rezultă 400 ha de calitate foarte bună, 500 ha de calitatea bună, 200 ha de calitate mediocră și 100 ha cu fertilitate slabă.

Se mai știe că, în condiții de irigare, cea mai mare eficiență o au culturile furajere, urmate de cultura porum­bului. Folosim porumbul drept cultură principală pentru asigurarea bazei furajere, cu o pondere de 50% în structura culturilor deoarece, în condiții de irigare, se pot obține 18-20 t/ha boabe, ceea ce nu se poate obține de la alte culturi.

Porumbul poate fi folosit atât ca furaj concentrat în rația furajeră, dar și ca porumb siloz de foarte bună calitate.

În fermă având un sector zootehnic dezvoltat, s-a alcătuit următoarea structură de culturi anuale: 50% porumb; 20% grâu; 20% soia și câte 5% floarea-soarelui și sfeclă-de-zahăr. Acestea ocupă 80% din suprafață.

Pe 20% din suprafață se cultivă sola săritoare de ierburi perene, alcătuită din trifoi și raigras cu durata de 2 ani. Succesiunea culturilor în timp și spațiu se poate urmări în tabelul alăturat, cu mențiunea că o parcelă are suprafața de 50 ha.

Sola cu ierburi perene nu este folosită în parcelele cu fertilitate foarte bună, este rar folosită în parcelele favorabile, în schimb se repetă la 3 ani în parcelele puțin favorabile și la 2 ani în parcelele cu fertilitate redusă.

Culturile mai pretențioase la rotația culturilor (sfecla-de-zahăr) se cultivă numai în parcelele foarte favorabile, floarea-soarelui în cele favorabile, iar grâul apare peste tot având în vedere că el are întotdeauna ca premergătoare soia, cea care eliberează terenul la jumătatea lunii septembrie și lasă solul bogat în azot.

Porumbul, care ocupă cea mai mare suprafață, se cultivă peste tot având în vedere că el este mai puțin pretențios la planta premergătoare, suportă cultura repetată, are plasticitate mai mare și dă rezultate bune în toate condițiile, reacționând pozitiv la tehnologii de cultură corespunzătoare.

Fermierul urmărește cu atenție ca îngrășămintele organice, leguminoasele anuale și ierburile perene să se folosească, cu precădere, pe parcelele cu fertilitate mai redusă.

În afară de realizarea obiectivelor de mai sus, prin asolament, rotația judicioasă a culturilor, prin prezența leguminoaselor anuale și a solei cu ierburi perene, se ajunge la o relativă uniformizare a capacităților de producție a solului și, în plus:

– se reduce necesarul de pesticide cu 40-50%;

– se reduce necesarul de azot cu 30-50% și de fosfor și potasiu cu 20-40%;

– se reduc costurile de producție cu 20-40%.

Cu structura culturilor menționată mai sus se rezolvă, în mare măsură, sursa de furaje a sectorului zootehnic și prin valorificarea producției ferma respectivă devine rentabilă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În județul Iași Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași, cu ajutorul creditelor bancare a început să investească în sisteme de irigare. Astfel, în primăvara acestui an acesta dorește să irige o suprafață de 600 ha în afara suprafețelor deja existente, iar în toamnă să termine sistemul de irigare pe raza comunei Țigănași și a satului Cârniceni.

Reabilitarea sistemului de irigații

În prezent, Aurel Placinschi, care administrează peste 5.000 de hectare de teren agricol în satele Ţigănaşi, Probota, Trifești şi Victoria şi deţine o fermă cu 200 de vaci de lapte, spune că: „Noi suntem în faza de 40% din reabiliarea acestor sisteme începute acum 5 ani. Prima dată am format acele organizații ale udătorilor, apoi după acestea am format federațiile. Am reușit să luăm de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) tot sistemul de irigații în administrarea noastră, ceea ce a fost un fapt bun deoarece ne-a ajutat să realizăm mai ușor anumite suprafețe de udat pentru că la început am improvizat, respectiv am folosit apă din canale, am băgat apă cu stația de la bază, am reușit să băgăm apă în canale și de acolo o luam cu motopompe și așa încet-încet am început să udăm primele suprafețe. În continuare am trecut pe investiții, credite bancare destul de mari, scopul fiind reabilitarea stațiilor de udare, apoi a conductelor și, în final, am băgat și instalații în așa fel încât în momentul de față să avem 1.250 ha făcute complet, respectiv stație, conducte și instalații de udare“, a precizat Aurel Placinschi, director Agricola 96 SA Țigănași.

Tineretul muncitoresc

În continuare, domnul director al Agricola 96 SA Țigănași vrea să reamintească faptul că tânărul Cosmin Davidoaia este inginerul agronom care lucrează deja de 2 ani în construcția acestui sistem. Acesta este de părere că este foarte bine că noua generație de ingineri tineri ajunge să se implice și să pună suflet în acest fel de lucrări.

De aceea am fost în fermă și l-am căutat pe cel care se ocupă de sistem de irigare, care se va extinde în viitorul apropiat în această parte a Moldovei: „Eu sunt cel care se ocupă de tot acest proiect de irigare; domnul Placinschi atrage fondurile, face credite, iar eu implementez banii pe care dumnealui mi pune la dispoziție. Sperăm ca în vara anului 2019 să irigăm o suprafață de cca 3.400 ha, asta însumând cele 4 organizații, respectiv Prutețul, Frăsuleni, Cârniceni și Țigănași. Adaug că sunt absovent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară «Ion Ionescu de la Brad», Iași și lucrez la Agricola 96 S.A. Țigănași de doi ani jumătate, iar de aproximativ 2 ani mă ocup de sistemul de irigații de la această societate. Acest sistem a fost preluat de către domnul director Aurel Placinschi în urmă cu aproximativ 8-9 ani, dar până acum 2 ani se lucra foarte greu. El a preluat stația de la Hermeziu, care preia apa din Prut, apoi se introducea pe canalul Dalat prin niște canale secundare. În acea perioadă se trăgea apă cu motopompe, iar prin intermediul tamburilor se irigau anumite suprafețe. Era o muncă foarte grea, care solicita o forță mare de muncă și nu dădeam randament.“

Implementarea sistemului de irigații

La Agricola 96 SA Ţigănași de doi ani a început să se implementeze un nou sistem de irigații, acesta fiind alcătuit din mașini pentru irigat de tip liniar și mașini de tip pivotant: „Pe Lunca Prut nu putem folosi doar pivoți deoarece totalitatea solelor sunt divizate în lățimi de 400 m. Din această cauză folosim mai mult sistemul de irigat liniar. Acum doi ani am format o federație cu numele Federația Organizațiilor Utilizatorilor a Apei pentru Irigat «Aqua Lunca Prut», iar domnul director Aurel Placinschi a conceput această organizație pentru a putea realiza credite la bănci și a justifica toate cheltuielile care s-au realizat pe acest sistem de irigații. Deocamdată, pe Lunca Prutului avem stația de aducțiune a apei din Prut“, a mai adăugat Cosmin Davidoaia, inginer agronom, Agricola 96 SA Ţigănași.

Această federație a Organizațiilor Utilizatorilor a Apei pentru Irigat „Aqua Lunca Prut“ cuprinde 4 organizații, respectiv: Prutețul, Frăsuleni, Cârniceni și Țigănași. „Prutețul cuprinde aproximativ 500-600 ha, iar Frăsuleni 700 ha, aceste hectare găsindu-se pe Lunca Prutului începând de la Hermeziu până la Frăsuleni. Pe Lunca Prutului avem o stație de bază cu care extragem apa din Prut; ea se află în acest moment într-o întreagă abilitare, iar apa ajunge la stațiile de punere sub presiune prin cădere. Pe canalul Dalat avem prima stație, numindu-se ASP2. Cu acestă stație irigăm aproximativ 600 ha și avem 3 pivoți care au un sistem de irigare pivotant și liniar. După care, în cadrul organizației Frăsuleni avem 2 stații, fiecare irigând aproximativ 350 ha. La a doua stație avem aceeași suprafață și irigăm cu 3 liniare; mai dispunem și de un sistem de tamburi pe care-l conectăm la hidranți și irigăm acolo unde nu se poate iriga cu sistemul de irigare liniară. La SP3, la sfârșitul canalului Dalat, avem 5 liniare cu care irigăm tot 350 ha. Canalul Dalat are aproximativ o lungime de 11 km, iar la sfârșitul canalului Dalat vrem să construim anul acesta încă o stație de punere sub presiune sau mai bine zis de aducțiune a apei pe Cârniceni. Am sudat și am băgat în pământ, în toamna anului 2017, 8 km de conductă.

Pentru ca această federație și acest sistem de irigații să funcționeze, dar mai ales să atragem fonduri europene și să justificăm toate cheltuielile și toți banii care se introduc în acest proiect am mai înființat 2 organizații: „Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigat Cârniceni“, cuprinzând o suprafață de 1.000 ha, unde irigăm doar prin intermediul pivoților. În cadrul acestei organizații se vor mai construi stații de punere sub presiune, una având un bazin de aproximativ 40.000 m3. A doua organizație se numește „Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigat Țigănași“, cuprinzînd aproximativ 1.100 ha, unde vom iriga tot prin intermediul pivoților“, a precizat Cosmin Davidoaia, inginer la Agricola 96 S.A. Țigănași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Chiar dacă este cel mai urbanizat județ din România, cu o pondere de locuire la oraș de 80%, Constanța deține suficient teren agricol: 558.204 ha din suprafața totală de 707.129 ha (78,93%). Pe categorii de folosință predomină arabilul (484.103 ha), pășunile naturale (58.693 ha), vița-de-vie (11.007 ha) și livezile (3.096 ha). În 1989 existau amenajări pentru irigații pe 431.022 ha (77,21% din suprafața agricolă), iar în 2016, statistica spune că există amenajări pe 430.830 ha, din care suprafață agricolă - 421.400 ha. Alte cifre (datele nu seamănă de la o instituție la alta) vorbesc despre o suprafață amenajată de 423.341 ha. Viabile din punct de vedere sunt însă mai puțin de 30% din amenajările de altădată.

Vom ţine cont de datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care, în 2015, afirmă că există amenajări totale pe o suprafață de 167.008 ha (38,74% din totalul suprafeței amenajate), din care mai sunt viabile economic sisteme de irigații ce acoperă 127.581 ha (29,59%). În administrarea filialei ANIF sunt următoarele amenajări: Seimeni - 22.784 ha, din care 16.484 ha viabile; Nicolae Bălcescu - 29.813 ha, din care 24.455 ha viabile; Sinoe - 60.474 ha, din care 42.161 ha viabile; Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha, din care 17.025 ha viabile; Orezărie Hârșova - 2.954 ha viabile; Incinta Ciob. Gârliciu - 2.489 ha viabile; Carasu CDMN/PAMN Sud - 3.341 ha viabile; Galeșu - 4.726 ha viabile; Carasu/ Movilița - 8.043 ha viabile; Basarabi - 5.903 ha viabile. În 2016 au fost încheiate contracte pentru 7.438 ha, fiind irigate efectiv doar 6.918 ha. Înseamnă că mai puțin de 2% din suprafața amenajată în 1989 a fost irigată sau, referindu-ne la suprafața viabilă, s-au aplicat udări pe 5,4% din terenuri. Ar mai fi de reținut că au fost înființate 23 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, iar dintre acestea, doar cinci și-au reabilitat infrastructura secundară prin fonduri europene.

Amenajări propuse pentru reabilitare

Planul Național pentru Reabilitarea Infrastructurii Primare de irigații cu fonduri guvernamentale cuprinde toate amenajările. În prima etapă vor fi reabilitate:

  • amenajarea Carasu/Galeșu, 4.726 ha (6 OUAI înființate, 2 au accesat Măsura 125), reabilitare stație de pompare Galeșu, stații de repompare, 17.133 ml conductă de aducțiune, 7.700 ml conducte de distribuție, 19 construcții hidrotehnice;
  • Carasu/Movilița, 8.034 ha (1 OUAI înființat, 1 proiect accesat), reabilitare stație de pompare de bază, aducțiune Poarta Albă, stații de repompare SP Basarabi Pădure, 62.749 ml canale de aducțiune, 18.138 ml canale de distribuție, 45 de construcții hidrotehnice;
  • Carasu CDMN/PAMN Sud, 3.341 ha (4 OAUI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pomoare de bază;
  • Sinoe, 60.474 ha (2 OUAI înființate, 1 program european accesat), reabilitare stație de pompare de bază, 2 stații de repompare, 48.001 ml canale de aducțiune, 11 construcții hidrotehnice.

În a doua etapă, programată pentru 2018-2020 (teoretic; practic, abia în acest an se fac formalitățile pentru prima etapă!), sunt propuse pentru reabilitare următoarele sisteme de irigații: amenajarea Carasu/ Basarabi - 5.903 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Orezărie Hârșova - 2.954 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Seimeni - 22.784 ha (2 OUAI înființate); amenajarea Nicolae Bălcescu - 29.813 ha (1 OUAI înființat); amenajarea Mihail Kogălniceanu - 26.481 ha (4 OUAI înființate).

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 20

După marea „dezirigare“ a României, când au fost concediați peste 1.500 de angajați ai ANIF-ului și întregul sistem de irigare a fost lăsat pe mâna hoților, astăzi acest domeniu dă primele semne de revitalizare. La început de an totul era doar pe hârtie în campania de guvernare a PSD-ului și multă lume nu dădea 2 bani pe promisiunile făcute. Fără să ne propunem proslăvirea unui partid, trebuie să admitem că noua echipă guvernamentală a demonstrat că realitatea se poate schimba. Fermierii au azi apă gratuit în canalele principale de irigații, iar primul tronson CA1 din amenajarea Pietroiu - Ștefan cel Mare, județul Călărași, a fost reabilitat.

O moștenire veche de 46 de ani

Lansarea campaniei de irigare 2017, făcută la Nodul hidroameliorativ Pietroiu-Ștefan cel Mare, județul Călărași, în prezența președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, și a ministrului Agriculturii, Petre Daea, dă fermierilor certitudinea că, de anul acesta, apa pentru udarea culturilor îi va costa cu 40% mai puțin, iar infrastructura impermeabilizată va avea pierderi de 15%. Din păcate, din sistemul național de irigații pe care l-a avut cândva România, sute de kilometri de canale de aducțiune și distribuție sunt și acum pradă degradării, iar procesul de modernizare se va face cu pași mici, după cum arată cifrele furnizate de ANIF.

Pus în funcțiune în anul 1971, Sistemul Hidroameliorativ Pietroiu – Ștefan cel Mare acoperă o suprafață de 52.428 ha, din care 30.506 ha în județul Ialomița și 21.922 ha în județul Călărași. Dintr-un total de 115 km de canale, circa 123 km au fost propuși spre reabilitare. Această rețea este compusă din 3 canale de aducțiune, întinse pe o distanță de 115 km, și 10 canale de distribuție cu o întindere de 355 km, doar că din acestea doar un tronson de 50 km și respectiv 72 km sunt propuși pentru reabilitare.

Stația de punere sub presiune SPP1, vizitată de autorități cu această ocazie, dispune și acum de agregate din 1971, „practic, aici este cel mai vechi sistem de irigat din Bărăgan. Motopompele vechi consumă mult și poluează fonic. Nu le-am dat afară, le-am păstrat în stație, pentru că altfel nu aveam cu ce să irig. În 2013 am accesat Măsura 125, însă nu ne-au ajuns banii să schimbăm toate agregatele și am fost nevoiți să accesăm și Măsura 43, cu ajutorul căreia vom înlocui toate cele 5 agregate. Cele noi consumă 400 kw/h, iar cele vechi consumă 550 kw/h, deci avem o economie de 150 kw/ha la consumul de energie“, spunea Viorel Nica.

Fără impermeabilizare, canalele vechi au pierderi de 70%

Prezent la eveniment, în calitate de gazdă, Florin Barbu, directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), spunea că „investiția în reamenajarea canalului CA1, care măsoară 4,2 km, s-a ridicat la 6 mil. lei inclusiv TVA. Lucrările au constat în impermeabilizarea și refacerea capacității de transport a apei, pierderile fiind în acest moment, după reabilitare, la 15% față de canalul CA2, care are pierderi de 60-70%“.

Apetitul fermierilor pentru irigarea culturilor ar trebui să fie mare, având în vedere că apa, ca element agrotehnic, dublează sau chiar triplează producția. „Diferența de producție între porumbul irigat și cel neirigat este de 10 tone, iar la grâu de peste 3 tone, afirma Viorel Nica, fermierul care exploatează lângă Fetești 3.600 ha, irigate în totalitate și președintele Ligii Utilizatorilor de apă. „Apa fiind gratuită, deja sunt înregistrate cereri pentru udarea unei suprafețe de 400.000 ha și oamenii încep să înțeleagă că sunt foarte multe avantaje. În primul rând crește producția, la unele specii, cu 50%, iar la altele se dublează“, a declarat și Liviu Dragnea.

Datele furnizate de oficialități arată că „în PNDR 2007-2013 au fost aplicate 138 de proiecte cu o finanțare de 138 mil. euro, adică 1 mil. euro pe fiecare proiect, iar pe Măsura 43 din noul PNDR 2014-2020 au fost depuse 43 de proiecte cu o valoare de 42,9 mil. euro. Pentru anul 2017-2018 sunt la dispoziția organizațiilor de udători 385 mil. euro pentru refacerea infrastructurii secundare de irigații“, afirma Florin Barbu la vizitarea punctului Pietroiu – Ștefan cel Mare.

Tot dumnealui a menționat faptul că proiecția costurilor pentru 2017 reprezintă 90 mil. lei, bani care vor veni de la Bugetul de Stat pentru ducerea apei gratis la stațiile de punere sub presiune, toate celelalte cheltuieli pentru infrastructura secundară revenind în sarcina organizațiilor de udători.

Din cele 40 de amenajări aflate în vizorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care acoperă în jur de 380.000 ha, 9 vor intra în execuție în luna august, iar celelalte 31 vor intra în faza de construcții-montaj în 2018, având termen de finalizare 4 ani. „Pe această amenajare sunt constituite 12 organizații de udători care au preluat infrastructura prin protocol în proprietate. Din acestea, 3 organizații au accesat Măsura 125 din PNDR 2007-2013, astfel a fost reabilitată o suprafață de 8.200 ha“, a mai spus Barbu.

Acces gratuit la apa din magistrale pentru toți fermierii

Pentru fermierii grupați în asociații de udători lucrurile sunt clare, de când au apă gratuit în canalele magistrale, costurile diminuându-se cu 40% la mia de metri cubi apă pompată de ANIF. Costurile de aducere a apei de la SPP1 în câmp ajung în cadrul UAI-ului la 250 lei/mia de mc. La acestea se adaugă instalațiile propriu-zise de udat și manipularea lor. „În cadrul exploatației avem 12 instalații de irigat tip pivot, cu rază de 900 m și o singură instalație irigă 190 de hectare. Ele au fost achiziționate în leasing pe 7 ani, dar se acoperă cheltuiala și ne rămâne și profit“, aprecia Viorel Nica, argumentând beneficiile sistemului de irigare pe care îl deține.

În ceea ce îi privește pe proprietarii care nu sunt grupați în asociații de udători, aici Liviu Dragnea vede două modalități prin care aceștia pot avea acces la aceste canale: „Pot folosi direct motopompe sau orice fel de instalații, pentru a duce apa exact pe suprafața lor de teren, sau se pot organiza în asociații de udători și MADR, împreună cu ANIF-ul, le vor organiza stații de punere sub presiune. Pe de altă parte, pentru ca aceștia să poată contracta un proiect pe fonduri europene, Guvernul a aprobat garanții de 80% pentru împrumuturi de până la 3 mil. euro pentru investiții în agricultură“, a anunțat Liviu Dragnea.

Până în 2020 se vor iriga 2 mil. hectare

După cum spuneam, primii pași în reamenajarea sistemului existent de irigații au început, însă evoluția lucrărilor nu va fi uimitoare. În primă etapă a programului de reabilitare a infrastructurii vor intra 1,3 milioane hectare. Abia în 2020 vom putea vorbi de o suprafață de 2 mil. hectare udate.

„Primul obiectiv pentru noi este ca ceea ce avem să fie reabilitat și 2 mil. ha din terenul agricol al României să fie irigat pentru a crește producția agricolă cu 30-50%. Aceasta va însemna mai mulți bani pentru fermieri și un pas important pentru reechilibrarea balanței comerciale. Al doilea obiectiv îl reprezintă extinderea sistemului de irigații. Personal i-am cerut ministrului Agriculturii ca anul acesta să nu se concentreze pe altceva decât pe a duce la capăt primul obiectiv. Anul viitor, împreună cu specialiști și finanțiști, putem discuta despre extinderea sistemului de irigații“, a declarat Liviu Dragnea.

„Sistemul trebuie privit în ansamblul lui. Obiectivul nostru înseamnă 3 operațiuni majore: punerea în stare de funcționare a stațiilor de pompare, iar aici ați văzut cum într-o locație veche s-au înlocuit agregatele de pompare vechi, mai puțin eficiente și foarte poluante fonic cu altele noi, cu randamente mai bune, astfel încât apa să plece cu un cost mai mic. Al doilea obiectiv pe care noi îl vedem în sistemul acesta de reabilitare este organizarea asociațiilor de utilizatori în așa fel încât aceștia să poată accesa fonduri europene, care înseamnă 431 mil. euro, și să se realizeze infrastructura secundară. Pentru că de la aceste pompe apa pleacă pe sub pământ, ajunge la hidranții care sunt construcții subterane, de care se leagă apoi instalațiile de irigat care duc apa la plante. Deci, reabilităm pas cu pas fiecare sistem, așa încât el să fie funcțional. Nu ne ducem acum în zone unde nu se poate duce apa la plantă“, a explicat și ministrul Agriculturii Petre Daea.

Pagini realizate de Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 6-8

În urmă cu puțin timp am fost prezenți la Ziua Câmpului, organizată la Agrichim Fetești. Cu ocazia acestui eveniment l-am provocat pe Viorel Nica, președintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România, la o discuție despre reabilitarea sistemului de irigare. Un subiect delicat, care a stârnit multe polemici și dispute de-a lungul timpului.

Potrivit domniei sale, în România ANIF-ul deține infrastructura principală pentru 800.000 de hectare pe care le poate pune în funcțiune. Există însă condiția ca fermierii să fie organizați în OUAI-uri și să își modernizeze infrastructura de irigat. Un alt impediment, spune dl Nica, este Anexa 6.

„În luna septembrie anul trecut a apărut printre criteriile de selecție o nouă cerință, și anume Anexa 6. Aceasta, de care știe toată lumea începând cu prim-ministrul și până la ultimul fermier, trebuie reevaluată și extinsă pentru că îi împiedică pe fermieri să înființeze noi OUAI-uri. În plus, organizațiile deja existente care au modernizat infrastructura, dar care nu sunt în zone fiabile nu pot depune proiecte. În urma discuțiilor cu fermierii, ISPIF a realizat o variantă extinsă a Anexei 6 care prevede mărirea suprafeței viabile de la 800.000 de hectare până la 1.700.000 de hectare. Însă Bruxelles nu și-a dat încă acordul pentru extinderea ei, iar noi suntem în momentul de față într-o mare nebulozitate.“

Legat de fondurile destinate sistemelor de irigații, Viorel Nica spune că în noiembrie 2015 s-a aprobat, ca lege organică, acordarea a peste 1 miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. De asemenea, pentru modernizarea echipamentelor la OUA-uri și a stațiilor de punere sub presiune s-au cheltuit pe Măsura 125 aproximativ 138 de milioane de euro nerambursabili. Dl Nica spune că avem la dispoziție peste 400 de milioane de euro nerambursabili pe Măsura 43 „și totuși stăm la rând cu depunerea proiectelor din cauza Anexei 6. Ministerul Agriculturii ar trebui să forțeze un pic nota și, cu sprijinul prim-ministrului, această problemă să ajungă pe masa cui trebuie.“

„Mulți privesc irigațiile ca pe un moft, însă prin irigații completezi necesarul de apă al culturilor astfel încât să obții producția planificată. Spre exemplu, pentru a obține o producție de 15 tone de boabe la hectar, porumbul are nevoie din luna iunie până în august de peste 1.500 de litri de apă pe m².“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 22

Legea nr. 269 din 2015 prevede că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații. Documentul intră mai în amănunt și eșalonează pe ani alocările: în 2016, 145 milioane de euro, urmând ca în următorii 4 ani fondurile alocate să crească anual cu circa 17%, astfel încât, la final, să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiții multianual. Dar în lege există și o condiție pentru ca plățile să curgă: Guvernul să-și asume Strategia sectorului de irigații. În luna decembrie anul trecut, la aprobarea bugetului, strategia de fapt nu era gata, deci Guvernul nu avea ce să-și asume.

Totuși, în bugetul MADR pentru 2016 este alocată pentru modernizarea infrastructurii de irigații suma de 135,8 milioane lei. Facem un mic calcul: 135,8 milioane de lei, față de 145 milioane de euro (638 de milioane de lei, la un curs de 4,4 / euro), valoare promisă prin Legea nr. 269, reprezintă 21,28%. Așadar, marea strategie națională 2016-2020 privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații pleacă din start cu motoarele turate la un sfert. Există însă și o explicație, dacă e să ne împiedicăm în justificări. Ea a fost oferită în comisiile reunite de agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților, la dezbaterea bugetului, de secretarul de stat în MADR, Sorin Radu: „S-a aprobat Legea irigațiilor. Dispunem în buget de o sumă de 135 de milioane de lei. Acum este în curs de finalizare strategia de îmbunătățiri funciare (...) Ulterior adoptării acesteia, odată cu stabilirea obiectivelor de investiții, vor fi alte etape premergătoare lucrărilor efective, acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate, care sunt și ele consumatoare de timp. Acesta este motivul pentru care nu am alocat în buget o sumă mai mare; ar exista riscul în mod obiectiv ca ea să nu poată fi consumată în totalitate în anul 2016.“

Planuri mărețe; așteptăm rezultatele

Dacă ar fi să ne luăm după aceste precizări, întrebarea noastră adresată ANIF referitoare la modul în care vor fi folosiți cei 135,8 milioane de lei în 2016 (despre ce investiții este vorba, în ce zonă/arie/localitate se vor desfășura lucrările majore, ce suprafață deservesc sistemele reabilitate, cine anume le va reabilita și suma care se va cheltui cu aceste proiecte) nu și-ar mai avea sensul. Adică mare parte din bani se vor consuma cu „acele studii de prefezabilitate, de fezabilitate“ și mai puțin pe lucrări efective. Răspunsul oferit este, de altfel, destul de comprimat / rezervat / evaziv, motiv pentru care-l vom reproduce în mare parte: „Pentru anul bugetar 2016 au fost alocate fonduri în valoare de 135,8 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii de irigații. În principal este vorba despre amenajările de irigații pe care au fost constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) şi care au accesat Măsura 125 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații. Aceste amenajări sunt dispuse cu precădere în Lunca Dunării. Infrastructura principală de irigații care va fi reabilitată/ modernizată cuprinde cca 1,2 milioane ha corespunzând amenajărilor pe care sunt constituite OUAI-uri care au accesat Măsura 125, urmând ca și alte amenajări să fie reabilitate odată cu accesarea Măsurii 4.3 – Reabilitarea infrastructurii secundare de irigații de către OUAI-uri. Cu ajutorul investițiilor derulate prin acest program se va putea ajunge la o suprafață reabilitată de până la 2 milioane ha. Sumele care vor fi cheltuite în acest scop sunt prevăzute, de asemenea, în Legea nr. 269/2015, atribuirea execuției lucrărilor urmând a fi făcută conform legislației în vigoare.“ Lămuritor, nu?

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti