Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

Fermierii din Prahova, în pragul disperării. Recolte de milioane de euro pierdute din cauza rachetelor antigrindină

Fermierii din Prahova pierd anual milioane de euro din cauza rachetelor antigrindină. Deși a fost conceput pentru a ajuta recoltele, sistemul antigrindină este total deficitar din acest punct de vedere, agricultorii susținând că utilizarea în forma actuală provoacă secetă, trage un semnal de alarmă Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil. Se trage și acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atomosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an. Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova“, declară Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„De ani de zile de când acest sistem este activ la noi în zonă urmărim nivelul precipitațiilor și efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase. În perioada în care lucram cu o tehnologie foarte simplă, cu o singură fertilizare în toamnă și una în primăvară, niciodată nu am avut producții mai mici de 5-6 tone la hectar la grâu și 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexă, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grâu și 6-8 la porumb din cauza secetei“, explică Adrian Mocanu.

O investiție importantă...

Sistemul național antigrindină, una dintre investițiile majore ale statului, este prezentat drept cea mai bună soluție în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi. Chiar dacă a fost anunțată de către autorități ca o măsură eficientă pentru fermieri și culturile acestora, adevăratele consecințe ale sistemului, extrem de costisitor, sunt omise de către guvernanți.

În fiecare an, dar mai accentuat în ultimele luni, fermierii trag semnale de alarmă referitoare la efectele produse de sistemul antigrindină, însă guvernanții nu vor să-i asculte. „Am semnalat această problemă către Ministerul Agriculturii și chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros că se va întâlni cu noi pentru a-i expune problema, însă nici până la acest moment nu avem o discuție clară, o evaluare sau o rezolvare. Ni se pare normal ca, dacă acest sistem antigrindină a fost conceput pentru a ne ajuta, să fim totuși și noi ascultați în legătură cu efectele pe care le produce“, mai spune Adrian Mocanu.

Proteste publice împotriva sistemului antigrindină

După ce fermierii din județul Prahova au observat efectele negative pe care acest sistem le generează, au hotărât să aibă o inițiativă publică: „Suntem complet nemulțumiți de efectele tragerilor cu rachetele așa-zise antigrindină și de faptul că nu suntem ascultați. Dacă această situație continuă, suntem hotărâți să pornim proteste de anvergură. Nu mai putem tolera o situație care produce prejudicii atât de mari, indiferent de banii care au fost cheltuiți inutil pentru aceste stații“, mai adaugă Adrian Mocanu.

Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivității culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România în această toamnă și în anii care vor urma. Fermierii susțin că acțiunile guvernanților sunt orientate împotriva propriilor cetățeni, fiind o adevărată amenințare la adresa securității alimentare din România și solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgență măsuri în privința închiderii stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină.

Replica oficialilor

Sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semimilitarizat, fără a se trage la întâmplare, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros la un post național de televiziune, potrivit Rompres. Iar reacţia ministrului vine la scurt timp după ce reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România au susţinut că rachetele antigrindină au provocat secetă în judeţul Prahova.

„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Există o monitorizare atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile“, a spus ministrul. Acesta a subliniat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut astfel de reclamaţii.

„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină“, a afirmat Oros. Oficialul susţine că sistemul este bun şi funcţional: „De când am venit la minister am verificat de nenumărate ori acest lucru." Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a mai spus că toţi cei care vor fi afectaţi de secetă vor primi despăgubiri. „Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID pentru celelalte sectoare din agricultură“, a mai arătat Oros.

Ion Bogdan

A fost activat sistemul național antigrindină!

Deși sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, primele acțiuni au fost întreprinse pe 29 aprilie, când s-au lansat 3 rachete din punctul de lansare Cerăt, aparținând Grupului de combatere Segarcea, din cadrul Unității de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Oltenia. Pe

30 aprilie au fost lansate alte 26 de rachete din punctele de lansare Câmpina, Tătaru, Tisău, Mehedința și Viperești, din structura Unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova. „Acțiunile – afirmă oficialii de la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) – au avut efectul scontat, comunitățile locale, culturile agricole, infrastructura și bunurile publice și private din zonele de intervenție fiind protejate față de pagubele cauzate de căderile de grindină.“ Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în sezonul 2020, SNACP va proteja o suprafață de cca 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate în felul următor:

  • UPCCG Prahova care asigură, cu 22 PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
  • UCCG Iași, cu 12 PL, pentru protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;
  • UCCG Vrancea, cu 10 PL, pentru județele Vrancea și Galați;
  • UCCG Oltenia, care asigură, cu 17 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
  • UCCG Timiș, cu 4 PL, pentru județul Timiș.

Alte 15 puncte de lansare din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar 26 se află în diferite stadii de construire.

În comunicatul de presă emis de SNACP, via MADR, se mai arată: „Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. În ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2020, urmând ca, în sezonul următor, să depășească 2,3 mil. ha.“

O singură remarcă: dacă am văzut pe viu ce efect are sistemul în combaterea grindinei, nu am remarcat niciun pic de eficiență în cazul... secetei. Adică sistemul nu stimulează precipitațiile, cum scrie în titulatura programului. Dacă ar fi făcut-o, – probabil, nu? – n-am mai fi vorbit de secetă măcar în zonele de influență a centrelor funcționale... Pe de altă parte, uneori grindina o ia înaintea omului. De exemplu, în Urlați, care beneficiază de protecție prin punctele de lansare din Prahova, pe 3 mai 2020 a căzut suficientă grindină, fiind al doilea an consecutiv când Centrul Prahova este prins pe picior greșit.

(Maria Bogdan)

Startul sezonului de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a manifestărilor de instabilitate atmosferică accentuată înregistrate în majoritatea regiunilor țării începând cu 29 aprilie 2020, unitățile operaționale din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) au desfășurat primele acțiuni de combatere a căderilor de grindină din acest an.

Astfel, în 29 aprilie, din punctul de lansare Cerăt aparținând Grupului de combatere Segarcea din cadrul Unității de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Oltenia, au fost lansate 3 rachete antigrindină, iar în 30 aprilie, din punctele de lansare Câmpina, Tătaru, Tisău, Mehedința și Viperești din structura Unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, până la ora 14 au fost lansate 26 de rachete antigrindină, acțiunea fiind în desfășurare până la încetarea stării de alertă de fenomene meteorologice periculoase.

Acțiunile au avut efectul scontat, comunitățile locale, culturile agricole, infrastructura și bunurile publice și private din zonele de intervenție fiind protejate față de pagubele cauzate de căderile de grindină.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor fiind pregătite pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase prin intervenții active în atmosferă.

În sezonul 2020 de combatere a căderilor de grindină, numărul punctelor de lansare și, implicit, a suprafeței protejate față de fenomenele meteorologice periculoase a crescut semnificativ în raport cu anii anteriori.

SNACP va proteja o suprafață de cca. 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate astfel:

  • UPCCG Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
  • UCCG Iași care asigură, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;
  • UCCG Vrancea care asigură, cu 10 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
  • UCCG Oltenia care asigură, cu 17 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
  • UCCG Timiș care asigură, cu 4 PL, protecția culturilor agricole din județul Timiș.

Alte 15 PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar alte 26 PL se află în diferite stadii de construire.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2020, depășind 2,3 mil ha în sezonul următor. SNACP nu are în acest moment capacități de intervenție pentru combaterea căderilor de grindină la nivelul întregii țări, ci doar în zonele protejate de infrastructura antigrindină din cadrul unităților operaționale. La acest moment, protecția antigrindină și capacitățile de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului.

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp. Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii și a Programului de dezvoltare a SNACP 2010-2024. Responsabilitatea managementului Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

           

A început sezonul de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrată în ziua de 24 aprilie în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea, prin punctele de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost realizate activități de combatere a căderilor de grindină.

Astfel, Punctele de lansare (PL) din cadrul UCCG Iași au intervenit, în data de 24 aprilie, în intervalul orar 16:50 – 19:12, cu 42 rachete antigrindină (RAG), pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Maxut, Valea Racului, Ruginoasa, Hodora, Coarnele Caprei, Codăești și Averești.

Formațiuni noroase convective s-au manifestat și în zona de sud a Moldovei, astfel că, în aceeași zi, în intervalul 16:24-17:01, PL din cadrul UCCG Vrancea au utilizat alte 6 RAG pentru combaterea căderilor de grindină din zonele Varnița, Bolotești și Beciu.

Acestea sunt primele acțiuni de intervenții active în atmosferă din sezonul 2018 de combatere a căderilor de grindină, care a început la 15 aprilie. Data apariției fenomenelor meteorologice periculoase, înregistrate în 24 aprilie în această zonă, este mult mai avansată față de perioada similară din sezonul 2017, când primele acțiuni de combatere au avut loc în 7 mai, în județul Prahova, cu un consum total de 7 rachete antigrindină lansate din 3 puncte de lansare. De asemenea, și intensitatea fenomenelor de la Iași a fost peste medie, fiind specifică furtunilor cu grindină din lunile iunie-iulie, cu consum mare de rachete antigrindină pentru fiecare intervenție.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind, pe alocuri, 5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul  scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

În România, implementarea Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a început cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă, ș.a. Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă este realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a instituției responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.


antigrindina1

antigrindina2

Sursa: madr.ro

Acțiuni de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice deosebit de severe, înregistrată în zilele de 06 și 07 august în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), pe raza județului Vrancea au fost realizate acțiuni de combatere a căderilor de grindină la UCCG Moldova 2 Vrancea, din punctele de lansare Bolotești, Bizighești, Poiana, Panciu, Varnița și Anghelești, unde au fost lansate 35 rachete antigrindină (RAG).

Începând cu seara zilei de 6 august, instabilitatea atmosferică s-a accentuat în zona de nord a României. Primele celule convective asupra cărora s-a intervenit au pătruns în zona de intervenție în data de 6 august, la ora 18:34, în zona de protecție a Punctului de Lansare Poiana, acolo unde greloanele de grindină erau de aproximativ 2 cm. În intervalul 18:34 și 19:06 s-a intervenit asupra celulor convective care prezentau potențial de grindină cu 19 rachete antigrindină, evitându-se căderile de grindină care ar fi produs pagube asupra culturilor agricole cu înaltă valoare economică. De asemenea, în aceeași seară, a avut loc și o intervenție activă în atmosferă la UPPCG Prahova unde au fost lansate 2 rachete antigrindină din Punctele de Lansare Ceptura și Vărbilău, care au evitat producerea unor pagube cauzate de căderile de grindină.

Instabilitatea atmosferică din zona Moldovei s-a accentuat și în dupa amiaza zilei de 7 august când în intervalul 17:04 și 18:35 au fost lansate un număr de 16 rachete antigrindină din Punctele de lansare Panciu, Bolotești, Varnița, Poiana și Bizighești, aparținând UCCG Moldova 2 Vrancea, pentru combaterea greloanelor de grindină cu dimensiuni de peste 4 cm diametru.

De la început până în prezent, în sezonul de combatere a grindinei 2017, au avut loc peste 54 acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 rachete antigrindină.

Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat, asigurându-se protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 3 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 06 august 2017.

radar1 august2017


Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,9 cm

radar2 august2017


Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 4 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 07 august 2017.

radar3 august2017


Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,27 cm

radar4 august2017

533 de rachete antigrindină au fost lansate până în prezent

Ca urmare a instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) din Prahova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UPCCG Prahova a intervenit cu succes, în data de 6 iulie 2017, cu 18 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Câmpina, Vărbilău, Viperești, Tătaru, Tohani, Câmpina, Băicoi și Boldești (județele Buzău și Prahova). Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat.

Precizăm că, în perioada 15 aprilie – 6 iulie 2017, au fost lansate 533 rachete antigrindină. Dintre acestea, 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova, 198 de rachete de UCCG Vrancea și un număr de 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași.

Ministrul Agriculturii, Petre DAEA împreună cu ministrul Economiei, Mihai FIFOR s-au întâlnit cu conducerea ELECTROMECANICA Ploiești, în vederea stabilirii graficului de producere și livrare a rachetelor pentru perioada următoare, ținând cont de consumul crescut de vectori, în condițiile unui sezon de combatere a căderilor de grindină deosebit de dificil.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Punctul de vedere al ASAS privind utilizarea rachetelor antigrindină în zonele secetoase

În unele emisiuni televizate s-a făcut afirmația că „prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta“. Referitor la această afirmație facem următoarele precizări:

  1. În prezent există în peste 50 de țări din lume programe operaționale de stimulare și creștere a precipitațiilor în zonele în care perioadele de secetă sunt frecvente.
  2. Tehnica de stimulare și creștere a precipitațiilor constă în trimiterea în norii care traversează o zonă lipsită de precipitații a unor substanțe, cum este iodura de argint, care prin pulverizare în interiorul norului se transformă în nuclee de condensare, ce determină procesul de precipitare a vaporilor de apă din nor. Fără existența acestor nuclee de condensare artificială trimise în nori nu există nicio șansă ca într-o zonă secetoasă să avem precipitații.
  3. Afirmația făcută în diferite emisiuni tv că prin utilizarea rachetelor antigrindină se reduc precipitațiile într-o zonă în care s-a instalat seceta este falsă.

Trimiterea rachetelor cu iodură de argint în norii care traversează zonele secetoase reprezintă singura șansă ca acești nori să producă precipitații în zona respectivă.

Este adevărat că, în cazul în care cantitatea de umezeală din nori (vapori de apă) este insuficientă pentru a se produce fenomenul de condensare și precipitare, este posibil ca nici trimiterea de nuclee suplimentare de condensare de iodură de argint să nu poată produce precipitații. Cauza o reprezintă însă cantitatea extrem de scăzută de umezeală naturală existentă în nori și nu utilizarea rachetelor antigrindină.

Dr. Ion SANDU, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 12

Acțiunile de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice severe înregistrate în ultimele zile în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Muntenia și Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UCCG Iași a intervenit, în data de 27 mai cu 15 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Maxut, Coarnele Caprei, Hodora, Valea Racului și Ruginoasa. Formațiunile noroase convective s-au deplasat spre sud astfel că, în aceeași zi, UCCG Vrancea a utilizat alte 23 RAG pentru combaterea căderilor de grindină pe raza localităților Anghelești, Panciu, Poiana, Nicorești și Bolotești. Tot în data de 27 mai, din punctul Tufeni (Băicoi) din cadrul UPCCG Prahova, s-a intervenit cu o rachetă antigrindină pentru a combate fenomenele meteorologice periculoase din zonă.

După cum se poate observa și din imaginile radar transmise de Administrația Națională de Meteorologie prin rețeaua SIMIN, probabilitatea de a se produce căderi de grindină a fost de 100%, dimensiunea greloanelor depășind pe alocuri 2,5 cm în diametru. Toate acțiunile de combatere a căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă au avut efectul scontat, iar în zona protejată nu s-au înregistrat pagube.

Reglementarea activității de intervenții active în atmosferă a fost realizată prin Legea nr.173/2008 privind intervențiile active în atmosferă și prin hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare a legii, a structurii instituționale responsabile și a programului de dezvoltare a SNACP până în 2024, prin etape anuale. Managementul Sistemului revine Autorității pentru Administrarea SNACP structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

  • foto cu imagini radar relevante, pre și post intervenție.

Imagine radar de alerta. Se observa formarea grindinei severe în formațiunile noroase din zona Iași în 27 mai 2017.

27.05.2017 antigrindina1

Imagine radar post intervenție. Se observa efectul intervențiilor active în atmosferă, eliminarea riscului de grindină în zona protejată și deplasarea formațiunilor noroase convective spre zona Vrancea.

27.05.2017 antigrindina2

Sursa: madr.ro

Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) a devenit operațional

Începând din data de 15 aprilie 2017, Unitățile din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) sunt operaționale, fiind pregătite pentru combaterea căderilor de grindină prin intervenții active în atmosferă.

Având în vedere faptul că dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină reprezintă una din prioritățile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a stabilit pentru acest an alt grafic de punere în funcțiune a Unităților de combatere a căderilor de Grindină, conform HG 70/23.02.2017, privind aprobarea obiectivelor etapei a XVIII-a 2017, a programului de realizare a sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010-2024.

Astfel, în anul 2017 acest program guvernamental a fost pregătit pentru lansare cu o lună mai devreme față de anul 2016 (respectiv 15 mai 2016), ca urmare a modificărilor climatice, precum temperaturi scăzute, căderi de grindină ș.a., factori ce s-au manifestat atipic față de anii precedenți.

În momentul de față sunt operaționale 34 puncte de lansare, acoperindu-se o suprafață totală de 500.000 ha, cu o creștere de 78% față de anul 2016.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS