Șocurile globale, precum pandemiile, conflictele și evenimentele meteorologice extreme, au pus o presiune considerabilă asupra securității alimentare, datele World Food Security Outlook (WFSO), furnizate de Grupul de date economice pentru dezvoltare al Băncii Mondiale și de practica globală de agricultură1, raportând o estimare de un sfert de miliard de oameni se confruntă cu niveluri de insecuritate alimentară acută în 2024.

Lumea este marcată în prezent de o criză alimentară în escaladare, caracterizată de prețuri ridicate și creșterea foametei. Nivelurile actuale sunt de 2,5 ori mai mari decât în 2016, când aceste cifre globale au început să fie înregistrate. Proiecțiile World Food Bank sugerează că fără acțiuni suplimentare, până în 2030 ar putea fi 950 de milioane de persoane grav afectate de insecuritate alimentară. Astfel, lumea se confruntă cu provocări fără precedent în ceea ce privește securitatea alimentară globală.

Potrivit Indicelui Global al Securității Alimentare publicat în 2022, elaborat de Divizia de Cercetare și Analiză a Unității de Informații Economice (EIU) și sponsorizat de compania agricolă internațională Corteva Agriscience. Din cele 113 țări evaluate, România s-a clasat pe locul 29 cu un scor general de 72,4 din 100 în ceea ce privește accesibilitatea, disponibilitatea, calitatea și siguranța alimentelor, precum și sustenabilitatea și adaptarea. De-a lungul anilor, țara și-a menținut principalele puncte forte printre țările europene în ceea ce privește programele de securitate alimentară.

Abordarea insecurității alimentare poate fi realizată prin metode cheie pentru transformarea sistemelor alimentare globale enumerate ca priorități pentru Banca Mondială pentru Alimente, cum ar fi accelerarea inovației agricole, intensificarea investițiilor necesare în alimente și nutriție și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile cu programe de urgență și reziliență. Mai mult, schimbările în practicile de cultivare pot reprezenta o opțiune, de exemplu, diferite studii în agricultură2,3 evidențiază rolul cultivării rapiței în asigurarea unui sistem alimentar mai echilibrat și durabil. Aceasta devine o alegere esențială pentru fermieri prin diversificarea surselor de proteine vegetale și reducerea dependenței de uleiuri rafinate, promovând un sistem alimentar mai echilibrat și durabil.

Un argument suplimentar pentru alegerea de semănare a rapiței îl reprezintă beneficiile ce țin de sănătate umană, produsul finit ulei de rapiță fiind recomandat pentru compoziția sa bogată în acizi grași Omega-3 și Omega-6, care sunt esențiali pentru sănătate inimii și a sistemului cardiovascular4. Consumul regulat de ulei de rapiță poate contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și alte afecțiuni cronice5. Prin urmare, cultura de rapiță atrage și beneficii financiare datorită cererii constante pentru uleiuri vegetale și proteine.

Printre cele mai notabile caracteristici ale rapiței este adaptabilitatea sa la diverse condiții climatice și de sol, fapt ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din România. La nivel local, rapița reprezintă o cultură versatilă și rezistentă, cu multiple avantaje pentru fermierii români. Cultura de rapiță are un ciclu de creștere relativ scurt, ceea ce permite fermierilor să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului.

Astfel, alegerea cultivării rapiței reprezintă un angajament ferm pentru construirea unui viitor alimentar mai sigur și mai prosper pentru fermierii români prin alegeri durabile. De exemplu, noii hibrizi de rapiță PT314 și PT315 din portofoliul Pioneer® al companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în agricultură Corteva Agriscience reprezintă două soluții inovatoare pentru îmbunătățirea practicilor agricole. Aceștia sunt doi hibrizi productivi cu o eficiență superioară a utilizării azotului, conținut foarte ridicat de ulei și rezistență excelentă la boli. În plus, hibridul PT303 Sclerotinia Protector rămâne o alegere populară printre fermierii români, fiind unic în Europa datorită toleranței sale excepționale față de patogenul Sclerotinia sclerotiorum pentru acei fermieri care vizează recolte record și nu pot implementa corespunzător rotația culturilor.

Roland Heilman din localitatea Tărian, județul Bihor, a avut în sezonul de toamnă din 2023 trecută o suprafață de 100 ha semănată cu rapiță, din totalul de 600 ha pe care le lucrează în cadrul fermei Mady Speed Int SRL, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semănat după cultură de grâu și a oferit o producție de 5.840 kg/ha: „Am început recoltatul la finalul lunii iunie și pot spune că am avut o producție foarte bună, PT303 este un hibrid remarcabil. Anul trecut am avut noroc că a plouat, am semănat 100 ha de rapiță, toată suprafața cu hibrizii Pioneer PT303 și PT313”, a declarat Roland.

Similar, în județul Argeș s-au înregistrat rezultate foarte bune în 2023, iar un exemplu este Cristian Anghel, care a obținut o producție de 4.560 kg/ha. „Am avut 150 ha cu rapiță semănată după grâu, terenul a fost dezmiriștit, am adoptat sistemul de lucrări minime, astfel că am semănat cu o semănătoare minimum-till. Recoltatul a avut loc după data de 15 iulie, rezultatele au fost foarte bune, și pot spune că hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în condiții nu tocmai optime din punct de vedere climatic”, a punctat Cristian.

Activitățile agricole care se desfășoară în peisajul agriculturii pentru 2024 favorizează bunăstarea comunităților, iar Corteva se angajează să susțină agricultura, punând la dispoziția fermierilor români resurse esențiale pentru a face față insecurității alimentare, ajutându-i să atingă anual o productivitate și o durabilitate de durată.


1 https://microdata.worldbank.org/index.php/catalog/6103

2 Breeding Canola (Brassica napus L.) for Protein in Feed and Food - PMC (nih.gov)

3 Canola/Rapeseed Protein: Future Opportunities and Directions—Workshop Proceedings of IRC 2015 - PMC (nih.gov)

4 Evidence of health benefits of canola oil - PMC (nih.gov)

5 The effects of Canola oil on cardiovascular risk factors: A systematic review and meta-analysis with dose-response analysis of controlled clinical trials - ScienceDirect

Autor: Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

Peștii mici ar putea juca un rol important în combaterea malnutriției și a insecurității alimentare în multe țări din întreaga lume, potrivit unui studiu publicat în Nature Food.

Peștii mici – cum ar fi heringul, anșoa și sardinele – sunt unele dintre cele mai ieftine surse de proteine disponibile în multe țări cu venituri medii și mici. În plus, sunt adesea prinși în cantități mari în toate țările care se confruntă cu probleme legate de penuria de alimente.

Malnutriția este în creștere în Africa sub-sahariană, cu 10 milioane de copii care nu au nimic de mâncare și peste 50 de milioane care primesc diete inadecvate. Pentru autorii acestui studiu, există o soluție ușoară: doar 20% dintre micii pești pelagici capturați local ar putea oferi tuturor copiilor o porție zilnică de hrană.

Descoperirile arată că nutrienții esențiali pentru combaterea malnutriției sunt la îndemâna persoanelor vulnerabile care trăiesc în apropierea ecosistemelor de coastă și de apă dulce de pe tot globul. Acești pești mici capturați local sunt plini cu nutrienți cheie pentru susținerea dietelor sănătoase, sunt deja prinși în număr suficient și sunt la prețuri accesibile. Pescuitul pelagic mic trebuie realizat în mod durabil, iar capturile trebuie să ajungă la populațiile locale vulnerabile.

O echipă internațională de cercetători colectează și analizează date privind volumele de captură de pește, precum și date economice și nutritive a peste două treimi din capturile globale de pescuit. Cercetătorii își propun să identifice peștele cel mai accesibil și mai hrănitor din 39 de țări cu venituri mici și medii și să influențeze apariția politicilor de sănătate publică și pescuit în locurile în care datele despre nutrienții existenți în pești sunt limitate.

Speciile de pești mici sunt foarte hrănitoare, ușor de prins și, în mod esențial, cele mai accesibile în țările cu venituri mici. Acești pești sunt bogați în fier, zinc, calciu, acizi grași omega-3 și seleniu și de două ori mai accesibili decât alte grupuri de pești. În schimb, speciile de apă rece, cum ar fi codul, sunt cele mai puțin accesibile.

Peștele este un aliment cheie pentru animale în Sudul Global, oferind o sursă locală și ieftină de micronutrienți, cum ar fi fierul și zincul. Guvernele și alte instituții duc lipsă de date suficiente legate de speciile de pești care ar aduce cele mai mari beneficii pentru sănătatea publică. Consumul peștilor pelagici de către persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii, mamele sau persoanele în vârstă, poate ajuta la corectarea deficiențelor nutritive, de exemplu: calciul, fierul și zincul, oferind beneficii uriașe pentru sănătatea publică.

Cu toate acestea, cercetătorii au găsit amenințări la adresa ofertei acestor pești mici cauzate de pescuitul excesiv și cererea de pe piețele internaționale de a le folosi pentru hrana animalelor și producerea uleiurilor din pește. Nevoia de surse alimentare accesibile, ieftine și nutritive nu a fost niciodată mai mare ca astăzi.

Dr. ing Daniel BOTĂNOIU

În 1996, Summitul Mondial al Alimentației, organizat sub auspiciile FAO, a definit securitatea alimentară ca „o situație care există atunci când toate ființele umane au, în orice moment, acces fizic și economic la alimente sigure, suficiente și nutritive, fiind acoperite nevoile energetice și preferințele alimentare pentru a duce o viață sănătoasă și activă“. Această definiție include patru dimensiuni cheie: disponibilitatea, stabilitatea, accesul și utilizarea alimentelor.

Prima dimensiune se referă la capacitatea generală a sistemului agricol de a satisface cererea de alimente.

A doua, stabilitatea, se referă la riscul ca indivizii să-și piardă, temporar sau definitiv, accesul la resursele necesare satisfacerii nevoilor lor. Una dintre cauzele instabilității este variabilitatea climei.

A treia dimensiune, accesul, se referă la dreptul indivizilor de a dispune de resurse adecvate, care cuprinde puterea de cumpărare, drepturile funciare și drepturile tradiționale ale populațiilor rurale de a se bucura de o cotă de teren comun. Milioane de oameni sunt subnutriți pentru că nu au acces la hrană suficientă. Ei trăiesc în principal în zonele rurale ale tropicelor, iar vulnerabilitatea lor este crescută de tendințele socio-economice, demografice și politice care le limitează capacitatea de a se adapta la schimbările climatice. Majoritatea populațiilor rurale cu nesiguranță alimentară consumă mai multe calorii decât produc pe pământul lor și, prin urmare, sunt, de asemenea, vulnerabile la creșterea prețurilor. Pe măsură ce zonele cele mai sărace devin treptat mai integrate în piață, ele ar trebui, în general, să-și îmbunătățească veniturile și productivitatea, cu prețul unei vulnerabilități mai mari la șocurile de preț.

A patra dimensiune, utilizarea, cuprinde securitatea alimentară și aspectele calitative ale nutriției, inclusiv condițiile de sănătate de-a lungul lanțului alimentar. Chiar și producătorii neți de alimente au adesea un aport caloric insuficient, alegând, în schimb, să cheltuiască bani pe zahăr, carne și alte alimente scumpe. Schimbările climatice pot afecta calitatea alimentelor: culturile de cereale și furaje, de exemplu, au concentrații mai scăzute de proteine și micronutrienți dacă concentrațiile de CO2 din atmosferă cresc.

Prin studiul scenariilor plauzibile, Institutul Internațional de Cercetare a Politicii Alimentare sugerează că prețurile agricole reale ar putea continua să crească în perioada următoare. Creșterea cererii de alimente legate de creșterea populației și creșterea bogăției ar putea depăși oferta de alimente, având în vedere impactul negativ al schimbărilor climatice. Într-un scenariu optimist (creștere puternică a veniturilor și reducerea populației), creșterile de preț ar putea fi în jur de 30% pentru orez, dar până la 100% pentru porumb într-un scenariu de referință (venituri medii și creșterea populației).

Schimbările climatice scad bunăstarea umană, în special în rândul celor mai săraci, prin creșterea proporției de copii care suferă de malnutriție în comparație cu o lume în care concentrația atmosferică de GES ar fi stabilizată. Cu o creștere puternică a venitului pe cap de locuitor și fără schimbări climatice, disponibilitatea caloriilor în țările cu venituri mici ar putea atinge aproape 85% din cea din țările dezvoltate până în 2050. În schimb, în cazul scenariului pesimist, toate regiunile ar experimenta o scădere a disponibilității calorice.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Vă invităm să descoperiți informații interesante despre securitatea alimentară și rolul pesticidelor - medicamentelor - pentru plante, în episodul șapte al campaniei AIPROM - Cu responsabilitate, despre pesticide!

Alăturați-vă lui  Rémi Dei Tos, Membru  al AIPROM, și aflați de ce produsele de protecție a plantelor sunt esențiale pentru producerea de alimente sigure și accesibile pentru o populație în creștere. De asemenea,  veți descoperi cum pot contribui fermierii la evitarea crizelor alimentare viitoare.

Vizionare plăcută!

 

Politica europeană în materie de siguranță alimentară are ca obiective principale: protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor şi promovarea bunei funcționări a pieței unice europene.

În acest sens sunt stabilite, prin legislația UE implementată în legislația națională, norme de monitorizare și control prin care să se asigure principiul de bază al politicii privind siguranţa alimentelor care constă în aplicarea unei abordări integrate, de tipul „de la furcă la furculiţă“, şi care să includă toate sectoarele lanțului alimentar, inclusiv producţia de furaje, sănătatea plantelor şi animalelor, bunăstarea animalelor, producţia primară, procesarea alimentelor, depozitarea, transportul, comercializarea lor pe plan naţional, intracomunitar, precum şi importul şi exportul cu alimente.

De asemenea, se reglementează etichetarea acestor produse alimentare, precum şi a altor produse destinate consumului uman sau animal.

Prin respectarea tuturor regulilor din domeniul securităţii şi siguranţei alimentelor pe întregul lanţ alimentar, operatorii din acest domeniu de activitate, precum şi autorităţile competente garantează că acestea sunt sigure pentru consumatorul final şi nu prezintă risc pentru sănătatea populaţiei.

Operatorii care activează în diferite segmente din lanţul alimentar, dar şi consumatorii trebuie să fie informaţi şi să cunoască că alimentele, respectiv materile prime sau produsele finite, au capacitatea şi riscul cumulării de factori de contaminare, care se împart în:

  • contaminare chimică – substanţe poluante din mediu (contaminare întâmplătoare), aportul suplimentar de compuşi chimici proveniţi din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată), reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică – bacterii, fungii, viruşi sau paraziţi;
  • intenţia ilicită de falsificare a alimentelor prin substituirea totală sau parţială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime, înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine, adaosul de substanţe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte, utilizarea de ingrediente şi aditivi alimentari neadmişi sau în doze mai mari decât cele recomandate, punerea pe piaţă a unui produs de imitaţie în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea şi siguranţa produselor alimentare să poată fi realizată şi controlată prin metode care să asigure identificarea şi înlăturarea pericolelor potenţiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Conform regulamentelor europene, operatorul economic furnizor de produse alimentare este responsabil pentru calitatea acestora şi certifică acest lucru prin document de conformitate emis pentru fiecare sortiment şi lot de produs, precum şi prin etichetă cu date informative privind sortimentul, compoziţia reţetei de fabricaţie, valabilitatea, modul de păstrare etc.

Aceste informaţii au la bază buletine de analiză emise de laboratoare de referinţă, în urma analizelor efectuate din probe de materii prime şi produse preparate recoltate în cadrul programului de autocontrol al firmei respective.

Totodată, regulile impuse de normele europene sunt însoţite şi de responsabilitatea personalului din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, prin intensificarea activităţii profesionale şi implicare atentă în supravegherea evoluţiilor unor evenimente la care sunt conectaţi concret în activitatea de zi cu zi.

Astfel, personalul de specialitate (medici veterinari, medici umani, chimişti, biologi, ingineri tehnologi în chimia alimentară, ingineri zootehnişti), care activează în cadrul DSVSA judeţene şi în laboratoarele de referinţă, monitorizează în permanență produsele alimentare care se comercializează pe teritoriul naţional şi în activităţi de import-export, prin acţiuni de supraveghere, de control şi expertiză de laborator, acţiuni cuprinse în Programul strategic naţional, cu reprezentare în fiecare judeţ, acţiuni care sunt defalcate pe fiecare unitate sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor teritorială şi pe obiective autorizate pentru activitate în domeniul alimentar.  

În laboratoarele de referinţă, acreditate, se efectuează examene pentru supravegherea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, analize pentru determinarea speciei de provenienţă pentru proteina animală sau vegetală, expertizare privind încărcătura microbiană, a parametrilor fizici chimici, prezenţa aditivilor alimentari, a reziduurilor din materii prime, ingrediente, membrane şi alte elemente care definesc produsele alimentare finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialişti bine pregătiţi profesional şi cu experienţă în domeniu.

Întregul lanţ alimentar este monitorizat, supravegheat şi verificat de personal de specialitate care activează la nivel de unitate din domeniul creşterii animalelor şi din domeniul alimentar, la unitățile sanitare veterinare teritoriale şi în cadrul compar­timentelor de profil din cadrul DSVSA judeţeană.

În toate cazurile de neconformităţi, în funcţie de gradul de risc, atunci când au fost notificate situaţii periculoase pentru sănătatea publică cu privire la alimente şi furaje, specialiştii din domeniul sanitar veterinar. în colaborare cu operatorii economici, retrag produsele de la consumul public, iau măsuri pentru denaturarea lor şi le dirijează către o unitate de neutralizare a deşeurilor

De asemenea, toate probele, indiferent de natura acestora, la care sunt constatate substituiri, falsificări, depăşiri ale limitelor specificate sau prezenţa unor compuşi interzişi, etichetare necorespunzătoare, sunt notificate Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din judeţul de provenienţă al probelor pentru efectuarea investigaţiilor şi aplicarea de măsuri asupra lotului în cauză.

Implementarea acestor strategii şi măsuri conferă populaţiei consumatoare de produse alimentare de origine animală şi vegetală siguranța că sănătatea nu le este pusă în pericol atunci când se aprovizionează cu alimente din reţeaua comercială care funcţionează în cadrul legislaţiei din domeniu, zonă aflată permanent sub controlul de specialitate.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Alianța Industriei Semințelor din România – AISR, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR, AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii au organizat la București o conferință intitulată „Inovații în ameliorarea plantelor – Rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală“. Subiectul noilor tehnici de ameliorare este în dezbatere în cadrul Uniunii Europene de mai bine de 15 ani și a revenit în atenție odată cu prezentarea de către Comisia Europeană a studiului privind reglementarea noilor tehnici genomice de ameliorare a plantelor. Astfel, specialiștii români vin cu noi tehnici genomice în știință, reglementare și informare pentru viitorul agriculturii europene.

Peste 500 de aplicații de editare a genomului în culturi

Oana Dima, PhD, Science Policy Manager VIB-Universitatea Ghent, Centrul pentru Biologia Plantelor, director executiv EU-SAGE, Belgia, a explicat: „Știați că există deja peste 500 de aplicații diferite de editare a genomului în culturi, publicate în studii de cercetare care au parcurs revizuirea colegială? Tehnicile inovatoare privind biotehnologia și dezvoltarea de produse pe bază bio ar putea juca un rol în creșterea sustenabilității, cu condiția ca acestea să fie sigure pentru consumatori și pentru mediu și, în același timp, să genereze beneficii pentru societate ca întreg. De asemenea, acestea pot accelera procesul de reducere a dependenței de pesticide. Ca răspuns la cererea statelor membre, comisia efectuează un studiu care va analiza potențialul noilor tehnici genomice de a îmbunătăți sustenabilitatea de-a lungul întregului lanț de furnizare a alimentelor. Eusage – European Sustenable Agriculture Through Genome Editing (Agricultura europeană durabilă prin editarea genomului), prin care să reprezinte oamenii de știință din Europa care lucrează la editarea genomului. De asemenea, să susțină potențialul pe care îl are editarea genomică pentru agricultură și să faciliteze elaborarea de politici pe baze științifice. Iar, în urma rezultatelor studiului de până acum, s-au identificat aplicații ale editării genomice în 62 de culturi diferite, marea majoritate fiind în culturi de orez, tomate, porumb, soia și grâu. Trăsăturile culturilor sunt diverse și relevante pentru fermieri (de exemplu, valoare agronomică) și pentru consumatori (de exemplu, nutriție). Cele mai multe dintre aplicațiile de editare genomică sunt culturi cu modificări genetice mici, țintite. Aplicațiile din baza de date demonstrează că editarea genomică poate să contribuie la Pactul Verde European și la strategia „De la fermă direct în farfurie“.

appr

„Ameliorarea plantelor trebuie accelerată“

Un alt invitat, dr. Petra Jorasch, Manager Plant Breeding Innovation Advocacy, a susținut: „Ameliorarea plantelor este responsabilă pentru aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității. Începând cu anul 2000, ameliorarea plantelor a avut un impact semnificativ asupra creșterii randamentului culturilor din UE, reprezentând o creștere anuală de 1.16%. Fără 20 de ani de ameliorarea a plantelor în UE ar fi nevoie de 22 de milioane de hectare de teren suplimentar. În cazul în care strategiile UE vor fi puse în aplicare până în 2030, se pot preconiza pierderi de producție de peste 23%. În medie, pierderile de producție ponderate la hectar sunt de peste 23% și ar putea reprezenta pentru UE în total, până în 2030, 10% din terenurile neproductive și 13% din randamente mai mici din cauza modificării factorilor de producție. În ritmul actual, ameliorarea plantelor până în 2040 nu va putea compensa decât parțial pierderile de pe piață, de aceea trebuie accelerată“.

Dr. Iulian GABUR, expert în ameliorarea plantelor, biotehnologii și inginerie genetică, a declarat: „Eu cred foarte mult în rezultatele științifice și ar fi extrem de important pentru cercetători să iasă din «bula» proprie și să-și arate rezultatele publicului larg. Știm că și populația are încredere în rezultatele științifice, de aceea în contextul siguranței alimentare este important să arătăm date corecte în care să demonstrăm beneficiile ameliorării genetice. Astfel vom reuși să rezolvăm probleme alimentare cu care ne putem confrunta și putem obține rezultate pozitive în acest sens“.

Liliana POSTICA

Alianța Industriei Semințelor din România, împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), AgroBioTechRom și Ambasada Statelor Unite ale Americii, a organizat, la sfârșitul lunii septembrie, cea de a VI-a ediție a conferinței dedicate biotehnologiilor agricole moderne. Evenimentul din acest an, intitulat “Inovații în ameliorarea plantelor- rolul noilor tehnici genomice în securitatea alimentară globală”, a adus în atenție cele mai importante provocări în domeniul ameliorării plantelor, dezbătute alături de specialiști din Belgia, Statele Unite ale Americii și România.

“Noile tehnici de ameliorare reprezintă o șansă reală pentru agricultura sustenabilă pe care ne-o dorim în Europa.  Este o șansă în măsura în care vom avea o legislație care să ajute companiile de semințe, întâi de toate, să pună pe piață astfel de produse. Deciziile ar trebui să nu mai fie atât de politizate, ci, dimpotrivă, să fie bazate pe știință”, a declarat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), moderator al conferinței.

  • Petra Jorasch, Manager, Plant Breeding Innovation Advocacy,  Euroseeds, a vorbit celor prezenți despre cum poate contribui inovarea în domeniul ameliorării plantelor la securitatea alimentară durabilă: “Începând cu anul 2000, ameliorarea plantelor a avut un impact semnificativ asupra creșterii randamentului culturilor din UE. Ameliorarea plantelor este responsabilă pentru aproximativ 66% din creșterea anuală a productivității. Fără 20 de ani de ameliorare a plantelor în UE, ar fi nevoie de 22 de milioane de hectare de teren suplimentar, adică exact teritoriul României. În cazul în care strategiile UE vor fi puse în aplicare până în 2030, se pot preconiza pierderi de producție de peste 23% din cauza scoaterii din circuitul agricol a până la 10% din terenul arabil, iar randamentele vor fi cu până la 13% mai mici pe fondul modificării factorilor de producție.”
  • Oana Dima, manager pentru politici în domeniul științelor la Centrul Universitar VIB-Ghent pentru Biologia Sistemelor de Plante și director executiv EU-SAGE, a vorbit publicului despre rolul cercetătorilor în fundamentarea deciziilor și despre avantajele pe care le generează pentru producători și consumatori aplicațiile editării genomice a soiurilor: “Astfel, într-o proporție de 23%, noile tehnici genomice duc la o calitate mai bună a alimentelor și furajelor și tot cu același procent crește randamentul culturilor. Totodată, 19% se axează pe toleranță la stresul biotic, respectiv, 6% în privința toleranței la stres abiotic (cum ar fi seceta, căldura, frigul, sarea, excesul de apă și radiațiile UV). Alte avantaje ale produselor din varietăți editate genetic pot fi aromă sau culoare îmbunătățite și caracteristici de depozitare mai bune, de exemplu perioadă de valabilitate mai lungă, cerințe de depozitare modificate, proprietăți care împiedică înnegrirea.”
  • Wayne Parrott, Distinguished Research Professor, Institute of Plant Breeding, Genetics and Genomics, University of Georgia (SUA), a prezentat perspectiva americană privind noile tehnici genomice sub aspectul cadrului de reglementare si al avantajelor acestora: “Noile tehnici genomice continuă cercetările făcute de-a lungul multor ani, deci nu constituie cu adevărat o “noutate”. Este rolul nostru, al celor implicați în agricultură, de a face mai multe cu mai puține resurse, pentru că despre acest lucru este vorba atunci când discutăm de productivitate și sustenabilitate. Dacă ne uităm la ceea ce a făcut ameliorarea plantelor în ultimul secol, observăm că am obținut mii de soiuri adaptate la diferite condiții de creștere, soiuri mai hrănitoare, cu un gust mai bun, mult mai potrivite pentru orice nevoie a societății.”
  • Iulian Gabur, Facultatea de Agricultură USV Iași, cu competențe în ameliorarea plantelor, biotehnologii, inginerie genetică, parte din diferite consorții de cercetare împreună cu „Justus Liebig” University, Giessen, Germania, a venit cu viziunea unui ameliorator: ”Ameliorarea convențională a plantelor este un proces de durată. La grâu sau rapiță, acest proces durează între 8 și 10 ani, dacă vorbim de cartofi ajungem până la 14 ani, pentru obținerea unei varietăți noi. Dacă vorbim de viță-de-vie sau măr, putem acoperi întreaga carieră a unui ameliorator, adică 25-35 ani. Noile tehnici genomice reduc la jumătate, sau chiar mai puțin, eforturile creatorilor de soiuri. Prin aceste tehnici avem capacitatea să obținem varietăți rezistente sau tolerante la stresuri biotice și abiotice, la schimbările climatice, într-un interval redus, ceea ce reprezintă avantaje pentru fermieri și pentru consumatori.”

Industria semințelor, cercetarea și fermierii sunt gata să îmbrățișeze soluțiile viitorului. Un singur pas mai lipsește pentru ca toată lumea să poată beneficia de rezultatele științei: cadrul legislativ. Acestea sunt doar câteva din concluziile conferinței care a adunat laolaltă peste 80 de persoane, cercetători, specialiști din industria semințelor, fermieri, autorități, presă.

După isteria hârtiei igienice, a drojdiei, a făinii și a conservelor de tot felul, ne-am confruntat cu cea a uleiului alimentar. Mulți s-au dus „după fentă” și au făcut cozi pentru a-și face stocuri de ulei. Zilele trecute, cineva spunea că cel mai trist pentru cineva care și-a cumpărat baxuri de ulei și hârtie igienică este să se spargă sticlele de ulei și să curgă pe sulurile de hârtie igienică... Și tot la capitolul haz de necaz, altcineva glumea despre prima victimă a războiului din Ucraina în România: a deschis cămara și i-au căzut baxurile de ulei în cap... 

În unele magazine, deja s-a anunțat o limită de maximum 3 baxuri de ulei. Iar rețelele de socializare au fost inundate de glume pe seama celor care își fac stocuri de diverse. „Băiat cu ulei caut fată cu tigaie” sau „De ce este acest tablou atât de scump? Pentru că este pictat în ulei de floarea-soarelui din 2022” sunt doar două exemple. Facem haz de necaz, râdem de semenii noștri sau ne panicăm și fugim să facem stocuri. Asta în cazul în care avem bani să cumpărăm. Dar cine are interesul să ne trimită după fentă? Cine vrea să ne vadă disperați și panicați? Și de ce? Poate că astfel de răspunsuri vin natural dacă suntem atenți la toate informațiile care ne bombardează pe diferite căi, la toți zvonerii și răspândacii. Unii dintre ei o fac în neștiință de cauză, dar, chiar și așa, produc panică.

Zvonerii și răspândacii...

Singura soluție este să verificăm fiecare informație dintre surse diferite, să plecăm mai puțin urechea la tot ce se spune și să facem diferența dintre informații și simple surse de bruiaj sonor ce au rolul de a distrage atenția. Mai grav este când anumite informații vin din surse oficiale, credibile deci, și apoi sunt preluate și de publicații serioase. În astfel de cazuri, cu atât mai mult, trebuie să ne punem niște întrebări. Cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce ne trimite după fentă...? La începutul lunii martie, asociația producătorilor de ulei vegetal din Uniunea Europeană – FEDIOL – a venit cu un anunț bombă: „rezervele de ulei comestibil din UE pot ajunge pentru un consum de maximum 6 săptămâni”. Dar este vorba oare de un consum normal sau un consum ce include stocuri făcute pe fondul zvonurilor cum că vine apocalipsa alimentară și fix de ulei avem nevoie...? Potrivit anunțului în cauză, războiul din Ucraina ar fi de vină pentru lipsa materiei prime, de floarea-soarelui adică, Ucraina fiind țara de unde membrii asociației FEDIOL importă anual 35-45% din necesarul de floarea-soarelui pentru a produce uleiul consumat în țările Uniunii Europene. Panica stârnită este cu atât mai ciudată cu cât cam toate rețetele, inclusiv cele promovate pe la cooking show-uri recomandă folosirea uleiului de măsline chiar și la gătit... Din câte știm, Ucraina și Rusia nu au măslini. Nici măcar ramuri de măslin...

Strategie de marketing și praf în ochi?

Tot FEDIOL, în anunțul făcut, spune că nu vede o soluție legată de lipsa materiei prime, dar am putea lua în considerare alternative la uleiul de floarea-soarelui, cum ar fi uleiul de soia, de rapiță, de cocos sau de palmier. Adică, altfel spus, uleiuri pe care lumea nu prea le cumpără. Să fie o strategie de marketing de gherilă pentru produse ce urmează să expire, nu doar un praf în ochii celor care nu văd că prețurile cresc la fel ca Făt-Frumos?

Nu rămânem noi fără ulei...

Ca răspuns la isteria provocată de nu știm cine și de ce, Ministerul Agriculturii a creat o celulă de analiză, de criză, care verifică stocurile de cereale și de alimente, inclusiv de ulei. Mai mult decât atât, ministrul Adrian Chesnoiu a organizat o conferință de presă în zi de duminică (13 martie) în care a anunțat că „în depozite se află suficiente cantități de ulei pentru a nu crea dezechilibre, avem și stocuri de floarea-soarelui la fabricile producătoare de ulei din țara noastră și, slavă Domnului, avem fabrici producătoare de ulei, nu depindem de importuri majore în această privință”, a explicat ministrul Adrian Chesnoiu. De asemenea, ministrul a făcut un apel la toți românii să aibă încredere că datele sunt reale, bazate pe monitorizarea evoluției zilnice a stocurilor. Ministrul a mai explicat și limitarea vânzării la cel mult trei baxuri, care a fost făcută tocmai pentru a limita specula cu produsul cumpărat de alții în exces. Așadar, cine și de ce ne vrea panicați? Cine și de ce zvonește și răspândește că situația e groasă? Cine și de ce nu ne spune și că există soluții chiar mai sănătoase de a găti și fără ulei? Apropos, știați că alimentele prăjite în ulei sunt chiar dăunătoare pentru sănătate? Și încă ceva. România este o țară puternică agricol, care are capacitatea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor săi, așa cum spun și membrii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă,organizație non-guvernamentală formată din fermieri performanți, elite în agricultura României, care elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

 

Clubul Fermierilor Români are o înțelegere foarte bună a puterii și resurselor agriculturii românești și consideră că nu există niciun risc privind securitatea alimentară națională. România este o țară puternică agricol, din acest motiv nu trebuie dat curs speculațiilor privind riscul de securitate alimentară, se arată într-un comunicat de presă transmis de Clubul Fermierilor Români (CFRO). 

Clubul Fermierilor Români elaborează analize pe baza unor date concrete privind piața și comerțul cu cereale, realizând rapoarte de piață utile pentru fermieri, în scopul valorificării mai eficiente de către aceștia a producțiilor agricole.

Clubul Fermierilor Români trimite către autoritățile române analize săptămânale privind piața cerealelor la nivel național, regional și global, evidențiind impactul pentru România.

Clubul nu a făcut și nu va face estimări și scenarii de evoluție privind prețul la raft al produselor agroalimentare, ne referim in particular la speculațiile din ultimele zile privind o presupusă criză a uleiului de floarea-soarelui și evoluția prețului acestui produs.

În ceea ce privește situația stocurilor și tendințele privind prețul la semințele de floarea-soarelui și a uleiului procesat, Clubul Fermierilor Români precizează că mecanismele de piață stabilesc prețurile, iar contextul geopolitic poate genera speculații, dar acestea nu au niciun temei să se manifeste în prezent în România.

Guvernul României cunoaște și monitorizează situația stocurilor de cereale si produse agroalimentare la nivel național, are la dispoziție mecanisme de intervenție pentru a aplica strategia cea mai potrivită în funcție de evoluția situației în care România se regăsește la nivel regional și internațional.

Ca urmare a informațiilor vehiculate în spațiul public privind evoluția prețului la raft la uleiul de floarea-soarelui, Clubul Fermierilor Români face următoarele precizări în legătură cu declarațiile despre acest subiect și modul în care au fost interpretate datele referitoare la tendințele din piața de cereale, în mod particular cea a semințelor de floarea-soarelui, în contextul generat de războiul din Ucraina.

  • România este cel mai mare producător de semințe de floarea-soarelui la nivel european și are capacitatea de a-și asigura singură consumul intern și necesarul de procesare.
  • România este un rezervor de materie primă pentru Uniunea Europeană, este net exportator. Criza regională este un moment potrivit de analiză pentru a găsi modalitățile necesare de a procesa mai mult în țară, astfel încât să generăm valoare adăugată pentru țara noastră.
  • Conjunctura regională, care a creat o perturbare în aprovizionarea din bazinul Mării Negre, generează efecte care afectează toată Europa, nu doar România.
  • România are fabrici de procesare și capacități de producție pentru a susține producția de ulei din materia primă proprie necesară consumului intern și nu depinde de importul de ulei de floarea-soarelui pentru a asigura acest consum național.

Clubul Fermierilor Români susține cu responsabilitate că țara noastră are toate resursele agroalimentare, că dispune de o capacitate strategică europeană în domeniul agricol, iar contextul regional actual atât de dificil nu trebuie să fie folosit pentru a genera speculații privind presupuse riscuri la adresa siguranței și securității alimentare a cetățenilor României.

Compania Corteva Agriscience organizează mereu evenimente ce au rolul de a transmite informații nu doar fermierilor, ci întregii populații pentru că, dincolo de producțiile agricole, de munca câmpului, agricultura înseamnă și siguranță și securitate alimentară. Astfel, de curând, compania a organizat online, pentru reprezentanții presei de specialitate, un astfel de eveniment, iar tema principală de discuție a fost Indexul Global al Securității Alimentare și contribuția companiei Corteva la securitatea alimentară.

Contribuția companiei

În cadrul evenimentului, vorbitorii: Pratima Singh, Senior Manager – Policy & Insights, Economist Impact; Maria Cîrjă – Marketing Manager Corteva Agriscience România și Moldova; Jean Ionescu – Country Leader Corteva Agriscience România și Moldova, dar și tânărul fermier Cosmin Iancu au discutat despre securitatea alimentară la nivel global și în special la nivel național.

Publicația The Economist Impact a publicat cea de-a zecea ediție a Indexului Global de Securitate Alimentară, care arată o scădere a securității alimentare globale pentru al doilea an consecutiv. GFSI, sponsorizat de compania internațională Corteva Agriscience, își propune să servească drept resursă pentru un sistem alimentar mai sigur și mai sustenabil.

Indexul Global de Securitate Alimentară (GFSI) examinează primordial această dimensiune în contextul inegalității economice și al veniturilor, al inegalității de gen și al inegalității resurselor naturale și de mediu, luând în considerare factori principali precum: calitatea și siguranța, precum și resursele disponibile și sustenabilitatea în 113 țări. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către cel de-al doilea obiectiv de dezvoltare durabilă până în 2030 al ONU – eradicarea foametei în lume.

În 2021, țările din Europa au obținut printre cele mai bune performanțe din lume în Indexul Global al Securității Alimentare. De exemplu, conform performanței pe baza scorului de securitate alimentară din 2021, primele cinci poziții au fost ocupate de Irlanda, Austria, Marea Britanie, Finlanda și Elveția. Dintre cele patru categorii GSFI, regiunea europeană a avut cei mai buni indicatori privind accesibilitatea.

Dintre cele 113 țări evaluate, România a ocupat locul 29 în Index, cu un punctaj general de 72.4 puncte. „Securitatea alimentară la nivel general este una bună în România. De-a lungul anilor, țara și-a menținut principalele puncte forte în rândul țărilor europene (…). În ultimul deceniu, GFSI a oferit liderilor la nivel mondial și celor implicați în producția de hrană informații și argumente necesare pentru a formula politici și programe care promovează creșterea securității alimentare în întreaga lume. Chiar dacă țările au realizat progrese semnificative în ultimul deceniu în abordarea securității alimentare, sistemele alimentare rămân vulnerabile la șocurile climatice, economice și geopolitice. Este necesar să acționăm la toate nivelurile – local, național și global pentru a pune capăt foametei și malnutriției“, a declarat în timpul evenimentului online Pratima Singh.

Importanța agriculturii

Contribuția agriculturii la securitatea alimentară este una fundamentală. Axarea pe inovație și cercetare și furnizarea de soluții integrate, complete reprezintă cheia către un viitor mai bun. Corteva Agriscience dezvoltă noi soluții și inovații în agricultură, investind anual aproximativ 1 miliard de dolari în cercetare și dezvoltare. Compania operează în peste 140 de țări cu aproape 100 de unități de producție și peste 150 de centre de cercetare, inclusiv în România, unde oameni de știință lucrează la soluții inovatoare pentru a veni în sprijinul fermierilor și pentru a-i ajuta să facă față provocărilor asociate cu securitatea alimentară a lumii.

„Compania Corteva se implică activ în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. La nivel mondial și local, atenția principală se îndreaptă către securitatea alimentară. Colaborăm permanent cu fermierii în vederea implementării practicilor sustenabile, crescând productivitatea și, totodată, ne asigurăm că îmbunătățim securitatea alimentară în România“, a declarat Jean Ionescu.

Pentru a face față tuturor provocărilor și pentru a le furniza fermierilor produsele necesare, compania desfășoară o multitudine de proiecte în ferme pilot, iar mai apoi soluțiile sunt puse la dispoziția fermierilor în cea mai bună formă. Așa se întâmplă și în cazul programului Granular, ce va fi disponibil din acest an și fermierilor din Europa. „Schimbările climatice și seceta la nivel mondial amenință securitatea alimentară. Utilizarea tehnologiilor moderne devine esențială și permite producătorilor agricoli să obțină recolte bune chiar și în condiții nefavorabile. Corteva Agriscience continuă să aducă pe piață soluții noi și inovatoare, oferind produse cu origine naturală care funcționează în mod complementar cu soluțiile noastre convenționale de protecție a culturilor, cum ar fi stabilizatorul de azot Optinyte™, Utrisha™ N, biostimulatorul pentru tratament sămânță Ympact™ precum și soluția digitală Granular Link, ajutând fermierii să facă față schimbărilor climatice, menținându-și în același timp culturile productive și sănătoase. Lansarea acestui produs consolidează oferta Corteva de a îmbunătăți eficiența și disponibilitatea sustenabilă a azotului, sporind potențialul de producție și durabilitatea, în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale companiei“, a declarat Maria Cîrjă.

Corteva foto 1

Opinia fermierilor

Fără doar și poate, contribuția fermierilor în tot ceea ce înseamnă securitatea alimentară este vitală. Ei trebuie să producă mai mult și mai sănătos, chiar dacă scumpirile din piață le afectează munca zilnică. Cosmin Iancu este un tânăr fermier ce vrea să facă agricultură într-un mod responsabil. Studiază în domeniu, este mereu activ în ferma sa, iar fiecare decizie pe care o aplică în fermă este atent analizată. Alege sămânță de calitate, produse de protecția plantelor de ultimă generație și folosește cu responsabilitate resursele de care dispune. Și are performanțe, nu de puține ori reușind să obțină producții foarte bune și să devină fermier campion în cadrul campaniilor desfășurate de Corteva.

„Colaborez aproape 100% cu compania Corteva pentru culturile de rapiță, porumb și floarea-soarelui, dar și în ceea ce înseamnă protecția culturii de grâu. Agricultura trece printr-o perioadă dificilă, scumpirile în piața de îngrășăminte ne afectează pe toți. Însă, când vedem că se investesc 5 milioane de dolari zilnic în cercetare ne dăm seama că cineva se ocupă și de noi, fermierii. Fac parte din programul pilot pentru a testa Granular și sunt nerăbdător să apelez și la această parte digitală pentru a crește profitabilitatea fermei“, a precizat tânărul fermier.

Larissa DINU

Situația confuză și bâlbâielile politichiei dâmbovițene afectează grav securitatea și siguranța alimentară pe termen lung. Alba-neagra cu miniștri „puși“ seara și „demiși“ dimineața în zori pare să fie un joc cinic cu viitorul națiunii române. Ce blestem să fie oare și al cui...?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este unul dintre ministerele cu greutate din orice guvern de pe lumea asta, având în vedere că strategiile și politicile agriculturii pot afecta securitatea și siguranța alimentară a țării respective. Este și un minister complex, astfel că, la cârma sa, este nevoie de un om care știe agricultură. Iar, în ultimii 30 de ani, la conducerea ministerului s-au perindat mulți cu meserii onorabile de altfel, dar cu puține cunoștințe de agricultură sau de management.

Cu toate acestea, deasupra palatului de pe Bulevardul Carol I plutește o confuzie totală. Iar toată această „joacă“ de-a negocierea ne va costa scump pe noi toți, indiferent de partidul pe care îl susține fiecare sau nu...

Nu mai trageți, că îl rupeți...

Agricultura României este deja în derivă de ceva timp, iar fermierii au trecut prin toate furcile caudine. Chiar și așa, negocierile pentru acest portofoliu de importanță pentru securitatea țării – știut fiind că siguranța și securitatea alimentară sunt esențiale în securitatea oricărei națiuni – s-au tot lungit. Când și când, „pe surse“, a mai apărut câte un nume, posibil viitor ministru al acestui năpăstuit minister. De acest minister se trage din toate părțile, unii ar vrea să-l conducă, alții să-și satisfacă ambiții... Și, în tot acest timp, prioritățile agriculturii și dezvoltarea satului românesc așteaptă o minune. De n-ar fi prea târziu!

Dintre toate numele vehiculate pentru a conduce Ministerul Agriculturii s-a remarcat de departe cel al fostului ministru Daniel Constantin. Un om deschis la discuții, cu un discurs clar, Daniel Constantin părea un ministru potrivit, mai ales că nu o lua chiar de la zero. De altfel, Ministerul Agriculturii este și primul loc de muncă al lui Daniel Constantin după terminarea facultății.

Până la momentul predării în tipar a revistei, alți potențiali miniștri nominalizați au fost și Paul Stănescu, Adrian Pintea și Gheorghe Flutur. Despre toți se știe că ar fi fost specialiști potriviți pentru a cârmui eficient acest minister greu încercat.

Probleme sunt, dar cine le va rezolva?

Recent, în emisiunea Agricultura la Raport, Daniel Constantin a vorbit despre câteva din problemele agriculturii, probleme ce trebuie avute în vedere de oricine ar veni la conducerea ministerului în acest moment: „ce se întâmplă cu succesiunea atunci când se moștenește un teren, ce se întâmplă cu cadastrarea, cu zona de cooperative, (...) ce putem face să ajutăm diverși fermieri, fie că vorbim de legumicultură sau cultura mare“, iată câteva din chestiunile ridicate de către Daniel Constantin în emisiunea lui Ovidiu Ghinea de la Agro TV.

Cu bune și cu rele, cu greșeli asumate și cu dorința de a face treabă, Daniel Constantin a mai declarat în repetate rânduri că este gata să ajute Ministerul Agriculturii din orice poziție, nu neapărat din scaunul de ministru. A demonstrat că poate face echipă bună cu alți profesioniști din domeniul agriculturii, unii dintre ei foști sau actuali fermieri. Două dintre exemple sunt Daniel Dumitru Botănoiu și Valeriu Steriu, foști secretari de stat în Ministerul Agriculturii, oameni bine pregătiți cu care Daniel Constantin a colaborat foarte bine la ministerul pe care l-a condus.

Cu bune și cu rele, dar asumat

Mai multe despre ce a făcut Daniel Constantin în timpul mandatului său, inclusiv ce își reproșează, am aflat din interviul realizat de realizatorul emisiunii Din lumea satului, Ion Banu, în urmă cu câteva luni. Una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii menționată în cadrul interviului a fost debirocratizarea a tot ce ține de instituțiile statului în raport cu fermierii. De asemenea, Daniel Constantin a amintit și de alte aspecte importante, cum ar fi ajutorul dat fermierilor pentru culturile calamitate, de capitalizarea fermierilor și de resursele existente ținând cont și de bugetul „calamitat“ inclusiv de pandemia COVID-19. „Avem un buget mic și constrângeri foarte mari; fermierii, în schimb, au nevoie de capitalizare mai ales acum, în condițiile date“, a explicat Daniel Constantin în interviul realizat de Ion Banu.

Sistemul de irigații începuse bine, dar....

Trebuie menționat că, în timpul mandatului său de ministru al Agriculturii, s-a demarat programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale, în două direcții (2014 și 2015), ce avea termen de finalizare în 2020... Departe de a fi gata, și-ar fi dovedit utilitatea mai ales când am văzut ce a făcut seceta în mare parte a țării.

„Începusem un program coerent de refacere a sistemului de irigații în două direcții: infrastructura secundară (privată) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament. Ambele programe aveau termen de finalizare 2020! Din păcate, nu suntem deloc aproape!“, a spus cu amărăciune în glas fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin.


Și promovarea produselor românești?

Tot în timpul mandatului său s-a demarat un proiect prin care un brand naţional uma să reunească produsele româneşti şi calităţile lor. Și o astfel de inițiativă, în condițiile în care promovarea lasă de dorit, ar fi ajutat enorm notorietatea și calitatea produselor românești să fie reabilitate după o serie de scandaluri agro-alimentare din ultimii ani....


Bâlbâielile și confuziile dau naștere la cel puțin trei întrebări:

1. Cine are interesul să fim în derivă?

2. De ce nu este numit un ministru competent la cârma ministerului?

3. De ce riscăm să ne punem în pericol siguranța și securitatea alimentară?

Simona-Nicole DAVID

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Eliminarea sărăciei și stimularea prosperității comune, creșterea securității alimentare, facilitarea urbanizării, abordarea schimbărilor climatice, creșterea rezistenței și reducerea fragilității, reducerea inegalității și excluderii grupurilor vulnerabile și protejarea drepturilor minorilor și femeilor, toate depind de drepturile de proprietate și terenuri sigure. Deoarece majoritatea populației lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se află printre principalele provocări de dezvoltare.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, reducerea numărului de săraci care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi se poate obține, de asemenea, prin  îmbunătățirea securității drepturilor funciare private, obișnuite și comune, astfel încât mai mulți oameni să poată investi și să-și gestioneze mai bine resursele, să înceapă sau să dezvolte o afacere și să-și îmbunătățească mijloacele de trai.

Îmbunătățirea securității dreptului funciar atât pentru bărbați, cât și pentru femei răspunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); „toți bărbații și femeile care au drepturi egale la proprietate și control asupra pământului până în 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții în asigurarea drepturilor funciare și de proprietate prin campanii sistematice de înregistrare a tuturor drepturilor funciare și eliberarea certificatelor funciare. O atenție deosebită ar trebui acordată drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile și popoarelor indigene. Statisticile arată că, la nivel global, semnificativ mai mulți bărbați decât femei dețin terenuri. În 10 țări din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre bărbați, declară că au în proprietate terenuri. Și în țările din afara Africii situația este similară, astfel încât procentul femeilor care dețin terenuri este următorul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) și Haiti (24%).

Drepturile colective mai sigure asupra pământului și a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene și grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru populațiile vulnerabile nu răspunde doar la normele de bază ale egalității, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman și a dezvoltării. În plus, este esențial să se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplasează și pentru refugiați, pentru a permite reconstrucția rapidă după conflict și susținerea păcii. Proprietatea sigură este un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară. Proprietatea securizată stimulează fermierii să investească în terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen în agricultură ar putea crește producția agricolă totală cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce numărul persoanelor înfometate în lume cu 12-17%.


Asigurarea proprietății a devenit mai accesibilă decât oricând în istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospațiale și crowdsourcing. Cu toate acestea, cerințele legale și procedurale excesive, lipsa standardizării, rezistența la schimbări și politicile restrictive limitează progresul.


(D.Z.)

În 2020, România deține poziția 22 în Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) elaborat de EIU[https://foodsecurityindex.eiu.com/)

"Indexul dezvăluie provocările grave privind securitatea alimentară și evidențiază oportunitățile pentru un sistem global alimentar mai puternic - iar agricultura se află în centrul acestuia", a declarat Jim Collins, Directorul General Executiv al Corteva Agriscience. "Corteva Agriscience sponsorizează GFSI pentru a facilita discuțiile cu privire la perspectivele și soluțiile privind abordarea insecurității alimentare globale. Suntem mândri să fim una dintre vocile principale în acest efort comun de a construi o lume mai sigură din punct de vedere al securității alimentare".

În acest an, GFSI a analizat factorii determinanți ai securității alimentare, precum accesibilitatea preturilor, disponibilitatea produselor, calitatea și siguranța acestora, sau resursele naturale și reziliența regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua poziție din clasamentul general global și și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privște accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, care, însă, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând si un loc fruntaș atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, din cauza lipsei de lucrători migranți sezonieri generată de pandemie, a fost afectată furnizarea generală de alimente din regiune, prin reducerea disponibilității inputurilor. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cumpărări in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esențiale. Pentru aceasta perioadă, raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe in ceea ce privește furnizarea de alimente.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabilă să compenseze deficiențele menționate mai sus prin îmbunătățirea infrastructurii și a cunoștințelor tehnice pentru a genera o eficiență mai ridicată. De aceea, pentru a compensa această volatilitate și a atenua riscurile, deschiderea spre inovare rămâne un punct esențial și Europa trebuie să se angajeze susținut în introducerea măsurilor de adaptare și a ideilor inovative de management agricol.  

"În această perioadă marcată de criza COVID-19 și de schimbări climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentară Globală al EIU) din acest an atrage atenția asupra provocărilor pentru siguranța alimentară", a declarat Igor Teslenko, Președinte pe Europa al Corteva Agriscience, "Ne simțim încurajați de statutul de lider global al Europei in ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, dar luăm în calcul și volatilitatea producției agricole. Pentru o mai bună rezistență in fața crizei lanțurilor și sistemelor de furnizare a hranei, ne bazăm pe aceste date pentru a identifica vulnerabilitățile și a asigura o ofertă consistentă de alimente și resurse pe piață."

Calitatea și siguranța măsoară varietatea și calitatea nutrițională a dietelor medii, precum și siguranța alimentară. Indexul a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale.

“La nivel mondial și local, preocuparea principală a companiei Corteva Agriscience este securitatea alimentară. Fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare, cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune.” a declarat Jean Ionescu, Director General al Corteva Agriscience România si Republica Moldova.  “Aceasta, pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă emisiile de carbon, fie că vorbim despre firmele care comercializează produse și servicii. Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume, semnificativ mai avansată în domeniul agricol. De asemenea, trebuie să arătăm societății că fermierii și oamenii de știință lucrează neobosit pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu alimente la prețuri accesibile, acum într-o perioadă de criză, dar și pentru generațiile următoare. Cu toții avem un rol important în acest sens, iar, in România, la fel ca și in trecut, vom fi in continuare implicați activ în a sprijini atât fermierii, cât și consumatorii”

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus "Resursele Naturale și Reziliența" ca a patra principală dimensiune analizată. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expusă la secetă si inundații, indexul a arătat că țările din Europa depășesc toate celelalte regiuni analizate in raport. In zonele supuse secetei și inundațiilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calității și cantității producției agricole; din păcate, în România managementul apei se face într-o maniera deficitară.  Raportul relevă că Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice.

Pentru a afla mai multe detalii, accesați: foodsecurityindex.eiu.com/Resources

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

 


 

[i] EIU este divizia de cercetare si analiza a Grupului Economist (The Economist Group) si o companie sora a reputatului saptamanal britanic “The Economist”.

Securitatea alimentară rămâne o problemă importantă a secolului XXI, pentru combaterea risipei alimentare fiind nevoie de educație, în primul rând.

Deși se tot discută, se analizează cifre, se realizează alte statistici și se organizează dezbateri aprinse și mese rotunde – mai rare, din cauză de COVID-19 acum, măsurile întârzie să fie luate. Iar timpul trece. Resursele se duc și ele.

Există și o veste bună însă! Soluțiile pot fi găsite chiar de noi, trebuie să vrem. Și vrem pentru că orice risipă înseamnă mai puțini bani la bugetul gospodăriei. Banii aruncați la gunoi, pot fi economisiți pentru vacanța de vis (când s-o putea!), un gadget de ultimă generație, accesorii vestimentare sau ceva pentru copii, casă…

Ideea unor elevi…

De altfel, conștienți că risipa alimentară poate fi rezolvată cu cap, câțiva elevi de clasa a XI-a și a XII-a din Galați au construit cămara inteligentă. Sună interesant, nu-i așa? Ce este această cămară inteligentă? Ei bine, acest „device“ este un dispozitiv care realizează un management eficient al alimentelor pentru a preveni risipa de mâncare. Dovadă că elevii din Galați au avut o idee excelentă este chiar premiul obținut! Proiectul le-a adus elevilor români locul 6 mondial și locul 3 în Europa la Olimpiada Internațională de Robotică în urmă cu trei ani, în 2017.

Cei trei liceeni – Vener Andrei, Robert Enache și Alexandra Buruiană – au dezvoltat un robot cu ajutorul căruia oricine dorește își poate organiza cămara cu alimente. Dispozitivul recunoaște diverse date pe care le obține scanând un cod QR: numele produsului, data de expirare și temperatura la care trebuie păstrat.

Foarte interesant este faptul că acest prototip nu doar așează alimentele pe rafturi în funcție de informațiile pe care le deține, dar poate chiar să recomande rețete culinare, oferind astfel prioritate produselor ce urmează să expire mai rapid.

„Proiectul nostru stochează eficient mâncarea în cămară și toată ideea este să fie așezate în funcție de datele de pe etichete, în funcție de data de expirare“, explică inventatorii prototipului.

Elevii au ales să realizeze un astfel de proiect din simț civic și respect pentru resursele tot mai diminuate ale planetei. De altfel, la capitolul hrană aruncată la gunoi, statisticile sunt îngrijorătoare.

Echipa de liceeni Robert Enache Vener Andrei Alexandra Buruiana Sursa foto Captura Youtube Startup Cafe

„Noi am ales să răspundem la problema mondială a risipei de alimente, deoarece în ziua de astăzi este una dintre cele mai mari probleme la nivel global. La nivelul Uniunii Europene, se pierd 88 de milioane de tone de alimente. În România, cu ceea ce aruncăm noi într-un an de zile am putea să hrănim o mică comunitate timp de 20 de ani“, a explicat adolescenta Alexandra Buruiană.

Să respectăm alimentele

Tonele de mâncare aruncate la gunoi confirmă faptul că nu respectăm alimentele. Cumpărăm pentru a ne satisfice o poftă pe moment, le aruncăm în frigider sau în cămară și apoi uităm de ele. Comandăm mâncare gata preparată sau ronțăim diverse snacks-uri. Dacă am conștientiza cât putem economisi doar gătind eficient și nu am arunca mâncarea, am avea doar de câștigat.

„Ideea este că în România nu respectăm alimentele. Paradoxul este că aruncăm foarte mult din bugetul familiei… Nu știm să gătim, ne apucăm să gătim cât pentru tot blocul și la restaurant când comandăm, alegem porțiile cele mai mari fără a ține cont de faptul că este importanta calitatea mâncării, nu cantitatea“, a declarant Chef Cezar Munteanu, recent, în cadrul unui eveniment despre risipa alimentară, organizat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Chef Cezar Munteanu Lumea Satului

Potrivit lui Munteanu, una dintre componentele stopării risipei alimentare este chiar societatea civilă, căci fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi. „Sunt foarte bune campaniile: „Nu mai consumați foarte multă grăsime, nu mai consumați sare și zahăr în exces!“ Dar haideți să vedem și campanii media, în parteneriat cu Guvernul României, în care să se spună „Nu mai risipiți alimentele! Respectați alimentele!“ O astfel de campanie ar putea fi susținută fără probleme de societatea civilă“, a detaliat Chef Cezar Munteanu.

Soluția pe care o vede Chef Munteanu este educația în școli și în licee.

„Este nevoie de educație în școli, în licee și o spun din punctul de vedere al celui care a umblat timp de nouă ani și a lucrat cu peste o sută de mii de copii într-unul din cele mai frumoase programe de educație pentru alimentație sănătoasă“, a mai spus Cezar Munteanu.

Pe lângă educația în unitățile de învățământ, există și bunăvoința fiecăruia dintre noi. Putem să realizăm rețete culinare folosind resturile alimentare rămase de la masa anterioară. De pildă, ce a rămas de la cină poate fi utilizat inteligent într-un preparat pentru prânzul de a doua zi. Un exemplu foarte simplu este pâinea veche. În loc să o aruncăm, putem să o tăiem cubulețe sau orice altă formă dorim și să o dăm la cuptor 10 minute. În loc să ajungă la gunoi, se poate transforma în crutoane delicioase pentru o supă din legume. Iar supa se poate prepara din legume care au rămas câteva zile în frigider și nu mai sunt suficient de apetisante pentru a fi consumate crude. Soluții sunt, trebuie doar să vrem!

Simona-Nicole David

– Corteva Agriscience va anunța, în iunie 2021, planul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate în urma operațiunilor companiei, conform celor declarate în cadrul unui eveniment la nivel înalt, la care au participat decidenți politici și reprezentanți din cadrul industriei.

Anne Alonzo, vicepreședinte pentru afaceri externe și director executiv pentru sustenabilitate în cadrul Corteva Agriscience, a avut un discurs în cadrul celui de-al patrulea summit Politico Agriculture and Food, care anul acesta s-a desfășurat în mediul online. Corteva este sponsorul principal al evenimentului.

În alocuțiunea de deschidere pe tema Tranziției către o Agricultură Ecologică, d-na Alonzo a adăugat că pandemia COVID-19 a evidențiat importanța inovației în asigurarea aprovizionării cu alimente în viitor.

„Nicio altă problemă legată de mediu nu este mai serioasă decât cea a schimbărilor climatice,” a declarat. „În ultimii doi ani, Corteva Agriscience a invitat liderii din mediul agricol, de afaceri, guvernamental, și societatea civilă să conlucreze pentru crea o un sector agricol cu efecte benefice asupra climei.”

În vreme ce obiectivul Corteva – acela de a îmbogăți viețile agricultorilor și ale consumatorilor – s-a „aliniat în mare măsură” cu Pactul Ecologic al UE, d-na Alonzo a declarat că societatea va derula o evaluare riguroasă privind impactul tuturor politicilor ce afectează agricultura și modul de viață al agricultorilor.

Aceasta i-a invitat pe toți ce implicați din domeniul agricol și agroeconomic să contribuie la „promovarea abordării noastre cu privire la protejarea planetei, responsabilizarea agricultorilor și furnizarea de alimente mult mai nutritive consumatorilor”. Mai exact, este vorba despre sprijinirea noilor tehnologii și a unei abordări bazate pe știință de elaborare a politicilor publice.

„În calitate de lideri din domeniul afacerilor, civic sau organizațional, vocile voastre sunt extrem de importante,” a adăugat. „Prin această colaborare, ne putem asigura că toate vocile se fac auzite, în special cele ale agricultorilor. Dacă împărtășim cele mai bune practici, dacă promovăm politici bazate pe știință, dacă punem în continuare agricultorii și comunitățile rurale în centrul întregii noastre activități, atunci nu va exista nicio limită în ceea ce vom putea realiza.”

Reflectând asupra nesiguranței cauzate de pandemie, aceasta a spus: „Evenimentele din ultimele luni au evidențiat faptul că apelul nostru - și chiar promisiunea noastră către întreaga lume – nu au fost niciodată mai importante decât acum”. Deși trăim vremuri pline de incertitudine, este clar că abordarea „business as usual” nu reprezintă o opțiune pentru viitorul agriculturii și al producției de alimente.

În cadrul summitului s-a discutat și despre Strategia de Sustenabilitate 2030 elaborată de Corteva Agriscience. Strategia include 14 obiective de realizat în următorii 10 ani, pe baza a patru piloni-cheie: obiective în beneficiul agricultorilor; obiective în beneficiul terenului agricol; obiective în beneficiul comunității; obiective cu privire la operațiunile societății.

Printre ceilalți vorbitori s-au numărat funcționari ai Comisiei Europene, membri ai Parlamentului European, miniștri și ONG-uri. Pactul Ecologic European, Strategia Comisiei Europene privind Biodiversitatea și Strategia „De la fermă la consumator”, reforma PAC, schimbarea obiceiurilor consumatorilor, editarea genetică, tehnologiile revoluționare, reglementarea privind alimentele, bunăstarea animalelor, transparența și impactul pandemiei COVID-19 s-au numărat printre subiectele discutate.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, destinată integral agriculturii, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019, anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

Urmăriţi Corteva Agriscience pe

.

™, ®, ℠ Mărci comerciale ale Corteva Agriscience și ale companiilor afiliate © 2020 Corteva.

Contact Media

József Máté, Corporate Communications Leader, Europe
Tel: +41 22 775 36 70, Mob: +41 79 597 2709
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Maria Cîrja
Marketing Manager Romania& Rep. Moldova
Tel: +40 746 228 902
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

20 de ani experiență în care, prin investiții continue și modernizare, o parte a aviculturii românești a atins superlativul. Meritul este al unui grup de investitori libanezi care au mizat pe potențialul țării noastre și care, cu sprijinul unei echipe de români, au creat în România cel mai mare producător și distribuitor de ouă. Tonelli Grup a înglobat în structura sa și Avicola Găești, condusă din 2008 de dna med. vet. Aurora Alexandru, director general.

Cele mai recente investiții

În 1996 pentru Avicola Găești a început o nouă eră marcată de investiții și modernizări făcute de un grup de investitori libanezi. După 20 de ani de activitate în România, grupul Tonelli este astăzi concentrat în mai multe ferme de producție ouă-consum și ferme de tineret în județele Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Ialomița. La momentul acesta grupul are o capacitate de aproximativ 1.100.000 de găini adulte producătoare de ouă de consum și o producție de 800.000-900.000 de ouă. Toate fermele au fost modernizate fie din fonduri europene, fie din resurse proprii. Cele mai recente investiții au fost făcute într-o fermă de tineret cu o capacitate de 250.000 de capete a Avicolei Găești și în centrul de sortare, ambalare și depozitare ouă-consum de la Costeștii din Vale, cel mai modern centru de acest fel din România. Planurile de modernizare nu se opresc aici, pentru că încă mai sunt ferme care stau în așteptare. Avicola Găești are în structura sa șase ferme cu o capacitate de 320.000 de păsări ouătoare: trei ferme de găini pentru ouă de consum cu sistem de creștere la sol, o fermă cu sistem de creștere free range implementat în septembrie anul trecut (găinile au posibilitatea de a ieși în spațiu liber) și două ferme de tineret în care sunt ținuți puii de o zi. Din cele șase ferme, una singură (cu o capacitate de 400.000 de capete) a fost făcută pe fonduri europene, restul din surse proprii. La nivelul avicolei s-a adoptat sistemul de creștere în baterii (cod 3), la sol (2) și sistemul alternativ free range (cod 1). În plus, prin contracte încheiate cu alți parteneri, distribuie și ouă ecologice (cod 0).

Ouă poloneze vândute sub prețul de cost

Dezvoltarea acestui imperiu avicol va continua, spune dna Alexandru. A ținut însă să puncteze că această extindere este condiționată și de rentabilitatea pieței și a condițiilor de comercializare. Pentru ca investitorii să nu dea înapoi este important, spune domnia sa, ca produsele să poată fi vândute fără taxe suplimentare și fără concurența importurilor de ouă poloneze, vândute în România la prețuri de dumping.

„Ne confruntăm cu o problemă destul de serioasă care nu este de ieri, de azi, importurile de ouă din Polonia. Nu mi se pare normal să mai importăm din această țară ouă atât timp cât avicultura românească asigură necesarul pentru toată țara și mai dăm și la export. În plus, dacă în Polonia aceste ouă se vând cu doi eurocenți, în România sunt comercializate cu un eurocent și jumătate. Adică sub prețul lor de cost și al nostru. Și atunci nu este oare vorba despre evaziune fiscală? Nu știu care este amploarea importurilor sau dacă există o evidență reală a lor, pentru că unele transporturi intră fără acte. Nu suntem împotriva aducerii produselor din comunitatea europeană, dar să fie de aceeași calitate ca cele produse de noi, să fie supuse acelorași analize și comercializate la un preț echitabil pentru toată lumea.“

Importurile de ouă din Polonia nu reprezintă doar o concurență neloială pentru producătorii români, ci și un pericol pentru securitatea alimentară națională. În afară de faptul că prețul mic ridică suspiciuni cu privire la sănătatea și calitatea ouălor, timpul pierdut cu transportul lor dintr-o țară într-alta este important. În vreme ce ouăle românești pot ajunge pe raft în aceeași zi în care au fost ouate, cele din Polonia sunt strânse în două zile de la producător și mai fac două zile pe drum. Deci nu sunt la fel de proaspete ca cele de la fermele autohtone.

Cum sunt înșelați consumatorii

În fermele Avicolei Găești se obțin zilnic aproximativ 800.000-900.000 de ouă. Din producția totală cca 30% pleacă la export spre Franța, Suedia, Grecia, Italia, dar și spre țări terțe precum Irak, Liberia și Angola. În perioada în care importurile de ouă au atins apogeul, exportul era o variantă mai rentabilă. Acum însă producătorii își pun speranțe în Legea nr. 321.

Avicola Gaiesti gaini

De la poarta fermelor Avicolei Găești ouăle pleacă cu prețul de 0,25-0,30 bani, însă magazinele pun încă o dată acest preț și astfel „producția câștigă mai puțin.“ O altă problemă semnalată de Aurora Alexandru ține de „șmecheriile“ unor comercianți care nu au ferme de producție, dar care dezvoltă nestingheriți de lege afaceri înfloritoare cu ouă. Cum? Profită, spre exemplu, de lejeritatea controalelor vamale. Pentru că acestea nu sunt foarte stricte (ar trebui să se verifice marcajul produselor și să se știe exact destinația lor) pătrund în țară ouă care nu sunt marcate. Acestea ajung la diverse persoane care le marchează și le vând ca fiind ouă românești.

În mod normal, ouăle românești sunt marcate cu codul de producător – fiecare unitate are un cod propriu – alocat de Direcția Agricolă de pe raza unității, cu cifrele 0,1,2,3 care reprezintă modalitatea de creștere a păsărilor, cu abrevierea țării și a județului de proveniență. Sub toate aceste inscripții se află data de expirare.

• Între calitatea și compoziția chimică a oului produs la baterie și a oului cu codul 2 sau 1 nu este nicio diferență pentru că în toate sistemele de creștere adoptate păsările sunt hrănite cu același furaj. „Dacă mă întrebați pe mine, ca specialist care lucrează în avicultură din 1984, ouăle obținute la baterie sunt cele mai sigure. Bateria, care are o zonă de cuib, este ușor înclinată astfel încât, după ce pasărea face oul, acesta cade pe bandă și vine direct în stația de sortare. În celelalte sisteme păsările mai fac ouăle și pe jos, pe așternut.

• În urmă cu ceva timp se crease o isterie privind modalitățile „neortodoxe“ de hrănire a păsărilor. La Avicola Găești există un circuit integrat care cuprinde și o fabrică unde se produc furaje din porumb, soia, floarea-soarelui, grâu. Materiile prime sunt examinate microbiologic, bacteriologic, toxicologic după programe foarte stricte. Apoi se fac rețete în funcție de categoria de pasăre. Pe lângă furaje, păsărilor li se administrează vitamine, săruri minerale, grăsimi, ulei alimentar. Nu se folosesc făinuri furajere – de carne sau pește – aditivi sau antibiotice.

• În fermele grupului Tonelli securitatea alimentară este prioritară. Periodic se trimit la analize de laborator ouă pentru examenul de Salmonella, se fac analize păsărilor, furajelor și apei. Tratamentele cu antibiotice se fac doar la nevoie și strict după recomandarea medicului veterinar. După administrare antibioticele au un timp de așteptare astfel încât sănătatea consumatorului de ouă să nu fie periclitată în niciun fel.

Laura ZMARANDA

Cercetători de la Universitatea din Georgia, Statele Unite, au descoperit că agenți patogeni precum Salmonella pot supraviețui chiar și șase luni în biscuiți, fursecuri și prăjituri uscate, mai ales dacă ele sunt umplute cu creme. Descoperirile lor au fost publicate în luna februarie în revista de specialitate „Journal of Food Protection“. Studiul a fost condus de către dr. Larry Beuchat, un distins profesor emerit și cercetător de la Universitatea din Georgia (UGA), din cadrul Colegiului de Științe Agricole și de Mediu. Dr. Beuchat, împreună cu coautorul studiului, David Mann, un profesionist în cercetare, a căutat să vadă cât de mult timp bacteriile patogene sunt capabile să supraviețuiască în anumite alimente.

„A existat un număr crescut de focare de boli asociate cu consumul de alimente uscate contaminate“, a spus dr. Beuchat, care colaborează cu Centrul pentru Siguranța Alimentelor din campusul UGA. „Nu ne așteptam să crească Salmonella în alimente cu un mediu foarte uscat.“ Dr. Beuchat și prof. David Mann au constatat nu numai că bacteriile dăunătoare pot supraviețui în alimente uscate, cum ar fi biscuiții cu cremă și fursecurile dar, de aseme­nea, ele pot supraviețui perioade lungi de timp. În studiul lor cercetătorii au folosit cinci serotipuri diferite de Salmonella, care au fost izolate din produsele alimentare implicate în focare de boli anterioare momentului cercetării.

„Serotipurile izolate au fost sustrase din alimente cu un conținut foarte scăzut de umiditate“, a spus dr. Beuchat. Cercetătorii s-au axat pe biscuiți cu cremă și fursecuri, punând Salmonella în patru tipuri de umpluturi care se găsesc pe piața de consum, în magazine. Astfel, ei au folosit umpluturi cu brânză și unt de arahide, dar și cu ciocolată și vanilie. „Acestea sunt genul de dulciuri pe care le găsim în magazinele alimentare sau la distribuitoarele automate“, a spus dr. Beuchat. După inseminarea probelor, cercetătorii au determinat cât de mult timp a fost capabilă Salmonella să supraviețuiască în fiecare umplutură. Concluzia a fost că agentul patogen a supraviețuit în toate tipurile de creme, dar cel mai mult în cremele cu care sunt umpluți biscuiții. În unele cazuri Salmonella a supraviețuit și 6 luni. „Nu ne-am așteptat la asta“, a conchis dr. Beuchat.

salmonela a

„Salmonella a supraviețuit în toate tipurile de prăjituri testate, dar cel mai mult în biscuiții cu cremă. În unele cazuri, agentul patogen a fost capabil să supraviețuiască timp de șase luni!, a adăugat acesta. „Următorii pași ar fi să testăm toate ingredientele care sunt folosite în aceste produse alimentare“, a conchis dr. Beuchet, anunțând un lung program de cercetare privind dulciurile cu pricina, atât de consumate mai ales de către copii.

Patrik Antonio Scoruș, student USAMV, IMAPA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti