reclama Nusees
update 27 Nov 2022

Fermierii campioni la rapiță aleg și anul acesta genetica Pioneer

Campania de semănat rapiță se apropie de final. Hibrizii Pioneer s-au numărat și în această toamnă printre principalele alegeri ale fermierilor. Ce au ales? Evident hibrizii ce au oferit producții ridicate în campania precedentă, adică hibrizii fermierilor campioni, anunță compania Corteva Agriscience. În aceste condiții, reprezentații companiei prezintă ultima serie de fermieri campioni din acest an și urează cultivatorilor de rapiță să aibă producții cel puțin la fel de ridicate precum agricultorii de top prezentați în cadrul comunicatelor.

Fermierul Nyircsa Andras din localitatea Dalnic, județul Covasna, a ales hibridul PT298 și s-a dovedit alegerea câștigătoare întrucât a recoltat 5.200 kg/ha. Acesta lucrează     110 ha, iar campania trecută a semănat rapiță pe 36 ha. “Am semănat acest hibrid după cultura de grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul și am administrat îngrășăminte    triplu 15+sulf – 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii august și în toamnă am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor și un insecticid. Am continuat în primăvară cu aplicarea unui regulator de creștere, apoi un fungicid înainte de apariția bobocilor și am fertilizat cu nitrocalcar – 250 kg/ha. A mai urmat un tratament, după 4 săptămâni de la aplicarea primului, cu fungicid și insecticid, după care, ultima dată când am putut intra în cultură am aplicat          200 kg/ha de nitrocalcar. Plantele au evoluat bine, nu am întâmpinat probleme, însă am recoltat cu întârziere, la final de iulie și în primele zile din august. Acum deja am semănat și plantele au răsărit, sperăm să fie o campanie la fel de bună ca aceasta pentru că am ales tot hibridul PT298”, a declarat fermierul campion.

nyircsa andras presa

În județul Teleorman, în cadrul societății Esperandza, fermieri campioni au devenit și domnii Sandu Daniel și Daniel Drăghici. Aceștia au ales hibridul PT303 și au obținut o producție de 4.867 kg/ha.

sandu daniel presa

Și în localitatea Hărman, județul Brașov, hibridul PT303 a excelat. Domnul inginer Ioan Benea a recoltat 4.760 kg/ha. “Lucrez 750 ha, rapiță am avut campania trecută pe 250 ha, iar 55 ha au fost semănate cu PT303, grâul fiind cultura premergătoare. Am arat și am pregătit terenul, am fertilizat cu îngrășământ triplu 16+sulf – 300 kg/ha, apoi am lucrat terenul cu combinatorul și am semănat în perioada 25 august – 3 septembrie. În toamnă am aplicat două tratamente cu insecticide și fungicide, precum și un foliar pe bază de bor. În primăvară am mai administrat trei tratamente cu insecticid și fungicid, dar și două îngrășăminte foliare. La desprimăvărare am fertilizat cu îngrășământ pe bază de azot 30% și sulf 29% - 250 kg/ha, apoi, la un interval de două săptămâni, am mai administrat nitrocalcar - 250 kg/ha. Pot spune că acest hibrid s-a comportat foarte bine, motiv pentru care în această toamnă l-am semănat pe 100 ha”, a specificat domnul Benea.

benea ioan presa

În cadrul societății Quality solution, domnul inginer Robert Iordan din județul Teleorman a devenit fermier campion cu hibridul PT275 care i-a oferit 4.200 kg/ha. “Lucrez 1.000 ha, iar hibridul de rapiță PT275 l-am avut pe 50 ha. Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui, astfel că terenul a fost arat, pregătit cu discul și am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat în prima parte a lunii septembrie, am administrat îngrășământ complex –               200 kg/ha, dar am mai fertilizat și cu uree lichidă – 200 l/ha. În primăvară am erbicidat o singură dată și am aplicat două tratamente cu insecticid și fungicid. Am recoltat la început de iulie și pot spune că a fost un an bun, nu am mai întâmpinat probleme”, a punctat fermierul campion.

robert iordan presa

Tot în județul Teleorman își desfășoară activitatea și următorul fermier campion. Domnul Marius Ionuț Trifu lucrează 150 ha, pe 30 ha a semănat rapiță și a obținut cu hibridul PT298 o producție de 3.810 kg/ha. “Am semănat rapița după grâu și am ales doar hibridul PT298. Am arat terenul și imediat am intrat cu discul, a urmat o perioadă de repaus iar înainte de semănat am mai intrat de două ori cu discul. Am fertilizat, după care am semănat în data de 20 septembrie. În toamnă am administrat un erbicid pentru buruienile monocotiledonate, dar și un insecticid. În primăvară, la finalul lunii februarie, am fertilizat cu uree - 250 kg/ha, iar la jumătatea lunii martie am administrat un insecticid și un fungicid. Au mai urmat două treceri cu insecticide și îngrășăminte foliare, iar la una dintre treceri am administrat și un fungicid. Recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie. Pot spune că am fost foarte mulțumit, de aceea în această toamnă voi avea 50 ha cu rapiță din portofoliul Corteva. Sincer să fiu a fost primul an în care am semănat rapiță și nu pot spune că sunt un foarte bun cunoscător al acestei culturi, dar sunt mulțumit de rezultatul obținut”,  a declarat domnul Trifu.

trifu marius presa

Situația agricolă în județul Timiș

În urma discuțiilor avute cu directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Timiș, dr. ing. Petanec Doru Ion, și a deplasărilor prin județ, starea culturilor agricole și a lucrărilor de sezon se prezintă astfel: grâul de toamnă (137.000 ha semănate), orzul și orzoaica (13.000 ha semănate) au intrat bine în vegetație, conform fenofazei din prezent.

Dr. ing. Petanec Doru Ion ne-a declarat: „Înfrățirea este bună și foarte bună. Nu sunt probleme cu bolile foliare. Pe alocuri au fost prezente făinarea și septorioza, dar s-au făcut tratamente la timp și nu sunt probleme majore. Credem că șocul termic (temperaturi nocturne de -2°C, -6°C) au stopat evoluția bolilor foliare. Rapița de toamnă pentru sămânță (20.000 ha semănate) se prezintă în general bine. Cam jumătate din suprafață are apărută tulpina floriferă și au apărut butonii florali. Sunt probleme fitosanitare în sensul că au apărut atipic, în noiembrie și februarie, gândacul rapiței (Meligethes aeneus) și, în prezent, gărgărița florilor și a silicvelor (Ceutorhynchus sp.)“.

Dr. ing. Petanec ne-a mai spus că deși fermierii au făcut la timp tratamente fitosanitare, talia plantelor este însă, în general mică față de talia caracteristică soiurilor respective.

S-a însămânțat o treime

La semănăturile de primăvară este următoarea situație: porumbul (planificat județ – 180.000 ha), floarea-soarelui (planificat județ – 77.000 ha) și soia (planificat județ – 22.000 ha) au fost însămânțate în proporție de 1/3 din suprafața propusă. Pregătirea patului germinativ este destul de greoaie din cauza deficitului de apă din sol. Întâlnim sol reavăn doar la adâncimea de 7-8 cm. Dr. ing. Petanec mai spune că se bazează pe utilajele moderne de prelucrat solul și pentru semănat, care vor asigura semănăturile de primăvară de calitate. Totodată, s-a finalizat erbicidatul culturilor agricole semănate în toamnă și se execută erbicidatul preemergent la culturile de primăvară, conform tehnologiei, precum și tratamentele la sămânță și materialul săditor. La porumb și floarea-soarelui se folosește sămânță de calitate, tratată; din hibrizi pentru zona de defavorabilitate și în funcție de observațiile și agrearea fermierilor, din gama timpurii-târzii.

Despre sectorul horticultură, dr. ing. Petanec ne-a spus că fermierii au plantat deja în sere și solarii (în special cei care doresc să producă tomate conform HG nr. 248/ 26.03.2020). În pomicultură, ca urmare a înghețului consecutiv timp de 3 nopți la rând, a fost afectată rodirea la cais și piersicul timpuriu. În viticultură nu sunt probleme deosebite. În sectorul zootehnic, la fermele de bovine nu sunt probleme, la fermele de suine s-au stopat focarele de P.P.A. și sunt în supraveghere conform legislației. Nici la fermele de ovine nu sunt probleme, doar unele îngrijorări cu privire la valorificarea meilor. Dr. ing. Petanec atrage atenția că există în toată zona județului Timiș nevoia de aprovizionare cu apă a solului, fiind o secetă pedologică foarte pronunțată, iar pentru semănăturile din primăvară vor fi probleme. „Deja la rapița care va înflori va fi un prag sensibil privind aprovizionarea cu apă din sol. Toți fermierii noștri sunt în câmp la lucrările agricole de sezon. Suntem în permanentă  legătură cu fermierii, le acordăm tot sprijinul posibil, în funcție de condițiile impuse de Ordonanțele Militare“, a conchis dr. ing. Petanec Doru Ion.

Clement LUPU

Ce sămânță alegem pentru rapița de toamnă

Rapița de toamnă, o cultură ce își revendică an de an noi suprafețe în structura de culturi a tot mai multor ferme, a atins în toamna anului 2016 un apogeu istoric în România, depășind 700.000 hectare.

În multe zone ale țării, unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței, ca urmare a diverselor condiții climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate la momente ce au depășit cu mult perioada optimă, ceea ce a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare. Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24°C pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea, hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute.

Ce face ca această cultură să fie atât de atractivă încât să determine fermierul să își asume o însămânțare întârziată, deși nu este o măsură tehnologică recomandată? Cu siguranță sunt implicate foarte multe aspecte.

Într-o ordine absolut aleatorie ca importanță, unul dintre aceste aspecte face referire la prețul atractiv de vânzare a recoltei. Dintotdeauna fermierul a hotărât în favoarea culturilor care i-au umplut buzunarele. Rapița nu este doar prima dintre culturi care aduce banii în fermă, ci îi și asigură o vânzare rapidă, evitând astfel costurile înregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei.

Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale. Rapița este recunoscută ca fiind o cultură „asiguratoare‟ în acest sens. Recoltându-se la începutul verii, reușește să evite fenomenele de secetă și arșiță. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii ajung mai repede la stadiul de 8 frunze, stadiu unanim recunoscut ca „prag fenologic optim‟ pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșiței care poate conduce la șiștăvirea semințelor. Mai mult de-atât, având o viteză mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă.

În privința altor fenomene apărute ca urmare a schimbărilor climatice, precum ierni cu geruri extreme (-24°C), coroborate cu lipsa zăpezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, răspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer, care a „confecționat‟ hibrizi cu caracteristici de securizare a producției obținute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semințelor din silicve, toleranță foarte ridicată la boli precum Phoma lingam și Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrați, PR44W29, cel mai vândut hibrid Pioneer în Europa, sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine condițiilor de climă și tehnologie din România, li s-au alăturat hibrizi noi, cu creștere vegetativă mare, precum PT 225, PT 234, iar din acest an PT 264, PT 271, cu potențial foarte ridicat de producție și o comportare excepțională în câmp, produse ce susțin deplin mesajele campaniei Pioneer: „Cultivă rapița fără pierderi!‟

Cultivată de regulă de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurință producții mari.

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 august) susținută de rezultate concrete din numeroasele testări efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezultate excepționale.

În agricultură, ca și în viață, totul începe de la sămânță. Aceasta, din punct de vedere genetic, trebuie să înregistreze cât mai multe din caracterele pe care fermierii le caută la un hibrid de rapiță. Vorbim, desigur, de un excepțional potențial de producție, stabilitate și adaptabilitate, toleranță ridicată la principalele boli, rezistență la cădere și o comportare bună la scuturare. Pentru o astfel de sămânță, se impun: o tehnologie corect aplicată, asigurarea elementelor nutritive, adică o fertilizare bună, fracționată, cu macro și microelementele necesare definirii și susținerii elementelor de producție, precum numărul de ramificații, numărul de flori, numărul de silicve, numărul de semințe în silicvă. Tratamentele fitosanitare, fie că vorbim de produse utilizate în combaterea buruienilor, a dăunătorilor (foarte mulți de altfel de-a lungul perioadei de vegetație) sau a agenților patogeni, sunt elemente definitorii în obținerea producțiilor scontate.

În această primăvară, problemele majore așteptate făceau referire la gradul de sănătate a culturii la desprimăvărare. Chiar dacă temperaturile de peste iarnă au depășit frecvent -15°C, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fără temperaturi pozitive și fără zăpadă, cultura a supraviețuit, chiar și în stadii mici de creștere (4 frunze). Conform estimărilor echipei Pioneer, suprafețele la care s-a renunțat în această primăvară nu depășesc 5% pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt cauzate în mare parte de băltiri apărute încă din toamnă, de fenomene de „descălțare‟ ca urmare a unor greșeli agrotehnice de pregătire a patului germinativ sau semănat. Invazia de rozătoare la ieșirea din iarnă în acest an a impus fermierilor o grijă în plus, știută fiind rata mare de înmulțire a dăunătorului și imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element în realizarea producției, densitatea plantelor este hotărâtoare în dezvoltarea culturii. Un număr echilibrat de plante (corelat cu perioada de semănat și nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafață ne conduce întotdeauna spre succes. Din acest motiv înființarea culturii este foarte importantă. Însămânțările târzii ne-au demonstrat că doar 60-70% din semințele semănate au dezvoltat plăntuțe. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea în iarnă de specialiștii Pioneer au arătat densități cuprinse între 30-40 plante/m2. Acesta este și numărul la ieșirea din iarnă, ceea ce denotă o rată de peste 95% de supraviețuire a hibrizilor de rapiță Pioneer peste iarnă.

Următoarele elemente de producție, legate de numărul de flori fertile, numărul de silicve formate, numărul de semințe și dimensiunea acestora necesită foarte mare atenție din partea fermierului. Numeroasele intervenții cu produse de protecția plantelor și îngrășăminte care să susțină aceste elemente trebuie efectuate la momentele recomandate de specialiștii noștri. Întârzierea oricărei etape poate conduce la pierderi mari de producție.

Prin prisma managementului integrat aplicat în fermă, rapiță este o foarte bună premergătoare pentru cerealele de toamnă: eliberează terenul devreme, moment în care se poate trece imediat la pregătirea terenului pentru culturile de toamnă, beneficiind de un teren reavăn și curat de buruieni.

Câmpurile înflorite pentru o perioadă lungă de timp sunt tot mai căutate de către apicultori datorită calității mierii, dar și a randamentului mare în producția de miere.

Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere în piață. Utilizarea uleiului ca și combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinația uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapiță. Procentul redus de grăsimi saturate, procentul ridicat în omega 3, îl recomandă de a fi foarte utilizat în alimentația zilnică. În ceea ce privește procesarea, semințele de rapiță oferă de asemenea un randament foarte bun (cca 45-50% ulei), iar turtele rezultate după presare reprezintă o importantă sursă de proteine, vitamine și antioxidanți pentru animale.

Ca urmare, cultura rapiței este din ce în ce mai interesantă pentru fermierii români. Expansiunea suprafețelor cultivate continuă și în anii următori, probabil până la limita unui milion de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate fac din rapiță o „regină‟, de câțiva ani, cea mai profitabilă dintre culturi.

Dr. ing. Tomel Petrache

DuPont Pioneer – Expert Agronom

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2017 – pag. 32-33