reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Feb 2020

Festivalul Cozonacului și târg de produse locale la Bacău

La Bacău, în luna aprilie, a avut loc a doua ediție a Târgului de produse locale organizat prin proiectul Se poate și aici de Asociația BronxPeople în incinta complexului comercial Auchan. Au fost două zile în care producătorii locali au lucrat la foc continuu. În prima zi a avut loc și Festivalul Cozonacului, un concurs de gastronomie la care au participat 16 gospodine pricepute. Evenimentele au avut ca parteneri Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ), Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Magazinul Auchan.

„Cel mai autentic și mai gustos cozonac“

„Frământă împreună cu noi rețeta ta!“ Acesta a fost motto-ul celei de-a doua ediții a Festivalului Cozonacului, în care 16 gospodine și-au măsurat iscusința pentru a pregăti cei mai gustoși cozonaci. Pentru prepararea acestora a fost amenajată o zonă specială cu bancuri de lucru, principalele ingrediente fiind asigurate de către organizatori. Timpul de lucru maxim pentru proba de foc a fost de 4 ore, când s-a trecut prin toate etapele de fabricare a cozonacului, de la pregătirea aluatului și dospire, până la coacerea în cuptorul magic. În final, juriul concursului a premiat cei mai gustoși, arătoși și pufoși cozonaci, iar gospodinele de pe cele trei locuri ale podiumului au plecat acasă cu diferite produse de uz casnic. „Pentru premiul Cel mai autentic și mai gustos cozonac s-au înscris gospodine care știu să aprecieze tradițiile culinare românești. Surpriza ediției a fost o tânără gospodină de numai 5 anișori, care a reușit să obțină al patrulea punctaj. Pe viitor ne dorim să facem din acest eveniment o tradiție“, ne spune Varga Daniela, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

O vizită prin târg…

Cât timp gospodinele frământau cu spor aluatul și îl puneau la dospit, producătorii locali, nu puțini la număr, își etalau munca vizitatorilor curioși și încântați de diversitatea și savoarea produselor. Daniel Zodian, membru fondator al Asociației BronxPeople Bacău, ne spune că ediția a doua a acestui târg a adunat 26 de expozanți. Evenimentul a fost o reușită prin varietatea și calitatea produselor expuse: produse din carne, lactate, dulcețuri, miere de albine, patiserie, dar și decorațiuni hand­made. „Încercăm să avem o bază de date mult mai concretă, pentru a putea crește de la o ediție la alta. Unul dintre obiectivele asociației noastre este să atragem cât mai mulți producători locali mici. Ca o noutate în acest an, am adus și câteva sortimente de dulcețuri. Acestea sunt create pentru a ajuta Centrul Familial Maria Bronx în care vor locui 12 copii, pe care îi vom prelua din sistemul de stat de protecție a copilului“, a precizat Daniel Zodian.

Dulcețurile din vin și măr, o nouă șansă pentru copiii defavorizați

Până să se rumenească bine toți cozonacii am stat de vorbă cu unii dintre producătorii locali. Prima oprire a fost la surprinzătoarele dulcețuri din fructe fierte în diferite soiuri de vin ale Asocia­ției BronxPeople Bacău. „Povestea Dulcețurilor Mariei înseamnă pasiune intensă pentru bunătățile românești, apetență pentru gusturi desăvârșite, dorință de a reînvia obiceiurile culinare vechi. Produsele sunt realizate din Merele Românești de la Plopana, iar dintre sortimente, dulceața de măr cu nucă și scorțișoară, dar și dulceața de măr cu ghimbir păstrează în ele gustul de altădată, cu care «baba Marița» de la Horgești își îndulcea nepoții. Pe lângă valorificarea mărului, am ales să promovăm și trei soiuri de vin din Podgoria Bucurel, pe care le-am folosit pentru a da naștere la trei sortimente de dulceață: din Pinot Noir cu prună uscată, din Cabernet Sauvignon cu fructe de pădure, dar și din Sauvignon Blanc cu portocală. Am început demersurile pentru atestarea acestor dulcețuri, iar într-un viitor apropiat dorim să valorificăm și alte produse locale pentru a crea sortimente de brânzeturi, dar și produse de panificație“, a precizat Daniela Varga, membră a Asociației BronxPeople Bacău.

Dulcețica Mamei

Gabriela Silișteanu, creatoarea brandului Dulcețica Mamei, din Hemeiuș, a încântat pri­virile curioșilor cu minunatele dulcețuri, dar și cu zacusca de hribi. „Pentru mine este o plăcere deosebită să prepar dulceață, mai ales că folosesc ingrediente din grădina și livada mea. Avem produsele clasice: dulceață de mure, zmeură, soc, coacăze, afine, dar și dulceață de cireșe amare, cireșe cu mentă, caise cu migdale, lime cu ghimbir și de pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie; plus tot ce înseamnă dulceață de ardei iute: ardei iute cu vișine, ardei iute cu pătlăgele verzi și zacuscă de hribi, ghebe și vinete “, a precizat Gabriela Silișteanu.

Cuptorul de Aur al bunicii

Cătălin Bîgu s-a gândit să facă o brutărie cum era odată. Acesta are un cuptor din cărămidă cu vatră, iar zilnic spune că folosește în jur de 400 kg de făină neaditivată pe care o achiziționează direct de la moară. „Îmi era dor de gustul pâinii rumenite pe vatra încinsă a bunicii… și am reușit. În Bacău avem trei puncte de desfacere, iar magazinele se numesc Cuptorul de Aur. Cu toate că am început în luna ianuarie, anul trecut, cu fonduri proprii... până în acest moment sunt mulțumit deoarece și clienții sunt mulțumiți, iar acest lucru contează cel mai mult.“

Produsele lactate ale fermei Baciu

De la târg nu puteau lipsi produsele tânărului Augustin Baciu din satul Frumoasa, comuna Balcani, județul Bacău, care se ocupă de 5 ani de o fermă de capre Saanen. „Am lucrat o perioadă bună în străinătate, dar am vrut să mă stabilesc în România, undeva la țară. În mediul rural nu poți deschide multe afaceri și de aceea ne-am gândit să achiziționăm animale. Am început cu șapte ieduțe aduse din Austria și ușor, ușor ne-am extins. În acest moment avem 60 de capre adulte cu lapte și 34 de ieduți. Venim în întâmpinarea consumatorului cu iaurt, tartinabilă, o brânzică pufoasă, caș afumat, proaspăt presat, plus produse semimaturate și maturate de peste trei luni“, spune Augustin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Zilelor USAMV Iași se sărbătoresc cu produsele autentice locale

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinari „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV) au organizat în perioada 18-19 octombrie „Târgul de toamnă“, eveniment aflat la cea de a VII-a ediție, ce are loc în fiecare an cu prilejul  "Zilelor USAMV Iași" și este dedicat producătorilor agricoli și meșteșugarilor din comunele județului Iași, care au prezentat și comercializat produse tradiționale și țărănești de sezon.

…produse autentice locale

Cei interesați s-au putut bucura de o experiență plăcută, prin faptul că au putut degusta și cumpăra produsele autentice locale, respectiv alimente proaspete într-o gama variată: preparate din carne, dulcețuri și gemuri, zacuscă, miere și produse apicole, cașcaval de casă, brânză de burduf și telemea de oaie, produse de panificație, prăjituri și dulciuri de casă, legume și fructe, murături, zarzavaturi și altele.

Prisaca Moldova și "Mic dejun cu miere"

La târg ne-am întâlnit cu Relu Cojocaru, fondatorul fermei apicole "Prisaca Moldova" și membru fondator a Clusterul BioNEst, primul de acest fel, cu produse bio din Iași: „Businessul este relativ nou, de cca. 10 ani, timp în care l-am dezvoltat puțin câte puțin. Inițial a fost la nivelul de hobby, după care am început să-l trecem la următorul nivelul, unde am ajuns la aproximativ 180 de familii de albine, și practic am început să facem o afacere din asta. Până anul trecut, dădeam toate produsele mele en-gros către procesatori, dar de un an de zile fac parte dintr-un proiect care se numește  "Servicii integrate de export", un proiect româno-elvețian, prin care am fost  învățați să ne prețuim munca, iar în urma proiectului am fost selectat și voi participa sub pavilionul României, la trei târguri internaționale de produse bio la Dubai, Nuremberg și  Shanghai. Astfel, încet, încet am trecut de la a produce pentru procesatori la a încerca să îmi vând produsele cu o valoare adăugată. În acest mod, ne-am rebranduit și am început să intrăm pe piața locală. Avem produse din miere și sub produse, respectiv ceea ce putem face în timpul unui sezon. Pe viitor, am vrea să ne extindem, dar în zona noastră, cu forța de muncă este din ce în ce mai greu și de aceea încercăm să ne limităm la atât cât putem noi, duce! Ca apicultori încercăm să promovăm consumul sănătos, deoarece suntem implicați într-un proiect, care se numește "Mic dejun cu miere", la care particip de la bun început, de când a ajuns și în România, respectiv de cinci ani de zile, care are loc în a treia vineri din noiembrie, în fiecare an și se desfășoară în toată Uniunea Europeană, unde noi mergem și promovăm apicultura și consumul de miere în școli.“

Fermă ecologică de la "Valea lui Bogdan"

Un alt producător ieșean a fost Bogdan Beceru, care deține o fermă ecologică, "Valea lui Bogdan" și se află la doar 3 km de orașul Târgu Frumos: „În fermă deținem porci Mangalița, 15 rase de găini și capre de rasă. Ferma a fost înființată din fonduri proprii, se întinde pe o suprafață de jumătate de hectar. Cu toate că, am înființat ferma pentru familie, în timp ne-am extins și ușor, ușor vrem să ne facem cunoscuți și la nivel județean. Am început în anul 2012, iar de anul acesta vrem să ieșim pe piață cu produse tradiționale ecologice; sper să ne facem cunoscuți și să mai auziți de noi și cu alte ocazii.“

De pofta sufletului are grijă "Pofta Focului"

Gica Neamțu de la "Pofta Focului" a venit pe dealul Copoului, cu rodul muncii sale, respectiv patru produse atestate tradițional: „Produsele sunt din gama de legume și fructe, și avem produsele atestate tradițional, de către Ministerul Agriculturii, conform ord. 724: "zacuscă de ghebe", "zacuscă de hribi", "zacuscă de vinete" și "dulceață de nuci verzi". Am început în anul 2014 și nu a fost ușor, dar cu pasiune și cu un „bob de inteligență“, să zicem că, din dorința de a transforma un hobby în business am ajuns aici. Eu cred că, suntem pe un drum bun, în sensul că se dorește a se mânca sănătos, de altfel produsele noastre atestate fiind, nu conțin tot felul de amelioratori de gust sau conservanți sau acele generic spus, deja de mine, "găleți de E-uri". Câtă vreme și canalele mass-media promovează o hrană sănătoasă, firește că noi venim în întâmpinarea acestui proiect și viitorul sună bine, zic eu! În prezent, prin această atestare am dorit să atrag atenția că "Pofta Focului" lucrează într-un anume fel. Nu știu dacă este necesar, chiar ca toate produsele să fie atestate, pentru că metodologie nu este chiar facilă și înseamnă mult timp alocat, iar în urma atestării acestor patru produse, protocoalele semnate au fost atât de multe și mari, încât în momentul de față, nu facem față cererilor, drept pentru care nu aș mai atesta. Important este că s-a validat calitatea produselor "Pofta Focului", dar mai sunt alți pași de urmat!“

Zilele USAMV Iași

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul zilelor USAMV Iași, unde a avut loc Congresul științific Internațional - "Științele vieții, o provocare pentru viitor", care la ediția din acest an, au participat peste 350 de persoane din țară și din străinătate, printre acestea se numără: cadre didactice, cercetători, doctoranzi și studenți implicați în activitatea de cercetare, dezvoltare-inovare, din țări precum Germania, Ucraina, Italia, Azerbaidjan, Suedia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia, Bulgaria, Albania, Olanda, Indonezia și Egipt.

Printre alte activități ce s-au desfășurat în cadrul acestor manifestări amintim workshopuri, seminarii științifice și nu în ultimul rând omagierea profesorilor seniori de la Facultatea de Agricultură: prof. univ. Dr. Liana-Doina Toma, prof. univ. Dr. Teodor Iacob, prof. univ. Dr. Valentin Moca.

Beatrice Alexadra MODIGA

GALERIE FOTO

Vânzările de produse locale prin hypermarket-uri - un mit

Intrarea fermierilor mici şi medii în hypermarket-uri este mai mult un mit, cred fermierii români. Chiar dacă reuşesc să încheie un contract, condiţiile sunt foarte dezavantajoase, cheltuielile sunt mari, iar profitul aproape inexistent. În plus, nici vânzările nu sunt atât de mari încât să acopere producţia, susţin agricultorii.

Consumatorii români preferă fructele şi legumele autohtone, însă drumul acestora până la hypermarket este destul de anevoios, ceea ce îi face pe mulţi fermieri chiar să renunţe la prezenţa în marile lanţuri de magazine.

„Fermierii nu intră aşa uşor în hipermarket-uri. Aproape deloc. Au parte de tot felul de contracte secrete şi de taxe, de când intră pe uşă până la raft. În plus, hypermarket-urile se laudă că sunt furnizoare de servicii, dar tu duci marfa la ei, tu o iei la retur, tu o pui pe raft. Nu ştiu pentru ce se laudă că ar fi furnizori de servicii. Achită facturile la 60 sau chiar 90 de zile, nu-şi asumă nicio pierdere; relaţiile sunt foarte dezavantajoase pentru fermieri“, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Micilor Fermieri din România (CATAR). În aceste condiţii, o bună parte din producţia fermierilor se strică şi este aruncată.

„Peste jumătate din producţia fermierilor este aruncată. Nu reuşim să o comercializăm. Legumele le lăsăm pe câmp, laptele îl dăm la porci, pentru că preţul acestuia nu trece de 90 de bani pe litru. (…) Statul român trebuie să fie responsabil pentru bunăstarea socială şi sănătatea publică a cetăţenilor săi, nu pentru profiturile grase ale câtorva mii de acţionari ai hypermarket-urilor şi procesatorilor“, a continuat Buzescu.

În România hipermarket-urile fac legea

Asociaţiile de fermieri susţin intrarea în normalitate şi adoptarea unor legi similare cu cele din Europa Occidentală, unde nu este permisă funcţionarea hypermarket-urilor în oraşe, iar în week-end acestea sunt închise, tocmai pentru încurajarea micilor afaceri locale. În România lobby-ul hypermarket-urilor este atât de puternic, ceea ce face dificilă implementarea unor astfel de măsuri.

„Recent, într-o întâlnire cu fermierii şi hypermarket-urile la Parlament, am insistat pentru închiderea acestora de sâmbăta de la ora 14.00 până luni dimineaţa, astfel încât târgurile de producători, din ce în ce mai multe, să fie vizitate de publicul urban. Bineînţeles că hypermarket-urile au protestat. Ca o soluţie de compromis, 3-4 deputaţi au propus organizarea de pieţe în parcările hypermarket-urilor, un fel de schimb, ca să nu fie închise în week-end“, a conchis preşedintele CATAR.

În Bulgaria se poate, la noi nu…

Acesta a arătat că nici măcar nu s-a putut pune în discuţie o măsură similară cu cea adoptată de Bulgaria acum un an pentru limitarea importurilor de legume şi încurajarea producţiei locale din cauza opoziţiei hypermarket-urilor. Parlamentul bulgar a adoptat anul trecut o lege care prevede ca, din momentul recoltării legumelor şi până în momentul vânzării la raft, să nu treacă mai mult de 24 de ore, măsura urmărind tocmai dezvoltarea activităţii fermierilor aflaţi în proximitatea marilor centre comerciale.

Un exemplu edificator în ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de fermieri în tentativa de a intra în hypermarket-uri este cel al unui legumicultor din judeţul Argeş.

„Anul trecut, în vară, m-a oprit directoarea de la Auchan – Piteşti care mă cunoştea. M-a întrebat dacă nu cunosc producători de legume care să devină furnizori pentru ei. Le-am zis că asociaţia noastră îndeplineşte toate condiţiile – aveam 20 ha cultivate cu legume, suntem fermieri locali şi putem livra produse proaspete zilnic. Mi-au zis să iau legătura cu directorul de achiziţii de la Bucureşti; l-am sunat, ne-am întâlnit, ne-a căutat în baza de date a Realul-ui care a fost preluat de Auchan. A rămas să livrăm la platformele din Piteşti. A trecut o săptămână, au trecut două, am sunat, i-am trimis SMS-uri. N-a mai fost de găsit. I-am sunat să-mi spună dacă facem sau nu un contract ca să ştiu şi eu ce pun în pământ că vine vara. Puteau să-mi spună că nu vor să încheiem contractul“, a arătat George Lazar, legumicultor şi vicepreşedintele Asociaţiei Micilor Fermieri Argeş.

Mai mult, susţine fermierul, i s-a solicitat livrarea cu mijloacele sale de transport la nivel naţional, lucru dificil, dacă nu imposibil de realizat.

„Le-am spus celor de la Auchan că nu ne putem încadra în preţ dacă facem livrare la nivel naţional. Dacă punem marfa în lădiţe de 5 kilograme, la un preţ de 2,8-3 lei/lădiţă, înseamnă o creştere de 60 de bani a preţului pe kilogram. Dacă mai pui şi costul benzinei pentru o maşină de 2 tone, automat ieşi cu un leu în plus pe kilogram. Dacă marfa pleacă de la noi cu un leu, ajunge la ei cu 2 lei, îşi mai pun ei adaosul de 26% ajungem deja la un preţ mare. Cu plata ne-am înţeles la 24 de zile, plus încă câteva zile cât durează procesarea plăţii, vreo 30 de zile în total. La Metro primeam banii după 17 zile, iar la Real după 21“, a mai spus legumicultorul din Argeş.

Schema de făcut profit pe banii fermierilor

Mai mult, fermierul a arătat şi una dintre schemele de maximizare a profitului la care apelează marile centre comerciale. Evident, pe spinarea agricultorilor.

„Chemau trei furnizori pentru că aveau nevoie de patru tone de ardei. Ajungea primul, îi luau ardeiul. Ajungea al doilea, mai completau şi cu cantitatea lui. Când venea al treilea îl dădeau afară şi-i refuzau marfa, pentru că îşi făcuseră deja plinul. Aşa că-i găseau ba că ardeiul este puţin strâmb, ba că are mici pete. Aşa că omul se întorcea înapoi cu marfa şi ardea benzina degeaba. Tu erai rezerva; te chemau degeaba ca să-ţi facă pagubă. M-au făcut ţăndări şi pe mine. M-au chemat de 5-6 ori la Bucureşti şi m-au întors cu marfa înapoi. Cinci milioane (lei vechi-n.r.) mă costa maşina şi mă întorceau cu ea înapoi. Păi, să nu faci infarct?!“, se întreabă retoric agricultorul.

Lazăr susţine că tema vânzării de legume autohtone prin hypermarket-uri este una pur electorală şi populistă.

„Este o mare gargară cu hypermarket-urile care cică vând legume. Dacă vând 500 kg -1 tonă de legume pe zi e bine. În toată reţeaua, Auchan vinde cam 40 de tone de legume pe zi. E o frecţie la picior de lemn. România produce într-o zi de vară zeci de mii de tone. Se cultivă minimum 30.000 de hectare de roşii la o producţie medie de 40-60 de tone/hectar. Aşa că foarte multe roşii se strică, rămân pe câmp“, a conchis Lazăr.

Marius Şerban

Abonează-te la acest feed RSS