reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Nov 2019

Ferma Blajinilor, la 1.200 m altitudine

Ferma Blajinilor din Fundata, județul Brașov, este o fermă la 1.200 m altitudine, îngrijită de Roxana și Marian Blaj. Produsele fermei sunt diversificate, de la brânzeturi tradiţionale, precum caș dulce, caș afumat, telemea, brânză de burduf, aduse vara de la stână, până la ouă din fermă și carne de vită și găină.

Au pornit cu o văcuţă şi o viţeluşă

Marian este antrenor, fost sportiv de performanță și participant la Jocurile Olimpice, iar Roxana este psihoterapeut și antreprenor social în sectorul ONG. Familia este întregită de cei doi copii: Andu, care are 9 ani și Elisa, de 7 anişori, ne spune Roxana. „Soţul a practicat sportul de performanţă încă de mic, fiind astfel mereu în natură, printre munţi. Aşadar, pentru el munca în natură este esenţială. Eu iubesc, apreciez şi respect natura şi mă întorc la ea cât de des pot. Ambii avem meseriile noastre, iar locurile de muncă ne ajută în prezent să susținem această fermă. De altfel, zona în care ne-am aşezat la casa noastră permite creşterea animalelor, fiind chiar o componentă esenţială a acesteia. Am pornit cu o văcuţă şi o viţelușă, rase locale, de munte. Apoi, le-am tot înmulţit, până am ajuns la efectivul actual, ţinta fiind 10 vaci de lapte. Pentru noi nu contează atât rasa, ca imagine şi prestigiu, cât să fie animalul adaptat zonei… zonă cu altitudine mare şi cu pretenţii“, mărturiseşte aceasta.

ferma blajinilor 2

Produse tradiţionale diversificate

Cei doi soţi se îngrijesc ca aceste produse să fie naturale, astfel ferma lor este reprezentată în prezent de 10 vaci, plus vițeluși de anul acesta şi aproximativ 50 de găini. Produsele pe care le pun la dispoziție sunt diversificate, de la ouă până la brânzeturi tradiţionale: caș proaspăt, caș afumat, brânză burduf, caşcaval, până la carne de vită și de găină. „Distribuţia este permanenţă, doar cantitatea variază. Principalii clienţi sunt părinţii cu copii din zona Braşovului, dar am livrat şi în alte localităţi şi chiar în străinătate. În primul rând această investiţie costă pasiune, plus multă muncă şi dedicare. Apoi, da, este vorba şi de investiţii financiare, permanente, însă nu vă pot oferi cifre exacte deoarece nu am ţinut o astfel de evidenţă și nici nu am accesat fonduri“, mai adaugă tânăra.

Cabană cu două camere la mansardă

Pentru a avea roade bogate, terenurile pe care le deţine familia Baj sunt îngrijite cu cosit tradiţional şi îngrășăminte naturale. „Locurile sunt îngrijite permanent încă dinainte de topirea zăpezii atât prin împrăștierea gunoiului, cât şi prin curățat de vreascuri. Apoi, după ce începe sezonul, tăiem iarba tradițional, cu coasa manual; fânul îl uscăm bine, apoi îl strângem și îl transportăm pentru depozitare în locuri special amenajate. Am cumpărat un teren în Fundata, aproape de complexul Cheile Grădiștei, pe care se află și două anexe, un grajd și un coteț, făcute din bârne cioplite cu toporul. În primul an, în acel loc am ținut cele două văcuțe pe care le aveam, iar în următorul an am dezafectat anexa și am transformat-o într-o cabană, cu două camere la mansară. Ulterior, am extins și cealaltă anexă și am mutat animalele acolo. Animalele au adăpători, deci au apă la discreție. Dimineața și seara, la ore stabilite, curățăm bălegarul, resturile de fân, apoi le dăm fân şi ţărâţe“, încheie Roxana Blaj.

ferma blajinilor 4

Despre Fundata

Fundata este un sat între Piatra Craiului și Bucegi, la o altitudine considerabilă. Priveliștea se schimbă spectaculos de la anotimp la anotimp, chiar și de la oră la oră, așa că nu ai cum să te plictisești de această zonă. Dacă ai condiție fizică și echipament potrivit, ești la doar jumătate de oră de Piatra Craiului, „raiul alpiniștilor“, dar și de Bucegi. Tot aici aici este cel mai curat aer din ţară, lucru dovedit şi de o staţie meteo aflată chiar în vârf de munte, care măsoară puritatea aerului.

ferma blajinilor 3

În apropierea localității Fundata se pot vizita numeroase obiective naturale: Parcul Național Piatra Craiului – Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneștilor, Cheile Moieciului, Cheile Grădiștei, Rezervațiile naturale La Chișătoare, Peștera și Cheile Dâmbovicioara, Peștera cu lilieci din satul Peștera, Satul Șirnea, Barajul Pecineagu, Lacul Vidraru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prima cooperativă agricolă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

  • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
  • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

  • Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

  • Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
  • Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

Alte șase produse devin tradiționale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat unui producător din București încă șase atestate pentru produse tradiționale în cursul săptămânii trecute.

Astfel, acesta a primit atestat pentru șase produse tradiționale obținute din carne de porc: caltaboș țărănesc meșteșugari de gusturi, tobă țărănească meșteșugari de gusturi, drob de casă meșteșugari de gusturi, cârnați măcelărești meșteșugari de gusturi, cârnați țărănești meșteșugari de gusturi, lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi.

Cârnații măcelărești meșteșugari de gusturi sunt un preparat din carne specific sezonului rece, nelipsiți de pe mesele de sărbători în special cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou. Aceștia se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei dulce. Tradiția fabricării cârnaților este moștenită de la breslașii bucureșteni de acum 200 ani și păstrată până în prezent.

Caltaboșul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din carne de porc, măruntaie de porc și orez, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit al produsului este dat de alegerea condimentelor și de echilibrul dintre organele de porc și grăsimea folosită la acest preparat și afumarea corespunzătoare. Produsul tradițional caltaboș se consumă ca aperitiv, în special de sărbătorile de Crăciun. Tradiția fabricării este moștenită de la hangii bucureșteni, cu o vechime în zonă de peste 50 ani, fiind transmis de la o generație la alta.

Cârnații țărănești meșteșugari de gusturi se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, provenite de la porci crescuți în ferme cu renume, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei iute. Secretul cârnaților țărănești meșteșugari de gusturi constă în calitatea și prospețimea cărnii și a faptului că este tăiată la bardă, a ingredientelor de calitate, în proporții corecte și uscarea/afumarea lor corespunzătoare.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi se obține din ficat de porc (70%), carne porc și prapure porc iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, piper negru , verdețuri, ouă crude și fierte.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi este un preparat din carne specific sărbătorilor pascale, nelipsit de pe masa de Paște. Secretul drobului de casă meșteșugari de gusturi îl reprezintă compoziția specifică, în care se regăsește în proporție de peste 70% ficat de porc și verdețuri în proporții corecte, prapur şi coacere/afumare corespunzătoare.

Lebărul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din ficat de porc și carne de porc, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit a produsului lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi este dat de materia primă, de condimentele folosite, precum și durata de fierbere a acestora.

Toba țărănească meșteșugari de gusturi este un preparat tradițional obținut din rasoale și organe de porc. Secretul gustului constă în măiestria utilizării condimentelor în amestec cu organe și carnea de porc care amintește de aroma produsului tradițional de odinioară.

Reamintim că MADR susține producătorii autohtoni, încurajându-i să-și înregistreze produsele tradiționale în scopul promovării produselor locale, a diversificării producției, și pentru menținerea patrimoniului național în privința gustului și savorii preparatelor autentice pregătite după rețete străvechi. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

MADR a acordat încă șapte atestate pentru produse tradiționale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat săptămâna trecută încă șapte atestate pentru produse tradiționale din județele Galați, Caraș-Severin și Buzău.

În județul Galați, producătorul S.C. VERDESI&CO SRL a primit atestat pentru patru produse tradiționale obținute din carne de porc provenită din fermele proprii: Mușchiuleț de porc Ilinca, Cotlet haiducesc a lui Zamfir, Costiță afumată Ilinca, Cârnați de porc a lui Ignat.

Denumirea de ”Mușchiuleț de porc Ilinca” s-a transmis din generație în generație, iar rețeta este una specifică ce presupune prepararea bucăților de carne prin maturare și condimentare cu cimbru și alte condimente, înainte de afumare.

”Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obținut din cotlet de porc, maturat în baiț de condimente, timp de 6-14 zile. Calitatea materiei prime, prelucrarea cărnii prin metode tradiționale conduc la obținerea produsului ”Cotlet Haiducesc a lui Zamfir”, care se caracterizează printr-un gust deosebit și mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă.

”Costița afumată Ilinca” este un produs obținut din piept de porc dezosat maturat timp de 6-14 zile în baiț de condimente naturale tradiționale și sare. Rețeta are o vechime de peste 25 de ani.

”Carnații de  porc a lui Ignat” afumați tradițional se obțin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obținut se supune operației tehnologice de afumare.

În județul Caraș Severin a fost acordat un atestat de produs tradițional pentru ”Cârnați din carne de capră ca la Soceni”. Aceștia se obțin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat  și  pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumați la fum natural.

În județul Buzău a fost acordat atestat de produs tradițional pentru ”Salamul Casa Râmniceană” și pentru ”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană”.

Salamul este un preparat culinar din carne de porc și vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual.   Combinația celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite urmate în final de  procedeul de afumare evidențiază valoarea tradiţională a produsului finit.

”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană” sunt preparați din carne de oaie și porc preluată  de la crescători din zonă, cît și de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-și înregistreze produsele tradiționale nu doar pentru a diversifica producția, dar și pentru a oferi consumatorilor siguranța calității. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

Sursa: madr.ro

Festivalul Produselor Tradiționale - USAMV Cluj-Napoca

Ostropel de rață, palaneț cu varză sau cârnați de Apuseni, între produsele autentice românești, prezentate de studenți la Festivalul Produselor Tradiționale, de la USAMV Cluj-Napoca

Cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Produselor Tradiționale, în organizarea Departamentului de Ingineria și Protecția Mediului, din cadrul Facultății de Agricultură a universității, se va desfășura în 6 mai 2019, între orele 14.00 – 20.00, la Amfiteatrul Roșu și în holul de la Bibbliotecă.

Peste 30 de produse agroalimentare autentic românești vor fi prezentate de studenții din anul IV, iar apoi vor fi jurizate de organizatorul evenimentului, Conf. dr. Avram Fițiu (USAMV Cluj-Napoca) și Mircea Groza, maestru Gastronomie Tradițională (CJ Sălaj).

Evenimentul își propune să scoată din anonimat zeci de produse agroalimentare autentic românești din Transilvania și Bucovina, prin constructia identitară a unui ”pașaport agroalimentar” pe una din schemele de calitate, potrivit R 1151/2012 (Produse tradiționale: DOP/Produs cu Denumire Geografică; IGP/Produs cu Indicație de Protecție Geografică; TSG/Produs cu Trasabilitate Garantată).

Între produsele care vor fi prezentate de studenții în anul IV la Ingineria și Protecția Mediului se numără ouăle încondeiate (ca în Țara Oașului), alivincă (Pipirig), ostropel de rață (Helegiu), palaneț cu varză (Răscruci), cârnați de Apuseni (Lupșa), tocană de oaie servită în pâine de secară (Ghimeș-Făget), brânză telemea Bîrsana, precum și multe alte bunătăți tradiționale.

Programul festivalului include prezentarea cerlor 33 de caiete de sarcini de produse agroalimentare tradiționale, prezentare de port tradițional din comuna aferentă produsului, degustarea produselor tradiționale, dar și muzică populară din diferite microregiuni.

De asemenea, alături de studenți și profesori vor fi prezenți meșteri populari, reprezentanți GAL și ai unor asociații țărănești.

Oportunități de finanțare pentru promovarea produselor tradiționale românești

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este implicat permanent în promovarea produselor agroalimentare românești. În acest context se află în dialog permanent cu reprezentanții formelor asociative din sectorul agroalimentar.

Astfel, în urma solicitării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT), în data de 13 martie 2019 la sediul MADR,  s-a întrunit un grup de lucru care a avut ca subiect modalitățile de finanțare pentru îmbunătățirea competitivității prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

La acest eveniment au participat doamna Secretar de stat Gabriela Teodora Gheniu, reprezentanți din partea Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), reprezentanți ai Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț (DGPIAC) precum și reprezentanți ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, operatori economici, specialiști din cadrul Direcțiilor Agricole Județene.

Reprezentanții AM PNDR au prezentat oportunitățile de finanțare și măsurile ce pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare.

Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, ca de exemplu PFA, II, IF.

De asemenea, în cadrul grupului de lucru au fost prezentate cheltuielile eligibile respectiv studii/planuri, costuri de funcționare a cooperării, costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, costuri de promovare.

 Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicat al sprijinului este de 100.000 de euro.

La întâlnire, reprezentații AM PNDR și DG PIAC au prezentat acesta măsură ca fiind un instrument  benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și crearea lanțului scurt alimentar venind astfel în sprijinul inițiativei propuse de Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale.

Astfel, prin submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au fost lansate 4 sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 mil. Euro.

Numărul de proiecte depuse este de 124, din care selectate au fost 60 în valoare de 5,7 mil. Euro, iar cele contractate sunt 49 proiecte în valoare de 4,6 mil. Euro.

În ceea ce privește sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, au fost lansate 3 sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 mil. Euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 mil. euro, iar contractate sunt 19 proiecte în valoare de 1,8 mil. Euro.

În prezent este deschisă o sesiune până pe 30.04.2019 în valoare de aproximativ 11 mil euro atât pentru sM 16.4 cât și pentru sM 16.4a.

Evenimentul desfășurat face parte dintr-o serie de întâlniri premergătoare, care au ca scop elaborarea unui program național destinat creșterii consumului de produse agroalimentare românești prin care se dorește conștientizarea consumatorilor asupra beneficiilor care pot fi generate de opțiunile lor de consum pentru produse locale.

Cu VANBET, gustul tradițional românesc revine

VANBET a luat ființă în anul 2001 începând cu achiziționarea fostului CAP Gara Banca din localitatea Banca, județul Vaslui, transformând locul în fermă de găini și ouă de consum. În acest moment, societatea deține 16 ferme pui de carne, 6 ferme găini pentru ouă, 2 ferme găini reproducție rasă grea, 2 ferme tineret înlocuire, o fermă tineret înlocuire rasă uşoară, abator, stație de incubație, o fermă de capre și o fabrică specializată pe lapte de capră. În decursul anilor și-a diversificat activitatea pe mai multe categorii de păsări, ajungând în prezent să dețină puncte de lucru pe raza județelor Vaslui, Galați şi Iaşi.

Abatorul de păsări

Societatea deține un abator de păsări utilat cu sisteme de ultimă generație marca Stork, conform standardelor europene în vigoare, cu o capacitate de sacrificare de 6000 de capete pe oră. Produsele din carne de pui și ouălor sunt comercializate în 19 magazine proprii și 21 puncte de producție din localitățile Bârlad, Vaslui și Iași. De asemenea, aceștia au dezvoltat o rețea de distribuție a ouălor și au încheiat contracte de vânzare a cărnii de pui și ouă cu distribuitori din toată țara.

Vanbet este societatea cu cea mai mare producție de ouă din România, care în 17 ani de existență și de muncă, într-un sector destul de aglomerat pe piața din România, și-a câștigat un loc bine meritat. Povestea Vanbet este una de succes și începe cu artizanul firmei, doctorul Fănel Bogos. După 17 ani de muncă, investiții și dezvoltare, producția de carne de pasăre a înregistrat o creștere semnificativă plecând de la 500 pui în primul an. „Pentru a asigura calitatea produselor, fiecare etapă de producție este controlată, astfel încât se respectă toate normele de siguranță și igienizare, începând de la procesul de incubare, în stația de incubare din localitatea Banca, precum creșterea puilor cu furaje proprii, și până la procesul efectiv de producție. Întreg ciclul, de la sacrificare până la ambalare, este complet automatizat, liniile de producție sunt noi, cu tehnologii performante, de ultimă generație, maximizând astfel calitatea și siguranța produselor, care ies pe poarta Vanbet“, ne spune directorul Radu Ticu.

Stația de incubație

Stația de incubație este complet modernizată cu echipamente profesionale marca Petersime și deține un microclimat controlat. Aparatele realizează sincronizarea ecloziunii, astfel încât puii să eclozioneze grupat pentru o calitate superioară a lor. În acest moment, Vanbet are o capacitate de 1.036.800 ouă/serie, timp de 18 zile, adică produce 300.000 de pui/săptămână şi aproximativ 15.000.000 de pui/an. Începând de anul acesta și-a mărit capacitatea de incubat cu încă 774.000 de ouă/ serie, adică are o capacitate de 1.810.800 ouă/serie, 500.000/săptămână şi respectiv 26.000.000 de pui/an, contribuind astfel ca județul Vaslui să ocupe un meritabil loc întâi în topul aviculturii din întreaga țară. Ouăle pentru incubat sunt produse în fermele proprii, fiind pui broiler din hibridul Ross 308 şi hibrid rasă mixtă de la Hubbard. În dotare, firma are un abator propriu, 22 de ferme de pui și găini ouătoare, în trei județe Galați, Iași și Vaslui, un incubator modern și 2 FNC-uri, unde își produc toate furajele necesare creșterii puilor.

În România produsele Vanbet sunt cunoscute de cumpărători sub cele patru mărci de pui înregistrate la OSIM: Puiul Campion, Găina Gospodină, Gustolact și Puiul Haiducesc, precum și Siluette, un produs 100% din lapte de capră, calitatea acestor produse fiind cunoscută și în restul Europei.

Ferme de reproducție

În fermele de reproducție rasă grea se transferă tineret înlocuire rasă grea, de unde ies ouăle de incubat folosite pentru obținerea puilor de o zi. Pentru a asigura o cantitate constantă de pui pentru tot parcursul unui an sunt necesare minimum două vârste de părinți (cocoși și găini). Toate fermele sunt dotate cu echipamente de ultimă generație pentru furajare, adăpare, microclimat, controlate de calculator la indicațiile senzorilor din hală. Toate aceste ferme sunt dotate cu tehnologii de creștere și bunăstare, conform normelor sanitar-veterinare în vigoare. Mai mult decât atât, societatea se numără printre puținele ferme din țară cu găini ouătoare crescute la sol în sistem volieră. Fermele de reproducție sunt dotate cu utilaje Big Dutchman și Alke.

Abator. Puii crescuți în cele șapte ferme de pui de carne sunt sacrificați în abatorul de păsări din localitatea Strâmtura – Mitoc la km 20 pe șoseaua Bârlad-Vaslui. „Abatorul a fost dat în folosință în luna mai a anului 2014, ca o necesitate vitală pentru a integra producția de pui de carne, unde se obține o mare diversitate de sortimente din carne de pui, ce respectă toate normele europene în acest domeniu. Abatorul de păsări este dotat cu utilaje Stork și are o capacitate de sacrificare păsări de 6.000 capete/oră. Toate produsele abatorului de păsări se află sub controlul permanent al autorității sanitar veterinare și sunt realizate conform standardelor europene. Produsele din carne de pui pot fi oferite ambalate sub diverse forme: vrac, tăviță, pungă şi atmosferă protectoare cu greutate fixă sau nu“, precizează directorul societății.

Centre de colectare. Societatea deține, de asemenea, două centre de colectare – sortare – ambalare – depozitare – livrare ouă pentru consum, certificate, unul situat în localitatea Ivești, județul Galați, și altul în localitatea Muntenii de Jos, din județul Vaslui.

FNC. Societatea deține și două FNC-uri (fabrici de nutrețuri combinate) în localitatea Bucești, județul Galați, și Muntenii de Jos, din județul Vaslui. „Sistemul de furajare este automat, iar halele sunt moderne, dotate cu echipamente de ultima generație. Ambele fabrici au o capacitate de fabricare furaje de 15 tone/oră, iar furajele conțin cereale, șroturi, făină de fân de lucernă, extracte de tomate (roșii, ardei iute, morcov) în concentrații diferite în funcție de rețete și etape de creștere a puilor, respectiv Starter, Creștere, Finisare 1, Finisare 2, furaj pentru găini ouă consum și reproducție“, adaugă conducerea societății.

Fabrica de lapte

Fabrica de lapte este situată în localitatea Gara Banca, comuna Banca, județul Vaslui, și are o capacitate de procesare de 3.000 l/zi timp de 12 luni și o capacitate de 7.000 l/oră. „Sursa laptelui de capră a fabricii este asigurată de o fermă proprie cu un număr de peste 3.500 de capete, iar diferența de cantitate ce se procesează zilnic în fabrica de lapte o achiziționăm de la producători particulari“, a încheiat directorul Radu Ticu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Iașiul vrea produse naturale din gospodării

De curând a avut loc concursul de "Identificare și atestare produse tradiționale", ediția a II-a, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" din Iași (USAMV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ). A fost o ediție cu multe noutăți și a fost un moment în care valoarea bucatelor tradiționale românești a reprezentat o adevărată artă culinară, deoarece au fost puse în lumină rețete culinare cu o vechime de mai bine de 30 de ani. În competiția  înscrise 34 de produse, care au un real potenţial de a fi atestate drept tradiţionale.

"Suntem ceea ce mâncăm!"

Evenimentul şi-a propus promovarea şi încurajarea consumului de produse alimentare româneşti realizate conform reţetelor tradiţionale. Totodată, s-a urmărit stimularea spiritului antreprenorial al elevilor şi studenţilor prin valorificarea superioară a producţiilor agroalimentare obţinute în fermele de mărime medie și mică. Concursul a constat în realizarea şi prezentarea unui produs tradiţional de către elevi sau studenţi, care au participat individual sau în echipă, coordonaţi de un cadru didactic.

În deschiderea concursului, prorectorul USAMV Iași, prof. univ. dr. Benone Păsărin a vorbit despre cât de important este ce mâncăm: „A mânca și a bea par două dintre cele mai banale activități umane! Asta, dacă uităm faptul că de milenii, în jurul sau în interiorul acestor activități s-au creat ritualuri (…), care au influențat mersul lumii. Suntem ceea ce mâncăm!, iar produsele gastronomice pe care le adorăm, ca și pe cele pe care le detestăm, spun foarte multe lucruri despre personalitatea noastră. Sunt produse gastronomice, care rivalizează cu operele de artă, de aceea multe dintre acestea, care incubă tradiții, incubă de fapt elemente, de tot ceea ce  înseamnă bun și vechi într-un neam, fiind înscrise în ceea ce înseamnă tezaurul imaterial al lumii. Mă bucur că aici, în "Sala de Marmură" a Facultății de Zootehnie, într-o eră în care tiparele fast-food ne împing către produse tot mai standardizate și mai lipsite de personalitate, organizăm un astfel de concurs.“

Prof dr. Constantin Pascal, de la "Tehnologia exploatării ovinelor și caprinelor", USAMV Iași, vrea să readucă prin acest concurs, produsele tradiționale. „Acest concurs este un lucru, cu care ne mândrim, (…) poporul român a pierdut mult din tradiționalitate, în perioada comunistă, când rămăsese doar murăturile ca fiind tradițional. Acum rolul nostru, în special a tinerilor este de regăsi și de a aduce înapoi în atenție, aceste produse tradiționale pentru că, comparativ cu Italia, care are peste 100 de produse tradiționale, noi avem doar 8 protejate la nivel european. Avem produse bune, iar rolul acestui concurs este de a scoate la suprafață și de a readuce în atenția consumatorului, produsele care ne marchează“, a precizat prof. dr. Constantin Pascal.

Concursul s-a terminat cu 34 de produse înscrise, care au un real potenţial de a fi atestate drept tradiţionale de către Direcţia Pentru Agricultură Judeţeană Iaşi.  Gabriel Hoha, șeful serviciului DADR Iași, specifică că Iașul are nevoie de astfel de produse și încurajează tinerii antreprenori. „La prima ediție, din luna martie am avut 26 de produse în concurs, iar acum avem 34, lucru care evident ne onorează. Vreau să apreciez că dosarele participanților au fost tot mai complexe (...). În acest moment, Iașul are 15 produse tradiționale și în continuare este nevoie de aceste produse“, a mai punctat acesta.

Rețete de la lume adunate și iarăși la lume date

Toate produsele au fost grupate în două categorii: preparate dulci şi preparate pe bază de carne, lapte, peşte şi legume, iar juriul a fost ales din rândul specialiştilor de la Minsterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Facultăţii de Zootehnie. Pe primele două locuri s-au aflat produsele "Pastramă de berbecuţ de Sineşti", care a fost realizată de echipa Liceului "Haralamb Vasiliu" din Podu Iloaiei şi "Poale-n brâu", făcute de echipa Liceului Tehnologic "Grigore Antipa" din Bacău.

La competiţia gestionată de Facultatea de Zootehnie de la USAMV au participat elevi de la diferite licee din judeţele Iaşi şi Bacău, dar şi de la Liceul „Vasile Alecsandri“ din Ungheni, Republica Moldova. Aceștea au venit cu emoții și produse inedite, care au atras toate privirile.

Martiniuc Adrian, directorul adjunct al Liceului Tehnologic Economic "Virgil Madgearu" - Iași, spune că aceste produse au devenit o necesitate. „Produsele tradiționale revin în atenția noastră și numai sunt doar un element de inedit, ci o necesitate! Practic, astăzi dacă vrem să trăim sănătos și să avem un viitor, trebuie să apelăm din nou la produsele tradiționale.“ Bolohan Mihaela, cadrul didactic la același liceu vrea să ateste "Pelicele Domnului ", iar la concurs s-a înscris și cu peltea de gutui și o băutură alcoolică, care are denumirea arhaică "vișinapul" și este cunoscută ca și vișinata“, a punctat dumeaei.

De la Colegiul "Vasile Adamachi" Iași, Tataru Sabina a venit cu produsul "PrunaLuna", o pâine făcute din prune și alune uscate. „Este un produs creat de noi în patiseria colegiului agricol și se poate servi dimineața cu miere sau iaurt natural, pentru că noi, ca elevi știm că prunele și alunele îmbunătățesc memoria“, a precizat Sabina.

Atasiei Vasile din comuna Sinești, județul Iași are o mică fermă de familie cu de toate și s-a prezenta la concurs cu puțin din toate: „Avem pastramă de berbecuț și cârnați de oaie, porc și vită. Anul trecut am venit cu telemea de vacă, brânză de vacă și urdă cu mărar. Produsele acestea se fac foarte greu și nu avem piață de desfacere.“

Un alt produs care a atras toate privirile a fost cel prezentat de Holban Cătălina, de la Colegiul  "Grigore Antipa" din Bacău, respectiv varză călită cu prune afumate: „Acesta este un produs tradițional românesc, care se consumă mai ales în perioada postului Crăciunului și este ușor de preparat, deoarece în orice gospodărie se găsește varza murată.“ Tot de la același colegiu, Bejan Lidia a concurat cu un preparat din localitatea Cleja, respectiv ardei umpluși cu crupe și pită sau mămăliga dulce.

Butnaru Daniela a reprezentat Colegiul Tehnic "Ioan C. Ștefănescu" - Iași, cu o rețetă de la bunica: „Am adus scrob cu jumări, sărmăluțe, pui cu gutui, plăcintă cu dovleac, floricele și toci, care este un preparat din brânză și cartofi. Preparatul "pui cu gutui" este o rețetă tradițională, pe care am învățat-o de la bunica mea, din comuna Coștuleni județul Iași.“

Andra Andriuca, elevă a Liceului "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, a adus sărbușca. „Concurăm cu un produs tradițional și anume, ciorba ciobănească, respectiv sărbușca. Noi avem marele avantaj că în liceul nostru avem fermă proprie și prin fabricarea acestui produs putem valorifica zerul, cu care se prepară această delicatețe. Sperăm să ducem tradiția mai departe, deoarece considerăm că acesta este lucrul pe care trebuie să îl facem“, declară Andra Andruica.

Tot de la același liceu, Lungu George a venit cu un produs unic: „Sticle îmbrăcate în scoarță de copac și decorațiuni pentru acestea. Procesul nu este greu, dar timpul de așteptare pentru a se usca durează mai mult“, ne spune acesta.

La prima ediție, care s-a desfășurat în luna martie anul acesta, concursul s-a bucurat de un real succes în rândul participanților. Elevi de la liceele de profil din zona Moldovei, precum și studenți ai USAMV Iași, au prezentat delicii culinare preparate după rețete păstrate din generație în generație. Printre produsele s-au regăsit "Slănina de Mangalița din Valea lui Bogdan", "Pastrama de oaie ca la Mitică", "Pasta fițoasă de pește", "Plăcinta tradițională de la Zapodia" și "Cozonac tradițional de Fântânele".

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Zilelor USAMV Iași se sărbătoresc cu produsele autentice locale

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinari „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au organizat în perioada 18-19 octombrie „Târgul de toamnă“, eveniment aflat la cea de a VII-a ediție, ce are loc în fiecare an cu prilejul  "Zilelor USAMV Iași" și este dedicat producătorilor agricoli și meșteșugarilor din comunele județului Iași, care au prezentat și comercializat produse tradiționale și țărănești de sezon.

…produse autentice locale

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată: preparate din carne, dulcețuri și gemuri, zacuscă, miere și produse apicole, cașcaval de casă, brânză de burduf și telemea de oaie, produse de panificație, prăjituri și dulciuri de casă, legume și fructe, murături, zarzavaturi și altele.

Prisaca Moldova și "Mic dejun cu miere"

La târg ne-am întâlnit cu Relu Cojocaru, fondatorul fermei apicole "Prisaca Moldova" și membru fondator a Clusterul BioNEst, primul de acest fel, cu produse bio din Iași: „Businessul este relativ nou, de cca. 10 ani, timp în care l-am dezvoltat puțin câte puțin. Inițial a fost la nivelul de hobby, după care am început să-l trecem la următorul nivelul, unde am ajuns la aproximativ 180 de familii de albine, și practic am început să facem o afacere din asta. Până anul trecut, dădeam toate produsele mele en-gros către procesatori, dar de un an de zile fac parte dintr-un proiect care se numește  "Servicii integrate de export", un proiect româno-elvețian, prin care am fost  învățați să ne prețuim munca, iar în urma proiectului am fost selectat și voi participa sub pavilionul României, la trei târguri internaționale de produse bio la Dubai, Nuremberg și  Shanghai. Astfel, încet, încet am trecut de la a produce pentru procesatori la a încerca să îmi vând produsele cu o valoare adăugată. În acest mod, ne-am rebranduit și am început să intrăm pe piața locală. Avem produse din miere și sub produse, respectiv ceea ce putem face în timpul unui sezon. Pe viitor, am vrea să ne extindem, dar în zona noastră, cu forța de muncă este din ce în ce mai greu și de aceea încercăm să ne limităm la atât cât putem noi, duce! Ca apicultori încercăm să promovăm consumul sănătos, deoarece suntem implicați într-un proiect, care se numește "Mic dejun cu miere", la care particip de la bun început, de când a ajuns și în România, respectiv de cinci ani de zile, care are loc în a treia vineri din noiembrie, în fiecare an și se desfășoară în toată Uniunea Europeană, unde noi mergem și promovăm apicultura și consumul de miere în școli.“

Fermă ecologică de la "Valea lui Bogdan"

Un alt producător ieșean a fost Bogdan Beceru, care deține o fermă ecologică, "Valea lui Bogdan" și se află la doar 3 km de orașul Târgu Frumos: „În fermă deținem porci Mangalița, 15 rase de găini și capre de rasă. Ferma a fost înființată din fonduri proprii, se întinde pe o suprafață de jumătate de hectar. Cu toate că, am înființat ferma pentru familie, în timp ne-am extins și ușor, ușor vrem să ne facem cunoscuți și la nivel județean. Am început în anul 2012, iar de anul acesta vrem să ieșim pe piață cu produse tradiționale ecologice; sper să ne facem cunoscuți și să mai auziți de noi și cu alte ocazii.“

De pofta sufletului are grijă "Pofta Focului"

Gica Neamțu de la "Pofta Focului" a venit pe dealul Copoului, cu rodul muncii sale, respectiv patru produse atestate tradițional: „Produsele sunt din gama de legume și fructe, și avem produsele atestate tradițional, de către Ministerul Agriculturii, conform ord. 724: "zacuscă de ghebe", "zacuscă de hribi", "zacuscă de vinete" și "dulceață de nuci verzi". Am început în anul 2014 și nu a fost ușor, dar cu pasiune și cu un „bob de inteligență“, să zicem că, din dorința de a transforma un hobby în business am ajuns aici. Eu cred că, suntem pe un drum bun, în sensul că se dorește a se mânca sănătos, de altfel produsele noastre atestate fiind, nu conțin tot felul de amelioratori de gust sau conservanți sau acele generic spus, deja de mine, "găleți de E-uri". Câtă vreme și canalele mass-media promovează o hrană sănătoasă, firește că noi venim în întâmpinarea acestui proiect și viitorul sună bine, zic eu! În prezent, prin această atestare am dorit să atrag atenția că "Pofta Focului" lucrează într-un anume fel. Nu știu dacă este necesar, chiar ca toate produsele să fie atestate, pentru că metodologie nu este chiar facilă și înseamnă mult timp alocat, iar în urma atestării acestor patru produse, protocoalele semnate au fost atât de multe și mari, încât în momentul de față, nu facem față cererilor, drept pentru care nu aș mai atesta. Important este că s-a validat calitatea produselor "Pofta Focului", dar mai sunt alți pași de urmat!“

Zilele USAMV Iași

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul zilelor USAMV Iași, unde a avut loc Congresul științific Internațional - "Științele vieții, o provocare pentru viitor", care la ediția din acest an, au participat peste 350 de persoane din țară și din străinătate, printre acestea se numără: cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți implicați în activitatea de cercetare, dezvoltare-inovare, din țări precum Germania, Ucraina, Italia, Azerbaidjan, Suedia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Albania, Olanda, Indonezia și Egipt.

Printre alte activități ce s-au desfășurat în cadrul acestor manifestări amintim workshopuri, seminarii științifice și nu în ultimul rând omagierea profesorilor seniori de la Facultatea de Agricultură: prof. univ. Dr. Liana-Doina Toma, prof. univ. Dr. Teodor Iacob, prof. univ. Dr. Valentin Moca.

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

A doua ediție a “Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești”

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va sărbători în 10 octombrie “Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” în cadrul Târgului Bucureștilor, organizat de Primăria Capitalei prin Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – CREART, în parteneriat cu MADR, în Parcul Izvor.

Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale va deschide oficial evenimentul miercuri, ora 10:00, împreună cu președinții Comisiilor de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Parlamentului, Doina Silistru și Alexandru Stănescu.

Târgul dedicat “Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești” își așteaptă vizitatorii cu preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, expuse de operatori economici, producători, fermieri, meșteri populari în cadrul celor 50 căsuțe.

De asemenea, organizatorii pun la dispoziția producătorilor alte două zone destinate gastronomiei de unde bucureștenii vor putea alege dintr-o varietate de preparate culinare românești: tocăniță de berbecuț cu mămăligă, sarmale cu păsat,  fasole cu cârnați, pastramă la ceaun în sos de vin, tocăniță de vițel la ceaun, pomana porcului la ceaun, varză călită cu cârnați, pui la ceaun cu mujdei și mămăligă, gulaș unguresc, ciorbă țărănească de pui, zeamă acră.

În cadrul târgului se vor regăsi și produse atestate și înregistrate în Registrul Național al Produselor Tradiționale ce provin din județele Brașov, Botoșani, Vâlcea, Bihor, Covasna, Galați, Maramureș, Prahova și Municipiul București.

Cei interesați vor putea achiziționa produse specifice județului Brașov:  brânză de burduf în coajă de brad de la Bran, telemea de oaie/vacă, cașcaval afumat/neafumat, urdă dulce/sărată/sărată cu mărar, pastramă de berbecuț, porc și vițel, cârnați afumați de oaie/porc/oaie+vită, mușchi de porc afumat, slănină, tobă.

Cozonacul domnesc, produs tradiţional românesc din județul Botoșani, a cărui istorie începe din Evul Mediu este deja o adevărată vedetă a târgurilor culinare din ţară, dar și de la expozițiile internaționale.

Din zona veche a Covurluiului (județul Galați) o diversitate de produse din lapte și carne vor fi prezente la această ediție: brânzeturi din lapte de capră/vacă/oaie, precum și alte specialități din carne de porc/vită/oaie.

Nici preparatele din pește atestate tradițional nu vor lipsi de la această ediție a târgului, astfel din Prahova oferta producătorilor va fi: păstrăv copt și afumat la jar, zacuscă de păstrăv, cârnați de păstrăv, file de păstrav afumat, iar din jurul Bucureștiului oferta va fi de: salată cu icre de crap, salată icre de știucă, zacuscă cu pește.

Produsele din carne atestate tradițional care se vor regăsi în cadrul târgului sunt: mușchi file, cârnați din topor, ”cârnați cu ambâț”, ”cârnați cu miroase de usturoi ca altă dată”, jumări, carne la garniță, pastramă de berbecuț. Iar pastrama afumată din județul Vâlcea “Ca altădată” va fi un bun prilej de întâlnire a consumatorului cu tradiția oltenească.

Dulcețuri, mai multe sortimente de zacuscă și siropuri se vor regăsi în oferta producătorilor din Covasna, iar din București vor fi aduse plăcinte făcute după rețete vechi boierești cu mere, dovleac, brânză dulce, brânză sărată și brânză dulce cu stafide.

Primul produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru România, Magiunul de prune Topoloveni va fi, de asemenea, disponibil pentru vânzare în cadrul acestui eveniment.

De asemenea, vizitatorii târgului vor putea găsi produse ale stupului: miere de salcâm, de mană, de tei, polifloră, de rapiță, faguri, polen, păstură, propolis brut și tinctură de propolis, apilarnil, lăptișor de matcă, ceară de albine.

Producătorii din nord-vestul țării își vor prezenta oferta bogată de băuturi spirtoase tradiționale: pălincă din prune, mere, piersici, gutui și caise.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii vor aduce şi produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari, precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului.

Sursa: madr.ro

„Fabrica de Fum“ pune în valoare produsele tradiționale din carne

La Iași există o „Fabrică de Fum“ la propriu care „împachetează fum de cea mai bună calitate în ambalaje comestibile din carne“. Aceasta este o afacere de familie, căreia i-au pus bazele doi antreprenori curajoși, Paul Gabriel Ioan și Marius Lungu, stimulați de dorința de a oferi ieșenilor produse care păstrează gustul tradițional, cât mai natural, prin care să reînvie savoarea preparatelor din gospodăria bunicilor. Până acum cei doi au scos două tone și jumătate lunar… și se lucrează la foc continuu!

Fumul din carne

În anul 2017 au deschis această fabrică, iar locația este pe amplasamentul unei foste fabrici de prelucrare a cărnii, complet renovată și extinsă: „Anul trecut, dintr-o idee a cumnatului meu, care are peste 20 de ani de experiență în domeniul gastronomic, ca bucătar-șef, am dezvoltat rețetele specialităților afumate, apoi le-am testat…, au fost bune și astfel am început o investiție într-o hală închiriată. Am început cu un număr de șapte produse, iar în prezent avem unsprezece; trei produse se atestează în acest moment, respectiv: slăninuța afumată, ceafa coaptă și afumată, pastramă. În viitorul apropiat vrem să dezvoltăm o serie de produse din carne de pasăre, respectiv pui și curcan.

Investiția a ajuns la 70.000 de euro, cu fonduri proprii, iar de profit cred că o să vorbim cam într-un an și jumătate deoarece mai este nevoie de ceva investiții și de dezvoltat pe partea de desfacere. Ne-am gândit la o afacere la care nu s-a gândit nimeni, de fapt să nu vindem carnea, să vindem fumul din carne. Astfel, am încercat în pungi, recipiente de plastic și am rămas la varianta clasică, în carne..., la care a ieșit cel mai bine“, ne-a precizat Paul Gabriel Ioan, director vânzări.

Produsele conțin 100% carne

Marius Lungu este administratorul, dar și directorul de producție, având o experiență de peste 20 de ani în domeniul alimentației publice, cu formare în domeniu, pe post de bucătar-șef și manager. De altfel, acesta se mândrește cu rețetele sale de afumare a cărnii, pe care le-a perfecționat de-a lungul timpului, fiind totodată „vinovatul“ pentru cele mai savuroase produse din carne afumată pe care ni le oferă: pastramă afumată de purcel, coaste marinate, mușchiuleț montana, ceafă de porc, piept de porc și slăninuță.

Obiectivul celor doi este respectarea calității produselor, a prospețimii, savoarei, siguranței alimentare și protecția mediului înconjurător. De altfel, materia primă proaspătă, pe care o achiziționează de la abatoare locale autorizate, condimentele de cea mai bună calitate, naturale, sunt doar câteva dintre punctele-cheie pe care se bazează succesul acestei afaceri.

„Fabrica de Fum“ are toate autorizațiile și respectă cu strictețe normele impuse de Uniunea Europeană în ceea ce privește dotările secției, fluxul de producție și distribuția produselor. De altfel, producția se realizează în condiții maxime de igienă, hala fiind dotată cu camere frigorifice noi, cu echipamente de ultimă generație. Produsele au în spate analizele unui laborator specializat, fiind etichetate corespunzător. Acestea pot fi livrate atât vrac, cât și în ambalaj vidat pentru un termen de valabilitate mai mare, precum și pentru păstrarea aspectului comercial. De altfel, prin tratamentele aplicate produsele își păstrează un timp îndelungat culoarea și prospețimea: „Respectăm cele mai înalte standarde de calitate, fiind de altfel cele care sunt impuse de normele europene. Tot ce se face aici este aprobat de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSV) deoarece producem la cele mai înalte standarde. Practic, sunt produse tradiționale, cu gust autentic tradi­țional, produse în regimul cel mai strict de curățenie“, a adăugatul dl Paul.

…fumul natural, sare și condimente

Planurile de viitor ale „Fabricii de fum“ includ creșterea și dezvoltarea afacerii. Managerii își doresc să ducă mai departe tradiția, să o adapteze continuu la tendințele actuale. Pe primul plan va sta întotdeauna calitatea, care va fi întotdeauna aceeași: „Noi încercăm să păstrăm ce e tradițional, iar ca să păstrezi acest gust nu trebuie să ai adaosuri nefirești, respectiv amelioratori și conservanți. De aceea folosim doar fumul natural, din lemn, sare și condimente. De asemenea, condimentele sunt atent selecționate, fiind cele mai bune de pe piață. Materia primă este de la abatoare mari din țară și lucrăm cu carne produsă în România deoarece zicem noi că se simte la gust.

Diferența dintre noi și ceilalți este că încercăm să respectăm cât mai bine rețetele moștenite din moși-strămoși, tocmai din acest motiv se și atestează produsele noastre tradiționale. Perspectivele de viitor ni le va oferi piața, practic acum este o orientare spre o alimentație sănătoasă și zicem că viitorul sună bine! Problema este că, dacă nu ai o alimentație sănătoasă, te îmbolnăvești! Practic, cel mai important în sănătate este ceea ce mănânci, or pe piață în momentul actual sunt foarte multe alimente cu un gust foarte bun, dar care sunt obținute pe cale chimică și deci, dacă nu ești atent, la bătrânețe vei plăti un preț mult prea mare. Deja se vede deoarece după anii ’90 a apărut industrializarea puternică în domeniul acesta și, dacă ne uităm puțin în jur la numărul de farmacii, ne dăm seama că îmbolnăvirea populației este din ce în ce mai mare“, a încheiat Paul Gabriel Ioan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă de porci cu produse tradiționale de la Ungureni

Vigu Ionel este născut în orașul Balș, județul Olt, fiind absolvent al Facultății de Drept din Craiova și fost ofițer operativ principal în cadrul MAI. Cu toate acestea, de ceva vreme a lăsat viața de la oraș pentru cea de la țară în momentul în care s-a decis să aibă o fermă de capre. După doi ani de trudă a lăsat caprele și s-a apucat de creșterea a trei rase de porci și de făcut produse tradiționale. Acum totul merge ca pe roate, dornic fiind să îmbunătățească cât mai mult calitativ produsele finite.

Socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă!

„M-am hotărât să investesc în creșterea animalelor în momentul în care lucram în cadrul MAI și ni s-au redus salariile cu 25 % și ajunsesem să merg la serviciu cu bani din buzunar, iar un alt motiv a fost că mama mea s-a îmbolnăvit și a trebuit să îi fiu aproape. Ulterior, am ajuns să mă asociez cu o persoană deosebită, Ignațiu Cristina, o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, care m-a ajutat mult și cu care am hotărât să cumpărăm o casă la țară, undeva la 12 km de Craiova, în satul Ungureni, comuna Ghercești, județul Dolj, într-o zonă frumoasă și liniștită. Dornici de muncă și puși pe treabă, am ajuns să avem în jur de 160 de capre care produceau foarte mult lapte și făceau o brânză extraordinară. În schimb, afacerea cu capre ne-a ținut aproape doi ani pentru că, din lipsă de personal, am renunțat.“

Prima afumătoare și primele produse tradiționale: cârnați și pastramă

porci carnati

Lăsând în urmă afacerea cu caprele, cei doi s-au gândit la creșterea a trei rase de porci. Au întâmpinat și greutăți, dar de data aceasta au mers înainte: „Când am cumpărat aceste animale, cu bani din bancă, am plătit un preț destul de mare, respectiv 450 lei/cap de animal, iar mai târziu ne-am trezit că, dacă le vindeam, ni se oferea 109 lei/cap de animal. Am zis să mai încercăm ceva!

În altă ordine de idei, am găsit un bucătar cu experiență și am început să preparăm cârnați și pastramă. Nu a fost cu mult mai bine din punct de vedere financiar pentru că plăteam bucătarul și alte cheltuieli, dar a fost ceva mai bine decât să le fi vândut la bucată.

După o perioadă, am învățat și eu să fac produse tradiționale și astfel mi-am făcut afumătoare, iar împreună cu Cristina ne-am apucat de treabă. Ulterior, cu banii adunați din vânzarea produselor am construit un coteț de porci cu cinci boxe și am cumpărat trei scroafe de la un doctor veterinar, renumit în zonă; scroafele erau montate cu vieri de rasă certificați. De altfel, au fătat produși foarte frumoși și care sunt la mare căutare, iar cei care vor rămâne în fermă vor fi sacrificați de Crăciun sau vor fi preparați tradițional. Deja am făcut selecție de scrofițe pentru reproducție și așteptăm să crească pentru a le monta în vederea măririi efectivului.“

porci jambon

Ca rase de porci, Ionel și Cristina au Landrace, Pietrain și Pic. Hrana lor provine din uroaie de porumb, grâu, orz, floarea-soarelui și mazăre sau soia, cumpărate. Dimineața aceasta le dă două kilograme de uroaie pe cap de porc matur, la prânz primesc o furcă de lucernă, iar seara încă două kilograme de uroaie. De asemenea, apa trebuie schimbată de 3-4 ori/zi, mai ales când sunt temperaturi ridicate sau foarte scăzute.

1.000 euro/scroafă montată

Per ansamblu, investiția nu a fost una de neglijat, astfel s-au cheltuit în jur de 150 milioane pentru un coteț cu cinci boxe și 1.000 euro pentru fiecare scroafă montată: „Sperăm să creștem în activitate și să continuăm cu investițiile pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut. Ca sfaturi pentru cei care vor să întreprindă o astfel de activitate, le recomandăm să-și facă foarte bine calculele, încă dinainte de a începe investiția, dar și să cumpere porci de calitate, chiar dacă sunt mai scumpi; hrana trebuie să fie foarte bună calitativ, tratamentele făcute la zi, plus cotețe solide și rezistente la cald și frig. De altfel, trebuie să ia în calcul faptul că, atunci când ai animale, nu există zile libere și sărbători. Mai trebuie investită și multă dragoste pentru animale, altfel nu se realizează nimic! Pe viitor, sper ca lucrurile să se schimbe în bine, să fim sprijiniți de autorități, iar fiecare cetățean român să-și dorească să consume de la producător, sănătos și natural. Pe de altă parte, dorim să ne îmbunătățim cât mai mult calitativ produsele finite, pentru că tot timpul avem de învățat, dar și să mulțumim cât mai mulți clienți și să creștem cât mai mulți porci de calitate.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Drumul de la rețeta autentică la produsul atestat

Continuăm seria articolelor dedicate domeniului produselor tradiționale. Vorbim despre rețetele consacrate și cum pot fi acestea înregistrate. Reţeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti (2 aprilie 2014), la care operatorii în sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării.

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţează şi administrează Registrul naţional al reţetelor consacrate, denumit în continuare RNRC.

RNRC se publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la secţiunea „Industrie alimentară“ şi se actualizează lunar (conf. art. 3, alin.1).

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț întocmeşte lista reţetelor consacrate româneşti, pe baza propunerilor organizaţiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoţită de documentaţia tehnică.

În vederea validării propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu se înfiinţează Comisia tehnică de validare a produselor obţinute conform reţetelor consacrate, denumită Comisie, alcătuită din 2 reprezentanţi ai structurilor de specialitate din MADR, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi 3 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare.

Comisia are următoarele atribuţii (conf. art. 4, alin 2):

a) elaborarea şi revizuirea cerinţelor sistemului „reţete consacrate“;

b) validarea propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu;

c) elaborarea criteriilor de inspecţie, obiectivelor şi frecvenţei minime a inspecţiilor;

d) analiza rezultatelor inspecţiilor.

Art.5 – (1) Operatorul din sectorul alimentar care doreşte să se înscrie în RNRC trebuie să depună la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în 3 exemplare:

a) opis cu documentele depuse;

b) cererea-tip pentru înregistrare în RNRC, pe cod categorie şi cod produs, prevăzută în anexa nr. 1;

c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea unui produs alimentar după o reţetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerinţelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terţă parte;

e) reţeta consacrată, fluxul tehnologic şi utilajele necesare fabricării reţetei;

f) schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea reţetei;

g) capacitatea de producţie a produsului obţinut conform unei reţete consacrate, exprimată în kg/l/zi;

h) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;

i) actul de identitate al solicitantului sau al per­soanei împu­ternicite, în copie.

Caietul de sarcini trebuie să conţină următoarele elemente:

Reprezentanţii împuterniciţi ai MADR cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor prezentului ordin şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi.

În situaţia în care se constată neconformităţi, operatorul poate depune completările solicitate la documentele prevăzute la alin. (1).

În situaţia în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor prezentului ordin, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2; reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti va preleva şi va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformităţii la un laborator autorizat, conform reţetei consacrate româneşti, publicată pe site-ul MADR, secţiunea „Industrie alimentară“

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, respectiv că unitatea nu îndeplineşte condiţiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum şi motivele neacordării acestuia.

Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, redactat în 3 exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi altul se va înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, însoţit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentaţia tehnică.

Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti vor înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț documentele prevăzute la alin. (1), procesul-verbal de constatare prevăzut la alin. (7) însoţit de raportul de încercare al probei analizate în original şi „Propu­nerea de atestare pentru înscrierea în RNRC conform formularului prevăzut în anexa nr. 3“.

MADR verifică, prin personalul Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, documentele prevăzute la alin. (8). În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor prezentului ordin, documentaţia se respinge. Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț comunică, în scris, decizia de înscriere/ neînscriere direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor prezentului ordin, produsul se înscrie în R.N.R.C. şi se eliberează documentul „Atestat produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti“, prevăzut în anexa nr. 4.

Drd. ing. Ioana TOMA

Câte produse tradiționale are România

Produsele alimentare tradiţionale reprezintă o categorie aparte de produse care, pe lângă valoarea intrinsecă dată de păstrarea şi continuarea obiceiurilor regionale şi naţionale în contextul actual de piaţă, trebuie să răspundă unor exigenţe manifestate de consumatori mai ales în ceea ce priveşte siguranţa alimentară şi valoarea nutritivă. Creşterea producţiei acestei categorii de alimente, în aceste condiţii, devine o problemă pentru producători, în special pentru cei de talie mică. În acest număr vom publica primul articol, dintr-o serie, dedicat domeniului produselor tradiționale. În continuare o prezentare succintă a evoluției acestor produse în România.

Definiție

Principala calitate a produselor tradiţionale, alături de asigurarea subzistenţei producătorilor, este de valorificare a materiilor prime locale. Reţetele în general simple, bazate pe câteva ingrediente procesate uneori la fel de simplu, devin produse de calitate, apreciate de consumatori. România, înainte de a deveni ţară membră, a elaborat o legislaţie naţională pentru protecţia acelor categorii de produse agroalimentare care făceau dovada unei tradiţii din generaţie în generaţie. Astfel, prima definiţie a produsului „tradiţional“ a fost dată într-un act normativ adoptat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), în Ordinul nr. 690/2004, care menţiona la art.4 că „produsul trebuie să fie fabricat din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare“. Principala calitate a produselor tradiţionale, alături de asigurarea subzistenţei producătorilor, este de valorificare a materiilor prime locale.

Promovarea deficitară

Această problemă, a promovării deficitare a produselor agroalimentare româneşti, este dată de o serie de cauze, cum ar fi: calitatea variabilă a produselor pe perioade mai lungi de timp, dificultatea onorării unor volume mari şi constante, slaba prezenţă a unor distribuitori autohtoni pe piaţa internaţională, precum şi brandingul slab sau inexistent al respectivelor produse. O parte dintre probleme are la bază slaba asociere între producători. O altă parte ţine de nivelul de sofisticare şi de ambiţie antreprenorială autohtonă. Nu în ultimul rând, sprijinul public, deşi mai activ în ultimii ani, încă nu joacă un rol suficient de puternic în promovarea produselor româneşti. De asemenea, există un potenţial bun, dar încă nevalorificat, de recunoaştere şi de promovare a mărcilor locale prin includerea acestora în schemele de calitate din UE, respectiv: Specialitate tradiţională garantată (STG), Denumire de Origine Protejată (DOP) şi Indicaţie Geografică Protejată (IGP) sau certificare ecologică. Alegerea de către consuma­tori a unui produs tradiţional este determinată de nevoia fiziologică sau nutriţională, dar şi de alţi factori, precum: gust, venit, disponibilitate, cunoaştere.

Evoluția produselor tradiţionale

produse traditionale fig1

Date operative MADR 2013/în baza Ordinului nr. 690/2004

Până în luna noiembrie 2013, România avea înregistrate în baza Ordinului Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 690/2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale, publicat în MO nr. 938/14.10.2004, un număr de 4.402 produse alimentare.

Dinamica produselor tradiţionale

produse traditionale fig2

Date operative MADR 2013/în baza Ordinului nr. 690/2004

Ţinând cont de dinamica înregistrării în baza ordinului nr. 690/2004 din anul 2005, când România nu era ţară membră a Uniunii Europene, şi având în vedere că legislaţia privind produsele tradiţionale a permis înregistrarea şi atestarea în Registrul produselor tradiţionale a unui număr însemnat de produse agroalimentare ce de multe ori s-au dovedit mult prea permisivă şi neclară s-a impus o analiză pentru protecţia consumatorilor împotriva practicilor abuzive şi astfel impunerea unor măsuri care să garanteze corectitudinea tranzacţiilor comerciale.

Categorii de produse atestate

produse traditionale fig4

Date operative MADR 2014/în baza Ordinului nr. 724/2013/date la 18 noiembrie 2014

Faţă de ordinul nr. 690/2004, care, timp de 9 ani, la nivel naţional avea înregistrat un număr de 4.402 produse alimentare, în primul an de implementare au fost înregistrate 280 de produse, pe ordinul nr. 724/2013 dinamica înregistrării acestor produse în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) se prezintă astfel (în data de 18 noiembrie 2014) – 261 de produse atestate tradiţional, din care 101 sunt produse din carne, 69 produse din lapte, 33 la categoria pâine, produse de panificaţie şi patiserie, ca şi la cele realizate din legume şi fructe, 15 produse atestate pe categoria peşte şi doar 10 la băuturi.

Situația produselor atestate

produse traditionale fig3

Date operative MADR 2014 în baza Ordinului nr. 724/2013/date la 18 noiembrie 2014

Un număr de 19 judeţe nu au atestat niciun pro­dus: Bacău, Bistriţa Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Mehedinţi, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, Ilfov.

Drd. ing. Ioana Toma

Invitație la delicii botoșănene: Târgul de weekend produs din Botoșani

Direcția pentru Agricultură (DAJ) Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, organizează „Târgul de weekend produs din Botoșani“, care se desfășoară pe Pietonalul Unirii, în fiecare sfârșit de săptămână din acest an. Acest târg este organizat în ideea promovării produselor tradiționale locale, fiind expuse spre vânzare produse din panificație carne, lapte, apicole etc.

Cozonacul de Aur de la Vatra Domnească

Vatra Domnească reprezintă de peste 10 ani unul din cei mai importanți producători din domeniul panificației din zona de nord a Moldovei, o societate care valorifică tradiția prin inovare permanență și prin grija pentru oameni. Misiunea acestora fiind de a oferi consumatorilor o alimentație sănătoasă prin produsele oferite de cea mai bună calitate, echilibrate nutrițional.

Elena Timofte este un producător local care are mâini de aur, deoarece a creat această minunăție de Cozonac de Aur și a ajuns cu el până la Berlin: „La origine sunt din satul Tocileni și prin ceea ce vedeți expus la noi reprezentăm tradiția satului, prin Cozonacul Domnesc de Aur, dar și prin poale-n brâu și colaci. Deoarece acum suntem în Postul Mare și în fiecare sâmbătă noi creștinii ortodocși mergem, cum se spune cu „blidul“, respectiv cu colaci la Sfânta Biserică pentru pomenirea celor plecați,  noi venim în sprijinul celor interesați.

Produsele noastre au trecut de mult granița județului și chiar granița țării, deoarece reprezentăm județul Botoșani la diferite târgurile și festivalurile. Produsele sunt apreciate deoarece venim cu ceva original. Cozonacul Vatra Domnească de Aur este făcut după o rețetă moștenită din familie, mama era cea care făcea cel mai bun cozonac în sat. Când eram copil, țin minte că toate vecinele erau programate la captorul mamei să realizeze cozonacul, cu pasca și pâine. Pot să spun că, acest cozonac este altceva decât cozonacul comercial, deoarece nu are niciun aditiv alimentar. Nu este suficientă o rețetă ca să îți iasă un cozonac bun, contează foarte mult sufletul pe care îl ai când faci pâine, cozonac, în special când lucrezi cu făină.

Printr-o selecție făcută de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cozonacul Vatra Domnească de Aur a reprezentat România la târgurile organizate la Berlin, Paris și Milano. Menționez că sunt în curs de certificare cu acest cozonac.“

De la cozonacul de Aur la Cozonacul Domnesc

În cele ce urmează trecem la un alt tip de cozonac, nu știm dacă este mai gustos sau mai arătos, știm doar că producătorii săi sunt mândri de acest deliciu. Astfel, Cozonacul Domnesc este un produs tradițional moldovenesc atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale obținut după o rețetă, de la bunici care a fost îmbunătățită în timp. Cozonacul Domnesc a luat viață după ce Mariana Gabriela Mateiuc a vizitat sute de gospodării din zona Botoșaniului de unde a tot adunat rețete tradiționale păstrate cu sfințenie de gospodinele din satele județului. Astfel, respectivele rețete vin din istoria curților domnești, iar punctul de plecare a fost satul său natal, Tocileni aparținând Comunei Stăuceni.

Pe Petronela Lafontain am găsit-o la standul de pe pietonalul Unirii: „Noi la acest târg am venit cu multe produse de post, dar și cu produse făcute cu lapte și ou. De asemenea avem Cozonaci Domnești de post, poale în brâu și diverse sortimente de prăjituri: fursecuri, sărățele, nucușoare, toate fiind tradiționale. În ultima perioadă, cumpărătorii caută produsele tradiționale și cred că tindem tot mai mult spre partea aceasta bio. Noi încercăm să promovăm cât de bine putem astfel de produse.“

...lăsăm standurile cu cozonaci  pentru cel cu miere

Știm cu toții vorba aia din popor, respectiv cozonaci dulci ca mierea, spun acest lucru deoarece de la târgul de weekend nu putea lipsi și produsele din miere ale lui Iustin Marineac, din satul Cucuteni, comuna Durnești. Astfel, produsele cu care botoșăneanul ne îndulcește simțurile sunt diversificate: „Am adus aici toate produsele stupului începând de la apilarnil, polen, propolis, lăptişor de matcă şi miere de albine. Produsul cu procentul cel mai mare de comercializare este mierea ce variază în sortimentele zonei mele de pastoral, mai exact rapița, salcâm, tei și amestec de polifloră și floarea-soarelui“. În acest sfârșit de săptămână, acesta a oferit la târg, pe lângă produse apicole menționate şi cereale cu miere, iar pentru a mai încălzi atmosfera a oferit ceai şi colaci cu miere.

Produse tradiționale din carne afumate cu fum de lemn

Preparatele din carne produse în nordul Moldovei, de firma Sadova sunt considerate printre cele mai bune din țară, fiind de cea mai bună calitate. Violeta Ilciuc de la standul Sadova ne așteaptă în fiecare weekend să-i călcăm pragul: „Toate produsele noastre sunt tradiționale făcute la fum de lemn și vă așteptăm să achiziționați cea mai bună pastramă, cei mai delicioși cârnați tradiționali, mușchi, tobă, șunculiță țărănească și ruladă de curcan.“

...să nu uităm și de lavandă

Printre expozanți a fost și Andreea Găitan de la Ecoland Production care a venit pregătită pentru a îndura cele -8°C: „Pentru publicul vizitator avem săculeți de lavandă, ulei de sunătoare, miere polifloră cu lavandă, gălbenele și mentă, ulei esențial de mentă și de lavandă, ulei de gălbenele și nu în ultimul rând perne terapeutice.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Acordarea atestatelor de “produs tradiţional” de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în 2015

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordat în 2015 un număr de 204 de atestate pentru „produse tradiţionale”, totalul acestora ajungând astfel la 513, de când a fost modificată legislaţia în acest domeniu, conform Ordinului 724/2014.

Elaborarea acestui act normativ a avut drept scop diferenţierea clară dintre un produs tradiţional şi unul industrial. În acest sens, legislaţia în vigoare defineşte produsul tradiţional, restricţionează capacităţile de producţie, fiind introduse prevederi referitoare la operaţiuni efectuate manual. De asemenea, se defineşte caietul de sarcini şi sunt introduse prevederi referitoare la date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu privire la vechimea produsului care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta.

O altă noutate pe care o aduce Ordinul 724/2014, faţă de legislaţia anterioară este logo-ul dedicat produselor tradiţionale, care trebuie inscripţionat pe eticheta produsului, precum şi introducerea modelului-tip de ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL, care se afişează la locul de comercializare al produsului. Legislaţia introduce prevederi clare în ceea ce priveşte documentaţia necesară pentru înregistrarea produsului în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. A fost implementată o procedură certă de atestare care este aplicată de specialiştii din cadrul Direcţiilor Agricole Judeţene şi MADR. În ce priveşte sancţiunile şi controlul au fost prevăzute atribuţii pentru instituţiile co-avizatoare ale Ordinului. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale actualizează lunar Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT) pe site-ul MADR.

Informaţii suplimentare

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile teritoriale de inspecţie, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii prin personalul împuternicit au atribuţii de control privind îndeplinirea condiţiilor şi a criteriilor care au stat la baza acordării atestatului de produs tradiţional.

Consilierii cu atribuţii de inspecţie în domeniul industriei alimentare din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, desfăşoară inspecţii în unităţile de producţie. Controalele efectuate în unităţile de producţie au ca scop verificarea legalităţii atestatului şi a logoului de produs tradiţional. Controalele se efectuează conform tematicilor şi procedurilor de inspecţii, aprobate de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin personalul de specialitate, desfăşoară controale în reţeaua de comercializare pentru verificarea conformităţii etichetării şi logoului produselor tradiţionale.

La primirea unei reclamaţii, fiecare instituţie efectuează operaţiuni de control pe fluxul de fabricaţie pentru a verifica conformitatea produselor tradiţionale cu cele prescrise sau declarate, conform competenţelor legale.

În funcţie de specificul neconformităţilor constatate în timpul inspecţiei, direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti notifică instituţiile abilitate cu privire la situaţia constatată şi luarea măsurilor ce se impun, conform legislaţiei în vigoare.

Ministerul Sănătăţii, prin personalul împuternicit de acesta din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti efectuează controlul oficial, conform legislaţiei în vigoare şi competenţelor şi dispune măsurile legale care se impun.

Nerespectarea condiţiilor şi criteriilor pentru atestarea produselor tradiţionale atrage luarea de măsuri administrative prin anularea atestatului de produs tradiţional, radierea din RNPT şi retragerea logoului de către personalul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în urma notificării trimise de către direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Ministerul Sănătăţii.

Actorii implicaţi în consolidarea produsului tradiţional pe piaţa românească:

  • Federaţia Naţională a Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Asociaţiile de profil din ţară;
  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin direcţiile de specialitate;
  • Direcţiile Agricole Judeţene prin structurile de specialitate;
  • Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor cu oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor;
  • Ministerul Sănătăţii;

Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene din cadrul Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentară, verifică, conform atribuţiilor pe care le au, toate produsele alimentare, inclusiv produsele tradiţionale şi produsele alimentare obţinute conform reţetei consacrate, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al siguranţei alimentare.

Conform Anexei nr. 3 din Ordinul nr. 724/2013 “ATESTAT PRODUS TRADIŢIONAL” eliberat produsului înregistrat în RNPT este menţionat că “Prezentul atestat nu exonerează operatorul economic de răspunderile ce-i revin potrivit legii, pentru fabricarea şi comercializarea acestui produs. Atestatul îşi păstrează valabilitatea atât timp cât operatorul economic îndeplineşte criteriile şi cerinţele pentru care a primit atestatul.”

Reamintim ca în anul 2013 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Industrie Alimentară, Serviciul Politici de Calitate, Compartimentul Produse Tradiţionale şi Dezvoltare Durabilă, în baza analizei de pe piaţă a “produsului tradiţional”, în colaborare cu reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Produselor Tradiţionale, Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară - ROMALIMENTA şi cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor au modificat Ordinul nr. 690 din 28 septembrie 2004 pentru aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru atestarea produselor tradiţionale separând „produsul tradiţional” de cel realizat de “sectorul industrie”, şi au elaborat două acte normative:

  • Ordinul nr.724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale;
  • Ordinul nr.394/2014 privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti.

60.000 de vizitatori, timp de cinci zile la ROMEXPO. Indagra, Indagra Food, All-Pack, Expo Drink & Wine, Autoexpotehnica si Targul de Produse Traditionale si-au inchis portile

In perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2013, ROMEXPO a organizat sase manifestari expozitionale ce au avut tematici complementare. Astfel, vizitatorii au putut lua parte la:

-          INDAGRA - Targ international de produse si echipamente in domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei

-          INDAGRA FOOD - Targ international pentru industria alimentara

-          ALL - PACK – Expozitie internationala pentru ambalaje, materiale, masini si echipamente specifice

-          EXPO DRINK & WINE – Targ de vinuri, bauturi alcoolice si non-alcoolice

-          AUTOEXPOTEHNICA – Expozitie internationala de componente si accesorii auto

-          TARGUL DE PRODUSE TRADITIONALE

Cele sase targuri au reunit peste 700 de firme din Romania si din strainatate, pe o suprafata de aproximativ 40.000 de metri patrati. Beneficiind de o puternica reprezentare internationala, evenimentele au adus in fata publicului atat companii autohtone, cat si de peste hotare din tari precum: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Coreea de Sud, Danemarca, Emiratele Arabe Unite, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, SUA, Turcia si Ungaria.

Numarul mare de expozanti, calitatea si diversitatea produselor prezentate, noutatile si recordurile acestei editii au atras 60.000 de vizitatori in toate cele cinci zile.

INDAGRA a fost si in acest an capul de afis al manifestarilor expozitionale, depasind orice asteptari: “A fost o editie care a batut toate recordurile, fara indoiala. Fie ca ne referim la numarul de expozanti, la participarile internationale, la numarul de produse expuse sau la vizitatori, anul 2013 este unul de referinta pentru INDAGRA”, declara Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

Ca la fiecare editie si de aceasta data INDAGRA a fost sinonim cu noutatile si recordurile. Dintre acestea amintim:

-          Cea mai mare paine din Romania a fost coapta in timpul evenimentului, avand o greutate de 96 de kg. Aceasta a fost realizata din 57 de kg de faina, 34 de litri de apa, 10 kg de cartofi, 1 kg de drojdie, 1 kg de sare iar procesul de coacere a durat 6 ore. Produsul final a fost taiat si impartit vizitatorilor chiar de catre Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Domnul Daniel Constantin

-          Berbecul de peste 100 de kg, “Miss Vacuta” Vanessa, licitatia cu strigare pentru animale, utilajele de ultima generatie dar si cea mai mare folie de sere din Romania au fost alte atractii ale INDAGRA.

Manifestare expozitionala dedicata in mare parte specialistilor, dar si publicului larg, INDAGRA a fost si de aceasta data gazda a numeroase seminarii si sesiuni informative din cadrul carora fermierii au putut afla stadiul fondurilor alocate pentru agricultura, cum pot realiza corect dosarele pentru finantare, beneficiind in acelasi timp si de experienta companiilor din strainatate.

Pentru familii si in special pentru copii, weekend-ul a fost prilej pentru a vedea si testa utilaje spectaculoase dar si pentru a admira numeroase specii de animale si pasari, printre care si exemplare rare aduse doar in cadrul targului.

In acelasi timp cu INDAGRA au mai avut loc alte cinci targuri complementare, care au delectat vizitatorii. Astfel, in cadrul INDAGRA FOOD, ALL-PACK, EXPO DRINK & WINE, AUTOEXPOTEHNICA si TARGULUI DE PRODUSE TRADITIONALE, o multitudine de produse alimentare si echipamente pentru industria alimentara, felurite soiuri de vinuri din Romania dar si din Europa, materiale si utilaje pentru industria ambalajelor, componente, accesorii auto dar si zone special dedicate produselor traditionale si bio au incantat persoanele care au poposit la fiecare stand in parte.

Ne-am bucurat sa putem oferi publicului evenimente de calitate, care cu siguranta au fost apreciate de vizitatori. Diversitatea si noutatile au fost si in aceast an atuul manifestarilor expozitionale prezentate si credem ca toti cei care le-au trecut pragul au gasit aici resurse si informatii pentru dezvoltarea afacerilor proprii”, conchide Mariana Suciu, Director General ROMEXPO S.A.

Va asteptam la editiile 2014 ale INDAGRA, INDAGRA FOOD, EXPO DRINK & WINE, ALL-PACK si AUTOEXPOTEHNICA si TARGUL DE PRODUSE TRADITIONALE.

Pentru mai multe detalii despre evenimentele organizate de ROMEXPO, accesati: www.romexpo.ro

Traditiile prind viata intre 16 si 20 octombrie la ROMEXPO la Targul National pentru Artizanat si Mestesuguri

Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism in parteneriat cu ROMEXPO va invita la prima editie a Targului National pentru Artizanat si Mestesuguri

Targul va avea loc in perioada 16 - 20 octombrie si se bucura de prezenta a 200 dintre cei mai priceputi mestesugari din tara.

Targul National pentru Artizanat si Mestesuguri a fost organizat cu scopul de a sustine micii mestesugari in promovarea produselor proprii, autentice romanesti, dar si pentru a impartasi publicului din traditiile de odinioara. Timp de 5 zile, bucurestenii vor putea achizitiona obiecte si produse traditionale si vor putea lua parte la atelierele de lucru special create de catre mesterii artizani.

“Avem o tara plina de traditii, de oameni talentati si mestesugari priceputi, asa ca trebuie sa aducem in fata publicului toate acestea. Prin intermediul acestui eveniment, in care partea expozitionala si evenimentele se completeaza reciproc, ne propunem sa aducem in prezent aceste traditii si produsele rezultate, reamintind vizitatorilor bogata mostenire culturala pe care o avem”, declara doamna Maria Grapini, Ministrul Delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism

Pe parcursul fiecarei zile, in cadrul standurilor, expozantii vor da ocazia vizitatorilor nu numai sa achizitioneze produsele finite, dar si sa inteleaga modul in care acestea sunt realizate, care sunt materialele folosite si cat de importanta este transmiterea mestesugului din generatie in generatie.

In cadrul evenimentului vor putea fi regasite obiecte precum: covoare tesute manual, ii, tapiserii, stergare, dantelarie, ceramica traditionala, papusi folclorice, masti, articole din lemn, sticla, piele, fier, etc.

Programul de vizitare al Targului National pentru Artizanat si Mestesuguri:

16 – 20 octombrie 2013, intre orele 10.00 si 18.00

Pret bilet de acces: 15 lei

Pentru mai multe detalii despre eveniment, accesati: www.aippimm.ro

România va rămâne cu doar câteva sute de produse tradiţionale, din 4.200

România va rămâne cel mai probabil cu doar câteva sute de produse tradiţionale înregistrate la Ministerul Agriculturii, dintr-un total de 4.200 în prezent, acestea urmând să fie din nou evaluate în conformitate cu legislaţia europeană, a declarat pentru AGERPRES, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

"Am făcut o analiză şi în România funcţionează 4.200 de produse tradiţionale, ceea ce cred că este o glumă proastă. De aceea vrem să le verificăm încă o dată. Eu iniţial am vrut să anulez lista şi să le reacreditez, dar ar fi însemnat să punem oamenii pe drumuri şi să cheltuim bani în plus. Am decis împreună cu Asociaţia Producătorilor Tradiţionali să mergem să le verificăm încă odată pentru că nimeni nu a făcut-o niciodată foarte serios, în conformitate cu legislaţia europeană şi care spune că tradiţional înseamnă că produsele trebuie să aibă un element de tradiţionalitate de cel puţin 25 de ani", a precizat Irimescu.

Oficialul MADR a afirmat că se lucrează în acest sens la un proiect de act normativ, care va fi adoptat cel mai probabil înaintea Sărbătorilor Pascale (5 mai 2013, Paştele ortodox - nota ed.). După adoptarea actului normativ, reprezentanţii MADR împreună cu cei ai asociaţiei de profil vor începe verificarea şi vor păstra pe listă doar produsele veritabile tradiţionale, ceea ce ar putea reduce de câteva ori numărul acestora.

Dinamica înregistrării produselor tradiţionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la un total de 4.124 la finele semestrului I din 2012. Potrivit MADR, acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară. Cele mai multe produse, în număr de 1.474, erau cele din lapte şi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne şi produse din carne. 
De asemenea, produsele de morărit şi panificaţie înregistrate sunt în număr de 715, băuturi alcoolice - 270, conserve legume-fructe - 172, peşte şi produse din peşte - 30, miere - 20, grăsimi vegetale - 6, iar altele - 26.

Deşi există o diversitate de produse alimentare înregistrate la MADR, deocamdată în România există un singur produs recunoscut şi protejat la nivel comunitar, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni - fabricat de Sonimpex Serv Com SRL, pentru alte două produse fiind avansate documentaţiile în vederea obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. Încă nouă produse potenţiale de a dobândi protecţie comunitară sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran (Braşov), telemea tradiţională de Ibăneşti (Mureş), Brânză de Gulianca (Brăila), Virşli de Brad (Hunedoara).

Sursa: AGERPRES

 

România intenţionează reluarea exporturilor de produse tradiţionale pe piaţa braziliană

Autorităţile române intenţionează reluarea exporturilor de produse tradiţionale pe piaţa braziliană, în special cele de vagoane de călători şi marfă, echipamente pentru utilaj petrolier şi componente auto, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Ministerul Economiei. 

Contractele de export au determinat o creştere a exporturilor româneşti pe piaţa braziliană cu 124% în 2011 şi cu 23,19% în primele 11 luni ale anului 2012 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit, marţi, cu ambasadorul Republicii Federative a Braziliei la Bucureşti, Raymundo Santos Rocha Magno. Discuţiile au abordat modalităţile de sprijinire a operatorilor economici români pentru valorificarea oportunităţilor oferite de potenţialul economiei Braziliei şi complementarităţii economiilor celor două ţări, prin organizarea de vizite, misiuni economice şi participarea la târguri internaţionale. 

Oficialul brazilian a confirmat disponibilitatea autorităţilor ţării sale pentru actualizarea şi completarea cadrului juridic bilateral, organizarea primei sesiuni a comisiei mixte, susţinerea proiectelor operatorilor economici din cele două ţări. Totodată, a recomandat contactarea autorităţilor statelor federale care implementează proiecte proprii de dezvoltare, cum este exemplul statului Bahia, care are în curs de dezvoltare infrastructura de transport. Acest proiect poate fi o oportunitate pentru realizarea în Brazilia a montajului de vagoane de călători cu utilizarea de componente şi subansamble produse de industria românească.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS