reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

Munca în zadar și postulatele lui Koch (I)

Numeroasele riscuri cu care ne confruntăm aproape zilnic ne fac să intuim faptul că a șasea extincție este iminentă (poluarea și folosirea excesivă a chimizării, schimbările climatice, dăunătorii, pandemiile, acțiunile antropice, lipsa de conștientizare a factorilor de decizie etc.) și ne obligă pe noi, apicultorii, să ne implicăm social, să ne apărăm interesele și să găsim cele mai bune soluții pentru a putea menține biodiversitatea, un mediu prietenos în jur și o stupină în condiții de producție.

Nu putem acționa la întâmplare dacă vrem material biologic de calitate

La ultimul congres Apimodia (Montreal 2019) s-au conturat mai multe idei importante: pe primul plan s-a pus calitatea produselor apicole; pentru biodiversitate este mai important să avem mii de apicultori amatori cu câțiva stupi decât sute de apicultori profesioniști cu mii de stupi; pentru micul apicultor amator cea mai bună tehnologie este apicultura darwiniană sau naturală ori convențională; perspectivele apiculturii urbane sunt de viitor și, nu în ultimul rând, pe primul plan s-a menționat sănătatea coloniei de albine și pericolul bolilor emergente.

Nu putem acționa la întâmplare, după interese mercantile, sau „după ureche“ atunci când vrem să obținem material biologic de calitate. Când nu avem în jur o floră diversificată, cu ofertă suficientă de polen și nectar, nu avem ce face cu o „super albină“. Nu putem obține producții mulțumitoare de miere dacă nu avem în natură aport de nectar sau dacă suntem aglomerați pe un spațiu restrâns. Nu putem rezista la presiunea unei piețe necontrolabile și a unor informații și recomandări fanteziste și mercantile dacă nu avem produse de calitate. În apicultură, ca în toate domeniile, avem nevoie de multă informație; dar fără un filtru eficient, fără a discerne între adevăr și fals, riscăm să facem muncă în zadar.

Sănătatea coloniilor de albine

Succesul în asigurarea sănătății stupinei depinde de anotimp, de puterea coloniei de albine, de presiunea infecțioasă, de cunoașterea aprofundată a biologiei și a comportamentului agentului etiologic și a modului de acțiune și de aplicare a mijloacelor de combatere.

Eforturile sunt mari și nu întotdeauna rezultatele obținute ne mulțumesc. Ne lipsește organizarea, iar calitatea informațiilor de care dispunem – în special în mediul online – lasă de dorit. Nu putem acționa la întâmplare – în special pentru asigurarea sănătății coloniilor de albine – pe baza unor păreri preconcepute, fără suport științific. Nu putem folosi produse neînregistrate la ICPBMV (Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar) sau medicamente de multe ori intrate în țară fraudulos. În această situație, primul lucru pe care trebuie să-l facem este să verificăm calitatea informației, să învățăm din experiența înaintașilor și să cunoaștem foarte bine biologia și instinctele ancestrale ale albinei, determinate de codul genetic al acesteia, altfel muncim în zadar. Dacă cunoaștem bine colonia de albine, dacă admitem că încă nu este domesticită și îi respectăm instinctele, putem face abstracție de toate recomandările oferite, în special pe canalele social media, de falși mentori, de dascăli fără școală, dar cu diplome fără valoare sau de așa-ziși „pricepuți“, dar nepricepuți.

Să nu uităm că „leacul“ (scabatox, batic, acizi organici nepurificați și nedozați corespunzător etc.), ignoranța (am văzut la tîrgul de la Câmpina un negustor care vindea capcane pentru gândacul mic de stup Aethina tumida (3) drept evaporatoare de acid formic!??) sau administrare agresivă (Furreto, sublimare, etc.) pot face mai mult rău coloniei de albine decât agentul infecțios pe care îl combatem.

În tratamentul albinelor nu putem folosi decât medicamente alopate

Nu numai de acum, dar și din vechime au fost minuni care nu s-au confirmat și s-a pus problema prelucrării pe baze științifice a datelor, a elaborării unor ipoteze pertinente, a folosirii corecte a informației și a discerne între axiome și sofisme. Așa au apărut postulatele lui Koch. Pe baza acestora au fost elaborate metode și tehnici fundamentale pentru identificarea cauzelor unor maladii infecțioase în special și s-a fundamentat teoretic și faptic, cu argumente indubitabile, orice cercetare științifică, principii care se cunosc foarte bine în mediile academice și în institutele de cercetare, dar nu și de „mentorii“ care postează filmulețe pe Youtube.

Intoxicațiile, efectele secundare, acțiunile adverse și incompatibilitățile farmacodinamice ale medicamentelor au obligat autoritățile să reglementeze și să controleze circulația medicamentelor atât în mediul uman, cât și veterinar. În apicultură folosim de regulă produse industriale tipizate sau specialități farmaceutice, cu o formulă precisă, cu o acțiune bine stabilită, comercializate pe baza autorizării de către institutul de profil.

Pe scara evoluției, diferența între homo sapiens și apis mellifera este așa de mare încât în tratamentul albinelor nu putem folosi decât medicamente alopate care combat fie agentul patogen, fie neutralizează tulburările din organismul albinei produse de acest agent. Nu putem folosi nici tehnicile homeopate, nici tehnici de fizioterapie, nici placebo și nici alte tehnici imaginate de-a lungul timpului de mintea omenească (ceaiuri, descântece etc.) deoarece sunt fără efect. În lipsa medicamentelor alopate, pe baza unuia dintre principiile lui Hipocrat, este mai bine să prevenim, să lăsăm și să sprijinim colonia să lupte cu bolile și dăunătorii ajutată de propriile mijloace de autoapărare.

În cazul varoozei trebuie să luăm în calcul mai multe variante

Provocările perioadei actuale ne obligă să ținem cont de realități în prevenirea și combaterea unor boli sau dăunători și să aplicăm principiile luptei și protecției integrate {Integrated Pest (Control) Management} elaborate de OMS (Organizația Mondială a Sănătății) încă din anii 1967-1968.

Dacă ne referim la varrooză, pentru a putea elabora concluzii logice și a aplica mijloace eficiente de combatere trebuie să luăm în calcul mai multe variante. Trebuie să ținem cont de biologia parazitului în funcție de anotimpul în care ne aflăm (fenologie) și de modul cum acționează medicamentul. Iarna nu putem folosi substanțe de contact (piretroizi) când Varroa se află ascuns între plăcile chitinoase ale abdomenului albinelor care îl apără deoarece au eficiență redusă, iar în timpul culesului putem polua produsele apicole. Tehnicile de aplicare (administrare) trebuie să fie ușoare și să nu creeze efecte adverse populației de albine și nici disfuncții pentru operator. Fumigarea, evaporarea necontrolată, sublimarea sunt tehnici agresive atât pentru om, cât și pentru colonia de albine și presupun temperaturi constante și dispozitive specializate. De asemenea, într-un anumit areal, pentru a evita recontaminarea, toate stupinele trebuie să fie tratate în același timp.

Nu trebuie să apreciem un medicament numai după numărul de paraziți care cad, ci și după numărul de paraziți care rămân pe albine și puiet.

În aceste condiții trebuie să verificăm gradul de infestare în stupină și să tratăm cu produse înregistrate la ICPBMV sau la nivelul Uniunii Europene și recomandate de producător pentru fiecare perioadă a anului. Dintre produsele autorizate menționez că cele mai bune rezultate se obțin cu medicamentele „bio“. Trebuie să renunțăm la chimioterapie deoarece reziduurile rămân în stup, iar produsele apicole le consumăm și noi, apicultorii (oamenii).

Dr. Gh. DOBRE – Romapis

Legumicultura în spații protejate, o alternativă sigură la schimbările climatice

Corina Hodorogea, doamna care ne-a acordat acest interviu, are un istoric profesional în aria de marketing și resurse umane, dar de aproape un an este antreprenor și își sprijină familia să creeze un lanț de distribuție scurt al produselor pe care le produce. De peste 30 de ani agricultura a fost principala profesie pentru aproape toți membrii familiei sale, iar pământul a trecut din generație în generație drept moștenire. Culturile se află într-un sat binecunoscut pentru legumicultură, Băleni Sârbi, județul Dâmbovița, situat la aproximativ 60 km de București. Constrânsă de condițiile de piață nefavorabile producătorilor, în 2020 dna Hodorogea a pus la punct o altă metodă de desfășurare a activității legumicole și de distribuție a produselor, un proiect inițiat sub titulatura de Legume Verzi.

„Prețul pentru produsele angro nu se justifica, așa că am luat atitudine“

Aceasta spune că proiectul Legume Verzi a început în luna martie a anului trecut când, odată cu instaurarea stării de urgență, părinții săi nu au mai putut să vândă produsele în piață și își vindeau marfa la distribuitori angro, la prețuri care nu justificau munca acestora. „În acel moment, eu și soțul meu am luat atitudine și am început să le promovăm produsele online și în cercurile noastre de prieteni și colegi de muncă. Recomandările lor au avut un efect imediat, iar la un moment dat nu reușeam să facem față cererilor. Atunci ne-am dat seama că oamenii vor să consume legume de la producători de încredere, de aceea am continuat să livrăm la domiciliu în București și în împrejurimi. În prezent, am reușit să ne diversificăm gama de produse și mai mult, cu plante aromatice, rucola sau varză kale. De asemenea, am început să facem parteneriate și cu alți producători români, mai mari sau mai mici, pentru a ne sprijini reciproc, dar și pentru a oferi clienților noștri o gamă amplă de produse.“

În ceea ce privește perspectiva logistică a modelului de distribuire la domiciliu, dna Hodorogea spune că a implicat foarte multe resurse materiale, de la modul de împachetare până la crearea unei rute optime astfel încât comanda să ajungă în timp util la client. „Am dezvoltat foarte mult aplicația ce stă în spatele web-site-ului pentru a ne ușura munca și asta ne-a permis să fim agili și să continuăm acest proiect. În ceea ce privește resursele materiale, am folosit fonduri proprii atât pentru investițiile în infrastructura tehnologică, cât și în cea a susținerii culturilor, însă cu multe ore de lucru în spate. Din păcate, până acum nu am reușit să obținem fonduri europene din motive ce țin de documentația aferentă liniei de finanțare pe care o vizam, însă suntem hotărâți să încercăm anul viitor. În acest moment nu primim niciun sprijin, dar în 2022 ne propunem să extindem suprafețele cultivate pentru a fi eligibili pentru subvențiile oferite de stat.“

„Anul viitor avem în plan extinderea solariilor“

Până în acest moment suprafața totală de culturi este de 3 hectare, iar o parte dintre acestea se află în proximitatea satului. Aproximativ 1 hectar este cultivat cu plante legumicole și 2 hectare cu cereale. În momentul de față, legumicultorii din Dâmbovița au doar 2.200 m de spații protejate, însă anul viitor au în plan o extindere a acestora. 

„Am ales să cultivăm în spații protejate pentru că altfel clima își spune cuvântul și în câmp nu reușim să producem aceeași calitate și cantitate. Această practică ne permite să cultivăm foarte mult și extra sezon. De exemplu, pe perioada iernii reușim să cultivăm salată, ridichi, ceapă verde, lobodă sau spanac, În spații neprotejate acest lucru ar fi imposibil. În ceea ce privește tehnologizarea, singurele automatizări pe care am reușit să le facem au fost instalația de irigare prin aspersie. Anul viitor vom investi într-o instalație electrică pentru încălzirea patului germinativ. Astfel vom putea produce mult mai devreme produsele din sezonul primăvară-vară.“ Soiurile pe care le au în cultură sunt românești, dar și străine, preponderent din Olanda și Germania. Producția este axată, în special, pe producțiile de roșii, castraveți, salată, ridichii roșii, ceapă verde, broccoli, verdețuri și plante aromatice. 

„Având în vedere că nu folosim stimulenți de creștere, cantitățile sunt reduse. De exemplu, roșiile produc 3-4 fructe pe fiecare etaj. Pentru noi este mai importantă calitatea produselor și nu atât de mult cantitatea. Suntem tipul de producători autohtoni ce aplică tratamente la nevoie și atunci încercăm să folosim tratamente făcute din plante. Folosim în continuare îngrășământul organic de la bovine și păsări și numai când situația nu permite altfel folosim insecticide.“


„Ne-am îndreptat atenția către vânzările online, dar pentru că oferta este mai mare decât cererea am continuat să distribuim în piețe, în regim angro. De câteva luni livrăm și către mai multe restaurante, iar anul viitor ne propunem să construim o rețea mai puternică de parteneri din acest segment de piață.“ – Corina Hodorogea

dovlecei in spatii protejate

„Spațiile protejate pe care le deținem sunt mijlocul nostru de supraviețuire pe timpul iernii. Avem în medie cam 3 culturi pe an, cultivăm 2 culturi în perioada primăvară-toamnă (de exemplu: roșii, castraveți, spanac, usturoi, ardei, varză kale), iar în perioada iernii cultivăm o cultură (ridichii roșii, salată, ceapă verde, plante aromatice).“ – Corina Hodorogea

„Poziționarea noastră acum este aceea de hub de produse locale, nu doar de simplu producător, chiar dacă este o bătălie foarte mare pentru că pe această nișă au intrat și corporațiile mari de e-commerce. Concurăm în continuare atât cu marile lanțuri de magazine, băcănii, precum și cu ceilalți producători locali ce oferă livrare la domiciliu.“ – Corina Hodorogea.


D.Z.

Migrarea păsărilor, influențată de schimbările climatice

Schimbările climatice au o multitudine de urmări în tot ceea ce înseamnă traiul zilnic. Există zone unde este regândită structura culturilor agricole ori zone ce au devenit impracticabile pentru agricultură. Există ghețari care se topesc și pun în pericol întregul ecosistem, dar și regiuni în care media temperaturilor anuale a crescut considerabil în ultimii ani. Toate acestea schimbă nu doar traiul oamenilor, ci și pe cel al animalelor, al plantelor și păsărilor migratoare. De exemplu, păsările călătoare nu prea mai părăsesc țările europene în timpul iernii, așa cum se întâmpla cândva.

Migrația păsărilor este un fenomen fascinant despre care aflăm încă din copilărie, atunci când ni se spune despre ele că „pleacă în țările calde“. De fapt, plecarea păsărilor călătoare în fiecare an, începând cu luna august și până în prima parte a lunii noiembrie, din țările în care au stat peste vară pentru reproducere și hrană, este un semn bun, adică natura își urmează cursul firesc. Însă, cum se face că vedem berze pe câmp în luna decembrie, când ele ar fi trebuit să fie demult plecate pe continentul african? Ei bine, schimbările climatice provoacă schimbări de comportament, iar vremea prietenoasă din toamnă le păcălește să mai zăbovească la noi în țară și să nu plece spre Africa, prin strâmtoarea Bosforului, așa cum reiese din datele organizațiilor și asociațiilor de profil, care urmăresc migrarea berzelor cu ajutorul radioemițătoarelor. Berzele sunt păsări ce au nevoie de căldură, de aceea trebuie să plece din țara noastră atunci când se instalează iarna. Mai mult decât atât, ele trebuie să-și asigure hrana, or în momentul înghețului acest lucru devine imposibil. De curând, zeci de berze au fost zărite rătăcind pe câmpurile patriei, iar patru dintre ele au fost duse la Centrul de Reabilitare al Animalelor Sălbatice din Târgu Mureș, unde au parte de îngrijire specială pentru a trece peste iarnă. Acesta nu este un caz izolat, există diverse locuri în țară unde acestea au fost observate, cum este cazul gropii de gunoi din jurul Brașovului, acolo unde mai multe berze au ales să cuibărească.

Nu doar berzele și-au făcut un obicei din a nu mai pleca din România, ci și alte specii cum ar fi stârcii, pescărușii albaștri, gâștele sălbatice, pelicanii, lebedele, cormoranii ori lișițele. Chiar și în iernile trecute au fost observate sute de păsări în jurul lacurilor. Mai mult decât atât, ele au fost observate și în jurul râurilor din preajma marilor orașe, acolo unde sunt deversate apele menajere, care le devin sursă de hrană păsărilor. Și în Delta Dunării pelicanii ori cormoranii au devenit rezidenți permanenți, iar acest fenomen se repetă și în acest an.

Ce se va întâmpla cu ele peste iarnă? Vor supraviețui? Nu ne rămâne decât să fim atenți și să luăm măsurile necesare atunci când le observăm!


Ce putem face dacă găsim iarna berze care au nevoie de ajutor?

– Să le oferim hrană (în funcție de specie) – pește, carne crudă tăiată cubulețe;

– Dacă nu se pot mișca ori sunt înghețate trebuie să le ducem într-o anexă a gospodăriei;

– Trebuie să le oferim îngrijire corespunzătoare, apă și hrană, iar în momentul în care își revin e necesar să le eliberăm;

– Dacă păsările sunt lovite trebuie să luăm legătura cu un medic veterinar ori cu o asociație de profil pentru a fi tratate corespunzător.


Larissa DINU

  • Publicat în Mediu

Proiect de conștientizare a schimbărilor climatice în rândul tinerilor

Importanța climatică a devenit un subiect tot mai abordat atât la nivel național, cât și global. Cert este că schimbările climatice sunt o problemă tot mai arzătoare pentru societate, iar transformările prin care trec sectoarele economice, ecologice, sociale și altele se manifestă de la o zi la alta. La nivelul UE au fost alocate bugete speciale prin care se încearcă să se amelioreze din efectele negative care se repercutează asupra mediului... și a omenirii, în general. De asemenea, diferite societăți, organizații, instituții au inițiat o implicare în tot ceea ce ține de schimbările climatice și mediu.

Organizația Non-Guvernamentală de protecție a mediului TERRA Mileniul III și Asociația Reper21, ce promovează Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile în sec. XXI, alături de Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA, au organizat o conferință prin care au prezentat inițierea proiectului „Angajament pentru climă“. Proiectul prezintă modele și practici de conștientizare a cetățenilor în transformarea educației pentru climă.

În cadrul conferinței, reprezentantul Terra Mileniul III, Lavinia Andrei, a remarcat: „Acest program beneficiază de o finanțare în valoare de peste 200.000 de euro prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechstenstein și Norvegia. Iar scopul acestui proiect este de a crește conștientizarea implicării civice și educării cetățenilor din România în combaterea cauzelor și efectelor schimbărilor climatice pe parcursul a doi ani. Un accent deosebit în cadrul proiectului va fi pus pe populația tânără care va fi cea mai afectată de efectele generate ale schimbărilor climatice.“

Obiectivele proiectului

„Angajament prin climă“ urmărește în primul rând obiectivul de creștere a conștientizării a aproximativ 20.000 de cetățeni, dintre care 5.000 tineri. În al doilea rând, creșterea gradului de educare ecologică a unui număr de 2.000 elevi de gimnaziu și liceu și a 200 de profesori din învățământul gimnazial și liceal. Și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea politicii publice din educație privind schimbările climatice și monitorizarea implementării politicilor privind schimbările climatice la nivelul factorilor de decizie.

Cum reacționează tinerii...

Tudor Arpad, conf. SNSPA: „Ne-am propus, alături de alți colegi, să realizăm o cercetare a felului în care tinerii cu vârste între 17-25 ani din România se raportează la problematica de mediu și în ce măsură participă la activitățile din cadrul acestui subiect. Chiar dacă chestionarul de cercetare a fost inițiat pe studenții SNSPA, am reușit să observăm că peste 60% dintre aceștia nu participă la activități în care subiectul principal este schimbarea climatică. Iar 48% consideră că este necesară studierea unor astfel de cursuri la nivel liceal. În urma acestui chestionar am putut remarca faptul că majoritatea tinerilor, chiar dacă au avut o inițiativă în participarea la activitățile schimbărilor climatice, aceștia nu au avut acces. Și doar o treime dintre aceștia conștientizează fenomenele care se pot întâmpla în urma poluării și încălzirii globale.“

De asemenea, Ana Paladuș, reprezentant Reper21, a adăugat: „Indiferent de situație, aceste schimbări climatice există și sunt evidente zilnic, începând de la simplul fapt că se evidențiază destul de mult creșterea temperaturilor climatice. De aceea este necesar să abordăm tot mai mult acest subiect și să începem chiar de la tineri... Sperăm de acum încolo la o intervenție la nivel educațional în acest sens, în școli și universități. Dorim o pregătire mult mai accentuată în legătură cu acest subiect important.“

Problemele climatice

Bogdan Gioară, reprezentant Asociația Reper21, a enumerat cele mai importante probleme cu care se confruntă mediul la nivel global: „Dacă populația nu se conectează asupra problemelor privind schimbările climatice și nu se adaptează, vom fi foarte puternic penalizați. Vom avea de suferit atât la nivel sanitar, cât și economic. Sistemul climatic este în echilibru atunci când există un echilibru reactiv. Ca exemplu, energia de la soare din sistemul climatic care intră iese la fel din sistemul climatic în aceeași cantitate. Astăzi, gazele cu efect de seră acumulate în atmosferă mențin o parte a energiei care intră în sistemul Terra și nu o lasă să iasă. Iar acea căldură suplimentară care rămâne în sistem este încorporată 91% în oceane, 1% în atmosferă, 5% în pământ, 3% în calotele glaciare. Acest 1% din atmosferă provoacă efectele de încălzirile globale. Încălzirea globală poate avea multe consecințe asupra mediului, de aceea sperăm să devenim cât mai conștienți de afectelor acestora“, a conchis Bogdan Gioară.

Liliana POSTICA

  • Publicat în Mediu

Este CO2 un gaz atât de dăunător?

Da, dacă depășește anumite limite, prin efectul de seră contribuie la procesul schimbărilor climatice.

Dar să analizăm, mai întâi, rolul și importanța acestui gaz în circuitul materiei în natură.

1. Corpul tuturor plantelor, de la minuscula algă unicelulară și până la falnicul stejar multisecular, este format, peste 95%, din CO2 și apă în procesul de fotosinteză și numai 3-4% din substanțe minerale. Deci, la baza a tot ce este verde pe TERRA stă CO2.

2. Co2 cu apa formează acidul carbonic care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

3. Co2 împreună cu celelalte gaze rezultate din descompunerea materiei organice și a humusului contribuie la creșterea porozității solului, dând aspectul de teren „dospit“ căruia îi asigură o anumită elasticitate și rezistență la fenomenul de tasare-compactare.

4. Co2 cu apa formează acidul carbonic care, prin disociere, rezultă ioni de HCO-3,CO- -3 și H+ ce participă la schimbul de ioni în procesul de absorbție și metabolismul plantelor.

5. Concentrația mărită de CO2 (10%) din depozit asigură păstrarea fructelor pe timp îndelungat.

6. Prin creșterea concentrației de CO2 de la 0,03% la 0,28% fotosinteza crește de 3 ori deoarece CO2 absorbit prin rădăcini (în sol concentrația de CO2 este de 10 ori mai mare) ajunge la frunză și participă la fenomenul de fotosinteză. Maximum de fotosinteză se realizează la concentrația de 2-5%.

7. Semințele cu repaus germinal îndelungat (semințe „tari“) nu încolțesc decât într-o atmosferă  bogată în CO2 de peste 0,5%.

8. Concentrația de CO2 degajată de sol constituie un indice al fertilității solului, confirmând că solul este bogat în materie organică și are o activitate biologică intensă, iar sistemul radicular este bine oxigenat și are o respirație corespunzătoare.

Ce s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ceea ce scrie în unele reviste că:

„În 2018 s-a stabilit ca până în anul 2030 emisiile globale de CO2 să fie înjumătățite, iar în anul 2050 reduse la zero“?

Ce ar însemna lipsa de CO2 din atmosferă?

Ar însemna că nu mai poate avea loc procesul de fotosinteză care stă la baza a tot ce mișcă pe pământ: oameni, animale, păsări, microorganisme, dar și mașini, trenuri, vapoare, avioane etc. Toate își iau energia din energia solară care a fost transformată în energie chimică în procesul de fotosinteză prin substanțele organice sintetizate.

Cum s-ar putea anula emisiile de CO2?

Aceasta ar însemna să se lichideze tot ce este viață pe pământ pentru că tot ce este viu respiră și rezultă CO2.

Prin urmare, afirmația este total nefundamentală.

Corect ar fi să se spună că emisiile de CO2 nu trebuie să fie mai mari decât capacitatea clorofilei de a asimila acest gaz. Dar și această afirmație este relativă deoarece suprafața verde, cantitatea de clorofilă, poate fi mărită continuu prin acoperirea întregii suprafețe a pământului cu plante verzi și menținerea vegetației cât mai mult pentru a capta razele solare.

Rezultă că CO2 poate fi captat de masa vegetală și sechestrat în humus.

S-a stabilit că un hectar de teren agricol degajă zilnic 135 kg CO2, din care 75 kg de către microorganisme și 60 kg de către sistemul radicular.

Un hectar cu plante agricole absoarbe într-o zi 250-500 kg de CO2.

La o recoltă de 10 t/ha plantele asimilează 4.500 kg C din 16-17 t CO2 din 40 milioane m3 aer.

Cantitatea de 1 kg humus din sol blochează 3,06 kg CO2.

Există multiple posibilități de reducere a emisiilor de CO2, și anume:

  • o afânare moderată a solului încetinește activitatea microorganismelor și reduce emisiile de CO2;
  • s-au realizat unele tractoare care funcționează cu gaz metan și reduc emisiile totale cu 80%;
  • alte tractoare, deși consumă motorină, evacuează apă și azot;
  • extinderea suprafețelor împădurite deoarece 1 ha de pădure fixează 6-10 t C și degajă 10-12 t oxigen.

Măsurile de reducere a emisiilor de CO2 nu trebuie căutate în agricultură deoarece agricultura participă cu cca 12% și agricultura alături de silvicultură sunt sectoarele care consumă CO2.

Așa se explică și măsurile stabilite de UE ca după recoltarea culturilor principale, pe anumite suprafețe (de dorit cât mai mari), să se însămânțeze „culturile verzi“ care printre multiplele avantaje îl au și pe acela de a folosi CO2 până la sosirea înghețului.

În aceeași direcție sunt și recomandările marilor noștri agronomi ca în zonele și în anii cu precipitații mai bogate și întotdeauna pe suprafețele irigate terenul să fie menținut „permanent verde“.

Prin urmare, renunțând la ideea că emisiile de CO2 trebuie reduse la zero, acest gaz este de mare valoare și de neînlocuit în procesul de fotosinteză, iar omenirea are capacitatea să dirijeze aceste fenomene în folosul ei.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

  • Publicat în Mediu

Proprietatea sigură, un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară

Eliminarea sărăciei și stimularea prosperității comune, creșterea securității alimentare, facilitarea urbanizării, abordarea schimbărilor climatice, creșterea rezistenței și reducerea fragilității, reducerea inegalității și excluderii grupurilor vulnerabile și protejarea drepturilor minorilor și femeilor, toate depind de drepturile de proprietate și terenuri sigure. Deoarece majoritatea populației lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se află printre principalele provocări de dezvoltare.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, reducerea numărului de săraci care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi se poate obține, de asemenea, prin  îmbunătățirea securității drepturilor funciare private, obișnuite și comune, astfel încât mai mulți oameni să poată investi și să-și gestioneze mai bine resursele, să înceapă sau să dezvolte o afacere și să-și îmbunătățească mijloacele de trai.

Îmbunătățirea securității dreptului funciar atât pentru bărbați, cât și pentru femei răspunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); „toți bărbații și femeile care au drepturi egale la proprietate și control asupra pământului până în 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții în asigurarea drepturilor funciare și de proprietate prin campanii sistematice de înregistrare a tuturor drepturilor funciare și eliberarea certificatelor funciare. O atenție deosebită ar trebui acordată drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile și popoarelor indigene. Statisticile arată că, la nivel global, semnificativ mai mulți bărbați decât femei dețin terenuri. În 10 țări din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre bărbați, declară că au în proprietate terenuri. Și în țările din afara Africii situația este similară, astfel încât procentul femeilor care dețin terenuri este următorul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) și Haiti (24%).

Drepturile colective mai sigure asupra pământului și a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene și grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru populațiile vulnerabile nu răspunde doar la normele de bază ale egalității, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman și a dezvoltării. În plus, este esențial să se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplasează și pentru refugiați, pentru a permite reconstrucția rapidă după conflict și susținerea păcii. Proprietatea sigură este un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară. Proprietatea securizată stimulează fermierii să investească în terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen în agricultură ar putea crește producția agricolă totală cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce numărul persoanelor înfometate în lume cu 12-17%.


Asigurarea proprietății a devenit mai accesibilă decât oricând în istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospațiale și crowdsourcing. Cu toate acestea, cerințele legale și procedurale excesive, lipsa standardizării, rezistența la schimbări și politicile restrictive limitează progresul.


(D.Z.)

  • Publicat în Social

Mifalchim - o nouă abordare în contextul schimbărilor climatice

În ultimii 2-3 ani asistăm la modificări climaterice care duc la schimbarea factorului de umiditate, temperatură și, implicit, la modificarea comportamentului plantațiilor legumicole, pomicole, viticole și de cultură mare. Aceste modificări ne-au determinat să adoptăm o nouă abordare în interpretarea conținutului și a relației dintre microelemente sau substanțe active ale unor produse clasice cum ar fi polisulfuri de calciu, pulberi umectabile și de sulf, zemuri bordeleze, hidroxizii și oxiclorurile de cupru, produse biodegradabile pe care noi le recomandăm și le utilizăm curent în întreținerea culturilor, inclusiv a celor ecologice.

Din cauza faptului că umiditatea și temperaturile excesive duc la dezvoltarea de micelii ce favorizează atacurile de mană, făinare și monilioze, suntem preocupați și recomandăm realizarea tratamentelor fitosanitare și amendării plantațiilor și solurilor cu preventivitate pentru a oferi culturilor protecție în contextul climatic actual.

Diferențele mari de temperatură dintre anumite momente ale zilei (foarte cald în miezul zilei cu scăderi de temperatură peste noapte spre dimineață) pot crea un disconfort termic ce favorizează apariția stresului de cultură.

Toți acești factori duc la o creștere a sensibilității plantațiilor care în final va conduce la pierderi economice însemnate.

Având în vedere preocupările Mifalchim Group de a dezvolta produse pe bază de Sulf și Cupru, dar, de asemenea, și de punerea în valoare a microelementelor Calciu, Azot, Fosfor, Potasiu, Zinc, Bor, venim în ajutorul agricultorilor pentru a ne putea adapta împreună factorilor de mediu mai sus amintiți, prin realizarea cu preventivitate a tratamentelor și a amendărilor de plantații.

Produsul Polisulf tip MIF, o interpretare îmbunătățită a polisulfurii de calciu clasice, a fost actualizat pentru a se adapta condițiilor actuale și viitoare de mediu și climă. Astfel, conținutul de Sulf din formulare a fost ridicat de la 12 la 18%, conținutul de Calciu fiind de asemenea mai ridicat decât în formularea clasică.

Polisulf tip MIF împreună cu îngrășământul Sulf Calcic (conținut de minimum 20% Sulf și minimum 10% Calciu) sunt produse extrem de utile datorită conținutului în Sulf care este unul dintre cei mai buni metabolizanți ai nutrienților. Azotul, Fosforul, Potasiul din conținutul îngrășămintelor clasice (NPK, Azotat de Amoniu, Uree, etc.) este asimilat de plante în proporții de doar 35-37% în decursul unui ciclu vegetativ, rămânând la nivelul compoziției solului cantități importante de astfel de microelemente neconsumate. Astfel, testele în cultură au arătat faptul că produsele Mifalchim Group mai sus menționate cu conținut de sulf au dus la o creștere a gradului de asimilare a nutrienților de către plante de la 35-37% la 62-64%, aspect foarte important care duce la consumuri mai reduse de astfel de produse datorită randamentului superior.

Urmărind grilele de tratament propuse de Mifalchim Group, care pun în valoare produsele de fabricație proprie, s-au observat creșteri importante în volum și cantitate a fructelor, legumelor și cerealelor, rezultând sporuri de producție semnificative, după cum urmează:

mifalchim tabel


Mifalchim Group recomandă utilizarea produsului Polisulf tip MIF, produs cu caracter insecto-fungicid și acaricid care în același timp stimulează vegetația, începând cu faza de preînmugurire, formarea frunzei, formarea fructelor, până în pârgul fructelor și legumelor.


Zeama bordeleză tip MIF sau Cupru Calcic tip MIF reprezintă un sulfat de cupru neutralizat cu conținut de 20% Cupru. Acest produs se utilizează în primă fază pentru stagnarea creșterii excesive a lăstarului, iar în faza a doua pentru protecție împotriva bolilor foliare și obținerea unui echilibru de dezvoltare a plantației. Recomandarea Mifalchim Group este ca aceste produse cuprice să fie utilizate în combinație cu Sulfomat 80 PU sau Sulfomat 80 tip MIF (sulful muiabil) – produs cu caracter de fungicid, dar și stimulator de vegetație, cu conținut de 80% Sulf. Astfel, utilizând cele două produse împreună, oferim protecție plantei împotriva manei, dar și a făinării, asigurându-i în același timp condițiile de stimulare vegetativă și sporurile de producție expuse mai sus.

Agricultura în condițiile frecventelor schimbări climatice

Schimbările climatice tot mai frecvente obligă agricultorii să găsească metodele și mijloacele prin care să realizeze recolte satisfăcătoare economic indiferent de variațiile climatice.

Schimbările climatice se pot manifesta prin:

  • secetă excesivă, arșiță și inundații;
  • variații mari de temperatură între zi și noapte;
  • dereglării ale anotimpurilor (ianuarie-februarie – cald; aprilie-mai – rece);
  • lipsa stratului de zăpadă;
  • vânturi puternice și uscate etc.

Aceste schimbări influențează modificări ale epocii de semănat, respectiv toamna se însămânțează târziu, iar primăvara mai de vreme (uneori).

Trebuie urmărite cu atenție și permanent programele METEO pentru a prinde momentul prielnic pentru fiecare lucrare agricolă.

De regulă, problema esențială a devenit apa din sol, motiv pentru care solul trebuie socotit o magazie care captează cea mai mare parte din apa provenită din precipitații și barează orice cale de pierdere a acesteia. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat cât mai puțin, numai la umiditatea optimă, cu utilaje ușoare care nu produc tasarea-compactarea și prăfuirea solului, iar procesul de afânare să se realizeze, în principal, pe verticală, fără întoarcerea brazdei.

Este esențial ca solul să beneficieze de cantități importante de materie organică (cca 10 t/ha/an substanță uscată) care asigură humusul necesar și realizează o structură glomerulară stabilă.

Pentru aceasta sunt necesare asolamente cu 5-6 culturi din care să nu lipsească leguminoasele anuale, dar și sola săritoare cu graminee și leguminoase perene.

Prin aceasta se refac fluxurile naturale, se stimulează activitatea microbiologică din sol, se creează condiții pentru toate formele de fixare a azotului în sol.

Prezența perdelelor forestiere de protecție ar diminua semnificativ efectul diverșilor factori meteorologici nefavorabili culturilor agricole.

Pentru perioadele cu ploi torențiale este indicat să se amenajeze lacuri artificiale care acumulează surplusul de apă, prevenind colmatarea canalelor și șanțurilor de scurgere a apei, inundarea culturilor agricole și a localităților și asigurând o sursă de apă pentru irigații.

Se vor folosi specii de plante și, din acestea, soiuri (hibrizi) cu perioadă de vegetație mai scurtă, tolerante sau rezistente la secetă, capabile să acumuleze substanță organică, cu consum redus de apă.

Atenție la densitatea culturilor, se va porni cu densități mai mici, dar bine repartizate în spațiu, fără goluri.

Fertilizarea culturilor se va face cu doze moderate de îngrășăminte, urmând ca pe parcursul vegetației să se suplimenteze dacă sunt condiții climatice favorabile, extinzând sistemul fertilizării foliare.

Mare atenție la reducerea gradului de îmburuienare, buruienile fiind mari consumatoare de apă și elemente nutritive.

Pentru biodiversitate se va practica o cultură intercalată de leguminoase prin cultura principală, sistemul de benzi înierbate, sistemul agroforestier etc.

Trebuie urmărit ca solul să fie permanent verde, cu cultura a doua, culturi de îngrășăminte verzi sau cu culturi verzi. Prin aceasta se valorifică îngrășămintele rămase de la cultura principală, se evită levigarea nitraților și se asigură o bună protecție a solului.

În scopul unei cât mai bune valorificări a apei și elementelor nutritive din sol se vor folosi micorizele prin care se realizează un raport simbiotic între unele ciuperci și rădăcinile plantelor.

Plantele furnizează ciupercii hidrați de carbon și primesc în schimb apă, azot, fosfor și alte substanțe nutritive și substanțe bioactive.

În același timp, agricultura trebuie să participe la reducerea gazelor cu efect de seră, prin reducerea combustibililor fosili și extinderea combustibililor regenerabili, prin buna gestionare a gunoiului din zootehnie și a emanațiilor de gaze de la animalele rumegătoare (bovine, ovine, caprine).

Iată câteva posibilități ce stau la îndemâna agricultorilor pentru a desfășura o activitate rentabilă și în condițiile schimbărilor climatice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Irigațiile, plasa de salvare a agriculturii

Nu mai este pentru nimeni o noutate că schimbările climatice au devenit o realitate. An de an ne confruntăm cu situații extreme, cu secetă, cu variații mari de temperatură de la o zi la alta sau de la zi la noapte, cu alternanțe de zile cu temperaturi mari cu zile cu temperaturi foarte scăzute, grindină, vânturi puternice, furtuni, chiar inundații. Toate acestea fac să se evapore și puțina apă înmagazinată în sol.

Dacă la acestea adăugăm lucrările agricole, de multe ori efectuate în afara epocii optime, sau cu utilaje nepotrivite, compactarea solului prin treceri necontrolate pe sol sau când solul nu are umiditatea corespunzătoare, buruienile, de câteva ori mai mari consumatoare de apă decât plantele de cultură, constatăm un deficit de apă greu de acoperit pe cale naturală.

Trebuie făcute toate eforturile pentru înmagazinarea apei în sol, prin lucrări superficiale de dezmiriștire imediat după recoltat, care distrug crusta de la suprafața solului, evitând evaporarea apei și favorizând germinarea și distrugerea buruienilor și prin efectuarea și nivelarea ogoarelor de toamnă. Perdelele de protecție sunt de asemenea necesare, ele creând un microclimat favorabil dezvoltării plantelor și reducând eroziunea solului și evaporarea apei.

Cu toate acestea, suplimentarea pe cale artificială a cantității de apă prin irigare în perioadele când plantele au cea mai mare nevoie rămâne singura soluție viabilă la ora actuală pentru menținerea capacității de producție a solurilor și obținerea, în condiții de secetă, a recoltelor scontate.

Deși de ani de zile ne chinuim să reabilităm stații de pompare, canale de irigații, să construim altele noi, totuși, în cele mai multe zone din țară, nu s-au făcut pași importanți în domeniul infrastructurii de irigații.

Cu toate acestea, acolo unde există sursa de apă (canale, râuri, lacuri, foraje proprii, rețeaua publică etc.), irigațiile reprezintă o plasă de salvare pentru agricultură.

Dându-și seama de importanța irigațiilor, pentru a nu fi prinși din nou pe picior greșit în cazul unei secete similare cu cea din ultimii doi ani, mulți fermieri au decis să se doteze cu echipamente pentru irigat, fie prin achiziții directe, fie cu ajutorul programelor pe fonduri europene. În acest sens, programele cu finanțare europeană pentru îmbunătățirea infrastructurii de irigații sunt de un real ajutor. Se preconizează ca din iunie să se deschidă o nouă sesiune de proiecte pe Submăsura 4.3, „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta irigații“, cu o alocare de aproape 44 milioane de euro, care include, ca parte componentă din infrastructura secundară de irigații, și achiziția de echipamente pentru irigat, într-un procent de 30% din valoarea proiectului fără echipamente, cu o finanțare nerambursabilă de până la 100%.

Pentru a răspunde solicitărilor fermierilor, NHR Agropartners a extins oferta de echipamente de irigat.

Pe lângă echipamentele de irigat produse de firma germană Beinlich, pe care le comercializează de mai mulți ani, NHR Agropartners a început de cățiva ani o colaborare cu firma italiană Marani, aflată de peste 70 de ani în serviciul fermierilor. Marani se mândrește să fie partenerul în irigații al fermierilor, oferind o gamă largă de instalații cu tambur și furtun de cca100 de modele, pivoți sau instalații lineare, motopompe și pompe acționate electric sau de la priza de putere a tractorului și multe tipuri de accesorii capabile să asigure clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale.

Prin 1950, frații Marani au întors prima filă a acestei istorii care a început cu construcția de țevi galvanizate, fitinguri și instalații de irigat. În anii 1970, datorită unei imense cereri de instalații de irigat cu tambur și furtun, Marani a jucat un rol important, prezentând primele mașini de irigat cu turbină.

De atunci, creșterea companiei a continuat fără oprire, trecând prin multe inovații tehnologice și o creștere continuă a volumului producției. Ei au îmbrățișat cu mândrie conceptul calității, stabilind repere și standarde de calitate în acest sector industrial.

Dinamismul său, tipic pentru o companie din prima linie în domeniul irigațiilor, a condus Marani spre descoperirea și introducerea unor noi tehnologii și folosirea unor materii prime de cea mai înaltă calitate.

În prezent, marca Marani este indiscutabil asociată cu calitatea, durata lungă de serviciu și fiabilitatea.

Instalații cu tambur cu furtun

Marani poate oferi o gamă largă de tamburi cu furtun cu aproximativ 100 de modele, care pot fi echipate cu diferite accesorii, pentru a asigura clientului final cea mai bună soluție pentru nevoile sale. Pe lângă folosirea apei de la hidrant, Marani dă posibilitatea folosirii apei din canal, oferind pompe pentru tractor pentru apa curată sau cu impurități și pompe centrifuge pentru motoare termice sau electrice. Sunt disponibile, de asemenea, pompe „booster“ pentru a mări presiunea, în cazul unei rețele cu presiune mai mică. Opțional, tamburii pot fi prevăzuți și cu un mic motor termic pentru înfășurarea furtunului.

Scopul principal al companiei este de a garanta clienților săi cele mai înalte standarde de calitate, atât la materii prime cât și la produsele finale. Această revoluție calitativă se bazează pe un proces continuu de îmbunătățire a produselor, care permite companiei Marani să obțină o poziție excelentă pe piață și să-și atingă ținta acestui secol de a fi un jucător de primă clasă în domeniul irigațiilor.

Sunt disponibili tamburi cu furtun de la 40 mm diametru, cu lungime maximă de 130 m, iar cei uzuali sunt de la 110 mm cu lungime maximă de 850 m până la 160 mm diametru, cu lungime maximă de 480 m. Pentru pulverizarea apei se pot folosi aspersoare (tunuri) sau rampe pentru udare cu lățimi până la 50 m, cu duze care se pot monta la înălțime reglabilă și care pot lucra la presiune mică de 1,4…1,5 bari, evitând tasarea solului și reducând impactul asupra plantelor. Este foarte recomandat la culturi delicate și în legumicultură.

Sunt disponibile și instalații cu motopompă integrată, ca în figura de mai jos.

Comanda instalațiilor

La toate modelele Marani este standard sistemul electronic i-CAN de comandă al instalațiilor, cu un computer cu ecran color de 7” care oferă standard o serie de funcții, care de obicei sunt opționale.

Sunt disponibile două computere, Ma-Rain 26 și Ma-Rain 36, cu ajutorul cărora se pot stabili parametrii de lucru doriți. Pe Ma-Rain 36 se pot programa următoarele funcții: viteza de lucru (m/h), timpul de lucru, cantitatea de apă de aplicat în mm, întârzierea la pornire/oprire, viteze de lucru diferite pe 4 zone de lucru, norme diferite de apă pe 4 zone, când înstalația este prevăzută cu debitmetru opțional.

Monitorul arată timpul de lucru rămas, viteza de lucru în m/h, lungimea furtunului tras și a celui rămas întins, ziua și ora de încheiere a udării, debitul în l/min și m3/h, oprirea automată în cazul unei defecțiuni mecanice sau reglaj incorect etc. Computerul poate fi conectat la un modem GSM pentru monitorizare și alarmare în caz de lipsă de presiune, probleme de viteză de lucru și terminarea lucrării. De asemenea, operatorul poate trimite un mesaj text către modem și controla toți parametrii de lucru ai mașinii.

Sistemul i-CAN comandă, de asemenea, toate elementele pivoților sau instalațiilor liniare (unghiul de rotire a pivotului, unghiul total, presiunea apei în diferite zone etc.), printr-un singur cablu care evită folosirea mai multor cabluri pentru fiecare funcție singulară. Acest sistem inovativ permite acționarea pe fiecare pivot individual pentru a efectua alinierea de la panoul central. Aceasta diminuează considerabil timpii de reglare la punerea în funcțiune.

Toate elementele de structură sunt proiectate pe calculator și construite din oțel zincat la cald. Elementele, foarte rezistente, sunt realizate din material cu secțiuni mai mari decât cele disponibile pe piață de la alte mărci.

Pentru culturile ecologice, singurul sistem de irigare recomandat este cel prin picurare deoarece, dacă se utilizează cel prin aspersiune, care favorizează apariția dăunătorilor, culturile vor fi compromise, în absența substanțelor chimice pentru stropit.

Instalații liniare

Cu sistemele liniare se pot uda eficient parcelele rectangulare, asigurând o bună uniformitate a udării. Un sistem de ghidare prin brazdă sau cu cablu asigură funcționarea perfect dreaptă.

Grupurile de acționare cu carcasă de aluminiu, sunt proiectate pentru rapoarte de 40:1, 30:1 și chiar cu acționare flexibilă prin cablu cu raport 50:1. Roțile, cu jante zincate și protecții pentru valve, au anvelope late, cu profil specific pentru irigații, asigurând reducerea compactării. Duzele de capăt, care extind suprafața irigată de pivot sau de rampa liniară, au un sistem automat de oprire, care poate fi folosit pentru a evita udarea obstacolelor sau drumurilor.

Opțional, este disponibil și un sistem de alimentare direct din canal, prevăzut cu motopompă integrată și sistem plutitor cu filtre cu autocurățare unic pe piață, ca în figura de mai jos.

Sisteme pivot

Pivoții Marani sunt realizați din componente zincate cu secțiune și rezistență mari și sunt concepuți pentru a oferi o structură compactă și robustă.  Centrul cu un sistem unic de rotire garantează rezistență mare la stres, asigurând etanșarea ermetică în timpul rotirii. Pivoții Marani sunt disponibili pentru înălțime standard și pentru înălțime mare, putând fi utilizați pentru orice tip de cultură și au diametre de 133 mm pentru debit maxim de 145 mc/h, 168 mm pentru 242 mc/h și 203 mm pentru 362 mc/h.

Secțiunile (traveele) sunt disponibile de la 36 la 66 m la pivoții cu țeavă de 133 mm și 168 mm și de la 36 la 54 m la cei cu țeavă de 203 mm și sunt realizate din țevi identice și structură modulară, care face posibilă orice configurație, putând fi folosită în orice parcelă și făcând instalarea mai ușoară.

Cuplarea între travee este cu cardan cu garnitură de cauciuc și cu cuplaj demontabil.

Pivoții pot avea rotire completă de 360° sau parțială.

Hipodrom

În afara pivoților și instalațiilor liniare separate, sistemul combinat circular și liniar, denumit sugestiv „hipodrom“, reunește cei mai buni pivoți și cele mai bune rampe liniare, utilizând elementele mecanice performante ale fiecărui sistem, cum ar fi pivot etanș, un șasiu robust și un sistem de ghidare performant. Rotația interioară sau exterioară a traveelor permite irigarea garantată a unor configurații complexe. Distribuția uniformă a apei este garantată atât la deplasarea liniară cât și la cea circulară.

Amplasarea unui sistem de irigații nu se face la întâmplare, ci în urma unei analize riguroase a solului, a posibilelor surse de apă, a modelului de irigare. Sistemul se poate configura în funcție de condițiile specifice fiecărei ferme, de forma și dimensiunile parcelei, de necesarul de apă în diferite parcele, de sursa de apă etc. Un sistem defectuos conceput poate să aibă efecte la fel de nocive ca și absența apei, favorizând propagarea agenților patogeni, a poluanților, eroziunea sau creșterea salinității în sol.

NHR Agropartners oferă soluții pentru aproape toate condițiile de irigare, putând rezolva situații complexe. Aceste soluții ajută fermierii să suplinească lipsa de apă pe cale naturală și să obțină recolte bune chiar în anii secetoși, irigațiile fiind, fără exagerare, plasa de salvare a agriculturii.

Dr. ing. Florian NEACȘU

Proiectul Miliarde de agave, o strategie nouă în lupta cu schimbările climatice

În iunie 2015, aproximativ 60 de persoane din 21 de națiuni, reprezentând comunități agricole și științifice, instituții de învățământ, factori de decizie politică și ONG-uri s-au reunit în Costa Rica pentru a elabora un plan pentru o mișcare internațională unită în jurul unui obiectiv comun: inversarea încălzirii globale și stoparea foametei mondiale prin facilitarea și accelerarea tranziției globale către agricultura regenerativă și gestionarea terenurilor. În ianuarie 2017, Regeneration International, entitatea care a inițiat această mișcare, a obținut statutul de organizație non-profit. Miliarde de Agave este unul dintre proiectele sale, iar scopul lui este de a planta un miliard de agave la nivel global care vor avea capacitatea de a extrage și a stoca un miliard de tone de CO2. Campania va fi finanțată prin donații și investiții publice și private.

Un sistem cu multiple avantaje

Un grup-pionier de fermieri mexicani au hotărât să transforme peisajul în care își desfășoară activitatea și să își îmbunătățească mijloacele de trai. Au făcut asta prin adoptarea sistemului revoluționar propus de organizația Regeneration International. Concret, acest sistem presupune plantarea densă, 1.600-2.500 pe hectar, a unei specii de agave și a unor copaci din specia mesquite recunoscuți pentru capacitatea lor de a fixa azotul. Scopul proiectului Miliarde de Agave se bazează pe o strategie de regenerare a ecosistemelor, care a fost recent adoptată de mai multe ferme mexicane inovatoare aflate în regiunea deșertului din Guanajuato. Această strategie presupune două direcții de acțiune, și anume cultivarea plantelor de agave în combinație cu specii de copaci care au capacitatea de fixare a azotului și pășunatul rotativ al animalelor. Rezultatul este un sistem care funcționează bine chiar și pe terenurile degradate, semi-aride și în cadrul căruia se obține multă biomasă și furaje hrănitoare. Sistemul adoptat de fermierii mexicani produce cantități mari de frunze de agave și rădăcini – până la o tonă de biomasă pe parcursul a 8-10 ani de viață a plantei. Acest sistem agroforestier reduce presiunea supraexploatării terenurilor fragile și îmbunătățește sănătatea solului și capacitatea lui de a reține apa, în timp ce extrage și stochează cantități masive de CO2.

Pot extrage și depozita deasupra solului 30-60 tone de CO2 pe an

Plantele de agave și copacii care fixează azotul, dens intercalați, au capacitatea de a extrage și sechestra cantități masive de CO2 atmosferic. De asemenea, produc mai multă biomasă supraterană și subterană și furaje pentru animale în mod continuu, de la an la an, mai mult decât oricare altă specie de plante care crește în deșert sau semi-deșert. Numai agavele pot extrage și depozita deasupra solului echivalentul a 30-60 tone de CO2 pe an. Acest sistem este ideal pentru regiunile cu climă aridă și caldă pentru că agavele și copacii lor însoțitori nu necesită irigare și nu sunt afectate de creșterea temperaturilor globale și a secetei. Agavele sunt plante care prosperă chiar și pe terenuri uscate și degradate, nepotrivite pentru alt tip de culturi. Acest lucru este posibil datorită metabolismului lor acid crassulacean care le permite să extragă umezeala din aer și să o stocheze pe timpul nopții în frunzele lor groase. În timpul zilei deschiderea din frunzele lor (stomatele) se închide, reducând drastic evaporarea.

Frunzele pot fi transformate în nutreț

Începând cu al treilea an de la plantarea agavelor și pentru următorii 5-7 ani, fermierii le taie frunzele, le toacă mărunt și le pun la fermentat în recipiente închise timp de 30 de zile. Suplimentar, frunzele de agave mărunțite pot fi combinate cu un procent de 20% de păstăi de leguminoase și ramuri. Astfel produsul final va avea un nivel mai ridicat de proteine. Deși frunzele de agave masive sunt pline de saponine și lectine pe care sistemul digestiv al animalelor nu le poate digera, prin acest proces ele se transformă într-un furaj extraordinar de hrănitor. Practic, prin prelucrarea acestei materii prime și transformarea ei în siloz și prin capacitatea lor de refacere a terenurilor degradate, agavele pot face diferența dintre supraviețuire și sărăcie pentru milioane de mici fermieri și păstori din lume. În anul 7 plantația de copaci din specia mesquite și agave arată deja ca o pădure destul de densă. În anul 8 și 10 de la plantare, tulpina care cântărește între 100-200 de kilograme este recoltată și folosită pentru a produce un lichior distilat numit mescal. Între timp, plăntuțele de agavă răsărite în jurul plantelor-mamă sunt transplantate pentru a garanta creșterea continuă a biomasei și stocarea carbonului.

(D.Z)

  • Publicat în Mediu

Erbicidarea la porumb în contextul schimbărilor climatice

De la un an la altul asistăm la înmulțirea fenomenelor extreme, cum ar fi secetă, inundații, amplitudini mari de temperatură între zi și noapte. Cu siguranță și în această primăvară vom avea situații similare cu secetă timpurie sau cu precipitații abundente, în ambele situații fiind recomandată erbicidarea în postemergență. Având în vedere aceste schimbări climatice, ne punem întrebarea: ce fel de erbicidare să efectuăm? Aplicăm erbicide preemergente sau așteptăm răsărirea culturii și a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetație?

În contextul ultimilor ani, cu primăveri secetoase, vă prezentăm avantajele aplicării postemergente față de erbicidarea preemergentă.

Erbicidarea în postemergență nu necesită umiditate după aplicare, pe când erbicidarea preemergentă depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de după aplicare.

De asemenea, erbicidarea în postemergență nu are nevoie de o pregătire foarte bună a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primăverile secetoase, pe când erbicidarea preemergentă trebuie să se facă pe un teren foarte bine pregătit, care să nu aibă bulgări sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor în postemergență se pretează pentru toate tipurile de lucrări ale solului (sistem minim de lucrări, arătură etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergență care nu este potrivită pentru sistemul fără lucrări sau lucrări minime.

Un alt mare avantaj al erbicidării în postemergență este aplicarea personalizată, „la vedere“, în funcție de problemele care apar pe fiecare parcelă, începând cu postemergența timpurie (Arigo®), postemergența normală 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergența târzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergentă, „pe teren negru“, care nu poate garanta că buruienile care urmează să răsară sunt din spectrul de combatere al produsului.

Erbicide precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate și dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemă: pălămida, volbura, costrei, samulastra de floarea-soarelui. Aplicarea în preemergență necesită întotdeauna corecții în condiții normale, pentru următoarele buruieni: pălămida, volbura, costrei din rizomi. În condițiile unor primăveri secetoase, aplicarea în preemergență va avea nevoie de corecții și pentru buruieni precum: cornuți, mohor, iarba bărboasă.

Aplicarea în postemergență cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezintă soluția completă pentru combaterea buruienilor graminee problemă (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substanțe active: nicosulfuron și rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergență nu avem probleme pentru culturile care urmează după cultura de porumb tratată.

Erbicidele cu aplicare în postemergență se pretează foarte bine în contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizată și particularizată a produselor doar acolo unde buruienile sunt prezente.


Compania Corteva deține un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergență, când plantele de porumb și buruienile sunt răsărite:

  • erbicide care controlează buruienile moncotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);
  • erbicide complete care controlează buruienile moncotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale și perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (9.2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron);
  • erbicide care controlează buruienile dicotiledonate anuale și perene: Mustang™ (6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)

De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare în postemergență, se pretează foarte bine și în contextul noilor restricții din punctul de vedere al regulatorilor, de exemplu în situația potențialei reduceri a cantității de nicosulfuron/ha, așa cum s-a întâmplat în cazul unor țări din Europa de Vest.


Maria Cîrjă - Marketing Manager România & Moldova

Erbicidarea la porumb în contextul schimbărilor climatice

De la un an la altul, asistăm la înmulțirea fenomenelor extreme, cum ar fi: secetă, inundații, amplitudini mari de temperatură între zi și noapte. Nici anul acesta nu a făcut excepție. După o iarnă destul de blândă și lipsită de precipitații, primăvara a debutat cu secetă extremă în multe zone ale țării.

Având în vedere aceste schimbări climatice, ne punem întrebarea: ce fel de erbicidare să efectuăm? Aplicăm erbicide preemergente sau așteptăm răsărirea culturii și a buruienilor pentru a putea adapta tratamentele pe vegetație?

În contextul ultimilor ani, cu primăveri secetoase, vă prezentăm avantajele aplicării postemergente față de erbicidarea preemergentă.

Erbicidarea în postemergență nu necesită umiditate după aplicare, pe când erbicidarea preemergentă depinde foarte mult de umiditate în prima parte a perioadei de după aplicare.

De asemenea, erbicidarea în postemergență nu are nevoie de o pregătire foarte bună a terenului, ceea ce este un lucru foarte greu de realizat în primăverile secetoase, pe când erbicidarea preemergentă trebuie să se facă pe un teren foarte bine pregătit, care să nu aibă bulgări sau resturi vegetale.

Aplicarea erbicidelor în postemergență se pretează pentru toate tipurile de lucrări ale solului (sistem minim de lucrări, arătură, etc.), comparativ cu erbicidarea în preemergență care nu este potrivită pentru sistemul fără lucrări sau lucrări minime.

Un alt mare avantaj al erbicidării în postemergență este aplicarea personalizată, "la vedere", în funcție de problemele care apar pe fiecare parcelă, începând cu postememergența timpurie (Arigo®), postemergența normală 4-6 frunze (Arigo®, Principal® Plus, Principal®) sau postemergența târzie 6-8 frunze (Arigo®, Principal®), comparativ cu aplicarea preemergentă, "pe teren negru", care nu poate garanta că buruienile care urmează să răsară sunt din spectrul de combatere al produsului.

Erbicide precum Arigo®, Principal® Plus au un spectru complet de combatere a buruienilor monocotiledonate si dicotiledonate, inclusiv a buruienilor problemă: pălămida, volbura, costrei, samulastra de floarea soarelui. Aplicarea în preemergență întotdeauna necesită corecții în condiții normale, pentru următoarele buruieni: pălămida, volbura, costrei din rizomi. În condițiile unor primăveri secetoase, aplicarea în preemergență va avea nevoie de corecții și pentru buruieni precum: cornuți, mohor, iarba bărboasă.

Aplicarea în postemergență cu erbicidele Corteva (Arigo®, Principal®, Principal® Plus) reprezintă soluția completă pentru combaterea buruienilor graminee problemă (costrei, mohor, pir) prin complementaritatea celor 2 substanțe active: nicosulfuron și rimsulfuron.

Prin aplicarea erbicidelor companiei Corteva în postemergență, nu avem probleme pentru culturile care urmează după cultura de porumb tratată.

Erbicidele cu aplicare în postemergență se pretează foarte bine în contextul agriculturii digitale, prin aplicarea localizată și particularizată a produselor doar acolo unde buruienile sunt prezente.

Compania Corteva deține un portofoliu complet în combaterea buruienilor în postemergență, când plantele de porumb și buruienile sunt răsărite:

  • erbicide care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale: Principal® (42.9% nicosulfuron + 10.7% rimsulfuron);
  • erbicide complete care controlează buruienile moncocotiledonate anuale și perene și dicotiledonate anuale și perene: Arigo® (12% nicosulfuron + 3% rimsulfuron + 36% mezotrione), Principal® Plus (2% nicosulfuron + 55% dicamba + 2.3% rimsulfuron)
  • erbicide care controlează buruienile dicotiledonate anuale și perene: Mustang™ (25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE)

De asemenea, erbicidele companiei Corteva, cu aplicare în postemergență se pretează foarte bine și în contextul noilor restricții din punct de vedere regulatori, de exemplu în situația potențialei reduceri a cantității de nicosulfuron/ha, așa cum s-a întâmplat în cazul unor țări din Europa de Vest.

Ion Mutafa – Category Marketing Manager Herbicides RO & MD

Adaptarea tehnologiilor la condițiile schimbărilor climatice

„De când mama m-a născut
Am învățat agricultura,
Dar pe măsură ce-am crescut
S-a tot schimbat învățătura.“

În ultimii ani, agricultura din România s-a confruntat cu dificultățile generate de schimbările climatice. Perioadele secetoase prelungite au alternat cu perioade scurte ploioase, când au căzut cantități foarte mari de apă, generând procese de eroziune. În perioadele ploioase, grindina a devenit un fenomen curent. Perioadele reci sunt și ele atipice, alternând temperaturi foarte scăzute cu zile foarte călduroase. Diferențele de temperatură între zi și noapte sunt din ce în ce mai mari, generând manifestări atipice ale parcurgerii fazelor de vegetație.

Presiunea agenților de dăunare (buruieni, boli, insecte, acarieni), la care se adaugă păsările și animalele sălbatice, reprezintă factori care influențează major producția agricolă.

Radiația solară a devenit un factor perturbator major, determinând apariția arsurilor solare la toate culturile, cu afectarea în anumite grade a acestora, până la distrugerea totală a producției.

Temperaturile ridicate și insolația puternică se corelează cu umiditatea atmosferică scăzută, putând să afecteze major fertilitatea plantelor. În timpul zilelor cu radiație solară puternică, temperaturi ridicate și umiditate atmosferică scăzută, plantele pierd cantități mari de apă prin transpirație, iar pierderea apei din sol prin evaporație este foarte ridicată.

În condițiile acestor schimbări climatice, se schimbă major și biologia plantelor de cultură, dar și biologia agenților de dăunare. Mecanismele de absorbție a substanțelor nutritive din sol suferă și ele transformări. Procesele de fotosinteză și de asimilație suferă de asemenea modificări și trebuie intervenit în acord cu nevoia de echilibru metabolic al plantelor. Efectuarea tratamentelor fitosanitare și de fertilizare/stimulare foliară impune o abordare adaptată noilor condiții.

Fertilizarea/amendarea/condiționarea solului

În România există tendința de a se exagera cu utilizarea îngrășămintelor azotoase. Acest fapt reduce major capacitatea plantelor de a rezista la stresul abiotic (înghețuri timpurii de toamnă și târzii de primăvară, secetă pedologică și atmosferică), precum și rezistența la atacul bolilor (bacterii, virusuri, ciuperci).

Nutriția echilibrată este foarte importantă atât în ceea ce privește macroelementele (NPK), oligoelementele (Ca, Mg, S) cât și microelementele (B, Cu, Fe, Mn, Mo ș.a.)

În stabilirea programului de fertilizare trebuie avut în vedere și conținutul solului în materie organică și în elemente (cartare agrochimică), cultura anterioară, alte caracteristici de bază ale solului: pH, textură, structură, grad de compactare ș.a. Dacă avem în vedere că în România peste 50% din soluri sunt acide sau acidifiate, diminuând accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante, este evidentă necesitatea amendării solului atât pentru refacerea capacității de acces la nutrienți a plantelor, cât și pentru a evita blocarea elementelor nutritive aplicate prin fertilizare.

Efectuarea lucrărilor pe terenuri uscate sau prea umede și cu mașini și echipamente grele duce la tasarea excesivă a solurilor, în special a celor cu un conținut mai ridicat de argilă, reducând capacitatea de producție cu până la 50%. Prin aplicarea unor condiționatori de sol se poate reface capacitatea productivă a solurilor. Aceiași condiționatori pot reface potențialul productiv al solurilor afectate de inundații sau sărăturări secundare.

Aplicarea corectă a fertilizărilor faziale

În general, fertilizările faziale se referă la utilizarea îngrășămintelor azotoase, excepție făcând culturile care sunt fertilizate prin fertigare (legume, pomi și vie intensiv/superintensiv). În toate cazurile este preferabil să se utilizeze formule cu eliberare controlată sau treptată, care determină o utilizare rațională a îngrășămintelor și reglarea proceselor fiziologice către mărirea rezistenței la stresul abiotic și biotic.

Utilizarea fertilizanților foliari și biostimulatorilor

Pentru ca plantele să-și poată desfășura în mod normal procesele fiziologice este foarte important să fie asigurat echilibrul nutritiv. Absorbția radiculară poate fi influențată/dirijată prin utilizarea diferitelor tipuri de îngrășăminte foliare. Este foarte important să se cunoască ce elemente sunt necesare pe anumite faze de vegetație pentru a alege corect îngrășămintele foliare necesare. Un rol deosebit în creșterea rezistenței la stresul abiotic și biotic îl au produsele/substanțele biostimulatoare. Condițiile de climă dificile au determinat din ce în ce mai mult utilizarea produselor biostimulatoare care pot echilibra/reechilibra procesele fiziologice în plante.

Diminuarea/excluderea efectelor determinate de arsurile solare

În afara unei nutriții echilibrate în sol, fertilizare foliară și biostimulatori aplicați foliar, există astăzi mai multe tipuri de produse care se pot folosi pentru reducerea până la excludere a efectelor negative generate de arsurile solare.

Utilizarea corectă a produselor de protecție a plantelor sau/și produselor pentru sănătatea plantelor

Lupta pentru reducerea impactului negativ asupra mediului, lucrătorilor din agricultură și pentru reducerea reziduurilor din produsele agricole a dus la dispariția rapidă de pe piață a unui număr foarte mare de produse de protecție a plantelor și schimbarea paradigmei pentru asigurarea sănătății plantelor.

Directivele UE solicită industriilor care sunt responsabile pentru sănătatea plantelor să găsească soluții cât mai aproape de natură pentru protecția culturilor. Crește astfel atât rolul nutriției ca factor de asigurare a sănătății plantelor cât și al substituenților pentru substanțele active de sinteză, incluzând produse obținute din materii naturale inerte sau organice, produse cu efect elicitor. Marile companii producătoare de produse de protecție a plantelor își adaptează și ele producția și produsele către noile cerințe. Nu trebuie să uităm că, în condițiile schimbărilor climatice, acțiunea unor agenți de dăunare a devenit mai agresivă și dificil de anticipat. În aceste condiții este foarte importantă prevenirea apariției atacurilor, căci în momentul constatării atacului, s-ar putea să fie târziu. De stringentă actualitate este alegerea corectă a tipului de produse pentru tratamente și a combinațiilor utilizate. Având în vedere presiunea de atac de durată și continuă a grupurilor de agenți de dăunare, se recomandă utilizarea produselor cu acțiune sistemică și de durată, combinată cu produse de contact, cu stimulatori/fertilizanți complecși și produse cu efect elicitor. Atenție însă la compatibilitatea fizică/chimică a produselor din amestecuri/combinații!

Toate aspectele prezentate mai sus ne duc și la concluzia că abordarea sănătății plantelor a devenit mai complexă și incubă luarea în considerare a mai multor factori și limite/limitări. Contextul este favorabil pentru dezvoltarea agriculturii inteligente, cu elemente ale agriculturii de precizie, sub presiunea determinată de efectele schimbărilor climatice precum: radiație solară puternică, apă mai puțină și repartizată neuniform, temperaturi extreme și în continuă creștere, fenomene meteo externe (furtuni, grindină, tornade, ploi torențiale).

Multe dintre programele de protecție a plantelor concepute la planificarea culturii trebuie adaptate condițiilor concrete apărute pe parcursul ciclului vegetativ.

Pentru a beneficia de programele speciale pe culturi adaptate schimbărilor climatice oferite de Naturevo, consultați catalogul de produse și reprezentanții Naturevo din zona dumneavoastră de activitate.

„Pentru a realiza
Ce e bun din ce se știe,
Vă chemăm a căuta
Pe cei ce mai știu meserie!“

Dr. Ing Ioan Enoiu,
Director Strategii Integrate NATUREVO

Privighetorile și schimbările climatice

Magia Planetei Albastre este închipuită de multe elemente. Culoare, textură și sunet, deopotrivă. Vă puteți imagina cum ar fi pământul înveșmântat în cele mai frumoase culori ale curcubeului, dar lipsit de orice freamăt al râurilor, al frunzelor? Cum ar fi dacă s-ar opri cântecul păsărilor? Ar fi doar o planetă, frumoasă, exotică, dar cufundată într-o tăcere nefirească. Cine a ascultat vreodată trilurile unei privighetori, înțelege asta.

Aceste păsări extraordinare, delicate prin dimensiunea lor, dar magnifice prin abilitatea lor de a reproduce  peste 1.000 de sunete diferite, sunt răspândite în multe regiuni din Europa și Asia. Însă, cel mai des sunt întâlnite în nordul Angliei. În ultima jumătate de secol populațiile de privighetori au scăzut din diferite motive, printre care și distrugerea habitatelor în care acestea cuibăreau, dar și din cauza schimbărilor climatice. Privighetorile își petrec iernile în Africa Subsahariană și pentru a ajunge acolo parcurg distanțe uriașe. Tocmai de aceea dimensiunea aripilor este importantă în reușita acestei călătorii.

Cercetătorii spanioli au studiat de-a lungul a 20 de ani impactul pe care schimbările climatice îl are asupra păsărilor, iar atenția lor a fost concentrată în mod deosebit asupra a două specii de privighetori. Concluzia acestor două decenii de cercetări a fost că schimbările climatice din regiunea mediteraneeană, debutul târziu al primăverii și creșterea temperaturilor au determinat modificări în anatomia privighetorilor. Practic, aripile acestor păsări și-au redus dimensiune, nu mai au aceeași lungime medie ca acum 20 de ani, iar acest lucru ar putea afecta capacitatea lor de a porni în migrație iarna.

Cum a fost posibil acest lucru? Oamenii de știință cred că instalarea târzie a primăverii, dar și temperaturile tot mai crescute ale verilor au determinat scurtarea ciclului de reproducere la privighetori și a ciclului de dezvoltare. Astfel, cercetătorii spun că privighetorile au familii cu mai puțini membri, iar aceștia dezvoltă aripi mai mici. Practic, aceste schimbări sunt răspunsul la noul mediu de existență impus de schimbările climatice. Din nefericire, modificările anatomice ale aripilor privighetorilor sunt o problemă atât timp cât acestea vor fi nevoite să migreze pe rute lungi precum cele de acum, iar șansa lor de supraviețuire în fața unei astfel de călătorii scade.

Deși în atenția acestui studiu s-au aflat două specii de privighetori din Spania, țară în care verile sunt tot mai secetoase și cu temperaturi foarte ridicate, cercetătorii consideră că impactul schimbărilor climatice va fi resimțit și de alte specii de privighetori aflate în alte regiuni ale lumii. Ce soluție va găsi natura pentru a-și salva privighetorile?

Laura ZMARANDA

Corteva Agriscience susține că ameliorarea avansată deschide calea către o mai bună rezistență la schimbările climatice și siguranța alimentară

Liderul global Corteva Agriscience în domeniul ameliorării plantelor,Geoff Graham,le-a făcut cunoscut participanților de la evenimentul USDA Ag Outlook Forum 2020  faptul că tehnicile avansate de ameliorare a plantelor și succesul dovedit în sporirea productivității culturilor în regiunile dezvoltate asigură pașii ce trebuie urmați în gestionarea riscurilor legate de securitatea alimentară și caracterul imprevizibil al climei din întreaga lume. Forumul USDA este axat pe Inovația în Agricultură, iar de curând,,actualul secretar american al agriculturii,  Sonny Perdue a anunțat Agenda pentru inovație în agricultură Comentariile  lui Graham au făcut parte din sesiunea de monitorizare în gestionarea riscurilor  și de asigurare a sustenabilității în producția agricolă.          

” Nu numai că productivitatea agricolă riscă să nu poată acoperi cerințele unei populații în creștere,dar este și un instrument vital pentru combaterea schimbărilor climatice”,a spus Graham. ” Am dovedit că tehnologiile inovatoare de ameliorare, precum markerii moleculari, fenotipizarea cu precizie, analiza predictivă, biotehnologia, CRISPR și instrumentele digitale pot ajuta agricultura să gestioneze mai bine provocările vremii extreme.”

Administratorul Agenției de Management al Riscului USDA, Martin Barbre, a prezidat dezbaterea ”Reducerea Riscurilor de producție” în cadrul forumului, dezbatere axată pe provocările cu care se confruntă fermierii și autoritățile,  în timpul perioadelor de vegetație cu condiții climatice extreme .El a menționat că 2019 a fost unul dintre cei mai ploioși ani înregistrați în agricultură,în timp ce 2012 a fost unul dintre cei mai secetoși.Totuși,în ciuda variațiilor meteorologice ridicate, productivitatea la nivel global continuă să crească.

Graham susține că această creștere,de aproape șapte ori,a producției medii de porumb obținută în America de Nord începând cu anul 1920 denotă  că am produs milioane de cereale în plus,fără să creștem suprafața în producția agricolă. Imbunătățirea randamentului înregistrat în ultimul secol a crescut productivitatea de la o medie de 25 bushels pe acru  (1,68 tone/ha) la 170 bushels pe acru. (11,43 t/ha). Mai mult,a menționat că dacă primele 20 de țări producătoare de porumb din lume și-ar îmbunătăți nivelul de producție față de cel înregistrat în U.S. cu 20 de ani în urmă, acest lucru ar fi echivalentul suplimentării terenului agricol cu 100 de milioane de acri.

Grafic:

GrahamRelease Graphic V2

” Obținem rezultate mai bune cu mai puține resurse”, a explicat Graham. ” Dar insecuritatea alimentară și schimbările climatice nu afectează uniform globul,astfel încât trebuie să lucrăm la dezvoltarea unor sisteme noi de cultură,adaptate condițiilor locale.”.

” Acest lucru va necesita utilizarea tuturor instrumentelor de care dispunem, precum și o comunicare deschisă și transparentă între public,mediul academic,guverne și companii private”,a afirmat Graham.

”În mod independent, aceste tehnologii sunt doar niște instrumente­­­,dar în colaborare,ele devin soluțiile unora dintre cele mai mari provocări ale lumii.”.

Panelul a inclus de asemenea și observații ale fostului specialist climatolog din Illinois-, dar și ale lui Lance Honig,USDA-National Agricultural Statistics Service Crops Branch Chief. Materialele din cadrul sesiunii sunt disponibile pe site-ul USDA.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe  bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube.

#   #   #

™ ,®, Mărci comerciale şi mărci de servicii ale companiilor Dow AgroSciences, DuPont sau Pioneer şi ale companiilor afiliate

Persoană de contact cu mass-media

Maria Cirja

Marketing Manager Romania& Rep. Moldova

Tel: +40 746 228 902

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Vă sună cunoscut? Schimbările climatice chiar se produc sub ochii noștri!

În 2015, în studiul „Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare“, Administrația Națională de Meteorologie scrie răspicat despre un subiect larg cunoscut, încălzirea climatică și efectele acesteia pe termen mediu și lung. Este ceea ce resimțim și noi an de an, cu precădere din 2000 încoace, avem și o Strategie Națională privind Schimbările Climatice, dar din păcate ne continuăm viața netulburat, mărim parcul auto, tăiem păduri, deversăm deșeuri în râuri, n-avem reacție la poluarea industrială, nu ocrotim suficient solul, nu adaptăm tehnologiile agricole la noile cerințe. Și-apoi ne mirăm că avem viituri, valuri de căldură, valuri pe ploi, tornade, producții afectate, deșertificare etc.

Studiul oferă date până în anul 2013 inclusiv, dar și perspective până la sfârșitul secolului. Și, privitor la temperatura medie a anului, în intervalul 1961-2013, față de intervalul de referință 1961-1990, aceasta prezintă exclusiv tendințe de creștere pe întreg cuprinsul României în timpul primăverii și verii. Pentru zonele centrală și de nord-est ale țării există tendințe de creștere și în timpul iernii. Toamna ar fi singurul anotimp stabil din punctul de vedere al temperaturii. În schimb, precipitațiile s-au menținut oarecum stabile, cu creșteri toamna pe întregul cuprins și scăderi în Delta Dunării – iarna și primăvara și în sud-vest, primăvara.

Scenarii climatice până în orizontul anilor 2050 și 2098

precipitatii august 2019

Scenariile pentru orizonturile 2021-2050 și respectiv 2069-2098, față de intervalul de referință 1961-1990, arată tot o creștere a temperaturii medii anuale în România, iar în privința precipitațiilor analiza relevă o imagine mai puțin coerentă. În schimb, grosimea stratului de zăpadă ar putea să scadă semnificativ, însă nici aici nu există proiecții certe. Revenind la temperatura aerului la suprafața solului, studiul afirmă că „pe litoralul Mării Negre și în extremitatea sudică a țării vor avea loc creșteri medii pe an ale numărului de nopți tropicale cu până la 18, în orizontul de timp 2021-2050, față de intervalul de referință 1971-2000, în condițiile unui scenariu moderat de creștere a concentrației gazelor cu efect de seră. În Câmpia Română, Bărăgan și mare parte a Dobrogei, creșterea este între 12 și 15 nopți tropicale pe an, în timp ce în Câmpia de Vest ea se situează între 9 și 12 nopți tropicale pe an. Cea mai mare parte a Moldovei, regiunile subcarpatice și Transilvania înregistrează creșteri între 6 și 9 nopți tropicale pe an, în timp ce în zonele montane creșterea este de până la 3 zile pe an“. Și valurile de căldură au devenit mai frecvente în ultimele decenii și frecvența lor va crește în deceniile care urmează: în extremitatea sudică a țării vor avea loc, până în 2050, creșteri medii ale numărului de zile cu valuri de căldură cu până la 5 pe an; în restul Câmpiei Române, în Câmpia de Vest, Bărăgan și sudul Moldovei, creșterea este de până la 2,5 zile pe an.

Hazarduri pentru România

În categoria hazardurilor care pot provoca în România pagube importante sau chiar dezastre naturale intră producerea de fenomene precum: ploi abundente/inundații, alunecări de teren, zăporuri pe cursurile de apă, grindină, descărcări electrice, polei, avalanșe, furtuni, viscole, secete, incendii de vegetație, valuri de căldură, valuri de frig. Conform datelor prezentate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID – programul român de asigurare a catastrofelor), în cazul țării noastre expunerea cea mai mare la dezastrele naturale este cea asociată cutremurelor, inundațiilor și alunecărilor de teren, ce pot cauza pierderi umane și costuri economice ridicate în întreaga țară. Vă sună cunoscut, nu?

Temperaturi medii lunare cu 3 grade mai mari decât în perioada 1981-2010

abateri temperaturi augusrt

Revenind la prezent, scenariile descrise mai sus parcă le-am trăit și-n acest an. De pildă, fiindcă ne referim la ultimul val de căldură, însoțit de secetă, ANMH arată că, în luna august, abaterea temperaturii medii a aerului, față de mediana intervalului de referință standard (1981-2010), a fost pozitivă în toată țara: „Valori ridicate ale abaterii, de peste 3°C, s-au înregistrat în nord-vestul țării și izolat în Banat, cea mai mare valoare fiind de 3,5°C, la stația meteorologică Zalău. În Maramureș, Transilvania, în Banat și izolat în Oltenia și Muntenia abaterea pozitivă a variat între 2 și 3°C. Abateri pozitive, cuprinse între 1 și 2°C, s-au atins pe areale extinse în Moldova, Dobrogea, Muntenia și doar izolat în Oltenia. Cea mai mică valoare a abaterii pozitive a fost înregistrată la stațiile meteorologice Sulina și Vaslui, respectiv 0,9°C.”  Abaterea cantității de precipitații a fost negativă în Crișana, Oltenia și Banat, pe areale extinse din Muntenia, Moldova și Dobrogea. Abateri pozitive s-au înregistrat mai ales în Transilvania, Maramureș și centrul Moldovei.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Mediu

Prahova: vieți curmate, vijelii, viituri. Ce urmează?

La ora la care scriem, Prahova a numărat 15-16 coduri portocalii de ploi torențiale, vijelii și grindină și nu se mai știe câte coduri galbene. Ba județul a avut și un cod roșu hidrologic pe două cursuri de apă. Toată suflarea județului va rămâne însă marcată de drama din comuna Sângeru, acolo unde, într-o clipită, apele Cricovului Sărat s-au revărsat cum n-au făcut-o niciodată, luând o casă, cu tot cu copilași și părinți în ea. Patru bebeluși nu au putut fi salvați... Tragedia a zguduit și impresionat o țară întreagă. Pentru o zi. Fiindcă apoi țara și județul și-au reluat viața...

Prahova n-a mai fost atinsă de inundații severe de prin anii 2004-2005. Atunci au fost viituri extreme pe toată Valea Slănicului, când și Muntele de Sare s-a surpat în urma unor alunecări de teren. Inundații însemnate s-au produs, de asemenea, la Telega și Mislea, dar mai cu seamă la Moara Domnească și Sicrita (comuna Râfov), acolo unde zeci de locuințe au fost inundate și de câte 3 ori pe an. În zona respectivă, Teleajenul – cel care provoca urgia – s-a potolit ca prin farmec după ce s-a consolidat digul de apărare și a fost regularizat cursul de apă. Și tot ca prin farmec au încetat și inundațiile din vestul județului (Șirna) când s-a îndiguit, pe o porțiune, râul Cricov. De atunci încoace, viituri și inundații au fost în fiecare an, dar ele s-au manifestat izolat, cu precădere în zonele de deal și de munte (Posești, Bătrâni, Starchiojd, Surani, Drajna, Cerașu, Predeal Sărari, Vălenii de Munte, Teișani, Aluniș, Ștefești, Bertea etc.). Anul acesta, natura s-a dezlănțuit din nou, cu o uriașă cădere de grindină la Urlați și Valea Călugărească și apoi cu viiturile fără precedent mai întâi din localitățile din estul județului – Lapoș, Sângeru, Apostolache, Gornet Cricov, Urlați, Mizil și apoi din nord-Drajna, Măneciu, Vălenii de Munte, Teișani. Inundații s-au produs și la Berceni, Valea Călugărească, Gherghița, Râfov, Albești Paleologu, Dumbrava, Câmpina, Sinaia, Ploiești, Ceptura și Bălțești. Acestea au îmbrăcat dimensiuni catastrofice din cauza unei tragedii fără seamăn la Sângeru, când patru copii ai aceleiași familii au murit luați de apele Cricovului, un râușor altfel liniștit.

Intervenții imediate remarcabile

Reprezentanții Apelor Române spun că s-au înregistrat și câteva recorduri de precipitații. La stația hidrologică Cioranii de Jos (râul Cricovul Sărat) s-au înregistrat 102,5 l/mp/24ore, iar la Moara Domnească (pe râul Teleajen)-74 l/mp/24 ore. La stația hidrologică Vărbilău (râul Slănic) măsurătorile au arătat 48,9 l/mp/24 ore. Autoritățile s-au comportat exemplar. Pompierii prahoveni au intervenit în nenumărate rânduri pentru evacuarea apei din mai multe localități. Premierul Viorica Dăncilă și ministrul de Interne, Carmen Dan, au anunțat deblocarea imediată a unor fonduri în special pentru a veni în ajutorul familiei din Sângeru. Și Ministrul Muncii, Marius Budăi, a promis ajutoare pentru 20 de familii din județul Prahova, acesta propunând și modificarea procedurii de evaluare a situațiilor punctuale, astfel încât oamenii să poată fi ajutați mai ușor. În Prahova a sosit chiar și ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Daneș, care s-a deplasat în localitățile afectate, pentru a hotărî ce este de făcut.

Și marea adormire post-inundații a autorităților

Dar, fiindcă există un dar, toată lumea, de la Guvern și până la primar, se mobilizează atunci când se produce o tragedie sau un fenomen meteo extrem, care lasă în urmă prăpăd. Pe urmă, din toată agitația, când se sting ecourile unui dezastru natural, lumea intră în birocrație: primarii depun situații cu calamitățile, comisia județeană pleacă pe teren să verifice dacă oamenii ale căror gospodării au fost afectate sau primarii mint, evaluează pagubele, Prefectura le centralizează și le trimite la Guvern. Guvernul promite sprijin financiar. Și trimite banii de regulă atunci când există cazuri tragice sau când inundațiile sunt de amploare. Mai pe urmă intră în rutină, uitând să mai trimită fondurile. Ca să nu credeți că exagerăm, sumele promise pentru calamitățile de anul trecut n-au sosit în Prahova nici în 2019. Poftim, nici la ora la care vorbim. Dacă viitura din acest an a „prins“ o zonă vulnerabilizată de viitura de anul trecut, e clar că efectul este dublu. De aceea zicem că ar fi totuși bine, având în vedere proporțiile pagubelor, ca banii să fie trimiși mintenaș, cum se zice. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Prahova a înaintat Guvernului României până acum două solicitări pentru alocarea a 74 de milioane de lei, respectiv, 77 milioane de lei pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în mai multe localități. Ploile torențiale de până acum, însoțite de vijelii, grindină, viituri și inundații au produs așadar avarii estimate la 141 mil. lei. Atenție, această estimare se referă numai la domeniul public. Dacă ar fi să adăugăm și stricăciunile din gospodăriile populației, inclusiv culturi agricole, suma ar fi pesemne dublă sau triplă!

Maria Bogdan

  • Publicat în Mediu

Realitate deja cotidiană - tornadele de România

Schimbările climatice au început deja de o bună bucată de vreme să treacă din discuțiile și prognozele specialiștilor în viața noastră cotidiană. Odată cu ele au început să se manifeste tot mai des și unele fenomene până nu demult foarte rare. Atât de rare încât nu erau pomenite decât în povești. Acum le vedem, mai des decât ne-am dori, la buletinele de știri: tornadele.

Am avut 129 de tornade în ultimul secol

Dacă e să explicăm în termeni tehnici o tornadă, nu este nimic spectaculos. Aerul răcit de ploaie, aflat sub un nor, se izbește de aerul supraîncălzit aflat în fața frontului de furtună. Aerul cald tinde să ia locul aerului rece, mai greu, și se creează o mișcare de rotație, începând de la nivelul solului și până la baza norului. În interiorul pâlniei astfel formate, viteza vântului este cuprinsă între 60 și 500 km/oră. Cu cât diferența de temperatură e mai mare, cu atât crește și viteza. De asemenea, umiditatea influențează și ea amploarea mișcării.

Astfel de fenomene se petrec în toată lumea, cu excepția Antarcticii. Doar frecvența variază. Dacă în America de Nord sunt un fenomen obișnuit, în schimb în Europa sunt ceva mai rare. Pe continentul nostru, zona propice formării tornadelor este cuprinsă în arealul Regatului Unit al Marii Britanii, Olandei şi Belgiei. Numărul mediu anual de tornade din Europa este de 483, prin comparație cu 1.228 în Statele Unite.

Prima tornadă din România care a rămas consemnată în documente a traversat Bucureştiul în anul 1886. Însă cea mai distrugătoare s-a abătut în 13 mai 1912 asupra localității Brețcu. A distrus 1.548 de gospodării, a rănit peste 150 de persoane şi a omorât 17. Intensitatea este considerată a fi fost, conform clasificărilor de astăzi, F3. Adică viteza vântului s-a situat între 250 și 330 km/h.

Totuși, cea mai puternică dintre cele 129 de tornade înregistrare în România în ultimul secol este considerată a fi fost cea care în 12 august 2002 a distrus 120 ha pădure de salcâm, a ucis trei oameni, a rănit 15 și au lăsat în urmă peste 1.000 de sinistrați în localitatea Făcăeni.

În Est, de două ori mai multe zile favorabile

În ultimii ani, în ţara noastră temperatura medie a crescut cu aproape un grad. Ca și cum nu ar fi de ajuns, primăvara aproape că a dispărut ca anotimp, ceea ce se traduce prin variaţii bruşte de temperatură. Adică exact condițiile ideale pentru formarea tornadelor. Majoritatea tornadelor apar între orele 16.00 şi 18.00, când atmosfera joasă este cea mai instabilă. Din cele 129 de tornade din România, care au fost raportate între anii 1922 şi 2015, 98 au fost raportate între mai şi iulie, cu un maxim în luna mai.

Relieful și microclimatul din nord-estul şi sud-estul României sunt mai favorabile pentru formarea tornadelor comparativ cu alte regiuni. Pentru sud-estul României, numărul mediu de zile favorabile formării de tornade este între patru şi șase faţă de restul ţării, unde este doar de trei.

Având în vedere situația pe care v-am prezentat-o mai sus, o companie specializată în evaluarea riscurilor, celebră în Statele Unite, a elaborat un set de sfaturi adaptate la specificul românesc. Acestea se referă atât la ceea ce trebuie și, mai ales, nu trebuie să facem în timpul unei tornade, dar și la o serie de măsuri care trebuie adoptate pentru a reduce impactul acestor fenomene nedorite asupra gospodăriilor.

Conform specialiștilor, arhitectura construcțiilor este determinantă: acoperișul alături de elementele exterioare ale oricărei clădiri sunt elemente cheie în reducerea daunelor provocate de vânt. Este recomandată o evaluare a structurii de către un expert certificat. Această măsură poate conduce la recomandări pentru consolidarea clădirii, securizarea echipamentelor montate pe acoperiș și securizarea anexelor.

Depozitarea bunurilor în afara clădirilor, precum și instalarea echipamentelor de exterior ar trebui, de asemenea, să fie evaluate pentru puncte de fixare sigure. Eliminarea sau limitarea spațiului exterior de depozitare poate reduce, de asemenea, expunerea la riscuri.

Măsuri simple, care ne pot salva

Dezvoltarea unor proceduri de răspuns în situații de urgență în cazul fenomenelor meteo extreme, cu roluri bine definite și responsabilități pentru fiecare, care pot proteja viața și bunurile.

Zonele de adăpostire în situația unei tornade trebuie stabilite cu mult timp înainte. În general, locurile sigure recomandate sunt camerele interioare fără pereți de sticlă sau suprafețe vitrate, holurile interioare aflate la nivelurile inferioare ale clădirilor, subsolurile, cu condiția să permită un acces rapid, și scările interioare fără suprafețe acoperite cu geamuri.

În schimb, trebuie să se evite adăpostirea în încăperi cu pereți exteriori și/sau ferestre, zonele adiacente ușilor exterioare sau cele din proximitatea zonelor de acces care au inserții de sticlă, spațiile largi, deschise, cu luminatoare sau pereți de sticlă ori ferestre, camerele cu plafoane înalte, profilate sau acoperișuri cu suprafață mare (cantine, săli de sport, săli de evenimente). Nici lifturile nu reprezintă un loc potrivit pentru că, la o eventuală întrerupere a electricității, persoanele adăpostite acolo rămân captive.

Specialiștii mai spun că este foarte important să adoptăm o conduită potrivită în cazul în care impactul tornadei este iminent.

Semnele de pericol sunt: nori întunecați, adesea verzi – fenomen cauzat de grindină; peretele de nori – urmăriți dacă un punct de la baza norilor coboară punctual spre sol; vârtejuri care conțin resturi; grindină de mari dimensiuni; intensificarea zgomotului.

În cazul apariției acestor semne, orice persoană aflată în exterior trebuie să intre de urgență în spații acoperite, sigure. Dacă există suficient timp, toate echipamentele electrice, în special lifturile, trebuie oprite. Rămâneți în spațiile interioare sigure, până la încetarea fenomenului meteo.

Pericolele persistă și după...

După trecerea tornadei, monitorizați sursele de informare pentru informații actualizate și instrucțiuni. Nu apelați numărul special de urgență decât în situațiile iminente care pun în pericol viața dumneavoastră sau a celor din jur. În schimb, raportați urgent către autorități persoanele dispărute.

La fel de important este să izolați zonele afectate. Păstrați o distanță sigură față de clădirile/bunurile avariate care vă pot pune în pericol. Aveți grijă la cablurile electrice avariate sau la țevile de gaz afectate. Raportați aceste evenimente companiilor de utilități. Deconectați echipamentele electrice avariate și eliminați sursele de aprindere. Nu folosiți lumânări sau foc deschis. Opriți alimentarea cu gaz până când nu vă asigurați că nu există avarii la instalațiile electrice. Respectând aceste reguli, daunele produse de tornade pot fi diminuate considerabil. Totuși, practica a demonstrat că cea mai sigură protecție o constituie încheierea unei polițe de asigurare.

Alexandru GRIGORIEV

  • Publicat în Mediu

Perdele de protecția pe A2, proiecte optimiste „udate“ de lacrimile gospodarilor

Reîmpăduririle reprezintă una dintre preocupările constante ale silvicultorilor români încă de acum 90 de ani. În fiecare an au loc câte două campanii, una de primăvară și alta de toamnă. Acest lucru devine cu atât mai necesar cu cât nevoia de lemn este în continuă creștere. În plus, modificările climatice, care se fac simțite tot mai mult, ar putea fi oarecum ținute în frâu de existența unor suprafețe împădurite consistente.

Reîmpăduririle și perdelele de protecție, priorități pentru Romsilva

Pentru acest an, Romsilva și-a propus regenerarea a 12.615 ha, dintre care 7.935 ha prin regenerări naturale și 4.680 ha prin lucrări de împăduriri. De asemenea, vor fi realizate lucrări de completări în plantații pe 1.641 ha și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 148 ha. Cea mai mare parte a acestor lucrări se vor derula în această primăvară, respectiv împăduriri pe 3.236 ha și regenerare naturală pe 5.890 ha. În total vor fi plantați peste 27 de milioane de puieți forestieri, pentru care Regia Națională a Pădurilor Romsilva a alocat un buget de investiții de 192,48 milioane de lei.

De altfel, în ultimii cinci ani Romsilva a regenerat 79.601 ha, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei. Separat de acestea, Romsilva mai are în plan și înființarea unor suprafețe însemnate de perdele forestiere pentru protecția drumurilor împotriva înzăpezirilor. Anul trecut, în care s-a realizat mai degrabă o pregătire și planificare a acțiunii, s-au realizat doar 33 ha de perdele, în lungul A2. Pentru această primăvară se dorește realizarea a încă 13 ha, care vor proteja 4,37 km din A2 în județul Constanța.

Totul face parte dintr-un proiect care vizează protecția a mai multe autostrăzi și drumuri naționale, în zonele cu risc de înzăpezire, pe o lungime de 198,3 km și pe o suprafață de 594,54 ha. 120,6 km aparțin autostrăzilor A1, A2 și A3, iar 77,7 km se află pe Centura București și pe drumurile naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Proiecte frumoase...

Așa cum orice mare călătorie începe cu primul pas, și campania din acest an a început cu prima porțiune. Primă porțiune aflată pe marginea Autostrăzii Soarelui, în județul Constanța. Pe o lungime de 2.120 de metri s-a plantat o perdea forestieră de 6,3 ha, alcătuită din salcâmi, peri sălbatici, sălcioare, corcoduși și tufe de păducel.

Totul s-a făcut cum scrie la carte. Lopeți nou-nouțe, cizme de cauciuc și mănuși au fost puse la dispoziția voluntarilor, în marea majoritate elevi ai Liceului Teoretic din Murfatlar. Iar în fruntea voluntarilor s-au aflat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, Daniel-Constantin Coroamă, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Romsilva, și Dumitru Jeacă, prefectul județului Constanța.

„Proiectul la a cărui realizare participăm astăzi există încă din 2002, când a fost adoptată legea pentru realizarea perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicații. Din nefericire, realizarea nu a început decât anul trecut“, a arătat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Dorința noastră este ca plantarea acestor perdele forestiere să o facem cu oamenii, cu foștii proprietari ai terenurilor, lângă noi, și nu cu Poliția. Sigur că legea ne dă dreptul să facem aceste exproprieri, dar dorința noastră este ca oamenii să ne stea alături. Legea trebuie aplicată, însă nu numai în litera ei, ci și în spiritul ei. De aceea dorim ca exproprierile să se facă în urma unor discuții cu autoritățile publice și locale pentru că este vorba de a realiza un obiectiv de interes național“, a mai arătat ministrul.

...pornite cu stângul

Din nefericire, în teren lucrurile nu stau la fel de bine și de frumos ca în paginile proiectelor ministeriale. La acțiunea de împădurire au fost prezenți și foștii proprietari ai terenurilor pe care se va ridica perdeaua de protecție. Însă nu ca să fie în spatele ministrului, așa cum își dorește dl Ioan Deneș, ci ca să se plângă. Terenurile pe care le dețineau începeau de la gardul autostrăzii. Însă perdeaua de protecție începe de la 20 de metri de gardul autostrăzii. În spațiul dintre gard și vegetație specialiștii au prevăzut un spațiu în care să se adune zăpada. Spațiu care n-a mai fost expropriat. Așa se face că oamenii s-au pomenit cu o fâșie de teren lată de 20 de metri, cuprinsă între autostradă și viitoarea perdea de protecție, la care nici măcar nu au acces, darămite să o poată utiliza cumva! În schimb, au obligația de a plăti taxe și impozite pentru ea, chiar dacă pierd subvențiile APIA pe care le primeau până acum.

În plus, mai spun ei, despăgubirile primite pentru terenurile expropriate sunt de aproximativ 55% din valoarea de piață a terenurilor.

Oamenii au găsit și soluții: „În loc să ne despăgubească în bani, să ne dea terenuri la schimb. Primăria Murfatlar are în rezervă teren arabil, așa că ar fi cel mai în regulă să ne dea o suprafață echivalentă de teren“, consideră Ilie Ionescu, unul dintre cei afectați.

„Se spune că este vorba de un interes național. Dar nu e normal ca acest interes să se realizeze pe lacrimile și suferința unor oameni. Trebuie să existe un echilibru relativ între interesul public și mulțumirea fiecărui cetățean“, consideră o altă proprietară afectată.

„Când s-a gândit proiectul, acest aspect a fost scăpat din vedere. Acum am dispus ca la exproprierile ce urmează să se ia în calcul toată fâșia, de 50 de metri de la gardul autostrăzii“, a arătat, la rândul său, ministrul Deneș. „Vom găsi o soluție și pentru aceste situații. Ceea ce s-a întâmplat este o realitate, oamenii sunt în situația de a pierde subvențiile de la APIA. Am vorbit și cu dl Daea și, într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluție convenabilă. Una dintre variante ar fi să expropriem și fâșia rămasă. La urma urmei, pentru ca acele fâșii de protecție să crească trebuie să fie îngrijite de cetățeni, altfel nu au nicio șansă să ajungă la maturitate“, a conchis ministrul Apelor și Pădurilor.

Alexandru GRIGORIEV

Agricultura poate încetini ritmul schimbărilor climatice

Încălzirea globală și schimbările climatice, în general, se desfășoară în mod continuu, cu influențe nefaste pentru viața și activitatea oamenilor, dar ritmul acestora poate fi încetinit prin măsurile pe care omenirea trebuie să le ia.

În secolul trecut s-a înregistrat o creștere a temperaturii medii globale cu 0,6°C. Pentru actualul secol se prognozează o încălzire cu 0,1 până la 1,5°C până în anul 2029 și cu 4 până la 5°C până în 2099, în funcție de măsurile care vor fi luate.

În condițiile țării noastre, temperatura medie anuală a crescut de la 8,7°C în 1971 la 9,3°C în perioada 2001-2010.

Nivelul mărilor și oceanelor va crește cu 18-59 cm, reducând suprafața uscatului și, implicit, a suprafețelor agricole.

În asemenea condiții trebuie să se asigure o corectă corelare între măsurile de creștere a producției agricole destinate alimentației cu cerințele de dezvoltare a producției de biocombustibil care să înlocuiască combustibilii fosili și deci să reducă poluarea mediului și protejarea ecosistemelor.

Se întrevede o tranziție către o climă mai caldă, cu valori de temperaturi extreme și agravarea secetei, dar și cu perioade de precipitații abundente care duc la creșterea eroziunii solului, la colmatări de terenuri agricole, la astuparea șanțurilor de scurgere, la inundații și alunecări de teren. Mare atenție trebuie acordată protejării solului de aceste fenomene distructive, solul fiind suportul permanenței vieții pe pământ și cel care produce hrana pentru toate viețuitoarele de pe TERRA.

Contracararea secetei și a fenomenului de deșertificare o reprezintă măsurile de creștere a suprafețelor irigate.

În condițiile țării noastre sunt în curs de reabilitare rețelele de canale astfel încât începând cu anul 2020 să se irige 2 milioane hectare.

Apa devine elementul esențial al dezvoltării durabile a omenirii, resursele de apă dulce fiind destul de limitate (2,5% din volumul total de apă), iar agricultura este cel mai mare consumator (67%), motiv pentru care trebuie îmbunătățite tehnologiile de cultură astfel încât să se realizeze o cât mai bună gestionare a rezervelor de apă.

Sunt necesare tehnologii de cultură flexibile, cu diferite specii, soiuri și hibrizi de plante care valorifică cel mai bine apa, tehnologii care se pot modifica chiar în cursul perioadei de vegetație în funcție de evoluția factorilor meteorologici.

Principalii factori care produc schimbările climatice sunt emanațiile de gaze CO2, metan, amoniac, oxizi de azot ș.a., care blochează energia solară.

Referindu-ne numai la CO2, în 1950 acesta reprezenta 315 p.p.m. (părți per milion), iar în prezent a ajuns la 350 p.p.m. și este în continuă creștere.

Desigur, la volumul total de gaze emanate agricultura participă doar cu 14%, dar și acest procent trebuie redus.

Cum poate agricultura să încetinească ritmul acestor fenomene?

Acad. Cristian Hera, referindu-se la această situație, menționa: „Cercetarea științifică din agricultură trebuie să fie pregătită pentru valorificarea sistemelor actuale de culturi, chiar și pentru modificarea struc­turii culturilor.

Cercetarea științifică va trebui să lucreze la crearea soiurilor și a hibrizilor cu o rezistență deosebită la secetă și arșiță, la boli sau la ger. Iată de ce este absolut necesar să ne schimbăm și principiile legate de activitatea de cercetare în domeniul geneticii și ameliorării plantelor.“

În mod concret, fermierii pot interveni astfel:

  1. Să gestioneze mai bine gunoiul de grajd care este un mare producător de gaze. Platformele de gunoi să fie acoperite, iar gunoiul împrăștiat pe câmp să fie cât mai repede încorporat în sol.
  • O întârziere de 72 ore duce la pierderi de azot de 22-26%, din care jumătate se volatilizează în atmosferă, iar cealaltă jumătate este levigată spre apa freatică.
  • S-a stabilit că 1 kg din gazul metan emanat de platforma de gunoi neacoperită are un efect negativ cât 21 kg de CO2.
  • Animalele rumegătoare (bovine, ovine) emană cea mai mare cantitate de gaze.
  • Pentru producerea a 1 kg de carne se eliberează gaze echivalent cu 17 kg de CO2 și pentru 1 kg de brânză, 15 kg de CO2.
  • O vacă furnizează 6 t de gunoi plus urina care pot produce 600 m3 gaz.
  • Recent, Parlamentul României a elaborat Legea nr. 293/2018 privind controlul emisiilor de amoniac și măsurile necesare.
  1. Atenție la folosirea îngrășămintelor chimice sub formă de uree! Aceasta, la temperatura de peste 15°C, dacă nu a fost încorporată în sol, se descompune în CO2 + NH3 cu pierderi de 30-40%, provocând poluarea mediului.
  2. Sunt necesare restricții și la celelalte îngrășăminte cu azot. Se vor folosi cele cu eliberare treptată, controlată, care conțin inhibitori de nitrificare și care sunt puse treptat la dispoziție plantelor, pe parcurs de 90-120 zile, și nu în 7-10 zile, când plantele nu le pot consuma în totalitate și surplusul se pierde prin volatilizare și levigare.

De asemenea, se recomandă aplicarea îngrășămintelor pe rândul de plante prășitoare, lateral la cele cu rădăcini fasciculate și dedesubt, la cele cu rădăcini pivotante.

  1. Se va acorda o atenție deosebită folosirii îngrășămintelor foliare care stimulează absorbția radiculară, crescând gradul de asimilare a nutrienților din sol cu 20-35%. Se reduce necesarul de îngrășăminte cu 15-25%, sporind nivelul producției cu 15-40%.
  2. Suprafețele arabile se vor menține permanent verzi, pe tot parcursul perioadei cu condiții de vegetație, pentru a proteja solul, pentru a împiedica volatilizarea și levigarea nitraților și pentru asigurarea solului cu materie organică.
  3. Este necesar să se extindă cultura plantelor leguminoase care îmbogățesc solul în azot organic, reducându-se necesarul de îngrășăminte care pot produce poluarea mediului.
  4. Este necesară reducerea folosirii combustibililor fosili care sunt mari producători de gaze. Aceștia pot fi înlocuiți cu biocombustibil realizat prin extinderea culturilor regenerabile de energie. Compania New Holland a realizat un tractor care funcțio­nează cu gaz metan și care reduce emisiile de gaze dăunătoare cu 80%.
  5. Să se extindă zonele împădurite și perdelele forestiere de protecție care au capacitatea ca la 1 ha, în fiecare an, să absoarbă 30-80 t praf, să fixeze 6-10 t carbon și să degaje în atmosferă 10-12 t oxigen, atât de necesar tuturor viețuitoarelor.

Normative mondiale reglementează ca emisiile de CO2 să scadă cu 45% până în 2030 față de nivelul din 2010, iar energia electrică obținută din energii regenerabile să reprezinte 70-85% în 2050, față de 25% în prezent.

Toate acestea sunt necesare pentru menținerea mediului curat și a solului cu o capacitate productivă cât mai mare pentru hrănirea populației în creștere. Dacă în 1850 existau 1,2 miliarde locuitori și s-au dublat într-un secol, ajungând la 2,5 miliarde în 1950, în următorul secol se prevede o populație de 4 ori mai mare, respectiv 9-10 miliarde în 2050.

De aceea trebuie realizate măsurile menționate.

Prof. dr. ing. Vasile Popescu