reclama youtube lumeasatuluitv
update 16 Sep 2019

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Din 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 22 martie 2016 se pot depun cereri pentru ajutorul excepțional destinat fermierilor din sectorul laptelui și produselor lactate, conform HG nr. 160/16 martie 2016 pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.853/2015 al Comisiei de acordare a unor ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor.

Cererile se depun la Centrele județene APIA până la data de 8 aprilie 2016.

Pentru a beneficia de ajutorul financiar producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții:

  • sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, și dețin cotă de livrări la data de 31 martie 2015;
  • sunt în activitate, au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim - cumpărător, şi dețin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului;
  • producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone lapte în anul de cotă 2014-2015.

Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar, se calculează de către APIA conform cantității de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, astfel:

  • 240 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 tone inclusiv;
  • 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 tone şi până la 200 tone inclusiv;
  • 2900 euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 tone.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a cererilor de acordare a ajutorului financiar în sectorul laptelui sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Viitorul sectorului produselor lactate

Laptele este produs în fiecare stat membru al UE, fără excepţie, sectorul laptelui situându-se pe primul loc între sectoarele cu produs unic din UE reprezentând, ca valoare, circa 15% din nivelul producţiei agricole europene. UE este un actor major pe piaţa mondială a lactatelor, în calitate de exportator principal al multor produse lactate, acestea având un important rol economic şi social.

Specialiştii de pe piaţă estimează că, pe termen lung, sectorul lactatelor este destul de promiţător, având în vedere creşterea globală a cererii.

Totuşi, riscurile de înfruntat sunt majore pentru sectorul lactatelor european şi mai ales pentru cel din statele nou intrate care au producătorii mai puţin organizaţi şi mai vulnerabili la dezechilibrele pieţei.

Criza din 2009 a arătat că liberalizarea pieţei şi dependenţa de pieţele internaţionale au fost urmate de o creştere a instabilităţii pieţei şi a volatilităţii preţurilor. Volatilitatea ridicată poate duce la crize economice grave, punând în pericol dezvoltarea întreprinderilor şi a producţiei sustenabile, în special în zonele cele mai vulnerabile.

Recent, embargoul impus de Federaţia Rusă a dus la creşterea incertitudinilor pe termen scurt legate de buna funcţionare a pieţei. Preţurile produselor lactate europene au scăzut în mod semnificativ de la anunţarea embargoului. Scăderea este cuantificată la 14%, în medie, faţă de preţul de la începutul anului.

Perspectivele pentru anul 2015 necesită vigilenţă maximă, în special având în vedere faptul că anumiţi fermieri ar putea fi penalizaţi suplimentar prin confruntarea cu suprataxele aferente cotelor din ultimul an. Acest lucru poate crea o situaţie delicată la nivel politic şi social.

Disponibilitatea informaţiilor legate de piaţă şi transparenţa în sectorul produselor lactate reprezintă condiţii preliminare pentru utilizarea eficace a instrumentelor disponibile. Este cunoscut faptul că, în aprilie 2014 a fost creat Observatorul pieţei laptelui, pas necesar şi important venit în folosul tuturor părţilor.

Observatorul pieţei laptelui poate fi îmbunătăţit prin echiparea acestuia cu un set de indicatori pentru o mai bună monitorizare a pieţei. Aceşti indicatori ar trebui să ofere informaţii cu privire la marjele de preţ şi să includă atât Statul membru cât şi dimensiunea regională, fără a creşte povara administrativă.

Această transparenţă ar trebui să protejeze interesele diferitelor entităţi de pe filiera laptelui.

Scăderea preţului laptelui la producător nu înseamnă obligatoriu şi scăderea preţului laptelui la consumator, însă trebuie să se garanteze veniturile producătorilor pentru ca aceştia să-şi continue activităţile.

Volatilitatea preţurilor este un aspect esenţial de luat în considerare, având în vedere experienţele de până acum, dar şi competiţia tot mai mare de pe piaţa laptelui. Producătorii au nevoie de o anumită predictibilitate în ceea ce priveşte preţul pentru a putea elabora o strategie adaptată la condiţiile impuse de piaţă.

Pentru ca ajutorul pentru stocarea privată la unt, lapte praf degresat, măsura privind perioada de intervenţie publică la unt şi lapte praf degresat să fie eficiente este necesar să se revizuiască preţul de referinţă la produsele supuse intervenţiei pentru ca aceste măsuri să fie atractive pentru producători.

Introducerea restituţiilor la export va putea degreva piaţa UE de surplusul de produse lactate rezultate din pierderea unui important segment de piaţă. Majorarea cuantumului sprijinului pentru produsele care fac obiectul schemei de distribuire al laptelui în şcoli, precum şi acoperirea pierderilor de venit reprezintă măsuri pe care Comisia trebuie să le ia în calcul în momentul analizei funcţionării pieţei europene a laptelui.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

INS: Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8% la 11 luni

Producţia de lapte de consum a scăzut cu 5,8 procente (11.746 tone) în perioada ianuarie - noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2011, totalizând 190.919 tone, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4.421 tone (-0,5%) până la 821.696 tone, o scădere înregistrând şi producţia de unt cu 113 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2012 au fost înregistrate la brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,1% din producţia totală de brânzeturi) cu 4056 tone (+7,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 4.089 tone (+3,0%) şi smântână de consum cu 314 tone (+0,7%).

În luna noiembrie 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu 10% (6.966 tone), totalizând 62.548 tone, iar faţă de luna noiembrie 2011 s-a diminuat cu 6,8%.

Astfel, principalele produse lactate unde au fost înregistrate cele mai mari scăderi ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna octombrie 2012 sunt laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 1.352 tone (-9,7%), urmat de lapte de consum cu 1.030 tone (-5,4%), brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (92,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 146 tone (-2,8%) şi smântâna de consum cu 106 tone (-2,3%).
Doar producţia de unt a crescut în luna noiembrie 2012 cu 84 tone (+11,1%) faţă de luna precedentă. 

Comparativ cu noiembrie 2011, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare în noiembrie 2012 a scăzut cu 4.573 tone (-6,8%). Producţia de lapte de consum a scăzut cu 2.254 tone (-11,2%), producţia de unt s-a diminuat, de asemenea, cu 88 tone (-9,5%), iar producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) a scăzut cu 160 tone (-1,3%).

Creşteri ale producţiei în luna noiembrie 2012 comparativ cu luna noiembrie 2011 au avut loc la smântâna de consum cu 468 tone (+11,5%) şi brânzeturi inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă cu 328 tone (+6,9%).

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS