reclama youtube lumeasatuluitv
update 25 Apr 2019

Mare laudă pentru nimic! România, penultima ca putere de cumpărare

Mare euforie la București pentru faptul că, în 2017, România a urcat un loc în clasament și a devenit a 16-a economie din UE. Și la fel de triumfalist a fost lansată statistica potrivit căreia, în trimestrul I din 2018, PIB-ul României a crescut cu 4,2% față de perioada similară a anului trecut, ceea ce ar fi făcut – vezi, Doamne –, să fim a 5-a economie din UE. Le dăm o veste proastă oficialilor noștri: cifrele de mai sus nu reprezintă nimic pentru populație atâta vreme cât PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în puterea de cumpărare standard, păstrează România în coada clasamentului.

Datele Eurostat arată așa:

– în 2017 Produsul Intern Brut al Uniunii Europene s-a ridicat la 15.300 miliarde euro (prețuri curente), iar PIB-ul României a fost de 187,8 miliarde euro, echivalentul a 1,2% din PIB-ul UE. Această cifră face ca țara noastră să fie considerată a 16-a economie din Uniune. Pentru prima dată, România devansează Grecia ca nivel al PIB general;

– Produsul Intern Brut (PIB) al României în primul trimestru din 2018 a fost de 176 de miliarde de lei, în creștere cu 4,2% față de același trimestru din 2017. Cu o creștere de 4,2%, România este a cincea economie din UE.

Facem o precizare: de fapt, prin ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din UE, România, chiar dacă în 2017 a depășit Grecia ca PIB, rămâne tot pe locul al 16-lea, la fel ca în 2016.

În analiza de față noi vom folosi cifrele din 2016 și 2015, acestea fiind singurele statistici complete puse la dispoziție de site-ul Uniunii Europene (surse: Eurostat și Fondul Monetar Internațional).

Întrebare

Este justificată această beție a Bucureștiului când vorbește despre creșteri economice incredibile? Sau când tratează locul al 16-lea ca și cum l-am fi prins pe Dumnezeu de-un picior? Ori când distorsionează realitatea, vorbind despre a 5-a putere economică, folosind un procent de creștere economică care n-are nicio legătură cu volumul PIB în clasamentul european? Răspunsul nostru este limpede: NU! Pur și simplu ne îmbătăm cu apă rece. Și să vedem de ce stau lucrurile astfel. România este a 8-a țară ca suprafață și a 6-a ca populație din zona Uniunii Europene. Teoretic, dezvoltarea economică, în condițiile unei piețe libere și a unui sistem pe care l-am îmbrățișat laolaltă cu toate țările capitaliste ale lumii, ar trebui să fie în strânsă legătură cu cei doi indicatori, suprafață și populație, la care, evident, se mai adaugă și alte criterii (nu le discutăm azi pe acestea). Așa se întâmplă în Germania, Franța, Suedia, Italia etc. România, dacă vrea să jubileze pentru nu știm care performanțe, ar fi trebuit să fie într-un TOP 10 ca putere economică în UE. Orice altceva e vorbă-n vânt. În fine, ca o concesie, nici TOP 16 n-ar fi fost de lepădat dacă am fi păstrat această poziție și sub aspectul puterii de cumpărare. Însă acolo suntem pe penultimul loc în UE!

Suprafață (mii kmp)

585 tabel suprafata

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: 248,5 km

Populație

585 tabel populatie

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: 65.808.573 de locuitori

Țări mai mici decât noi, dar care au PIB-ul și de 4,20 ori mai mare!

Sunt țări mai mici decât România ca suprafață și populație și care au PIB-ul general mai mare decât Bucureștiul. Iată câteva exemple: Olanda, suprafață mai mică de 5,74 ori, populație mai puțină cu aproximativ 2,5 milioane de locuitori, PIB general mai mare de 4,20 ori; Belgia, suprafață de 7,81 ori mai mică și populație cu 8,2 milioane locuitori mai scăzută, PIB-ul general de 2,56 ori mai mare. Și putem continua cu Austria, Suedia, Finlanda etc. Veți spune că nu este corect să ne raportăm la țările capitaliste, care au oricum un avans economic față de fostul bloc socialist. Bine, atunci să luăm exemple din fostele țări socialiste. Cehia, de exemplu. Această țară are un PIB cu 4 miliarde de euro mai mare decât al României, deși are o suprafață a țării de 3 ori mai mică. La fel se întâmplă și-n cazul Sloveniei, Slovaciei, Estoniei, Letoniei, Poloniei. Până și ultima venită în UE, Croația, stă mai bine decât România. Și noi ce facem? Ne bucurăm c-am depășit Grecia în 2017, țară care se confruntă cu grave probleme financiare din 2008 încoace, cauzate inclusiv de politicile populiste (creșteri nesustenabile de salarii în sectorul public, pensii speciale cu duiumul, lipsa investițiilor) prezente și pe la noi. Am depășit această țară fiindcă a stagnat ori a regresat ea, nu că am fi avut noi nu se știe care merite extraordinare.

Produsul intern brut global 2016 (milioane de dolari, Fondul Monetar International)

585 tabel pib 2016

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: 2.760.960

Zona Euro: 13.478.334        UE: 19.205.364

Adevărul gol-goluț: suntem la coada UE!

PIB-ul general, care plasează România la jumătatea clasamentului UE, oricum nu reprezintă un indicator care să reflecte cu fidelitate nivelul de trai al populației. Și nici nu-i încălzește pe români această cifră. Cetățenii acestei țări se uită la cu totul altceva, la faptul că PIB-ul pe cap de locuitor face ca România să fie pe locul 26 din 27 țări membre ale UE.

Locul 27, dacă e să introducem și Regatul Unit în ecuație. Și aici e aici: în afară de Bulgaria, toate celelalte țări fost comuniste ne-au întrecut, deși nu au nici pe departe resursele României. După PIB/cap locuitor exprimat în puterea de cumpărare standard, România se clasează tot pe penultimul loc în UE, cu toată creșterea economică clamată de oficialii bucureșteni. Practic, românii sunt la 58% din puterea de cumpărare a UE și la distanță uriașă față de nivelul de trai din Luxemburg (țara cu cel mai ridicat standard de viață din UE), Irlanda, Austria, Olanda, Danemarca, Germania ori Suedia. Dintre fostele țări comuniste, Cehia, Slovenia, Slovacia, Estonia sau Lituania fac tot posibilul să se apropie de media UE și oricum cetățenii statelor respective au un nivel de viață cu cel puțin 17% mai ridicat decât al nostru.

PIB pe cap locuitor 2015 calculat în baza parității puterii de cumpărare

(dolari, statistică a Fondului Monetar Internațional)

585 tabel pib 2015

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: 41.159

PIB/cap locuitor 2016 exprimat în puterea de cumpărare standard

(în procente față de media UE), Eurostat

585 tabel pib 2016 putere cumparare

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: 107

Investiții în scădere continuă din 2007 încoace

Doriți să aflați un motiv pentru care România se joacă de-a cifrele și nu a devenit o economie solidă? Nu are investiții suficiente. Și tot Eurostat ne spune asta. Alături de Letonia, Grecia și Estonia, după 2007 România a înregistrat cel mai semnificativ declin al investițiilor. Mai clar, statistica UE spune în felul următor: „În perioada 2007-2017 cel mai mare declin al investițiilor din sectorul public și privat, ca procent din PIB, s-a înregistrat în Letonia (19,9%, în 2017, față de 36,4%, în 2007; minus 16,5 puncte procentuale), Grecia (minus 13,4 puncte procentuale), Estonia (minus 12,9 puncte procentuale), România (minus 12,5 puncte procentuale), Spania (minus 10,4 puncte pro­centuale), Slovenia (minus 10,3 puncte procentuale), Lituania (minus 9,8 puncte procentuale) și Bulgaria (minus 9,1 puncte procentuale). În contrast, în perioada 2007-2017, o majorare a nivelului investițiilor, ca procent din PIB, a fost raportată în Suedia (de la 23,9%, în 2007 la 24,9%, în 2017; plus un punct procentual), Austria (0,6 puncte procentuale) și Germania (0,2 puncte procentuale), în timp ce în Belgia a rămas aproape stabilă (0,1 puncte procentuale).“

Maria BOGDAN

Piața berii, în scădere cu 3% în primul semestru, pe fondul creșterii accizelor și al scăderii puterii de cumpărare

Volumul pieței berii a atins opt milioane de hectolitri în primul semestru al anului în curs, în scădere cu circa 3% comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2012, iar reprezentanții industriei se așteaptă ca 2013 să se încheie cu volume de vânzări sub nivelul celor raportate anul trecut, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri.

Potrivit reprezentanților Asociației Berarii României, rezervele cu privire la evoluția vânzărilor în 2013, exprimate de producătorii de bere la începutul anului, au fost confirmate, cauzele fiind puterea scăzută de cumpărare a românilor, vara capricioasă și creșterea nivelului fiscalității.

"Ca și anul trecut, factorii care și-au pus amprenta asupra trendului pieței berii au fost cu precădere conjuncturali. Spre deosebire de anul trecut, când au existat condiții favorabile consumului de bere, primele șase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracție evidentă a pieței. În ceea ce privește evoluția pieței până la sfârșitul anului, așteptările noastre cu privire la volumele de vânzări se situează sub nivelul din 2012, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri", a declarat, marți, președintele Asociației Berarii României, Andrew Highcock, într-o conferință de presă.

La rândul său, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, a arătat că o creștere a volumelor vândute pe piață este importantă pentru factorul de multiplicare pe care aceasta îl are în economia românească.

"2013 este un an în care, începând din februarie, am avut o creștere de acciză. Este un an care vine după un 2012 care a fost primul an de după criză în care piața berii din România reușise să aibă o creștere. Pe noi, aceste creșteri ne interesează nu neapărat din punct de vedere al volumului nostru de vânzări, ci din punct de vedere al efectului de multiplicare pe care îl avem în economia românească. Pe primul semestru din 2013 s-a înregistrat o scădere de 3%, care vine pe fondul acestei creșteri de acciză, a unei puteri de cumpărare destul de fragile din partea consumatorilor, iar vremea nu a fost la fel de favorabilă ca în 2012. Ocaziile de consum au fost și ele mai reduse în această primă parte a anului, iar pe ansamblu piața a scăzut cu 3%, lucru care nu ne bucură. Am fost temători pe 24 ianuarie, când am luat act de dorința Guvernului de a crește acciza cu 10 procente, pentru că factorii conjuncturali de anul trecut s-au dovedit a nu fi puternici pentru a păstra trendul pozitiv", a spus Bratu.

El a subliniat că, pentru fiecare loc de muncă generat în industria berii, alte trei locuri de muncă sunt create în agricultură și alte 10 locuri în economie. Astfel, într-o piață precum cea românească, în care 98%—99% provine din producția locală, orice migrare, orice influență a sectorului berii are un efect pozitiv sau negativ asupra economiei.

"98.000 de locuri de muncă erau generate în economie de sectorul berii în 2010, când am avut cel mai mare vârf din istoria noastră, de 20,2 milioane de hectolitri. Acum, la circa 17 milioane de hectolitri, avem o scădere de 16% în volum, dar o scădere de 21% în numărul de locuri de muncă. Este important să păstrăm acest avantaj pentru economia din România, pentru că doar un singur calcul oferit de Ernst&Young în stadiul de contribuție a berii la economia europeană putem vedea că, din cele 509 de milioane de euro valoarea adăugată pentru economie, 175 de milioane de euro este valoarea adăugată datorată lanțului de furnizori. Deci, circa 35% din ceea ce rămâne în economie rămâne pentru lanțul de furnizori, care, ca și agricultura, reprezintă undeva la 60—66% din achizițiile de materii prime pentru piața din România", a explicat directorul Asociației.

În ceea ce privește perspectivele, Constantin Bratu a estimat că anul se va încheia sub nivelul din 2012, din punct de vedere al volumelor vândute, atingându-l mai degrabă pe cel din 2011, respectiv circa 17 milioane de hectolitri.

"Nu am făcut și în general nu facem previziuni, dar suntem mai rezervați decât la începutul anului. Dacă 2013 va înregistra un volum similar cu cel din 2012? Răspunsul este mai degrabă 'nu'. Mai degrabă vom înregistra un nivel al pieței similar celui din 2011, poate", a spus el.

Referitor la o restrângere a activităților în perspectiva scăderii pieței de bere în 2013, Constantin Bratu a precizat că acestea se vor regăsi în amonte și în avalul sectorului berii.

"Investițiile au fost suficient de mari—peste 1,2 miliarde de euro a investit Asociația—astfel încât, din punct de vedere tehnologic, să se micșoreze costurile de producție la minimum. Efectele, cu siguranță, vor fi în zona de amonte și aval față de sectorul berii. În zona de furnizori, cu siguranță, dacă se va vinde mai puțină bere, vom avea nevoie de mai puține tiruri ca să transportăm această bere, de mai puțină nevoie de orz, transformat în malț, de o cantitate mai mică de doze și de mai puțină nevoie de PET-uri. Deci, efectele vor fi în amonte și în aval și sigur în partea de comercializare și acolo vor fi ajustări în ceea ce privește numărul locurilor de muncă și în ceea ce privește contribuțiile acestor locuri de muncă la bugetul și la economia României", a conchis Bratu.

Sursa:Agerpres

Constantin: Puterea de cumpărare a scăzut în ultimul timp, sper să o creştem prin investiţii şi generarea de venituri suplimentare

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat, marţi, că puterea de cumpărare a scăzut în ultima perioadă, punctând că speră ca aceasta să crească prin investiţii şi generarea de venituri suplimentare.

"Puterea de cumpărare bănuiesc că a scăzut în ultimul timp, sper să putem să o creştem prin investiţiile pe care le vom face şi prin generarea de venituri suplimentare care să permită venituri mai mari pentru toţi cei care muncesc în această ţară. (...) În ceea ce priveşte legumele şi fructele avem un proiect încă de anul trecut pe care l-am demarat - 80 de milioane de euro au fost puse la dispoziţia beneficiarilor privaţi ca să constituie depozite, platforme de colectare şi condiţionare legume-fructe. În cel mai scurt timp probabil că aceste investiţii vor începe şi atunci putem să vorbim de prezenţa mai mare a legumelor şi fructelor din România. Lucrul acesta cred că va avea impact şi asupra preţurilor. Practic, venim cu organizarea pieţei pe filiera de produs, de la producător până la consumatorul final, pe de-o parte", a spus Constantin, la finalul şedinţei USL, fiind întrebat cum vede protestul PDL din Parlament. 

El a mai arătat că trebuie să existe o preocupare mai mare legată de ceea ce înseamnă evaziunea fiscală. 

"Din acest punct de vedere toate acţiunile pe care le-aţi văzut începând cu luna noiembrie, atunci când importurile de legume-fructe din Turcia au fost verificate mai bine, până în data de 15 martie cred că au contribuit la combaterea evaziunii fiscale. (...) Avem acum o preocupare crescută pe relaţia cu Turcia. Mâine o să fie o întâlnire foarte importantă la Bruxelles cu privire la măsura pe care Turcia a luat-o împotriva României, aceea de a interzice exporturile de animale şi de carne, şi eu cred că toate aceste discuţii pe care le avem cu Turcia, inclusiv pe exporturi (...) vor contribui la combaterea evaziunii fiscale", a adăugat ministrul Agericulturii. 

Grupul deputaţilor PDL a protestat marţi la Camera Deputaţilor, afişând în faţa sălii de plen un banner care prezenta grafic creşterea preţurilor la alimente, alături de mesajul "Mâncăm mai scump sub guvernarea USL. Niciun leu în plus sub guvernarea USL".

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS