Pe 25 iunie 2024, IPSO Agricultură a pus combina John Deere X9 1100 în fața celei mai mari provocări de până acum. Misiunea a fost aceea de a recolta continuu timp de 24 de ore, în condițiile normale de fermă, ajustând permanent setările combinei pentru a obține cele mai mici pierderi și a documenta pentru prima dată o activitate pe durata a 24 de ore, începând pe 25 iunie la ora 10:00 și terminând pe 26 iunie la 10:00. Parteneri în acest demers au fost Fermele Iliuță cu care IPSO Agricultură are o relație de durată bazată pe respect și apreciere reciprocă. Claudiu Iliuță este cunoscut ca un fermier foarte pasionat de utilaje agricole dar și dornic de a folosi utilajele la capacitatea lor maximă. Aici a început povestea celor 24 ore de recoltat continuu. 

 Pregătiți pentru provocare, specialiștii IPSO Agricultură, alături de partenerii de la John Deere s-au întâlnit în această vară în Călărași, cu scopul comun de a obține performanța maximă de la combina John Deere X9 1100 + heder draper John Deere HD45X (lățime de lucru: 13,7 metri).

Ținta misiunii: recoltarea continuă timp de 24 de ore cu operatori care se schimbă la fiecare 8 ore, monitorizând toți indicatorii disponibili live în John Deere Operations Center^TM pentru a atinge cele mai bune rezultate din punct de vedere al productivității și randamentului.  

Misiune îndeplinită! După 24 de ore (20,4 de ore de recoltare efectivă exceptând cele 2 opriri pentru alimentare cu motorină, întoarcerile la capăt de rând și alte evenimente neprevăzute), combina X9 1100 a confirmat așteptările acoperind o suprafață totală de 147,6 hectare, cu un consum mediu de 1,5 litri/tonă, pierderi în medie sub 1% și o producție de 6,8 tone de grâu pe hectar.

Toate faptele și cifrele pe scurt: 

- Cantitate totală recoltată în 24 de ore: 1.013,68 tone de grâu

- Suprafață totală recoltată: 147,6 hectare 

- Soi de grâu semănat: Avenue – un soi de grâu mai greu de treierat 

- Producție medie: 6,8 tone/hectar în condiții de umiditate medie de 7,2%

- Înălțimea medie a miriștii: 15 cm

- Capacitate maximă: 65 tone/oră (ziua)

- Capacitate minimă: 49 tone/oră (noaptea)

- Pierderi medii măsurate cu regularitate: sub 1% 

- Consum combustibil: ~ 1,5 litri/tonă 

- Condiții climatice: cca. 35⁰ Celsius maxima din timpul zilei.

Rezultatele remarcabile ale combinei nu ar fi fost posibile fără o colaborare eficientă cu agregatele de descărcare. Astfel, combina a descărcat din mers în cele două cupluri de tractoare John Deere din seria 8R + remorci tehnologice de mare capacitate.

De remarcat este tandemul 8R 410 + remorca tehnologică de 40 metri cubi, care a mers alături de combina X9 1100 folosind tehnologia exclusivă John Deere Machine Sync. Prin aceasta, operatorul de pe combină a preluat controlul tractorului care mergea în paralel pentru descărcarea în mers, sincronizând viteza de deplasare între cele două utilaje. Rezultatul? Descărcare eficientă, care a dus la o productivitate sporită a combinei.

Acest rezultat a fost realizat datorită eforturilor neîntrerupte și muncii în echipă a specialiștilor IPSO Agricultură și a Fermelor Iliuță, demonstrând angajamentul lor față de excelență și inovație în agricultură. Tehnologia de ultimă generație și planificarea meticuloasă au jucat un rol crucial în atingerea acestui obiectiv ambițios. 

„Suntem extrem de mândri de această realizare și de echipa noastră care a depus un efort extraordinar pentru a atinge acest rezultat,” a declarat Dan Gîdea, Directorul de Marketing al IPSO Agricultură. „Această performanță reflectă nu doar angajamentul nostru față de inovație și eficiență, dar și dedicarea noastră de a contribui la dezvoltarea sectorului agricol.” 

IPSO Agricultură continuă să investească în tehnologii avansate și în pregătirea angajaților săi pentru a menține standardele înalte de productivitate și sustenabilitate. Așteptăm cu nerăbdare să împărtășim mai multe proiecte de succes pe măsură ce continuăm să împingem limitele în agricultură. 

De peste 27 de ani IPSO este partenerul preferat al agricultorilor din România care doresc soluții eficiente și profitabile, capabile să aducă un beneficiu cât mai mare prin utilaje și sisteme moderne inteligente. Combinele John Deere dotate cu tehnologie de ultimă oră pentru recoltare, diagnoză și sincronizare sunt o parte foarte importantă a portofoliului de produse cu care IPSO Agricultură își consolidează poziția de partener strategic de încredere al fermierilor români. 

Analizând sezonul agricol 2023, putem să reamintim următoarele: condiții meteo capricioase (în unele zone s-a înregistrat secetă, în alte zone au căzut precipitații considerabile, temperaturi fie prea scăzute, fie prea ridicate, toamnă fără precipitații în zona de sud a țării, condiții prielnice pentru zona de vest, ...), costuri ridicate pentru înființarea culturilor, producții scăzute și cu preturi de valorificare sub așteptările producătorilor...

Anul 2023 a reprezentat anul de lansare al noului erbicid din portofoliul Corteva - Principal^® Forte. Noutatea și caracteristicile cele mai importante ale acestui nou erbicid sunt următoarele:

• tehnologia Safener încorporată în formularea produsului
• fereastră mai mare de aplicare a produsului
• combinație unică de substanțe active.

Avantajele și Beneficiile pe care le aduce erbicidul Principal^® Forte sunt:

• Soluție completă în postemergență.
• Eficacitate maximă în combaterea buruienilor în postemergență la porumb.
• Fără restricții în rotația culturilor.
• Selectivitate foarte bună, putând fi aplicat de la 2 la 9 frunze ale porumbului.

Principal^® Forte este un erbicid sistemic, cu aplicare în post-emergență, cu absorbție prin rădăcini și frunze și se distribuie rapid în plantă. Erbicidul acționează cel mai bine atunci când este aplicat buruienilor în creștere activă.

Principal^® Forte este recomandat pentru utilizare în culturile de porumb pentru boabe și siloz. Doza de utilizare a erbicidului Principal^® Forte este de 480 g/ha + 0.2% v/v Vivolt^® în funcție de volumul de apă utilizat pentru prepararea soluției de stropit.

Principal^® Forte se aplică în stadiul de dezvoltare a porumbului de la 2 la 9 frunze (BBCH 12-19).

Datorită combinației unice și echilibrate a substanțelor active nicosulfuron și rimsulfuron, Principal^® Forte combate principalele buruieni graminee, inclusiv specii de Agropyron (pir târâtor), Panicum (mei), Echinochloa (iarba bărboasă), specii de Setaria (mohorul), Avena fatua (ovăzul sălbatic) s.a.

Conținutul de dicamba sporește eficacitatea erbicidului Principal^® Forte în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale (specii de crucifere, Chenopodium (spanac sălbatic), Xanthium spp. (cornuț), Polygonum convolvulus (hrișcă urcătoare), Ambrosia, Solanum (zârnă sau umbra nopții), Amaranthus (știr), Melandrium, samulastră de floarea-soarelui (inclusiv ExpressSun® și Clearfield®), dar și împotriva buruienilor dicotiledonate perene Convolvulus arvensis (volbura), Sonchus arvensis (susai), Cirsium arvense (pălămida), Euphorbia cyparissias (laptele cucului sau busuioaca măgărească).

Utilizați cu încredere produsele companiei Corteva cu aplicare în postemergență pentru combaterea buruienilor din cultura porumbului!

Alexandra Maria Petcuci

Category Marketing Manager Erbicide – Romania & Moldova

Începând cu această lună Patria Bank oferă în parteneriat cu Agrii soluții pentru fermierii care au nevoie de finanțare pentru achiziția de inputuri agricole și obținerea unor recolte bogate și profitabile. Prin acest parteneriat, Patria Bank și Agrii își propun ca împreună să faciliteze fermierilor accesul la soluții de finanțare care să le susțină dezvoltarea sustenabilă și durabilă.

Oferta de finanțare Patria Bank pentru achiziția de inputuri agricole de la Agrii vine în întâmpinarea fermierilor cu un model de finanțare flexibil și scheme de plată adaptate perioadei de recoltare. Cu o perioadăe acordare de maxim 24 luni, fermierii pot opta pentru rambursare în: rate sezoniere, rate lunare egale sau rate lunare personalizate. Garanțiile sunt flexibile și corelate cu specificul afacerii (BO, FGCR, gaj cultură, utilaje, imobiliare) iar costurile de finanțare sunt preferențiale.

„Susținerea agriculturii românești este o prioritate în cadrul grupului Patria Bank iar inițiativa parteneriatului cu Agrii a pornit de la dorința noastră comună de a facilita cât mai multor fermieri accesul la soluții imediate și adaptate nevoilor acestora. Misiunea noastră este de a le fi cât mai aproape fermierilor de aceea, echipa dedicată, specializată pe segmentul AGRO din Patria Bank, este mereu în mijlocul fermierilor. Ne place să ne numim “bancheri pe teren”, ne întâlnim cu fermierii la ei la fermă și căutăm mereu soluții pentru aceștia“, a declarat Lavinia Mocanu, Manager Departament Vânzări Agro și Parteneriate Patria Bank.

„Viziunea noastră despre agricultura din România este că aceasta se va face cu profesioniști pentru profesioniști. Suntem dedicați să găsim modalități noi prin care fermierul român să fie ajutat să crească nivelul de profesionalizare și să poată să își îmbunătățească eficiența la nivel de fermă, paralel cu promovarea unor noi practici agricole, durabile. Nevoile specifice legate de tehnologie, dublate de sprijinul financiar adaptat pentru investiții și capital de lucru, vor ajuta fermierul român să crească sustenabil și să devină competitiv, adăugând valoare prin diversificare. Accesul la finanțare în agricultură este cheia care deschide ușa către inovație, modernizare și valoare adăugată în agricultură”,  a declarat Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România.

Pentru a accesa oferta de finanțare Patria Bank pentru achiziția de inputuri agricole de la Agrii, fermierii pot contacta unul dintre reprezentanții regionali:

• Agrii: https://agrii.ro/contact-fermieri/
• Patria Bank: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Despre Patria | www.patriabank.ro

Patria Bank este o bancă românească dedicată creșterii gradului de bancarizare în România și susținerii antreprenorilor și afacerilor locale. Listată la Bursa de Valori București, Patria Bank are o prezență fizică națională și oferă produse și servicii bancare 100% online tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia. Grupul Patria Bank are ca acționar majoritar Fondul de Investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity ai cărui principali investitori sunt BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investiții, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiții), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) și BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre).

Despre Agrii  |  www.agrii.ro

Agrii România valorifică profesionalismul agronomilor calificați pentru a oferi o expertiză și un  sprijin inegalabil pentru sisteme agricole durabile și profitabile.

Agrii România are o cultură organizațională sănătoasă și puternică, cu o echipă de vânzări numeroasă acoperind toate zonele agricole ale țării, care împărtășesc și cred în valorile fundamentale ale companiei: Inovație, Integritate, Comunitate, Parteneriat și Oameni.

Parteneriatul dintre Agrii România și Patria Bank promovează creditul de capital de lucru, clienții beneficiind de finanțare în condiții avantajoase pentru inputurile agricole: Comision de acordare ZERO

Cu ocazia Zilei Mondiale a Solului pe 5 decembrie, atenția lumii se concentrează asupra importanței sănătății acestuia și promovează managementul sustenabil al resurselor pământului.

Relația esențială dintre sănătatea solului și productivitatea agricolă se referă la rolul central jucat de microorganism benefice în biodiversitate solului și stocarea carbonului. Aceste microorganisme, indicatori vitali ai sănătății ecosistemului, influențează fundamental productivitatea culturilor, stocarea carbonului și bunăstarea generală a sistemelor naturale și agricole. Promovarea diversității microbiene aproape de nivelurile naturale reprezintă o strategie cheie, favorizând o creștere cu 60% a ratei de regenerare a vegetației și formând rețele care facilitează încorporarea prelungită a carbonului. Această abordare holistică integrează dinamicile interconectate ale sănătății solului, fixării azotului și stocării carbonului și se aliniază cu practicile agricole regenerative adoptate de fermierii preocupați de viitor.

Legătura intrinsecă dintre azot și carbon capătă o importanță transformatoare în aceste practici regenerative, ilustrând impactul profund asupra sănătății solului. Realizarea echilibrului adecvat de azot și carbon în sol este crucială pentru optimizarea structurii acestuia, îmbunătățind retenția apei și a nutrienților - factori critici pentru culturile care necesită nutrienți diversificați și o structură de sol propice dezvoltării rădăcinilor. În contextul agriculturii sustenabile, gestionarea eficientă a azotului devine piatra de temelie pentru conservarea sănătății solului și asigurarea productivității pe termen lung. Echilibrul de azot nu doar îmbunătățește randamentele culturilor, ci contribuie activ și la retenția carbonului în sol, componentă vitală a eforturilor generale de sustenabilitate ambientală. Pe măsură ce fermierii din întreaga lume caută soluții care să armonizeze biodiversitatea și randamentele, integrarea gestionării eficiente a azotului și retenției carbonului la nivelul solului se evidențiază ca o abordare transformatoare, reflectând angajamentul față de productivitatea agricolă și conservarea mediului.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, ocupă un loc central în abordarea legăturii vitale dintre sănătatea solului și productivitatea agricolă. Din acest motiv, compania susține o abordare durabilă în agricultură, concentrându-se pe conservarea și îmbunătățirea solului și mediului pentru generațiile viitoare, prin soluții inovatoare din portofoliul său, cum ar fi biostimulatorul Utrisha™ N, recent lansat pe piața românească - un produs biologic inovator care promovează fixarea azotului atmosferic (N2), oferind plantelor o sursă suplimentară de azot care influențează creșterea și dezvoltarea acestora.

Utilizarea produsului are un impact pozitiv asupra mediului, deoarece reprezintă o sursă directă de azot suplimentar, fără riscul pierderilor prin scurgerea solului sau emisiile suplimentare de gaze cu efect de seră în atmosferă. De asemenea, problemele privind protecția mediului, optimizarea nutriției plantelor, conservarea și sporirea fertilității solului și crearea unor noi modalități de îmbunătățire a eficienței fixării biologice a azotului sunt extrem de importante în prezent.

Angajamentul în creștere al fermierilor pentru conservarea sănătății solului subliniază urgența adoptării de practici și instrumente inovatoare în agricultură, iar odată cu schimbările climatice care afectează productivitatea, devine tot mai evidentă imperativitatea adoptării măsurilor potrivite pentru conservarea sănătății solului. Inovația Utrisha™ N este concepută pentru a sprijini fermierii români să-și mărească productivitatea prin adoptarea practicilor agricole sustenabile. Utrisha™ N reprezintă un instrument eficient pentru optimizarea nutriției la plante, care ajută fermierii să evite impactul negative asupra solului sau mediului. Astfel, Corteva Agriscience se situează în frunte, aliniindu-se acestui angajament prin soluții inovatoare pentru fermierii care contribuie la un viitor agricol rezilient și durabil.

Autor: Maria Cîrjă, Marketing Manager România, Republica Moldova și Ungaria, Corteva Agriscience

Semănatul este principala lucrare prin care se pun bazele nivelului și calității recoltelor. Asta presupunea ca terenul să fie afânat, mărunțit și nivelat din toamnă, capabil să înmagazineze maximum de umiditate în perioada toamnă-iarnă, iar în primăvară să se zvânte devreme și uniform favorabil însămânțării, în special a culturilor din urgența I, în epoca optimă.

Putem spune despre semănat că a fost de bună calitate atunci când sămânța a fost corect repartizată pe suprafață, la aceeași adâncime, pe un substrat de sol așezat, cu ascensiune capilară la nivelul seminței, când germinarea semințelor și răsărirea plantelor au avut loc în timp uscat, exploziv, uniform, cu plante viguroase, cu realizarea densității stabilite, cu acoperirea rapidă a terenului și înăbușirea buruienilor.

Pentru realizarea acestor condiții este necesar:

a) Să se folosească sămânță de calitate, procurată numai de la comercianți autorizați, însoțită de buletin de analiză și tratată cu insecto-fungicide (bactorizată, în cazul leguminoaselor).

b) Să se respecte epoca optimă de semănat specifică fiecărei culturi și ținând seama de evoluția schimbărilor climatice.

c) Să se folosească semănători bine pregătite și corect reglate la care s-au efectuat probe cu semințe pentru a realiza parametrii optimi privind distanța între rânduri și între plante pe rând, adâncimea uniformă și densitatea stabilită.

d) Semănatul să se efectueze într-un pat germinativ pregătit corespunzător cerințelor fiecărei culturi, adică:

• terenul afânat numai până la adâncimea de semănat;
• sămânța să fie încorporată pe un teren așezat, să beneficieze de ascensiunea capilară, să aibă densitatea aparentă de 1,2-1,3 g/cm3;
• stratul de sol care acoperă sămânța să fie afânat pentru a pătrunde aerul și căldura și să fie ușor străbătut de tinerele plante.

e) Deplasarea agregatului de semănat să se facă perpendicular sau oblic față de direcția de deplasare a agregatului de pregătit patul germinativ, să se realizeze rânduri drepte, paralele, echidistante prin reglarea corectă a  marcatoarelor.

f) Lățimea de lucru a semănătorii de plante prășitoare să fie corelată cu lățimea de lucru a cultivatorului, ținând seama și de lățimea de lucru a combinei de recoltat.

g) Ecartamentul tractorului trebuie reglat astfel ca roțile să calce pe jumătatea intervalului dintre rânduri.

h) La intrare în parcelă motorul să fie turat ca axul prizei de putere să pună în mișcare exhaustorul, să absoarbă semințe pe discul cu orificii și să asigure boabe de la începutul rândului.

i) Viteza de deplasare în lucru să fie cât mai uniformă.

j) La semănatul culturilor în rânduri dese se va asigura o zonă de întoarcere egală cu una sau două lățimi de lucru ale semănătorii care se vor însămânța la sfârșitul lucrării

de-a curmezișul terenului.

k) În cadrul agriculturii conservative semănatul se va efectua cu semănători speciale (Strip tiller) care lucrează benzi de 10-20 cm și resturile vegetale rămân pe intervalul dintre rânduri.

Aceste semănători trebuie:

• să taie stratul de resturi vegetale pe zona rândului;
• brăzdarele să pătrundă la adâncimea stabilită;
• să asigure contact intim al seminței cu solul, fără resturi vegetale.

l) În cadrul agriculturii de precizie, semănătorile moderne digitalizate, pe baza hărților întocmite în urma analizei agrochimice riguroase, pot asigura însămânțarea cu rata variabilă, cu cantități de semințe distribuite în funcție de starea de fertilitate a fiecărei porțiuni din parcelă.

Brăzdarele asigură plasarea precisă a seminței în brazdă perfect curățată și preconsolidată. Din spate vine rola de tasare care apasă sămânța, asigurându-i un contact intim cu solul.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pe 28 iulie 2021, Geoglam (cropmonitor.org) a emis un raport privind culturile la nivel global. Geoglam este un organism care generează prognoze de recoltă printr-un sistem de sateliți la nivel planetar.

Pe harta desfășurată a Pământului, România este singura țară care are integral un rating de recoltă la nivel Excepțional (toate culturile de pe tot teritoriul României au primit acest rating).

”Putem considera că acesta este un moment de referință pentru România, care nu se întâmplă de două ori în timpurile noastre. Rating-ul de recoltă de nivel ”Excepțional” readuce în atenția lumii potențialul agriculturii din țara noastră. Totodată, reprezintă un bun prilej de conștientizare și recunoaștere a rolului și contribuției fermierilor în asigurarea siguranței alimentare. Această evaluare demonstrează rezultatele care pot fi obținute de fermieri prin aplicarea unei tehnologii performante asigurată de companiile de agribusiness, în condiții climatice favorabile, rezultate care ar putea fi amplificate de crearea unor condiții de lucru optime pentru fermieri”, consideră Cezar Gheorghe, analist consultant Clubul Fermierilor Români pentru comerțul cu cereale.

„Irigațiile reprezintă factorul esențial pentru ca România să-și atingă potențialul în agricultură. Doar cu o gestiune integrată a apei se va asigura utilizarea resursei pentru agricultură și protejarea mediului. Este necesară o planificare multianuală pentru asigurarea irigațiilor (sistem național și proiecte locale) și desecării, în baza strategiei integrate a apei. În 2020, Guvernul României a alocat din bugetul național despăgubiri în valoare de 850 milioane de lei. Irigațiile elimină riscul pierderii recoltelor din cauza secetei și a plății prin despăgubiri. România este țara cu cea mai spectaculoasă creștere de producție și randament în agricultură din Uniunea Europeană, în ultimii 10 ani. Avem nevoie de politici și programe care să susțină creșterea profitabilității și performanței în agricultura românească”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a lansat propunerea de elaborare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei și solului pentru agricultură, care va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații. Prima reuniune a grupului de lucru a avut loc pe 16 iulie la Timișoara, cu participarea conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a Consiliului Județean Timiș, a USAMVB din Timișoara și a fermierilor din regiune.

***

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermerilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

www.cfro.ro

Indiferent de cultură, selecția soiurilor și a hibrizilor cei mai adaptați condițiilor pedoclimatice și de lucru ale fiecărei ferme este o etapă esențială pentru obținerea unor producții bune an de an. Plecând de la acest fapt, Viorel Nica, managerul Agrichim Fetești, și furnizorul de semințe Biocrop au organizat, la finalul lunii iunie, Field Day, un eveniment dedicat geneticii agricole a culturilor de cereale și rapiță.

Viorel Nica este unul dintre fermierii simbol ai României, care ar putea, în egală măsură, să scrie paginile de istorie ale evoluției agriculturii din Bărăgan din ultimele patru decenii. După 11 ani petrecuți în Balta Ialomiței ca inginer agronom, acesta a preluat fostul IAS din zona Movila (Ialomița) și a fondat, în anii ’90, compania Agrichim Fetești, astăzi un reper al performanțelor agricole.

Succesul lui se datorează unei strategii de dezvoltare bazate pe profesionalism, tehnică, pasiune și realizarea unor parteneriate puternice cu furnizorii de inputuri, precum Biocrop.

Cu o suprafață de aproximativ 3.700 ha, în totalitate irigate, din care 1.500 ha culturi de toamnă (grâu, orz, rapiță) și restul culturi de primăvară (porumb, floarea-soarelui, soia), ferma domnului Viorel Nica deține unele dintre cele mai moderne tehnologii agricole, atât în ce privește utilajele și mașinile utilizate, cât și în privința soiurilor și hibrizilor din cultură, care sunt testați și adaptați pe baza loturilor „școală/demonstrative“.

Doi parteneri experimentați

Dincolo de exploatarea agricolă propriu-zisă, Agrichim este și un centru de producere a semințelor din țara noastră, partenerul companiei, firma Biocrop, fiind la rândul ei un nume important în piață. Cu o vechime de 15 ani în domeniu și cu un acces la o gamă largă de produse de la amelioratori de top din Europa și din țară, Biocrop pune la dispoziția fermierilor români genetică agricolă performantă, cu scopul creșterii rentabilității fiecărui hectar cultivat, atât prin sporul de producție, cât și prin calități agroalimentare de excepție.

Înainte de a fi introdus în portofoliul comercial, materialul semincer este testat, analizat și evaluat timp de 3 ani consecutiv, astfel încât fermierii să poată beneficia de cele mai bune soluții de genetică agricolă; o parte dintre acestea fiind prezentate și în cadrul evenimentului.

Performerii și noutățile de pe segmentul culturilor de toamnă

La categoria cereale de toamnă, printre soiurile evidențiate în cadrul demonstrației în câmp sunt Combin (grâu), Robinson (triticale) și Saphira (orz). În ceea ce privește rapița, fermierii invitați la eveniment au acordat o atenție deosebită hibrizilor destinați sistemului de producție Clearfield – Edimax CL și noul Matrix CL.

Rezultate agricole bune chiar și în anii dificili

Dacă 2021 se anunță un an agricol bun, nu același lucru se poate spune și despre 2020, când seceta severă i-a afectat puternic pe fermieri. Din acest motiv, pentru mulți dintre fermierii prezenți la eveniment unul dintre criteriile importante în alegerea soiurilor și hibrizilor cultivați este constanța producției și rezistența plantelor la factorii de mediu.

„Noi avem în cultură grâul Combin, rapița Edimax și SY Vestas – porumb, toate cu rezultate foarte bune. În condițiile de anul trecut, cu secetă cruntă, am avut o producție la porumb de aproape 4 tone și jumătate la hectar, în condițiile în care alți fermieri din zonă nu au ajuns nici măcar la 3 tone la hectar, iar anul acesta am decis să folosim încă o dată porumbul de la biocrop. Anul în curs arată încă bine, sperăm ca și după ce recoltăm să avem aceeași părere pentru că în ultimele zile am avut foarte multe ploi“, au afirmat Lucian și Gabriel Dor, fermieri care cultivă 1.000 de hectare în comuna Luica, județul Călărași.

Tot despre problemele întâmpinate în 2020 ne-a vorbit și Penu Mihail, din Chiselet (zona Oltenița) „2020 a fost un an foarte dificil pentru agricultori, însă, folosind soiurile de la Biocrop și în special grâul Combin, am avut rezultate bune în acele condiții de secetă. În acest an lucrurile au mers bine până acum, dar precipitațiile din ultima perioadă ar putea să ne pună probleme la recoltat.

De altfel, și ferma domnului Viorel Nica a fost afectată de condițiile meteorologice nefavorabile din 2020, chiar dacă întreaga suprafață a fost irigată. Conform acestuia, anul trecut s-au realizat doar 60% din producțiile scontate, însă există șanse ca acest an agricol să compenseze. „Cred că majoritatea fermierilor care au făcut tehnologie, adică s-au preocupat de combaterea bolilor și a dăunătorilor, atât la rapiță cât și la grâu sau la orz, au parte de o producție ce se situează printre cei mai buni ani ai agriculturii românești. Grâul a primit patru tratamente de boli foliare și două aplicări de îngrășăminte. De asemenea, la fiecare tratament am mai adăugat și un insecticid deoarece această perioadă cu schimbări atmosferice a creat condiții favorabile pentru generațiile rapide ale unor dăunători“, a declarat directorul Agrichim.

Combin soi emblematic pentru panificație

Unul dintre cele productive soiuri de grâu cu calități excelente de panificație (Elita – conform clasificărilor germane) este Combin, soi timpuri, aristat, cu plasticitate ecologică și cu sporuri semnificative de producție în condiții de cultură intensivă.

Având indici de panificație foarte buni și conținut de proteină 17, Combin prezintă o capacitate de înfrățire ridicată (până la 11 frați), rezistență foarte bună la ger, secetă și înclinare sau frângere, dar și o compatibilitate crescută atât la semănatul devreme, cât și la cel târziu. Conform reprezentanților companiei Biocrop, acest soi are o mare toleranță la Fusarium și Septoria Tritici, iar producțiile variază între 7.000 și 10.000 kg/ha.

Robinson – adaptabilitate în orice condiții pedoclimatice

Soi de triticale de generație nouă, Robinson se caracterizează printr-o rezistență sporită la boli, valori nutritive ridicate (lizină, proteină), dar mai ales prin faptul că poate fi cultivat în zone cu climat nefavorabil grâului și în soluri acide. Se pretează ca furaj boabe, masă verde sau siloz, fiind o resursă importantă în zootehnie. Producția variază între 10.000 și 8.000 kg/ha, la Fetești fiind preconizată în acest an o producție de peste 9.000 kg/ha.

Edimax CL – rezultate foarte bune în condiții de cultură intensivă

Un soi de rapiță apreciat de mulți dintre fermierii care îl cultivă, datorită producțiilor de peste 4.500 kg/ha, este Edimax. Cu o rezistență foarte bună la secetă, ger, scuturare și Phoma, acest soi are o capacitate de regenerare și ramificare foarte bună și oferă producții constante, al căror conținut în ulei este de 46-48%.

Matrix CL – primul hibrid din România cu 4 layere de rezistență

Cel mai recent produs din portofoliul Biocrop este hibridul Matrix, care vine cu un pachet genetic de excepție: rezistență la Imazamox și la virusul galben al ridichii (TuYV), toleranță la Phoma (gena RLM7+) și caracter de indehiscenţă a silicvelor.

Daniel Plăiașu

După anul 2020, care a fost un an complicat în toată Europa, Copa și Cogeca anticipează rezultate mai bune pentru recolta pe 2021. Pentru cereale, producția totală în UE-27 ar trebui să fie cu aproximativ 3,8% mai mare decât media trunchiată pe ultimii 5 ani, la aproximativ 292,45 milioane de tone, în timp ce producția europeană de oleaginoase ar putea atinge pragul de 30 de milioane de tone, cu 1,6% mai mult decât media trunchiată pe ultimii 5 ani.

În prima prognoză publicată astăzi, Copa și Cogeca anticipează că recolta UE-27 de cereale va crește cu 1,6% (292,45 milioane de tone) ca urmare a creșterii numărului de plantări (52,10 milioane de hectare +0,7%) și o prognoză mai bună pentru randament decât în 2020. În ceea ce privește grâul, începutul recoltei va fi amânat cu mai bine de o săptămână din cauza temperaturilor scăzute de primăvară și a umezelii excesive din săptămânile recente, ceea ce a încetinit dezvoltarea plantelor însămânțate. Recolta de grâu moale ar putea ajunge la 130 de milioane de tone (+7%) în timp ce pentru cerealele de primăvară se anticipează o producție redusă (-5,4% pentru orz, -4,9% pentru ovăz, -4% pentru secară și -0,8% pentru porumb) din cauza reducerii plantărilor cauzate de creșterea totală a suprafețelor acoperite cu grâu (+4,7%).

Jean-François Isambert, președintele Grupului de lucru „Cereale” a afirmat: „Această prognoză pozitivă pentru cereale ar trebui să permită reaprovizionarea stocurilor finale ale UE-27 pentru 2021/2022. Aceste cifre bune nu vor fi neapărat reflectate în rezultatele agricultorilor, întrucât ne confruntăm cu costuri crescute de producție.”

Prețul îngrășămintelor este mai ridicat în Europa decât în alte părți, deoarece piața comunitară de îngrășăminte este protejată de taxe vamale și măsuri antidumping care îi costă pe fermierii europeni 1,6 miliarde € pe an. Dacă s-ar adăuga la aceasta și un mecanism de ajustare la frontieră, prețul îngrășămintelor ar exploda, crescând și mai mult costul producției agricole în Europa, alimentele de import devenind în același timp mai competitive și mai atractive.

Se anticipează că recolta de oleaginoase va crește cu 8,9% (30,12 milioane de tone), în ciuda unei scăderi de 1,3% a plantărilor, dar încă nu a fost confirmat un randament mai bun. Cultura de rapiță va ajunge, conform estimărilor, la 16,75 milioane de tone (+2,7%), în timp ce producția de floarea soarelui va crește semnificativ la peste 10 milioane de tone (+17,4%), iar soia la aproximativ 3 milioane de tone (+20,2%), conform estimărilor.

Pedro Gallardo, președintele Grupului de lucru „Oleaginoase și proteaginoase” a afirmat:

„Suprafața acoperită cu rapiță din UE-27 este de 5,33 milioane de hectare, semnificativ mai puțin (-7,6%) decât media trunchiată pe ultimii 5 ani (5,77 milioane de hectare). Agricultorii au nevoie de oleaginoase pentru a lungi rotația cerealelor, dar nu mai au suficiente instrumente eficiente pentru a proteja rapița de dăunători. În lipsa unui instrument eficient la îndemână, în special în contextul în care agricultorii deja folosesc niveluri scăzute de pesticide, este demonstrat științific faptul că va scădea randamentul culturilor, iar securitatea alimentară din viitor va fi amenințată.”

Copa și Cogeca solicită accelerarea procedurilor pentru a aduce noi soluții tehnologice eficiente, precum noi produse de protecție a plantelor, soluții de biocontrol și soiuri mai performante pe piață și pentru găsirea unor alternative, înainte de a interzice instrumente cu un nivel dovedit de eficiență.

Cu fiecare recoltă, într-un an agricol, se consumă din sol cca 10 t/ha materie organică. Pentru menținerea și sporirea fertilității solului această materie organică trebuie completată pentru a avea raportul humificare/mineralizare echilibrat.

Din resturile vegetale se pot asigura 4-5 t/ha iar diferența trebuie asigurată prin îngrășăminte organice – gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi etc.

Cu reducerea sectorului zootehnic posibilitatea aplicării îngrășămintelor organice este tot mai incertă, astfel încât trebuie valorificate cu maximă eficiență toate resturile vegetale.

Trebuie să renunțăm la ideea eliberării terenului după recoltare sau la folosirea resturilor vegetale în alte scopuri sau, și mai grav, arderea acestora. Resturile vegetale constituie materia primă din care se formează humusul, elementul de bază al fertilității solului.

Ele nu necesită cheltuieli pentru încărcare, transport și distribuire pe teren. Sunt bine tocate și uniform repartizate de combină și, foarte important, conțin în proporții corespunzătoare toate elementele necesare plantelor. Fără existența materiei organice în sol, indiferent câte îngrășăminte chimice s-ar aplica, recoltele nu cresc, rămân plafonate.

Resturile vegetale tocate la 5-6 cm de combină sunt încorporate în sol până la 12-15 cm adânime pentru a beneficia de descompunere aerobă cu formare de humus și substanțe nutritive pentru plante.

Cantitatea de resturi vegetale obținută este, în medie, de 4-6,5 t/ha la păioase, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și rapiță din care se poate obține humus în cantitate de 1.600 kg/ha la păioase, 1.800 kg/ha la porumb, 2.000 kg/ha la rapiță etc.

Analizând o tonă de resturi vegetale, aceasta conține 5 kg azot, 5 kg P₂O₅, 9 kg K₂O, 5,5 kg CaO.

Resturile vegetale sunt formate din 60% mono și poliglucide (celuloză, hemiceluloză, amidon), 10-30% lignine, 1-10% proteine și 1-8% lipide, taninuri, rășină.

Ajunse în sol, ele intră în procesul de descompunere de către micororganisme.

Procesul de descompunere se desfășoară cu atât mai repede, mai ușor și cu cheltuieli reduse de energie cu cât resturile organice sunt mai bine mărunțite.

Fragmentele tocate de combină și de grapa cu discuri intră într-un proces de mărunțire de către microfauna din sol (viermi, râme, acarieni), după care intră în acțiune ciupercile care atacă celuloza, lignina și alte părți mai dure, creând astfel câmp larg de acțiune bacteriilor care finalizează procesul de descompunere cu formare de humus și nutrienți.

Rata de descompunere depinde de raportul C/N (carbon/azot). Când acest raport este mai mic de 15 are loc o descompunere foarte intensă; între 15 și 30 descompunerea este medie, iar peste 30 este redusă.

Microflora din sol ar solicita un raport C/N egal cu 5. S-ar mulțumi și cu 24. Dar resturile vegetale au mai puțin, și anume – cerealele păioase 80, porumbul – 57, rapița – 33, floarea-soarelui – 60. Raportul cel mai mic îl au leguminoasele –20-30 și sunt descompuse cel mai ușor.

Pentru cele cu raportul C/N mare este necesar să se aplice câte 10-15 kg azot pentru fiecare tonă de resturi vegetale uscate. În caz contrar, bacteriile consumă azotul din humus și apare așa-numita foame de azot.

Există și anumite produse care grăbesc procesul de descompunere:

- cu 50 l/ha extract lichid de râme are loc o descompunere rapidă și sporește conținutul în humus;

- cu BACTO FIL 10 – o cultură de bacterii, are loc descompunerea rapidă a resturilor vegetale și doza de azot poate fi redusă cu 30-35 kg/ha.

Niciun efort nu este prea mare pentru a folosi fiecare bucățică din resturile vegetale în scopul fertilizării solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Întâlnit în special în grădinile mici, în miniserele din apartamentele de bloc și în agricultura ecologică, conceptul de plante companion se bazează pe ideea că plantele pot beneficia de compania altora și astfel se pot dezvolta mult mai bine. Ce presupune acest concept? Ei bine, presupune funcționarea unui sistem complex interconectat cu scopul de a asigura creșterea și dezvoltarea corectă a plantelor. Mai mult decât atât, această „companie“ mai are o calitate extrem de benefică mai ales în agricultura organică. Astfel, dezvoltarea corectă a plantelor companion poate înlocui folosirea insecticidelor și a erbicidelor chimice prin metode ecologice ce au rolul de a preveni apariția dăunătorilor și, în același timp, de a atrage insecte, păsări și alte vietăți benefice pentru plante.

Cum funcționează acest sistem

Fie că ne gândim să facem agricultură bio sau doar creștem plante ornamentale pentru a ne bucura de ele în apartament, sistemul menționat este foarte benefic. În primul rând, ajută la fixarea azotului în sol și astfel nu mai este cazul să se adauge, mai ales că se poate pune prea mult și atunci rezultatele nu sunt tocmai cele așteptate. Pentru cei care aleg agricultura bio, anumite plante – fasole sau mazăre, de exemplu – au capacitatea de a fixa azotul din atmosferă în sol. Cum se face asta? Ei bine, cu ajutorul unor bacterii ce trăiesc pe rădăcinile acestor plante azotul existent deja în atmosferă este direcționat și fixat în sol și, drept urmare, nu mai este nevoie de aplicarea acestui fertilizator. Totodată, fasolea și mazărea plantate la un loc vor contribui la obținerea acelorași substanțe din sol. Un astfel de sistem ajută și înhibarea dezvoltării anumitor buruieni prin secretarea unor substanțe chimice care inhibă germinarea și dezvoltarea anumitor plante de care nu este nevoie. Un exemplu bun este nucul, acesta stopând creșterea altor plante în jurul său. La fel ca și nucul, feniculul este un alt exemplu de inhibator al dezvoltării altor plante. Singura plantă care se poate dezvolta pe lângă fenicul este mărarul, dar vorbim de plante aproape asemănătoare. Cât despre nuc, acesta oferă inclusiv umbră și adăpost contra vântului. Germinarea și dezvoltarea unor buruieni sunt oprite și de secară, paiele de secară secretând o substanță care stopează creșterea anumitor buruieni. De asemenea, buna învecinare a plantelor ne poate scăpa și de insectele nedorite, căci unii dăunători sunt atrași de anumite plante și astfel putem proteja recoltele. De pildă, condurașii atrag afidele negre. Astfel, crescând condurași lângă alte culturi – roșii, ardei, castraveți, vinete etc. – putem oferi o protecție recoltelor pentru că insectele vor prefera condurașii, nu roșiile sau vinetele.

Pe lângă toate aceste beneficii, conceptul de plante companion mai oferă și alte motive în plus să-l alegem. Modul în care combinăm aceste plante poate atrage insectele benefice pentru polenizare, precum și pe cele ce se hrănesc cu dăunătorii – insecte ce atacă plantele. De exemplu, afidele sunt preferatele buburuzelor, acestea din urmă alegând plante cu flori dispuse în umbrele (cum este morcovul, mărarul, rucola, păpădia, gălbenelele etc.). Totodată, anumite insecte parazite – cum sunt viespile, de pildă – sunt atrase de pătrunjel, leuștean, lavandă, cimbru, izmă, mentă etc.

Iar când vorbim de dăunători vorbim inclusiv de distrugerea recoltelor. Pentru cei care au pariat pe agricultura bio, acești dăunători pot duce la pierderi uriașe dacă nu sunt distruși. Iar de distrus se poate doar cu mâna – unul câte unul –, prin folosirea unor substanțe non toxice sau prin plante companion. Insectele dăunătoare au și preferințe și astfel pot distruge o recoltă întreagă migrând de la o plantă la alta. Cum pot fi împiedicate? Ei bine, reducerea riscului de atac al dăunătorilor se poate realiza prin așezarea unor plante diferite unele lângă altele. În acest caz, alegem plante aromatice cu miros puternic pentru a acoperi mirosul plantelor ce atrage dăunătorii. Această practică nu este doar utilă, căci realizarea unei diversități mari de plante în grădină va avea efecte pozitive și asupra laturii estetice a grădinii.

Exemple de „echipe“ bune

Dacă vrem că cultivăm fasole, varză, broccoli, conopidă, una dintre principalele plante companion este anasonul. Pimpinella anisum – anasonul – atrage insectele prădătoare ce se hrănesc cu afidele, de exemplu; mai mult decât atât, anasonul protejează plantele de paraziți, acoperindu-le cu mirosul său puternic. Pe lângă anason, putem cultiva și alte plante companion, cum ar fi busuiocul sau coriandrul, acesta din urmă stimulând chiar creșterea și mirosul anasonului. Pe lângă mirosul puternic ce deranjează dăunătorii sau atrage insectele ce pot ataca dăunătorii, anasonul mai ajută și la îmbunătățirea vigorii plantelor ce cresc pe lângă el. În compania busuiocului, anasonul va ajuta această plantă la fel de benefică să-și crească producția de uleiuri esențiale. Cu un miros mai puternic, busuiocul va atrage insecte folositoare, cum ar fi fluturii, și va respinge dăunătorii: țânțarii, muștele, viermele cu corn, gândacul de asparagus etc.

Asparagusul poate fi companion pentru pătrunjel, busuioc, leuștean, măghiran, mărar, gălbenele, tătăneasă, tomate și lista nu se termină aici. Și castravetele poate fi un companion ideal pentru plante ca: fasole, ridichi, mazăre, floarea-soarelui, morcovi, sfeclă, broccoli, țelină, salată, cimbru, ceapă, usturoi, ardei, mușețel etc. În vreme ce mușețelul amplifică mirosul castravetelui, mărarul atrage insecte și alte vietăți benefice, iar usturoiul alungă afidele.

Echipă bună fac și ceapa, usturoiul, morcovii, ardeii – inclusiv cei iuți, tomatele, castraveții, cimbrul, mușețelul, mărarul, sfecla, prazul, mărul, caisul. Mușețelul va amplifica mirosul cepei, de pildă, iar intercalarea ceapă-morcovi-praz va influența insectele dăunătoare. Totodată, ceapa va respinge melcii, afidele, musca morcovului, iepurii și alte rozătoare, iar ardeii iuți elimină o substanță ce previne putrezirea rădăcinilor, dar ajută și la respingerea anumitor insecte și vietăți dăunătoare.

Cu o aromă puternică, ceea ce dă plusvaloare multor preparate culinare, dar și cu efecte terapeutice de luat în seamă, chimenul poate face echipă bună cu mazărea și cu orice plante cu rădăcină scurtă. Pe lângă faptul că aerisește solul compact, chimenul atrage și viespile ce distrug afidele și alte insecte dăunătoare.

Topul plantelor „must have“ în orice grădină

În culturile ecologice, asocierea corectă a plantelor este chiar esențială mai ales dacă afacerea este singura sursă de venit. Pentru că nu se pot folosi soluții chimice pentru îndepărtarea dăunătorilor și a bolilor, este foarte important să știm ce dăunători avem și cum pot fi aceștia îndepărtați. Astfel, prin mirosurile pe care le emană unele plante putem realiza adevărate bariere de protecție. Una dintre plantele ce nu ar trebui să lipsească din grădină sau din apartament este busuiocul, cu atât mai bine dacă alegem busuiocul organic. Plantă aromatică și medicinală în același timp, busuiocul are multe beneficii asupra sănătății și poate respinge muștele, țânțarii și alte insecte dăunătoare inclusiv pentru organismul uman. Totodată, busuiocul atrage fluturii și, dacă se plantează printre tomate, de pildă, acestea vor fi mult mai gustoase. Busuiocul este un companion perfect pentru tomate, ardei, varză, fasole, pătrunjel, sparanghel, sfeclă.

Salvia sau jaleșul, cum mai este cunoscută popular, este o altă plantă medicinală folosită cu succes în agricultura ecologică. Folosită încă din Antichitate, salvia este un companion ideal pentru culturile de crucifere – varză, broccoli, conopidă – și pentru morcovi, tomate, căpșuni. Plantată alături de acestea, salvia respinge gândacii care atacă fasolea, fluturii care preferă varza, precum și musca morcovului și melcii, despre care știe că atacă aproape tot. O altă calitate a sa este că stimulează polenizarea plantelor în perioada de înflorire prin atragerea de albine și fluturi.

O altă plantă ce nu ar trebui să lipsească din grădinile bio este lavanda. În afara mirosului fabulos, pentru care se și folosește în diferite industrii – cosmetice, parfumuri etc., lavanda este și un excelent companion pentru multe plante de grădină. Datorită mirosului său puternic, pentru care folosește inclusiv în terapii pentru calmarea sistemului nervos, de pildă, lavanda alungă dăunătorii și atrage insecte benefice cum sunt albinele și fluturii care ajută la polenizarea plantelor. Lavanda poate fi un companion bun și pentru trandafiri, pe care îi protejează de afide, de exemplu.

Simona-Nicole DAVID

Principalul responsabil în păstrarea calității inițiale a boabelor în silobag este dioxidul de carbon. Acesta se formează în interior, după închiderea ermetică a sacului, fiind un conservant natural prin definiție. Astfel, Grain Bags România garantează o stocare eficientă a cerealelor, fără a exista alte probleme, precum mucegaiul.

Unde se poate amplasa silobag-ul

Silobag-urile vin ca răspuns la temerile fermierilor care nu dispun de un spațiu mare de depozitare. Astfel că, pe un singur hectar se pot stoca 5.000 tone de cereale. Silobag-urile pot fi amplasate direct pe câmp, pe o suprafață bine drenată, tare și uniformă. Spațiile ideale pentru amplasarea acestora sunt pietrișul nisipos, nisipul, betonul și asfaltul.

În silozul de tip sac se pot stoca deopotrivă cereale, furaje, borhot de bere, tăiței de sfeclă, pastă de porumb, porumb siloz, floarea-soarelui, diferite tipuri de deșeuri, sare pentru drumuri și alte materii depozitate în condiții ermetice.

Recolta, depozitată în silobag chiar și 2 ani

Pentru a-și păstra proprietățile și a răspunde cu succes nevoilor fermierului, depozitarea silobag-urilor trebuie făcută cu atenție.

În primul rând, terenul trebuie să fie foarte bine curățat în prealabil, asigurându-ne că nu rămân obiecte ascuțite sau alte lucruri care ar putea perfora sacul și ar pune astfel în pericol calitatea recoltei depozitate. În al doilea rând, terenul trebuie să fie în permanență bine drenat. Dacă aceste reguli simple sunt respectate, silobag-ul va păstra cerealele și furajele în condiții foarte bune chiar și doi ani.

Ce se întâmplă în interiorul silobag-ului după închiderea sa

Silobag-urile sunt silozuri ermetice de stocare, asemeni unor saci de plastic (industriali din polietilenă coextrundată, cu protecție UV), având forma unui tub (cu lungime între 60-120 metri, diametru între 1.2-3 metri și capacitate de stocare de 100-400 tone) de 60 m lungime și 2.74 m diametru.

Datorită închiderii ermetice a silobag-ului, acesta asigură o conservare anaerobă. Mai exact, grație cerealelor care respiră, în decurs de 10-20 de zile, în interiorul silobag-ului, nivelul de oxigen scade și va crește concentrația de dioxid de carbon. În acest mod se va forma în interior un mediu anaerob în care toți dăunătorii vor muri. Dioxidul de carbon este un conservant natural prin definiție, ce va asigura o stocare de calitate înaltă, fără mucegai.

Condițiile meteo nefavorabile nu distrug silobag-ul

Depozitarea silobag-urilor în aer liber este indicată indiferent de condițiile meteorologice. Nici ploaia, nici viscolul și nici soarele nu constituie un pericol pentru recolta depozitată. Uriașii saci sunt rezistenți atât la ploaie, la zăpadă, cât și la razele directe ale soarelui. Nici căldura de +50°C, nici frigul de -50°C nu îi va afecta.

(I.B)

Cu un sistem de irigații rămas la coada listei de priorități, fără reparații, canale goale – acolo unde există, fără îmbunătățiri funciare, fără perdele forestiere, singura soluție rămâne despăgubirea fermierilor afectați de secetă.

După rectificarea bugetară pentru alocarea sumelor de bani, agricultorii care au fost afectați de secetă vor primi sumele ce au fost aprobate și de Comisia Europeană în vară. Sunt 34.647 de fermieri afectați, iar suprafața totală este de 1,2 milioane de hectare.

Potrivit datelor MADR, fondurile alocate se ridică la aproape 1,9 milioane de lei, banii fiind alocați de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de minister pentru anul 2020. Valoarea ajutorului de stat este calculată în funcție de procentul de calamitare, condiția fiind ca acesta să fie mai mare de 30% x cuantumul în lei pe hectar.

Fondurile ce vor fi acordate fermierilor afectați de secetă sunt:

• rapiță – 1.002 lei/hectar (136.501,41 hectare);
• grâu – 925 de lei/hectar (833.213 hectare);
• secară – 925 de lei/hectar (314,5 hectare);
• orzoaică – 951 lei/hectar (16.613,71 hectare);
• orz – 912 lei/hectar (175.680,44 hectare);
• triticale – 805 lei/hectar (5.112,51 hectare);
• ovăz – 772 lei/hectar (628,69 hectare).

Aceste sume destinate fermierilor păgubiți de secetă au fost aprobate de Comisia Europeană în vară, când Ordonanța de Urgență ce reglementa acest aspect a primit aviz favorabil după ce a fost trimisă la Bruxelles.  Vestea bună a fost dată chiar de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferință de presă ținută la Prefectura județului Maramureș în vară. „Exact așa cum am spus, anul acesta vom acorda și despăgubiri; în primul rând, vom acorda despăgubiri pentru secetă în cazul culturilor care au fost afectate. Proiectul Ordonanței de Urgență a fost deja elaborat și trimis la Bruxelles, iar Comisia Europeană l-a și aprobat. În acest moment, așteptăm rectificarea bugetară“, a spus ministrul Agriculturii în cadrul conferinței.

Roșii ecologice din seră maramureșeană

În vizita sa din județul Maramureș, ministrul Adrian Oros a ajuns și la Mircea Munteanu, fermier din Cernești care a reușit să pună pe picioare o investiție ce îmbină tehnologia cu performanța și cu rezultate de excepție. Încântat de ce a văzut la fața locului, ministrul a postat pe platforma de socializare Facebook impresiile sale. Astfel, potrivit mesajului transmis pe pagina sa oficială – Adrian Oros (https://www.facebook.com/nechitaadrianoros/), tomatele obținute din serele fermierului maramureșean se vând ușor datorită calității, ambalării și ritmicității comercializării asigurate de tehnologia de producție aplicată. „Fermierul mi-a prezentat sistemul de irigare prin picurare, de fertilizare și de aplicare a tratamentelor moderne computerizate. Realizarea investiției a permis obținerea unei capacități de producție de tomate pe o suprafață de 7.200 mp, cu o producție medie anuală de aproximativ 320 de tone de roșii și 18.000 de bucăți de salate. Fermierul a beneficiat de fonduri europene nerambursabile, prin AFIR, în valoare de peste 1,39 milioane de euro“, a menționat ministrul în postarea de pe pagina sa de Facebook.

Alune ecologice

Ministrul a mai vizitat și plantația ecologică de alun a unui tânăr maramureșean harnic și hotărât, care l-a determinat să facă un drum și pe dealurile din zona Copalnic Mănăștur. Întors din Italia, tânărul fermier a reușit să ridice în localitatea Lăschia o plantație de alun, în sistem ecologic, pe o suprafața de 2 hectare. Tot ceea ce a făcut până acum, a făcut din ceea ce a agonisit în Italia, de unde s-a întors cu o idee și cu material săditor pentru a se realiza aici, în România. De asemenea, tânărul Dochița are alte 2 hectare pe care a plantat nuci. „Am discutat cu tânărul fermier și cu familia acestuia, care îl ajută. L-am îndrumat către dezvoltarea afacerii cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile pe care le va avea în curând la dispoziție. Sunt convins că în Maramureș, la fel ca peste tot în România, sunt foarte mulți astfel de tineri vrednici, care trebuie ajutați si promovați. Cred cu convingere că păstrarea și dezvoltarea satului românesc depinde de acești oameni și fermele lor de familie. Aceasta va rămâne o prioritate a mea în politicile de dezvoltare durabilă a mediului rural“, a mai spus ministrul pe platforma Facebook.

Simona Nicole DAVID

Fermierii din Prahova pierd anual milioane de euro din cauza rachetelor antigrindină. Deși a fost conceput pentru a ajuta recoltele, sistemul antigrindină este total deficitar din acest punct de vedere, agricultorii susținând că utilizarea în forma actuală provoacă secetă, trage un semnal de alarmă Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil. Se trage și acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atomosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an. Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova“, declară Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„De ani de zile de când acest sistem este activ la noi în zonă urmărim nivelul precipitațiilor și efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase. În perioada în care lucram cu o tehnologie foarte simplă, cu o singură fertilizare în toamnă și una în primăvară, niciodată nu am avut producții mai mici de 5-6 tone la hectar la grâu și 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexă, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grâu și 6-8 la porumb din cauza secetei“, explică Adrian Mocanu.

O investiție importantă...

Sistemul național antigrindină, una dintre investițiile majore ale statului, este prezentat drept cea mai bună soluție în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi. Chiar dacă a fost anunțată de către autorități ca o măsură eficientă pentru fermieri și culturile acestora, adevăratele consecințe ale sistemului, extrem de costisitor, sunt omise de către guvernanți.

În fiecare an, dar mai accentuat în ultimele luni, fermierii trag semnale de alarmă referitoare la efectele produse de sistemul antigrindină, însă guvernanții nu vor să-i asculte. „Am semnalat această problemă către Ministerul Agriculturii și chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros că se va întâlni cu noi pentru a-i expune problema, însă nici până la acest moment nu avem o discuție clară, o evaluare sau o rezolvare. Ni se pare normal ca, dacă acest sistem antigrindină a fost conceput pentru a ne ajuta, să fim totuși și noi ascultați în legătură cu efectele pe care le produce“, mai spune Adrian Mocanu.

Proteste publice împotriva sistemului antigrindină

După ce fermierii din județul Prahova au observat efectele negative pe care acest sistem le generează, au hotărât să aibă o inițiativă publică: „Suntem complet nemulțumiți de efectele tragerilor cu rachetele așa-zise antigrindină și de faptul că nu suntem ascultați. Dacă această situație continuă, suntem hotărâți să pornim proteste de anvergură. Nu mai putem tolera o situație care produce prejudicii atât de mari, indiferent de banii care au fost cheltuiți inutil pentru aceste stații“, mai adaugă Adrian Mocanu.

Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivității culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România în această toamnă și în anii care vor urma. Fermierii susțin că acțiunile guvernanților sunt orientate împotriva propriilor cetățeni, fiind o adevărată amenințare la adresa securității alimentare din România și solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgență măsuri în privința închiderii stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină.

Replica oficialilor

Sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semimilitarizat, fără a se trage la întâmplare, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros la un post național de televiziune, potrivit Rompres. Iar reacţia ministrului vine la scurt timp după ce reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România au susţinut că rachetele antigrindină au provocat secetă în judeţul Prahova.

„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Există o monitorizare atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile“, a spus ministrul. Acesta a subliniat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut astfel de reclamaţii.

„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină“, a afirmat Oros. Oficialul susţine că sistemul este bun şi funcţional: „De când am venit la minister am verificat de nenumărate ori acest lucru." Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a mai spus că toţi cei care vor fi afectaţi de secetă vor primi despăgubiri. „Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID pentru celelalte sectoare din agricultură“, a mai arătat Oros.

Ion Bogdan

În vizita de la IndAgra 2018 am găsit Compania Fertichem Fundulea. Am fost foarte curios să-i cunosc deoarece eu știam Fundulea ca cea mai dezvoltată platformă a cercetării agricole, cu trei unități naționale în domeniul cerealelor și plantelor tehnice, al culturii și industrializării sfeclei de zahăr și al substanțelor dulci, precum și în domeniul plantelor medicinale și aromatice, dar nu știam că are și fabrică de îngrășăminte foliare.

Într-adevăr, de puțin timp, în cadrul Societății Comerciale Kemcristal SRL a luat ființă o secție pentru fabricat îngrășăminte foliare.

A venit un grup de chimiști, în frunte cu ing. chimist Norocel Marinescu, care a lucrat timp de 20 ani la una dintre cele mai importante platforme chimice, „Oltchim Rm. Vâlcea“, și a început această activitate.

Produsele realizate sunt îngrășăminte foliare chelatizate și nu conțin clor sau sodiu. Le prezentăm în Tabelul nr. 1.

Pentru a verifica efectul aplicării acestor îngrășăminte asupra plantelor de cultură, au încheiat un contract de testare-experimentare cu USAMV Timișoara pentru a fi siguri de acuratețea rezultatelor obținute, în condiții de experimentare riguroasă, de profesioniști de înaltă clasă.

Am preluat datele primare furnizate de Universitatea Agrochimică Timișoara, cu rezultatele obținute în testarea-experimentarea riguroasă, în trei repetiții, le-am prelucrat, centralizat și iată care sunt rezultatele:

La grâul de toamnă

Cultura de grâu a fost amplasată pe terenul Fermei didactice a USAMV Timișoara, în parcele de câte 200 m2 în 3 repetiții. S-a cultivat soiul SOFRA de la Compania Caussade, semănat pe 31 octombrie 2017. Solul este de tip Cernoziom gleizat care conține 3,3% humus și are pH-ul 6,16. S-a fertilizat în toamnă cu îngrășământul complex 15:15:15 în cantitate de 150 kg/ha, iar în primăvară cu 100 kg/ha azotat de amoniu. S-au efectuat două fertilizări cu îngrășăminte foliare, 3-7 l/ha în 200 l de apă, în variantele prezentate în Tabelul nr. 2.

Din tabel rezultă că producția a sporit cu 33-45% față de martor, prin aplicarea îngrășămintelor foliare, masa hectolitrică, conform standardului în vigoare, este foarte bună la variantele 1, 3, 4 și 5, adică este mai mare de 78 kg/hl, iar la V 2 este bună, adică peste 75 kg/hl.

În ceea ce privește conținutul în gluten umed, toate variantele care au primit îngrășământ foliar se încadrează în categoria foarte bune, adică au peste 25%. În mod deosebit se evidențiază V4 care conține Zn și care realizează cea mai mare producție, cu mai mare masă hectolitrică și conținutul cel mai ridicat în gluten umed.

La floarea-soarelui

Cultura a fost amplasată tot pe terenul Fermei didactice a Universității Agronomice, cu parcele de 24,5 m2, în trei repetiții. Solul are un conținut în humus de 3,6% și are pH-ul de 6,80. S-a folosit hibridul NEOMA de la Compania Syngenta, la o densitate de 58.000 semințe/ha și s-a semănat pe 25 aprilie 2018. Terenul a fost fertilizat în toamnă cu îngrășământul complex 18:46:0. S-au efectuat două fertilizări foliare cu 3-7 l/ha cu variantele cuprinse în Tabelul nr. 3.

Din tabel rezultă că nivelul producției a crescut cu 30-42%, iar conținutul în ulei cu 3-5% față de martor. Se remarcă V2 și V4 care au în conținutul lor microelementul Bor.

La rapiță

S-a aplicat aceeași tehnică experimentală, cu parcele de 10 m2 în 3 repetiții, și s-a semănat pe 2 septembrie 2017, folosind hibridul FACTOR de la KWS. S-a fertilizat în toamnă cu îngrășământul complex 15:15:15 în cantitate de 150 kg/hectar. Densitatea a fost de 48 plante/m2, care au produs 5-7 ramificații/plantă, cu 130 silicve/plantă, cu 15-18 semințe/silicvă. S-au aplicat îngrășăminte foliare conform Tabelului nr. 4, (vezi tabel în revistă) din care rezultă că nivelul producției a crescut cu 9-42%, iar conținutul în ulei cu 8-30%. Se remarcă V6 care a primit două tipuri de îngrășăminte foliare.

Din literatura de specialitate se cunoaște că îngrășămintele foliare participă doar cu 3-5% la totalul elementelor nutritive consumate de plante, dar participă cu 20-35% la creșterea producției și aceasta datorită creșterii capacității plantelor de asimilare radiculară a elementelor nutritive din rezerva solului prin efectele complexe produse în procesul metabolic de către ionii și moleculele asimilate prin frunze.

În cazul de față, se constată procente și mai ridicate de creștere a producției, de peste 40%, dar și a calității acesteia prin conținutul în gluten umed de grâu și în ulei la floarea-soarelui și rapiță.

În ceea ce privește eficiența economică, dacă ne referim la floarea-soarelui, la o producție suplimentară de 1.130 kg/ha, cu prețul de 1,40 lei/kg, rezultă un plus de peste 1.580 lei/hectar. Asemănător este și la grâu și rapiță.

Cunoscând că 1 l de îngrășământ foliar costă 8 lei + TVA, rezultă o rentabilitate foarte mare.

Considerăm necesară repetarea acestor testări, ca după mai mulți ani să se poată trage cele mai reale concluzii.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Ștefan Stănescu este un tânăr fermier din județul Olt, care a renunțat la culturile clasice – porumb și floarea-soarelui în favoarea năutului și grâului dur. Nu întâmplător, ci pentru că acestea din urmă oferă recolte bogate în zona în care își desfășoară activitatea, iar producția merge la export cu un preț mai bun.

Cel mai mare producător de năut

Activitatea fermei de familie Agromec Vișina a început în anul 1991, iar acum de managementul firmei se ocupă Ștefan, care coordonează 3.400 ha. Suprafața în arendă este întinsă pe raza a 8 localități, iar principalele culturi sunt: grâul – 75% din suprafață, rapița – 25 %, iar la culturile de primăvară, năut, linte, ricin. Pe acestea din urmă fermierul le-a ales pentru că, după cum spune, sunt culturi care se pretează mult mai bine în sudul județului Olt, unde arșița își face simțită prezența frecvent în timpul verii. Din acest motiv a și renunțat la clasicele culturi de porumb și floarea-soarelui.

„Ca suprafață, pot spune că grâul este principala cultură din fermă, dar ca importanță este năutul. De ce? Pentru că acesta se pretează în zona noastră, avem producții bune și îl comercializăm cu un preț bun. Nu trebuie să uităm că în zona noastră se semăna năut și înainte de ’89, dar s-au întrerupt relațiile comerciale și nu a mai fost interes pentru această cultură. Noi vrem să o readucem în atenție, pentru că randamentele pe hectar sunt foarte bune. Este o cultură premergătoare foarte bună pentru grâu, chiar mai bună decât mazărea și ajută ferma și pentru subvenția pe înverzire. De exemplu, anul trecut am avut o producție de 2,6 tone/ha și am primit 550 euro/tonă. Chiar dacă costul seminței este mai mare, cel al inputurilor este mai mic, undeva în jur de 2.000 de lei“, a precizat Ștefan Stănescu.

Rezultatele din fermă l-au determinat pe acesta să producă și sămânță pe 600 ha din cele 780 semă­nate cu năut. Colaborarea cu fermierii nu se oprește doar la furnizarea seminței și oferirea sfaturilor pentru a obține producții bune, ci presupune și preluarea mărfii pentru a fi comercializată în țări precum Liban, Maroc, Africa de Sud, India și China. „Nu vindem direct de pe câmp năutul, îl ducem la noi în fermă, unde avem o stație de condiționare și vom mai achiziționa una mai performantă, astfel încât să livrăm și un produs de foarte bună calitate. Toată marfa merge la export, avem contracte încheiate și de aceea spun că năutul este cea mai importantă cultură din fermă“, a adăugat tânărul fermier.

Despre cultura din acest an și modul cum se prezintă ne-a vorbit șeful de producție, Dan Zăviceanu: „Năutul se prezintă destul de bine în acest an. Am semănat la început de aprilie, asta pentru că la jumătatea lunii martie pe câmp era zăpadă. În mod normal se poate semăna începând cu 10 martie. Chiar dacă nu prea a avut precipitații, răsărirea este destul de bună. Pot spune că este o cultură relativ simplă, dar nepromovată, care cred că poate ajuta orice fermier. Spun asta pentru că năutul nu este o plantă iubitoare de apă, deci se pretează mai ales în zona noastră. De asemenea, nu prezintă problema căderii și a scuturării și, fiind o plantă leguminoasă, nu prea are nevoie de multe tratamente. Este o cultură foarte bună și rentabilă, dar trebuie menționat că se adresează fermierilor din sudul României, unde e și seceta cea mai mare. Noi am arat, fertilizat și discuit din toamnă, apoi în primăvară am intrat direct la semănat, fără nicio altă lucrare a solului. Năutul are nevoie doar în prima parte a procesului de vegetație de azotat de amoniu, noi am aplicat 100 kg/ha, dar atât! Nici cu dăunători nu prea are de a face năutul, anul acesta am avut doar un atac de rățișoară. Noi dăm un singur insecticid preventiv. La recoltat, năutul trebuie să fie foarte curat și bobul de o anumită mărime pentru a obține și un preț corect“.

Un alt avantaj al năutului pe care ni l-a precizat Ștefan Stănescu este faptul că la această cultură nu se pot înregistra furturi și pagube, pentru că nici măcar oile nu consumă năutul direct de pe câmp pentru că este o plantă amară.

Și la mazăre fermierul oltean a obținut anul trecut o producție mulțumitoare, 5.200 kg/ha, dar chiar și așa a renunțat să mai semene această plantă pe o suprafață însemnată, tocmai pentru că este mai rentabil năutul.

Pentru a oferi sămânță agricultorilor interesați de această cultură fermierul colaborează cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Drăgănești Vlașca și 90% din suprafață este semănată cu soiuri românești de năut.

Grâul dur – a doua vedetă a fermei

Dacă năutul a devenit cea mai importantă cultură în fermă, grâul rămâne planta semănată pe cea mai mare suprafață – 1.700 ha. „Anul trecut am avut rezultate bune la grâu, o medie de 6 t/ha. Pe 30% din suprafață semănăm soiuri românești, iar diferența cu soiuri străine care au un potențial de producție ceva mai ridicat. Cea mai mare producție am obținut-o anul trecut cu soiul Avenue de la Limagrain, aproximativ 9 t/h, motiv pentru care în acest an ne-am hotărât să producem și sămânță din acest soi“, a menționat Ștefan Stănescu.

De anul trecut coordonatorul fermei a ales să semene și grâu dur, acel grâu special pentru paste, pentru care se poate obține un preț mai mare decât pentru grâul obișnuit.

„Începând de anul trecut am semănat și grâu dur pentru că și el preferă zonele fără precipitații. De exemplu, în Italia se produc 4 milioane de t/an, dar consumul este de 10 milioane de tone, necesar pe care evident și-l asigură din importuri. De aceea ne-am și axat pe această cultură. Am observat că avem producții bune, chiar și fără precipitații. Anul trecut am avut 4.200 kg/ha, dar a compensat foarte mult prin preț, pentru că am obținut 225 euro/tonă. Singurul dezavantaj pe care l-aș putea enumera ar fi faptul că la recoltat necesită prioritate pentru că o scurtă ploaie ar putea să-i spele sticlozitatea și ar deveni grâu furaj, ăsta e riscul lui“, a mai declarat fermierul.

Anul acesta Ștefan Stănescu a semănat 400 ha cu grâu dur, soiul Auradur de la Probstdorfer, și speră să obțină o producție de 5 t/ha.

Pe lângă năut și grâu, principalele culturi, Ștefan Stănescu mai cultivă și rapiță, o cultură care îi asigură producții mulțumitoare în fiecare an. „Anul acesta am semănat rapiță pe 1.100 ha și pot spune că este o cultură care ne aduce satisfacții; anul trecut am obținut o medie de 3.700 kg/ha. Cred că și în această vară vom avea o producție asemănătoare pentru că în campania trecută am făcut un top al producțiilor și așa am ales să semănăm o serie de hibrizi de top de la care așteptăm aceleași rezultate, a mai declarat tânărul fermier.“

Întrebat cum se descurcă cu forța de muncă, o problemă tot mai mare în rândul fermierilor, acesta a specificat faptul că are marele avantaj al vechimii fermei, iar oamenii au ales să îi rămână alături și să lucreze la Vișina.

În ceea ce privește echiparea fermei, aceasta dispune de 9 combine și 14 tractoare, semănători de păioase, mașini de erbicidat și multe alte echipamente pentru prelucrarea solului. Dar pentru că agricultura digitală nu este un termen necunoscut pentru tânărul fermier, acesta a implementat în propria fermă și o aplicație care are rolul să îi ușureze activitatea și să reducă costurile. Despre Agriso, căci despre această aplicație este vorba, vom detalia în următorul număr al revistei.

Larissa SOFRON

Are o experiență de peste 20 de ani în agricultura ecologică, inovează permanent, găsește soluții să-și mărească rentabilitatea și vinde 80% din recolte la export. Motive suficiente să aflați de la Aurel Petruș din Călărași (1.300 ha cultivate în sistem ecologic) cum face să asocieze mai multe plante pe aceeași suprafață, obținând o serie întreagă de beneficii.

– V-ați specializat pe culturi duble, dar și pe culturi asociate. Aș vrea să vorbim despre combinația mazăre cu camelină. Ce avantaje prezintă acest tip de tehnologie?

– În cazul nostru mazărea și camelina sunt culturi premergătoare, pentru că după ele vom semăna la începutul lunii iulie soia, în sistem irigat. Așadar, pe acest lot vom merge pe cultură dublă. Cultura de mazăre și camelină este pentru mulți dintre fermieri din agricultura convențională o noutate, dar ea se practică mult în sistemul ecologic și cei care practică acest tip de agricultură sunt convins că știu despre ce vorbesc.

– De ce ați ales această asociere?

– Sunt mai multe beneficii de care trebuie să profităm. Avem o mazăre de toamnă franțuzească, soiul Baltrap, de tip afilă, care stă în „picioare“ până la recoltare, dar am asociat-o cu camelina (camelina sativa sau inișorul) din mai multe motive. În primul rând inișorul are un efect repelent pentru gărgărița mazărei și în felul acesta profităm de o combatere biologică pentru cultura de mazăre. Al doilea beneficiu pe care îl urmărim de la camelină este susținerea pe care o poate oferi mazării. Camelina are o tulpină foarte rezistentă și poate susține mazărea chiar și când păstăile sunt formate. Fără această susținere mazărea spre maturitate, la formarea păstăilor, cade și e greu de recoltat. Cu ajutorul camelinei ea va rămâne în picioare, lanul va rămâne vertical și recoltarea se face foarte ușor. Al treilea beneficiu pe care îl avem de la camelină este că îi valorificăm și sămânța de camelină. Avem contract pe ea, în Germania se obține uleiul de camelină, care conține Omega 3 și Omega 6, motiv pentru care este adăugat în cantități mici în uleiul de floarea-soarelui sau rapiță. Tot la capitolul beneficii aș adăuga și faptul că prin această asociere reușim să valorificăm de două ori aceeași suprafață.

– Cum faceți separarea celor două plante după recoltare?

– Plantele ajung la maturitate în același timp, se recoltează împreună, iar separarea se face foarte ușor pentru că mărimea boabelor diferă foarte mult (camelina este un pic mai mică decât sămânța de lucernă). Banii pe care îi obținem de pe sămânța de camelină acoperă toate costurile pe care le facem cu întreaga cultură. Mazărea este deja „un bonus“.

– Mazărea o vindeți tot la export?

– Da, o mare parte pleacă în Germania, o altă parte merge către ferma de găini ouătoare pe care o avem.

– Ce ar trebui să știe fermierii despre culturile duble?

– În primul rând aceste culturi duble le putem face doar în condiții de irigare. Noi mergem pe această tehnolo­gie pentru că beneficiem de o climă extraordinară și există timp suficient (lunile iunie, iulie, august – 90 de zile) pentru a veni cu plante care au perioada de vegetație în acest interval.

– Dacă vorbim de culturi duble, ce ar merge cel mai bine?

– Avem la ora actuală trei culturi pe care le semănăm ca și culturi duble: soia, sfecla roșie, porumbul zaharat și meiul. Mai nou, avem o cerere de mei pentru con­sum uman și care ne garantează prin producțiile obținute un câștig destul de bun. Pentru acestea tehnologia de cultură este un pic diferită față de cultura obișnuită, dar noi facem doar pe sistemul de arătură. Și pentru cultura dublă arăm la o adâncime de 18-20 cm, cât mai repede, semănăm la fel de repede și apoi urmează irigatul care ne asigură răsărirea și dezvoltarea în condiții normale. Urmează pentru cultura de sfeclă și porumb lucrările de întreținere și combatere a buruienilor. Nici nu amintesc de combaterea bolilor și a dăunătorilor, pentru că în cultură dublă nu avem de-a face cu așa ceva. Și nu trebuie să uităm că zona în care ne aflăm este destul de lipsită de precipitații, cu vânt, ceea ce ne ajută ca plantele să rămână uscate și nu sunt predispuse la atacuri de boli și dăunători.

– Care este norma de irigare pe care o aplicați?

– Normele sunt diferite, se începe cu o normă mică, de răsărire, apoi eu recomand mai multe irigări cu norme mai mici. Nu recomand norme mari de udare, pentru că reprezintă o pierdere de apă.

– Ați încercat și alte asocieri între plante în afară de mazăre și camelină?

– Da, am mai încercat în primăvară cultura de linte cu camelină cu aceleași beneficii. În plus, mai avem în fermă o cultură de rapiță cu lucernă, despre care pot să spun, după al doilea an de experiență, că lucrurile stau foarte bine privind fertilizarea pe cale naturală a solului, cu cheltuieli foarte mici.

– Ce producții estimați la mazăre și camelină?

– Cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să obținem 2.500-3.500 kg/ha la mazăre și 500-700 kg/ha la camelină. Acest nivel de producție este foarte rentabil pentru noi.

– Anul trecut ați avut mai mult sau mai puțin?

– Anul trecut am avut mai puțin, pentru că nu am semănat în această asociere mazărea de toamnă și, deși estimasem peste 3.500 kg/ha, în preajma recoltatului a căzut și am reușit să recoltăm doar 2.500 kg/ha. În cazul nostru, pentru că suntem într-o zonă cu vânt puternic, fără susținere din partea altei culturi, pierderile la mazăre pot fi și de 20-30%.

– Aveți probleme cu păsările în perioada recoltării?

– Există o mare problemă cu păsările la nivelul fermei, dar nu la cultura de mazăre și camelină. Pot spune că este o situație alarmantă privind atacul ciorii de semănătură și nu suntem singurii. În ultimii doi ani am avut mari probleme la porumb, am fost nevoiți să întoarcem cultura, mai ales că sămânța este netratată. Trist este că nu se face nimic legat de răspândirea acestei păsări, care are și părțile ei bune, dar care prin înmulțirea ei devine un dușman al fermierilor.

– Nu ați găsit nicio soluție în acest sens?

– Lângă fermă am găsit o soluție pe care o pot recomanda și altora. Trebuie să știți că dacă nu este lăsată să stea în cuib dacă este deranjată timp de 10 zile, noaptea mai ales, și asta se face cu niște lanterne foarte puternice și zgomot, pleacă, își face cuib în altă parte. Asta este o metodă de combatere ecologică.

– Văd că aveți și rapiță în lanul cu mazăre și camelină. De ce și în ce proporție?

– Este o rapiță sălbatică, o putem considera buruiană în cultura de mazăre, infestarea este de 2-3%, dar de această dată pot spune că și rapița sălbatică are un efect pozitiv, ca și camelina – susține mazărea. Mai mult de atât, fiind și o sămânță foarte mică, se separă foarte ușor de boabele de mazăre.

– Dacă mergeți pe această asociere este clar că trebuie să aveți un utilaj care să separe cele 2-3 tipuri de semințe. Cam care este investiția într-un astfel de echipament?

– Vorbim de o investiție destul de mare, dar o masă gravimetrică nu costă mult, unii și-au confecționat-o singuri. Dacă ne gândim la o stație de sortare, investiția ajunge la 200.000 euro.

Patricia Alexandra Pop

În majoritatea sectoarelor agricole, luna martie echivalează cu pregătirea terenului pentru semănat și debutul campaniei de însămânțare pentru culturile de primăvară. Știm cu toții că pentru a avea recolta dorită este nevoie să facem la timp toate lucrările solului, dar ce se întâmplă când avem probleme în a le executa corect, din cauza stării solului?

• Ai solul greu, tasat, ce nu se pregătește corespunzător, fiind nevoie de mai multe treceri;
• Ai băltiri;
• Ai un pH acid: între 3 și 6.5;
• Folosești/ai folosit fertilizanți din categoria azotaților, sulfaților etc;
• Ai viermi sârmă, ai buruieni ca și mușețelul, coada calului, barba ursului, volbură, păpădie, etc. ;
• Ai blocaje ale elementelor nutritive în sol.

Cunoaștem bine provocările cu care te confrunți și știm că vrei un produs de calitate la un preț de bun simț , care să iți rezolve aceste probleme și la final să aducă profit! Nu te gândi că ai un sol ideal, pentru că așa este el, din geneză.  Aciditatea unui sol poate fi naturală dar mai ales artificială. De la îngrășăminte (cu pH-uri foarte scăzute), ploi (acide sunt toate), inputuri agricole ce favorizează acidifierea, băltirile și destructurarea solului.

Cu o experiență de peste 150 de ani în domeniu, Grupul Carmeuse este lider mondial în oferirea soluțiilor și serviciilor pe baza calciu. Cu sediul în Louvain la Neuve, Belgia, compania coordonează peste 90 de facilitați de producție pe teritoriul a 18 tări, iar în România deține 3 fabrici în care se produc o gama largă de produse destinate amendării solului, dezinfecției și uscării așternutului animalelor și îngrijirii gospodăriilor personale (grădini/livezi/gazon). Experiența îndelungată și specialiștii noștri în domeniu ne-au ajutat să dezvoltăm cele mai inovative soluții pentru rezolvarea problemelor solului, TerraCalco® 95 fiind cel mai nou amendament special creat în acest sens, recunoscut deja din 2016 drept produsul anului în agricultură, în Ungaria. De asemenea, sutele de fermieri din toate colțurile României, care l-au folosit deja și îl vor folosi în continuare, ne sunt martori.  

Este un lucru știut că amendarea crește productivitatea solului. Un pH neutru (6,8 - 7,2) crește cantitatea de nutrienți disponibili și îmbunătățește structura solului, maximizând potențialul de producție. De asemenea, aceste valori ale pH –ului conferă o viață microbiană crescută (practic, într-un astfel de sol resturile vegetale vor fi descompuse rapid) precum și o înmulțire a animalelor mici din sol, responsabile cu procesele de afânare.  

TERRACALCO® 95 este singurul amendament pe baza de calciu pur, cu substanță activă de 97,8%, care poate să crească pH-ul cu 1 unitate, la o doză de o tonă la hectar, într-un timp foarte scurt. Primele efecte se văd la doar două luni după aplicare, după cum atestă și mulți dintre fermierii care l-au aplicat. Datorită structurii sale granulate, cuprinse între 2 și 8 mm se poate aplica direct cu mașinile agricole pentru îngrășăminte, fiind folosite doze relativ mici, cuprinse între 0.5 și max. 2 tone la hectar, în funcție de cartarea agrochimică.

Cu alte cuvinte, dragă fermierule, noi, Carmeuse precum și toți fermierii care l-au folosit, iți recomandăm din suflet TERRACALCO® 95. Viitorul îl creăm acum!

Carmeuse Romania

Str. Carierei Nr. 127A, 500052 Brasov, Romania
Tel: +40 268 516 841 Mob: +40 757 929 157
Email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Web: http://www.carmeuse-agriculture.com/ro

Începem noul an cu prezentarea fermierilor campioni din județele Constanța, Tulcea, Teleorman și Ilfov. În aceste zone, hibrizii Pioneer au oferit agricultorilor recolte mulțumitoare, iar la proba cântarului producția obținută pe fiecare parcelă a asigurat un bun venit fermei.

În localitatea Căscioarele - județul Constanța, Iulian Constantinescu a devenit fermier campion cu ajutorul hibridului P9903, care i-a asigurat producția de 10.690 kg/ha. “Lucrez 90.53 ha, iar porumb am semănat anul trecut pe 23.37 ha. Astfel că am început cu arătură de toamnă, la 30 cm, și am efectuat o trecere cu discul. Am continuat în primăvară cu o trecere cu combinatorul, am semănat în jurul datei de 15 aprilie și tot atunci am fertilizat – 200 kg/ha, complex triplu 15. Am aplicat 2 erbicide, unul pentru frunză lată și altul pentru costrei, dar și 2 tratamente cu îngrășământ foliar, în faza de 8-10 frunze, al doilea a fost aplicat la o distanță de 7 zile față de primul”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că porumbul nu a beneficiat de irigații, iar recoltatul a avut loc în jurul datei de 12-13 octombrie. A fost mulțumit de modul în care s-a dezvoltat cultura și din acest motiv în 2018 va miza tot pe hibridul P9903.

Tot în județul Constanța, agricultorul Jean Marc Lacrouts a devenit fermier campion obținând recolte foarte bune cu 3 hibrizi Pioneer: P9911 – 10.300 kg/ha, P9903 – 10.000 kg/ha, P9537 – 9.000 kg/ha. Acesta lucrează 938 ha, dintre 167 ha au fost semănate cu porumb. “În toamnă am arat, apoi în primăvară, luna martie, am aplicat superfosfat - 150 kg/ha și uree 150 kg/ha incorporat în patul germinativ, iar la semănat am aplicat 150 kg/ha complex 8.24.24 și microgranulate, după care la stadiul de 3 frunze am aplicat și 150 kg/ha azotat de amoniu. Am semănat în prima săptămână a lunii aprilie, iar cultura a mai beneficiat  de 2 erbicide, dar al doilea erbicid doar pe anumite parcele. Nu am mai aplicat tratamente de nici un fel și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 septembrie. Anul acesta voi semăna 90 ha de porumb și am ales aceeași hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

În județul Tulcea, Tudor Florentin a devenit fermier campion hibridul P9537 i-a asigurat producția de 10.100 kg/ha. Acesta lucrează în localitatea Niculițel 133 ha, dintre care porumb a semănat pe 25 ha. “În toamnă am scarificat și am arat la 25 cm,  am continuat cu pregătirea terenului, înainte de semănat am aplicat 100 kg/ha de complexe 14.20.0 și am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat 2 erbicide în postemergență, dar în perioade diferite și am efectuat un tratament cu fungicid și foliar, atunci când am efectuat și a doua erbicidare. Cultura a fost în neirigat, dar a beneficiat de 3 treceri cu prășitoarea, tot atunci am și fertilizat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul acesta voi semăna 30 ha cu porumb, am optat pentru hibridul P9537 plus un nou hibrid din portofoliul companiei Pioneer”, a declarat fermierul campion.

În județul Teleorman, fermier campion a devenit Cristi Isvoranu din localitatea Sfințești, care a obținut 10.980 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 400 ha, pe 150 am semănat anul trecut porumb. Am fost mulțumit de cum s-a comportat cultura, dar și de producție. Mai întâi am discuit, am efectuat o lucrare cu subsolierul, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii martie, atunci am dat și 200 kg/ha de uree. În vegetație am mai aplicat 200 kg/ha de azotat de amoniu în faza de 8-10 frunze, dar și un foliar. Am mai aplicat erbicide în preemergență și postemergență și doar atât, fără altfel de tratamente. Această producție am obținut-o în irigat, dar am irigat doar atunci când a fost cazul. Am recoltat în prima parte a lui octombrie. Pentru acest an am comandat deja sămânța, am ales tot hibrizii Pioneer , dintre care P0412 și P0023, și voi semăna 150 ha”, a conchis fermierul teleormănean.

Tot în județul Teleorman a devenit fermier campion și Adi Spânu, care a obținut 10.100 kg/ha cu hibridul P9537.

În localitatea Ștorobăneasa, județul Teleorman, domnul Aurel Magereanu a obținut 10.000 kg/ha cu hibridul P0412. “Anul trecut am semănat porumb pe 170 ha și am ales numai hibrizi Pioneer. Am început cu arătura, și am încercat să mențin apa în sol, de aceea pe unele sole am intrat direct cu combinatorul, unde nu s-a putut, am discuit și apoi am trecut cu combinatorul. Fertilizarea de bază am făcut-o cu 300 kg/ha de uree,  iar de semănat am semănat la sfârșitul lunii martie, pentru că temperaturile au permis acest lucru. Doar pe o porțiune de 50 de ha, am mai fertilizat la semănat, iar producția trebuie să spun că a fost mai bună. Am erbicidat și preemergent și postemergent. Pe o solă am mai fertilizat. Nu am aplicat tratemente, am prășit o singură dată, dar nu pe întreaga suprafață. Am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a punctat fermierul campion. Pentru campania din 2018, fermierul a precizat că va semăna porumb pe 250 ha și va alege tot hibrizii Pioneer.

Și în județul Ilfov agricultorii au obținut producții bogate cu hibrizii Pioneer. Fermieri campioni au devenit aici Cosmin Iancu, care a obținut 10.600 kg/ha cu hibridul P9903, și Eugen Voicu, căruia hibridul P9911 i-a oferit producția de 10.100 kg/ha.

“Lucrez 1.100 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 300. În toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară devreme am discuit și am fertilizat cu 200 kg/ha de complexe 20.20.0, am incorporat cu combinatorul și imediat am însămânțat, începând cu 5 aprilie. Am erbicidat în preemergență, la faza de 6 frunze unde a fost cazul am mai aplicat un erbicid, iar la faza de 8 frunze am efectuat o prașilă și fertilizare cu 180 kg/ha azotat de amoniu. Toată suprafața a fost în neirigat și am recoltat în prima jumătate a lunii septembrie, iar campania de recoltare a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion, Cosmin Iancu. Mulțumit de modul în care s-au comportat hibrizii Pioneer, fermierul a ales pentru ca în acest an să semene hibrizii P9903 și P9537, însă pe 250 ha pentru că așa îi permite rotația culturilor.

Anul 2017 a fost anul producțiilor record, mai ales la porumb unde la nivel național rezultatele obținute au depășit așteptările multor agricultori. Hibrizii de porumb Pioneer au oferit producții record în toate zonele țării, motiv pentru care dăm startul prezentărilor fermierilor campioni. Începem cu sudul țării, județele Ialomița și Călărași, unde hibrizii P0023, P0937, P9903, P9537, P0412, și P9911 au oferit producții de peste 11 tone/ha.

Primul fermier campion din județul Călărași este domnul George Alexandru din localitatea Ulmu. Acesta a obținut 15.800 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 550 ha, iar porumb am semănat 150 ha, doar cu hibrizi Pioneer. Pot spune că am respectat cantitatea de azot, fosfor și potasiu ce trebuia aplicată, deci chiar o tehnologie ca la carte. La semănat, pe 26 martie, am aplicat 220 kg/ha complexe, iar la prășit, în luna mai, am mai aplicat 200 kg/ha. Cultura a fost în neirigat și a beneficiat doar de un singur erbicid. Am semănat porumbul după rapiță și nu am întâmpinat niciun fel de problemă, am fost foarte mulțumit și de cum s-a comportat cultura și de producție. De aceea, pentru anul viitor am achiziționat deja sămânța pentru 230 ha, și am ales hibrizii P0023, P9903, P9911 și P0023”, a punctat fermierul campion.

Tot în județul Călărași, localitatea Vâlcelele, fermier campion a devenit și Florin Moldoveanu. Acesta lucrează 410 ha, cu porumb a avut 160 ha, iar cu hibridul P0023 a obținut 14.800 kg/ha în neirigat. “Păioasele au fost culturi premergătoare, am arat și tăvălugit în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am aplicat azotat, 250 kg/ha. Am semnat la începutul lunii aprilie, densitatea de 70.000 boabe germinabile/ha, și am mai dat 200 kg/ha complexe 18.46.0. Cultura a mai beneficiat de îngrășământe microgranulate starter, erbicide, unde am aplicat în funcție de solă, preemergent și postemergent, și am mai aplicat un insecticid și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la jumătatea lunii septembrie și am terminat la 1 octombrie”, a declarat Florin Moldoveanu. Anul viitor va semăna 180 cu porumb, iar hibrizii pe care i-a ales sunt P0023, P9911 și P9903.

Adrian Georgescu a devenit fermier campion în județul Ialomița, deoarece a obținut 14.600 kg/ha cu hibridul P0937 și 13.200 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 2.500 ha, iar cu porumb am semănat anul acesta 550 ha. Am semănat după cultură de porumb, dar și după soia și nu am avut nici un fel de probleme pe parcursul procesului de vegetație. Am început pregătirea patului germinativ încă din toamnă, atunci când pe jumătate din suprafață am aplicat TSP -200 kg/ha  și primăvară am aplicat azot substanță brută 200 kg/ha. Am erbicidat, și am aplicat 3-4 tratamente în funcție de solă. Din toată suprafața, doar 85 ha nu au beneficiat de irigații, dar și acolo am obținut 13.200 kg/ha cu P9903. Anul viitor voi semăna tot 550 ha cu porumb și voi merge pe aceeași hibrizi,” a specificat fermierul campion.

Cristian Ionuț Constandache a devenit fermier campion datorită producției de 14.390 kg/ha obținută cu hibridul P9911. Acesta își desfășoară activitatea în judeșul Ialomița, iar anul acesta a semănat 1.000 ha cu porumb. “În toamnă am arat sau scarificat, în funcție de solă, și am discuit, iar în primăvară am fertilizat, am aplicat 2 tipuri de complexe, 20.20.0 cu sulf în cantitatea de 200 kg/ha, apoi am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat, 70.000 boabe germinabile/ha la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Am mai aplicat culturii 2 erbicide, în unele sole și preemergent și postemergent, un tratament foliar cu zinc în faza de 6-8 frunze, dar și 2 fertilizări cu azotat de amoniu, prima aplicare în stadiul de 6-8 frunze, respectiv 6-8 frunze. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat pe parcursul lunii septembrie, campania de recoltare a durat 3 săptămâni”, a declarat agricultorul.

Un alt agricultor din județul Ialomița care a devenit fermier campion la porumb este domnul Nicolae Stoica, care a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.700 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 640 ha, cu porumb am avut 180 ha, semănate după culturi de porumb, păioase sau rapiță. Am arat în toamnă, iar în primăvară am intrat cu combinatorul, apoi am fertilizat 180 kg/ha nitrocalcar și am discuit. La semănat, în perioada 28 martie -15 martie, am mai aplicat 180 kg/ha complexe 20.20.0 și un îngrășământ starter. După semănat am aplicat un erbicid și a urmat o nouă aplicare în postemergență. După care la stadiul de 10-12 frunze am mai aplicat un îngrășământ foliat pe bază de zinc, 3 l/ha. Am avut un recoltat sănătos cum îmi place să spun, nu am întâmpinat probleme cu cultura. Campania de recoltat am început-o pe 20 septembrie și a durat până pe 10 octombrie. Anul viitor voi semăna 200 ha cu porumb”, a declarat fermierul campion.

Lista fermierilor campioni din această zonă a țării continuă cu domnul Barbu Oprea din Rovine, județul Ialomița, care a obținut 12.100 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 270 ha, porumb am avut pe 50 ha. Am semănat tot după cultură de porumb, deci am arat în toamnă, în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Înainte de semănat am fertilizat cu 250 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat la început de aprilie. Pe parcursul procesului de dezvoltare am aplicat 2 erbicidări și 3 tratamente, iar la prășit, în faza de 10-12 frunze, am mai aplicat azot, 300 kg/ha. Cultura a fost în neirigat, am recoltat după jumătatea lunii septembrie. Campania viitoare voi semăna 90 ha cu porumb și am ales hibrizii Pioneer P9911 și P0023. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura, de producții și de aceea am ales și la rapiță hibrizii Pioneer. În acest moment cultura se prezintă impecabil”, a punctat domnul Oprea.

În localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița, își desfășoară activitatea și fermierul campion Sorin Buriceanu. Acesta lucrează 450 ha, dintre care 100 au fost semănate cu porumb. “Am obținut 11.800 kg/ha cu hibridul P0412, în neirigat. Am semănat după culturi de porumb și grâu și am arat în toamnă. În primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul și am fertilizat cu 250 kg/ha complexe. Am semănat la începutul lunii aprilie, când am mai aplicat azotat de amoniu, 180 kg/ha, și îngrășăminte microgranulate 25 kg/ha. Am erbicidat și preemergent și postemergent, am mai aplicat un foliar cu zinc și un erbicid, la faza de 6-8 frunze, iar la prășit am mai aplicat azot, 170 kg/ha. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat la început de octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a specificat faptul că a fost mulțumit de hibrizii Pioneer și a mai adăugat că în următoarea campanie ca semăna 200 ha cu porumb.

În județele din nordul și nord-estul țării, floarea-soarelui a fost anul acesta una dintre cele mai frumoase culturii, după cum ne-au declarat fermierii din zonă. Și nu doar frumoasă, ci și rentabilă pentru că producțiile obținute din Botoșani și până în Vrancea i-au mulțumit pe agricultori și le-au oferit cu titlul de fermier campion.

Primul fermier campion din zona Moldovei este domnul Alexandru Țicalo, din localitatea Mihăileni, județul Botoșani, a obținut 5.100 kg/ha cu hibridul P64LE99 și 4.100  kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 550 ha, iar floarea-soarelui am avut 125 ha. Cultură premergătoare a fost soia, iar înainte de arat am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 150 kg/ha. Apoi în luna noiembrie am arat, iar în primăvară pregătirea patului germinativ a constat doar o trecere cu combinatorul. Am semănat pe data pe de 14 aprilie, iar cultura a beneficiat doar de un sigur erbicid. Nu am aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am recoltat la începutul lunii octombrie și am fost foarte mulțumit de hibridul P64LE99, motiv pentru care anul viitor din cele 100 ha pe care intenționăm să semănam floarea-soarelui, pe 90% din suprafață vom folosi hibridul acesta”, a declarat fermierul  campion.

Tot în județul Botoșani, în localitatea Răuseni, fermierul Florin Marciuc lucrează 475 ha, floarea-soarelui a semănat pe 115 ha și a devenit fermier campion cu hibridului P63LL06 cu care a obținut 4.759 kg/ha. “Cultură premergătoare am avut porumb. Am arat la jumătatea lunii octombrie, când am aplicat fosfor și potasiu - 80 kg/ha îngrășământ pe bază de potasiu substanță brută, iar pe bază de fosfor – 160 kg/ha. În primăvară am trecut o singură dată cu combinatorul și am semănat pe 10 aprilie. Unde a fost cazul am aplicat azotat de amoniu, 120 kg/ha, iar unde a fost solul mai acid am aplicat nitrocalcar 135 kg/ha. Am erbicidat o singură dată și am efectuat o prașilă mecanică, atunci când am aplicat azotat de amoniu – 120 kg/ha sau nitrocalcar – 130 kg/ha. Am aplicat un tratament cu fungicid și am recoltat în jurul datei de 10 septembrie. Anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 160 ha, am fost foarte mulțumit de hibridul P63LL06 și sigur voi continua cu el pe mai departe”, a declarat agricultorul din Botoșani.

În județul Bacău, localitatea Cașin, fermierul Nicolae Mășu a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Lucrez 141 ha, cu floarea-soarelui am avut 30 ha, iar premergător pentru cultura de floare au fost culturi de porumb și mazăre. Am arat în toamnă și în primăvară am intrat pe sole de 2 ori cu discul, deci nu a ieșit tractorul până nu a fost discuit perfect, aplicat îngrășăminte complexe  16.16.16 – 250 kg/ha și am semănat în jurul datei de 3 aprilie. Am dat un erbicid, iar la prășit am mai aplicat 200 kg/ha. După prașilă a crescut foarte repede cultura și nu am mai intervenit cu alte aplicări. Am recoltat mult mai devreme, adică la sfârșitul lunii august, pentru că am și semănat devreme. Anul viitor voi semăna 30 ha, am dat deja comandă pentru că am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura. A fost frumoasă, tare frumoasă! Și cea mai rentabilă cultură din acest an”, a specificat fermierul campion.

Cătălin Rotariu din localitatea Dragalina, județul Botoșani, lucrează 1.800 ha, floarea-soarelui a avut pe 300 și a obținut cu hibridul P63LL06 4.350 kg/ha și 4.100 kg/ha cu hibridul P64LE25. “La sfârșit de octombrie, început de noiembrie am arat. În  primăvară am continuat cu lucrările de pregătire a patului germinativ, iar înainte de semănat am aplicat complexe 12.52.0 – 300 kg/ha. La sfârșitul lunii martie am semănat și tot atunci am mai aplicat și 150 kg/ha de uree. Cultura a mai beneficiat de aplicarea unui fungicid și un îngrășământ foliar, înainte de înflorire, și de o prașilă mecanică. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în campania viitoare vom semăna 260 ha cu floarea-soarelui”, a punctat Cătălin Rotariu.

În comuna Vânători din județul Vrancea, domnul Rareș Huștiu lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a semănat anul acesta pe 142 ha. A devenit fermier campion cu hibridul P64LE99 care i-a asigurat producția de 4.280 kg/ha și de care a fost foarte mulțumit. “Pe solele cu floarea-soarelui, culturi premergătoare au fost grâul și orzul. În toamnă am arat și discuit, în primăvară  am intrat cu freza, pentru că nu avem încă un combinator, apoi am semănat la începutul lunii aprilie. Am aplicat la semănat complex triplu 16 - 200 kg/ha, iar când am prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. Înainte de prășit, am erbicidat o singură dată și am aplicat îngrășământ foliar. Am recoltat la jumătatea lunii septembrie. Anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 143 ha”, a specificat fermierul campion.

Agricultorul Florin Zalomir din localitatea băcăuană Berești-Bistrița, a obținut 4.050 kg/ha cu hibridul PR64F50. “Lucrez 465 ha și pe 100 ha am avut floarea-soarelui, semănată după porumb. În toamnă doar am arat, după care în primăvară am discuit și am intrat cu combinatorul. Am semănat între 3 și 5 aprilie, atunci când am aplicat și îngrășăminte complexe, triplu 15 în cantitatea de 200 kg/ha. Am erbicidat preemergent și am aplicat un tratament în faza de 8-9 frunze. Cultura a mai beneficiat de o prașilă, totul a decurs foarte bine, nu am avut probleme. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarant fermierul campion, care a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe 120 ha.

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Lucian Tofan, care a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul PR64F50 și  cu P64LE25 - 3.700 kg/ha. “Lucrez 670 ha, iar campania aceasta am semănat, după grâu, 242 ha cu floarea-soarelui. În toamnă am arat și am discuit, în timp ce în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul, acolo unde a fost cazul, și am aplicat sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Apoi, la semănat, la sfârșitul lunii martie, am mai aplicat 120 kg/ha îngrășăminte complexe 15.15.15 și am continuat cu aplicarea de îngrășăminte la prășit, când am mai aplicat 150 kg/ha de sulfat de amoniu. Cultura a mai beneficiat de un erbicid, dar și de tratament cu bor și un fungicid. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar producția obținută cu ambii hibrizi a fost mult peste cantitatea obținută cu hibrizii competitori. Anul viitor floarea-soarelui pe 200 ha”, a punctat fermierul campion.

Tot în județul Vaslui a devenit fermier campion și Iulian Tofan, care lucrează 170 ha în localitatea Rânzești și a obținut 3.950 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am avut floarea-soarelui pe 170 ha, semănat după cultura de grâu. Am arat și discuit în toamnă, în primăvară am aplicat 300 kg/ha îngrășământ triplu 15 și am efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat peste 80.000 de plante /ha, la începutul lunii aprilie. Cultura a beneficiat de un erbicid, de un biostimultor pe bază de fosfor, un fungicid și un îngrășământ foliar, la faza de 8-10 frunze. Am recoltat la sfârșitul august”, a declarat fermierul campion. Acesta a fost foarte mulțumit de cultură, iar anul viitor va semănat floarea-soarelui pe 25 ha.

Hibrizii Pioneer au performat și în județul Iași, localitatea Miroslava, la Liceul Tehnologic Agricol Miroslava. Aici s-au obținut 3.850 kg/ha cu hibridul P64LC108.

Un alt fermier campion din zonă a țării este Costică Cioată din județul Vaslui, care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99.

În județul Vrancea, fermier campion a devenit și Nicolae Pascu, care a obținut 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în localitatea Măicănești 600 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 120 ha. “Cultură premergătoare a fost grâul, în toamnă am arat și am aplicat complexe, 120 kg/ha. În primăvară am mai aplicat 180 kg/ha sulfat de amoniu și 145 kg/ha îngrășământ starter DAP la semănat, în primele zile ale lui aprilie. Am erbicidat postemergent și am aplicat 190 kg/ha azot, atunci când am prășit. Anul acesta nu am aplicat tratamente, a fost totul în regulă și cultura nu a avut nevoie de alte intervenții. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar hibridul P64LE99 mi-a plăcut foarte mult, anul viiotr voi semăna 70 ha”, a punctat fermierul campion.

Agricultorul Iulian Drug a obținut și el 3.620 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează 500 ha în județul Bacău, iar în acest an a avut floarea-soarelui pe 200 ha, semănată după porumb. “După recoltat am arat, iar în primăvară am discuit și semănat la începutul lunii aprilie, tot atunci am aplicat și complexe 20.20.0, între 160 și 180 kg/ha. Am mai aplicat culturii 2 erbicide și am un tratament la faza de 6-8 frunze. Am prășit o dată, atunci când am aplicat și 180 kg/ha de uree. Am început recoltatul în data de 10 septembrie, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe 200 ha.

În județul Vrancea, fermier campion a devenit și Lucian Popa, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.