Adama 750x100 30 martie
update 4 Apr 2020

ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE cere Guvernului declararea sectorului agroalimentar strategic și de siguranță națională!

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației.

În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor.

De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.

PROTEJAM CONSUMATORUL !

PROTEJAM PRODUCTIA AGRICOLA SI ALIMENTARA !

PROTEJAM SANATATEA SI SECURITATEA ALIMENTARA !

Iata scrisoarea trimisa spre autoritati:

Din partea ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE, către

GUVERNUL ROMÂNIEI
Domnului Premier Ludovic ORBAN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Domnului Secretar de Stat Raed ARAFAT,

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Domnului Ministru Adrian OROS,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Domnului Ministru Florin CÂȚU,

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Domnului Ministru Costel ALEXE,

SENATUL ROMÂNIEI
Domnului Președinte Teodor MELEȘCANU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ
Domnului Președinte George – Cătălin STÂNGĂ

CAMERA DEPUTAȚILOR
Domnului Președinte al Camerei Deputaților Marcel CIOLACU,

COMISIA pentru AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, INDUSTRIA ALIMENTARĂ
Domnului Președinte Alexandru STĂNESCU

PARLAMENTULUI EUROPEAN
Doamnelor/Domnilor Europarlamentari ai României,

Stimate Doamne/Stimați Domni,

dreptul la hrană este o componentă a drepturilor omului cuprinsă în „Declarația Universală a Drepturilor Omului” din 1948 și care a fost inclusă și în „Convenția Internațională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (Un Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hrană este definit ca „dreptul fiecărui bărbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu alții, de a avea acces fizic și economic, în orice timp, la o hrană adecvată sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condiții de demnitate umană”.

Premize:
- România este o țară preponderent agricolă;
- 45% din populație locuiește în mediul rural;
- 20% din angajații României lucrează în sectorul agroalimentar;
- Omenirea are nevoie de hrana, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar!
Având în vedere aceste premise și în condițiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor și procesatorilor pe fondul răspâdirii epidemiei de virus COVID-19, se impune
declararea SECTORULUI AGROALIMENTAR ca strategic de SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.

Confederațiile si asociațiile cu reprezentativitate națională din industria agro-alimentară semnatare, membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, doresc să vă aducă la cunoștință o serie de propuneri specifice care, în această perioadă deosebit de dificilă pe care o traversăm la nivel global, ar putea preîntâmpina disfuncționalități și blocaje majore în aprovizionarea populației. În agricultură, personalul nu poate lucra de acasă, și nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producție. Măsura șomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât și mediu și lung și afectează toate părțile implicate de la fermieri prin restrângerea activității, până la personal – consumator de bunuri de larg consum și plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, conștienți fiind că se impun măsuri speciale de ajutor pentru fermele în carantină (inventarierea și localizarea acestora; pachet măsuri de sprijin), considerăm că libera circulație a persoanelor angajate în agricultură și activități conexe nu trebuie îngrădită inutil. Toate măsurile de urgență trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceștia să fie concentrați pe lucrările agricole, să rămână în ferme și pe parcelele pe care lucrează.
Propunerile noastre pentru luarea unor măsuri urgente privesc următoarele aspecte:

1. Menținerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar cu semințe,
îngrășăminte, pesticide, motorină, piese de schimb și alte materiale necesare desfășurării activității de producție agricole și alimentare, pentru contractele aflate în desfășurare și pentru noi comenzi/contracte. Asigurarea finanțării pe termen scurt prin menținerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel național, comunitar și extracomunitar pentru valorificarea producției aflate pe stoc. Stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea, siguranța statelor membre și supraviețuirea operatorilor economici autohtoni.

2. În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit îtârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, propunem găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor. Lipsa protecției pentru semințele de floareasoarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultura strategică.

3. Continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

4. Stimularea digitalizării urgente a instituțiilor statului în relația cu operatorii economici.
În mod special, prin această măsură, solicităm primirea în regim de urgență a cererilor APIA în sistem online și eliberarea extrasului pentru a putea obține credite în vederea înființării și menținerii ciclului de producție agro-alimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor și le va creea dezechilibre financiare și mai mari.

5. Achitarea în regim de urgență de către APIA a tuturor sumelor restante față de beneficiari. În mod expres, plata integrală în regim de urgență aferentă trimestrului 4 – 2019/ accelerarea plății pentru trimestrul 1 -2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgență aceste dosare).

6. Asigurarea finanțării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA. Fermierii sunt supuși livrărilor de produse cu taxare inversă, motiv pentru care au tot timpul TVA de rambursat de la bugetul statului.

7. Debirocratizarea și simplificarea legislației privind funcționarea, autorizarea și prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizațiilor de funcționare existente.
Exemplu: Modificarea în regim de urgență a Ordinului nr. 1171/2018 emis de Ministerul Mediului pentru a se reveni la valabilitatea autorizației de mediu pentru o perioadă de minimum 5 ani, fără a mai fi nevoie de viză anuală deoarece nu se modifică condițiile de fond ale autorizării. Din cauza acestui Ordin, există un blocaj și neclarități în teritoriu. Anul trecut a durat 5-6 luni de zile o reautorizare. În prezent nu există procedură internă a APM și se cere depunerea dosarului complet ca și cum acum te-ai autoriza pentru prima dată. Prin restricțiile impuse de situația de urgență nu se poate pune în aplicare activitatea birocratică solicitată de APM și Ministerul Mediului.
În același sens, solicităm prelungirea autorizațiilor utilizării produselor de protecția plantelor specifice condițiilor României, care si-au dovedit eficiența și bune rezultate pentru fermieri.
Simplificarea procedurii de achiziții publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgență. Solicităm modificarea art.43, alin.3 lit a din Legea Achizițiilor Publice astfel încât plafonul pentru produse și sevicii achiziționate prin licitație simplă sa fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

8. Compensarea datoriilor agenților economici reprezentând taxe, impozite, contribuții față de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanțe ale agenților economici față de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat).

9. Bonificații (5-10%) pentru contribuabilii care își plătesc obligațiile în termen.

10. Urgentarea acordarii de ajutoare de stat în baza art 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre.

11. Urgentarea implementării INVEST EU pentru finanțarea proiectelor de importanță strategică europeană. România poate deveni principalul producător de soia și derivate, din UE și asigura împreună cu celelalte state până la 50% din necesarul proteic la nivel european. Pentru a atinge obiectivul, este nevoie de creșterea suprafețelor irigate, inclusiv acolo unde nu există infrastructură, daca analizele dovedesc o activitate profitabilă.

12. Limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană – mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreți.

13. Stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale. Cooperativele agricole sunt o sursă de reziliență a fermierilor în fața acestei crize. Ele și-au dovedit succesul și rezistența pe timp de criză în majoritatea statelor cu agricultură dezvoltată. Desfășurarea greoaie a fluxurilor financiare și comerciale va duce la necesitatea depozitării în țară a întregii sau a celei mai mari părți a producției agricole, precum și la necesitatea intensificării la nivel național a tuturor activităților care aduc valoare adăugată.

14. Elaborarea urgență a unui ghid pentru starea de urgență Covid 19 – DEDICAT agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociațiile de profil și transmis electronic prin intermediul mass-media și al structurilor asociative specifice.

15. Informări regulate ale populației de către epidemiologi, institute de cercetare în domeniu prin care să se explice modul de propagare a virusului, modalități de prevenire, măsuri care trebuie luate, estimări privind durata și amploarea pandemiei pentru a calma și preveni haosul.

Ne manifestăm disponibilitatea să discutăm cu factori de decizie și cei responsabili de implementarea măsurilor pentru a furniza input real și concret din teritoriu pentru a ne asigura că măsurile luate vor avea efectul așteptat.

Cu considerație,
- Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”
- Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR”
- Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”
- Asociația Producătorilor de Porumb din România - ,,APPR” în numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

PRO AGRO Ionel ARION
LAPAR Nicolae VASILE
UNCSV Mircea BĂLUȚĂ
APPR Nicolae SITARU

Controale în piețele din România

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

  • Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
  • Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
  • Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
  • Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
  • Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale

În ședința de Guvern din 23 august 2018 a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

Potrivit actului normativ menționat anterior, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) poate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale, prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse agricole sau miniexpoziţii.

Prin modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011, MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții, etc.        

Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Sursa: madr.ro

Organizațiile reprezentative din sectorul agroalimentar pot aplica pentru obținerea de finanțare pentru programe de informare și promovare

Pentru anul 2018, Comisia Europeană a adoptat Programul de lucru cu privire la acțiunile de informare și promovare ale produselor agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe, care prevede lista temelor prioritare, bugetele aferente și acțiunile care pot fi puse în aplicare.

Scopul acestui program este, pe de o parte, de a crește numărul de activități destinate țărilor terțe, în care există cel mai mare potențial de dezvoltare, iar pe de altă parte, de a informa consumatorii de pe piața internă cu privire la standardele ridicate ale produselor UE, respectiv diferitele sisteme și etichete ale UE privind calitatea (denumirea de origine protejată − DOP, indicația geografică protejată − IGP, specialitatea tradițională garantată − STG).

Suma alocată programelor de promovare eligibile pentru cofinanțarea UE, în anul 2018 este de 179,1 milioane euro, cu 37,1 milioane euro mai mult față de bugetul din 2017. Campania 2018 vine cu o noutate, reprezentată de programele de informare și promovare de pe piața UE, destinate să evidențieze aspectul durabil al producției de carne de oaie și capră, care este considerat cel mai extins sistem de producție animalieră și care joacă un rol important în protejarea naturii și păstrarea biodiversității.

Bugetul alocat sectorului cărnii de ovine și caprine este de 6 milioane euro, din care 2 milioane euro sunt prevăzute pentru programele simple și 4 milioane euro sunt destinate programelor multinaționale.

Astfel, solicitanții pot propune două tipuri de programe: programele simple și programele multinaționale. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene. Programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din una sau mai multe organizații europene.

Programele pot fi depuse de organizațiile profesionale și interprofesionale ale sectorului, reprezentative la nivel național, grupuri și organizații de producători, precum și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv activitățile de promovare.

Pentru a beneficia de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, organizațiile din statele membre trebuie să realizeze un program în acest domeniu care să cuprindă acțiuni de informare și promovare. Cei interesați de acest program pot găsi mai multe informații pe site-ul MADR – secțiunea Agricultură > Promovare produse agricole > Campania de promovare 2018- (http://www.madr.ro/promovare-produselor-agricole/campania-de-promovare-2018.html ).

Grupurile și organizațiile de producători au posibilitatea de a elabora proiecte de propuneri pe care le vor putea depune la Comisia Europeană, urmând a fi evaluate de către experți independenți.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale facilitează accesul organizațiilor de producători la aceste programe, prin informare. Astfel, în data de 09 februarie 2018, ora 10:00, MADR va fi gazda unei întâlniri între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai asociațiilor reprezentative din sectorul agroalimentar.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS