reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

FAO: preţurile produselor alimentare au scăzut cu 7% în 2012

Indicele preţurilor produselor alimentare mondiale, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a scăzut cu 7% în 2012 comparativ cu 2011, arată datele publicate joi de FAO, transmite AFP.

FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, oleagionase, lactate, carne şi zahăr.

Pentru întregul an 2012, acest indice a atins o valoare medie de 212 puncte, cu 7% mai puţin decât în 2011. Potrivit FAO această scădere anuală s-a datorat în principal unei scăderi cu 17,1% a preţurilor la zahăr, în timp ce preţurile produselor lactate au scăzut cu 14,5% iar preţul uleiului a scăzut cu 10,7%. Scăderi mai modeste s-au înregistrat în cazul cerealelor (2,4%) şi la carne (1,1%).

'Rezultatul arată o răsturnare a situaţiei comparativ cu luna iulie 2012 când creşterea bruscă a preţurilor a dat naştere la temeri privind o nouă criză alimentară. Însă coordonarea internaţională precum şi cererea scăzută din cauza stagnării economice a făcut ca creşterea preţurilor să fie una de scurtă durată astfel că preţurile alimentare au încheiat anul 2012 la un nivel mai mic decât cel înregistrat în 2011', a declarat Jomo Sundaram, directorul departamentului de dezvoltare economică şi socială al FAO.

În luna decembrie 2012, indicele preţurilor produselor alimentare calculat de FAO a scăzut pentru a treia lună consecutivă, până la nivelul de 209 puncte, aceasta fiind cea mai scăzută valoare înregistrată după luna iunie 2012.

Sursa AGERPRES

Un nou regulament al UE privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare intră în vigoare

Garantarea calităţii pentru consumatori şi obţinerea de preţuri corecte de către fermieri sunt principalele scopuri ale noului regulament al UE privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare care intră joi în vigoare, informează un comunicat al Comisiei Europene (CE) dat publicităţii la Bruxelles.

Bazat pe o propunere a CE din 2010, noul regulament, publicat în Jurnalul Oficial al UE la 14 decembrie şi care a intrat în vigoare la 20 de zile de la data publicării, furnizează consumatorilor informaţii despre caracteristicile produselor, protejează denumirile produselor de folosirea necorespunzătoare sau de imitare şi încurajează diversificarea producţiei agricole.

'Puterea producţiei agricole europene stă în diversitatea ei, în know-how-ul fermierilor, în pământul şi în teritoriile de producţie', a afirmat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, citat în comunicat.

'Fermierii, care sunt sub presiune din cauza dificultăţilor economice, a concentrării puterii de negociere a retailerilor şi a competiţiei globale, au nevoie de instrumente pentru a comunica mai bine despre calitatea produselor lor consumatorilor', a adăugat Dacian Cioloş.

Noul regulament simplifică mai multe sisteme din domeniul calităţii şi creează un cadru mai solid pentru protejarea şi promovarea calităţii produselor agricole. Printre elementele cheie se află întărirea sistemului existent pentru protecţia indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine pentru produsele agricole şi alimentare, printre altele prin proceduri de înregistrare mai rapide. De asemenea, se are în vedere simplificarea şi consolidarea schemei pentru specialităţile tradiţionale garantate şi crearea menţiunii de calitate facultativă de 'produs montan'.

În plus, CE va trebui să raporteze până la 4 ianuarie 2014 Parlamentului European şi Consiliului UE asupra impactului regulamentului privind vânzările directe de la ferme, precum şi asupra potenţialului introducerii unei menţiuni noi facultative, şi anume 'produs al agriculturii insulare'.

Sursa AGERPRES

Produsele alimentare româneşti de tradiţie vor putea obţine ştampila de calitate, din 2013

Produsele alimentare româneşti de tradiţie precum salamul de Sibiu sau şunca de Praga vor putea obţine ştampila de calitate de anul viitor, dacă producătorii se vor înregistra în sistemul de certificare a calităţii produselor alimentare, respectiv în Registrul Naţional al Calităţii Produselor, acesta fiind un nou proiect iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) în parteneriat cu industria alimentară din România.

"Am discutat cu reprezentanţii industriei alimentare româneşti şi sunt de acord să avem un standard de calitate pentru produsele agricole şi produsele alimentare, unde se va putea înregistra, benevol, orice producător care doreşte recunoaşterea calităţii produsului propriu. Sunt produse din carne făcute încă din anii '60, de foarte bună calitate şi cu un gust excepţional, dar pentru care în momentul de faţă costurile sunt ridicate. Având această ştampilă de calitate, consumatorul vede că este un produs mai deosebit şi merită să dea un ban în plus", a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

Noul proiect iniţiat de MADR vizează înfiinţarea Registrului Naţional al Calităţii Produselor (RNCP) şi acordarea mărcii pentru Produs Naţional de Calitate. Înscrierea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor are un caracter opţional şi oferă dreptul înscrierii în RNCP al tuturor operatorilor economici din industria alimentară cu condiţia respectării prevederilor legale privind protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei.

Reprezentantul MADR a precizat că actual proiect de act normativ nu are nicio legătură cu controversatul proiect privind Registrul Industriilor Alimentare (RIA), RIA, subliniind că acesta din urmă a fost o mare greşeală întrucât nu era în conformitate cu normele europene.

Conform proiectului RIA, toţi operatorii economici din România care desfăşurau activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare aveau obligativitatea înregistrării în acest registru, altfel riscând să îşi piardă dreptul de a mai comercializa produsele pe piaţă. Proiectul RIA a fost iniţiat anul trecut de echipa fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, preluat şi completat de echipa ministrului Stelian Fuia, dar care nu a fost bine primit de industrie şi nici de Autoritatea Veterinară, argumentând că toate produsele prezente pe piaţă sunt verificate şi certificate, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene, iar introducerea RIA încălca legislaţia europeană privind responsabilitatea producătorului pentru reţeta proprie.

"RIA a fost o mare gafă pentru că intra în contradicţie cu ceea ce se întâmplă la nivel european. Practic, nu-l poţi obliga pe producător să îţi dea reţeta, adică ceea ce pune în produs, ci doar să scrie pe produs ce conţine acesta. Este responsabilitatea lui. Dacă m-a otrăvit intră el în puşcărie. Noi avem o instituţie la nivel naţional - ANSVSA - care verifică siguranţa alimentelor, însă ceea ce se pune într-un produs este în responsabilitatea producătorilor", a menţionat Achim Irimescu.

Noul proiect privind introducerea unui standard de calitate a fost bine primit de industria alimentară, în prezent documentul fiind în discuţii la nivel tehnic.

"Am avut discuţii cu preşedinţii de companii din industrie, cu reprezentanţii Romalimenta şi Rompan şi a rămas să discutăm la nivel tehnic pe proiectul respectiv, iar ulterior să agreăm textul. Noi le vom oferi astfel o ştampilă de calitate pe produs, după ce vom verifica produsul, iar consumatorul va şti că este unul deosebit, sănătos şi de calitate. Dacă vom avea şi producători străini interesaţi de obţinerea standardului nostru de calitate, cu atât mai bine. Vom merge în străinătate să verificăm cerinţele şi pe urmă vom putea acorda această ştampilă pe produs", a explicat secretarul de stat în MADR.

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) consideră că iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a introduce un sistem pentru certificarea calităţii produselor alimentare va contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi va creşte oferta produselor alimentare de calitate pe piaţa românească.

"MADR propune pentru prima dată o abordare a problemei într-o manieră europeană, acordând Protecţie Naţională de Calitate - PNC produselor alimentare, după modelul de certificare europeană a Indicaţiilor Geografice - IGP, Denumirilor de Origine - DOP (Reg. CE 510/2006) şi Specialităţilor Tradiţionale Garantate -STG (Reg. CE 509/2006)", a declarat recent, pentru AGERPRES, preşedintele APAR, Ştefan Pădure.
Pentru a primi PNC asociaţiile profesionale din industria alimentară stabilesc Standardele de Calitate ale produselor alimentare corespunzătoare ramurii în care operează (Asociaţia Cărnii pentru preparatele din carne, Asociaţia Pâinii pentru produsele de panificaţie, etc. Ulterior, MADR, prin acceptarea Standardelor de Calitate provenite de la asociaţiile profesionale, devine depozitarul acestora şi responsabil cu atribuirea Protecţiei Naţionale a Calităţii (PNC), precum şi cu respectarea lor. Activităţile vor intra în coordonarea Direcţiei pentru Industrie Alimentară din cadrul MADR.

Producătorul care doreşte obţinerea mărcii naţionale de calitate şi a PNC, atestând astfel respectarea standardului de calitate asumat voluntar, va depune documentaţia descărcată de pe Internet la Camera Agricolă locală, în vederea verificării conformităţii dosarului. Camera Agricolă va înainta unui Organism de Inspecţie şi Certificare - OIC agreat de MADR dosarul producătorului în vederea certificării informaţiilor transmise iar OIC, după efectuarea auditului de certificare la producător, va înainta un raport de evaluare către producător şi către Direcţia de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii, cu rezultatul auditului.

Dacă rezultatul auditului este pozitiv, DIA va înscrie producătorul cu produsul pentru care a solicitat PNC în Registrul Naţional al Calităţii Produselor şi va da dreptul de folosire a mărcii PNC producătorului, pentru produsul înregistrat.

"Putem observa caracterul viu al legii, neimplicarea statului în mecanismele economiei de piaţă şi libera opţiune a producătorului român sau european de a accesa vectorul calităţii produselor alimentare. Consumatorul va fi cel care va decide la raft ce produs să achiziţioneze, având prin introducerea acestei certificări naţionale şi opţiunea de calitate certificată. Astfel, vom avea standarde de calitate aplicabile tuturor ramurilor industriei alimentare, pentru toţi operatorii interni şi internaţionali, care doresc să facă produse alimentare de calitate. Consumatorul va avea de ales între două produse cu acelaşi nume, sigure din punct de vedere sanitar veterinar, dar unul fiind de calitate certificată şi unul neavând această calitate. Sperăm într-o aprobare cât mai rapidă a legii pentru a deveni funcţională şi a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi a creşterii ofertei produselor alimentare de calitate pe piaţa românească", a spus Ştefan Pădure.

Printre produsele cu calitate certificată s-ar putea regăsi salamul de Sibiu, şunca de Praga, salamul Victoria, mai multe sortimente de pastramă sau de pâine, toate fiind produse de tradiţie în România.

Sursa AGERPRES

Proiectul privind înscrierea produselor în Registrul Industriilor Alimentare ar putea fi aprobat în trei săptămâni

Proiectul de act normativ privind înscrierea tuturor produselor agroalimentare în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) ar putea fi aprobat în cel mult trei săptămâni, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu.

"Cred că în trei săptămâni acest act normativ ar putea fi promovat şi adoptat. În prima şedinţă de dialog social îl vom dezbate cu actorii din sector, deşi el a mai fost deja prelucrat şi au avut loc discuţii la nivelul MADR pentru a nu încălca anumite regulamente europene. Astfel, consumatorii au certitudinea că vor cumpăra un produs alimentar verificat şi sănătos", a spus Albu.
Potrivit proiectului MADR, toţi operatorii economici din România, care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare, vor trebui să se înregistreze gratuit într-un Registru al Industriilor Alimentare (RIA) în termen de 60 de zile de intrarea în vigoare a actului normativ, altfel riscând să îşi piardă dreptul de a mai comercializa produsele pe piaţă.

Reprezentantul MADR a precizat că prin introducerea Registrului Industriilor Alimentare, producătorii nu vor fi nevoiţi să-şi divulge reţeta, ci doar ingredientele folosite în fabricarea produsului.
"Au mai fost discuţii pe marginea acestui proiect legate de reţeta produsului alimentar, dar noi nu le cerem să ne ofere reţeta ci doar compoziţia produsului respectiv, aşa cum există şi pe etichetă, astfel încât, atunci când un comerciant de produse alimentare pune pe piaţă un anumit produs, să poate fi identificat. Prin laboratorul nostru de la Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA) vom putea face analize şi vom putea urmări dacă se folosesc anumiţi aditivi în compoziţia unui produs alimentar, respectiv dacă este conform legii", a spus Albu.

Analizele vor fi suportate de IBA dacă vor exista controale prin sondaje pe anumite produse, iar în cazul unor reclamaţii sau sesizări şi litigii comerciantul va suporta aceste cheltuieli.
Potrivit actului normativ, obligaţia de înscriere în RIA este valabilă pentru toţi operatorii economici de pe piaţă din domeniul producţiei de lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, pâine şi a produselor de morărit şi panificaţie, al prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, uleiurilor şi grăsimilor vegetale alimentare, zahărului şi produselor zaharoase, băuturilor, amidonului, glucozei şi drojdiilor de panificaţie, al aromelor şi a sosurilor utilizate în industria alimentară, fabricării altor produse alimentare.

Producătorii de alimente se vor înscrie în RIA cu datele de identificare şi de contact, activitatea economică şi denumirea produselor, urmând să fie verificaţi dacă la fabricarea produselor respectă etapele procesului tehnologic de fabricaţie şi compoziţia produsului declarată în caietul de sarcini, dar şi respectarea condiţiilor de calitate impuse de lege. Confidenţialitatea documentelor primite pentru înscrierea în RIA este obligatorie pentru gestionarul registrului.

Operatorii economici care vor desfăşura activităţi de producere şi comercializare a produselor alimentare, fără înscrierea în RIA, vor fi sancţionaţi cu o amendă cuprinsă între 1.000 lei şi 2.000 lei, iar pentru nerespectarea etapelor procesului tehnologic de fabricaţie declarat cu amendă cuprinsă între 2.000 lei şi 4.000 lei. De asemenea, se mai aplică sancţiuni între 4.000 şi 8.000 de lei pentru nerespectarea compoziţiei produsului declarat şi pentru interzicerea accesului în unitate şi secţia de producţie a organelor de inspecţie şi control.

Secretarul de stat a fost prezent la întâlnirea ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, cu tânărul Mihai Varga, recomandat de fundaţia 'Hope and homes for children Romania', în cadrul proiectului 'O zi cu tine'. Prin intermediul acestui program, tinerii din sistemul de protecţie a copilului urmează în decursul unei zile oamenii de decizie, pentru o zi în activitatea lor obişnuită. AGERPRES

APAR: Iniţiativa legislativă a MADR de certificare a calităţii produselor alimentare va creşte oferta de produse de calitate de pe piaţă

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) consideră că iniţiativa legislativă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a introduce un sistem pentru certificarea calităţii produselor alimentare va contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi va creşte oferta produselor alimentare de calitate pe piaţa românească, se arată într-un comunicat al APAR remis, duminică, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, în textul înaintat spre consultare asociaţiilor producătorilor din industria alimentară, MADR propune pentru prima dată o abordare a problemei într-o manieră europeană, acordând Protecţie Naţională de Calitate - PNC produselor alimentare, după modelul de certificare europeană a Indicaţiilor Geografice - IGP, Denumirilor de Origine - DOP (Reg. CE 510/2006) şi Specialităţilor Tradiţionale Garantate -STG (Reg. CE 509/2006). 

Pentru a primi PNC asociaţiile profesionale (de breaslă) din industria alimentară stabilesc Standardele de Calitate ale produselor alimentare corespunzătoare ramurii în care operează (Asociaţia Cărnii pentru preparatele din carne, Asociaţia Pâinii pentru produsele de panificaţie, etc. Ulterior, MADR, prin acceptarea Standardelor de Calitate provenite de la asociaţiile profesionale, devine depozitarul acestora şi responsabil cu atribuirea Protecţiei Naţionale a Calităţii -PNC, precum şi cu respectarea lor. Activităţile vor intra în coordonarea Direcţiei pentru Industrie Alimentară din cadrul MADR. 

Producătorul care doreşte obţinerea mărcii naţionale de calitate şi a PNC, atestând astfel respectarea standardului de calitate asumat voluntar, va depune documentaţia descărcată de pe internet la Camera Agricolă locală, în vederea verificării conformităţii dosarului. Camera Agricolă va înainta unui Organism de Inspecţie şi Certificare - OIC agreat de MADR dosarul producătorului în vederea certificării informaţiilor transmise iar OIC, după efectuarea auditului de certificare la producător, va înainta un raport de evaluare către producător şi către Direcţia de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii, cu rezultatul auditului. 

Dacă rezultatul auditului este pozitiv, DIA va înscrie producătorul cu produsul pentru care a solicitat PNC în Registrul Naţional al Produselor de Calitate -RNCP şi va da dreptul de folosire a mărcii PNC producătorului, pentru produsul înregistrat. 

'Putem observa caracterul viu al legii, neimplicarea statului în mecanismele economiei de piaţă şi libera opţiune a producătorului român sau european de a accesa vectorul calităţii produselor alimentare. Consumatorul va fi cel care va decide la raft ce produs să achiziţioneze, având prin introducerea acestei certificări naţionale şi opţiunea de calitate certificată', se menţionează în comunicatul citat. 

Potrivit acestuia, odată cu această iniţiativă se doreşte şi abrogarea Ordinului 560/2006 care crea un cadru discriminatoriu producătorului român de preparate din carne faţă de cel european pe piaţa românească, neaducând niciun beneficiu consumatorului final. 

'Astfel vom avea standarde de calitate aplicabile tuturor ramurilor industriei alimentare, pentru toţi operatorii interni şi internaţionali, care doresc sa facă produse alimentare de calitate. În acest sens consumatorul va avea de ales între două produse cu acelaşi nume, sigure din punct de vedere sanitar veterinar, dar unul fiind de calitate certificată şi unul neavând această calitate. Sperăm într-o aprobare cât mai rapidă a legii pentru a deveni funcţională şi a contribui la însănătoşirea mediului de afaceri şi a creşterii ofertei produselor alimentare de calitate pe piaţa românească', se mai arată în comunicatul APAR. 

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc reuneşte peste 60 de membrii din industria alimentară românească.

Sursa AGERPRES

FAO: preţurile produselor alimentare au scăzut uşor în octombrie

Indicele preţurilor produselor alimentare mondiale, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a scăzut uşor cu 1% în luna octombrie după o creştere de 1,4% în luna septembrie, graţie scăderii preţurilor la cereale şi uleiuri, arată datele publicate joi de FAO, transmite AFP.

FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, oleagionase, lactate, carne şi zahăr.

În luna octombrie, acest indice a atins o valoare medie de 213 puncte, cu două puncte mai puţin faţă de valoarea înregistrată în luna septembrie. 'Declinul se datorează în principal scăderii preţurilor internaţionale la cereale şi uleiuri care au compensat creşterea preţurilor la zahăr şi produse lactate în timp ce preţurile la carne au rămas nemodificate', a anunţat FAO într-un comunicat.

Organizaţia a adăugat că în primele zece luni ale acestui an preţurile produselor alimentare sunt mai mici cu 8%, în medie, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Separat, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a dat publicităţii un raport bianual intitulat 'Food Outlook', în care estimează că cheltuielile globale pentru importurile alimentare ar urma să se situeze la 1.140 miliarde de dolari în 2012, cu 10% mai puţin decât anul trecut.

FAO şi-a revizuit în jos estimările privind producţia globală de cereale în sezonul 2012/2013, prognozând o scădere de 2,7% în ritm anual până la 2,284 miliarde tone. În schimb, producţia mondială de orez ar urma să atingă o nouă valoare record în 2012 al fel ca şi în cazul recoltei mondiale de zahăr.

Sursa AGERPRES

România are în continuare deficit pe zona produselor alimentare

Zona produselor alimentare din România înregistrează în continuare deficit, deşi nu pot spune că suntem nemulţumiţi de cum funcţionează piaţa, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei /CC/, la prezentarea raportului 'Mediul concurenţial românesc - evoluţii în sectoare esenţiale 2012'.

'Aprob interesul statului român de a dinamiza agricultura internă, de a face să avem cât mai puţine importuri de produse alimentare. În esenţă, România să ajungă să aibă un sold pozitiv pe comerţul cu produse alimentare, să exportăm mai mult decât să importăm. Situaţia actuală se îmbunătăţeşte, dar avem în continuare un deficit pe zona produselor alimentare', a afirmat Chiriţoiu.

Şeful CC a precizat, totodată, că va analiza propunerea Ministerului Agriculturii referitoare la vânzarea de legume şi fructe numai de origine autohtonă la tarabe, precum şi faptul că, la ora actuală, nu există o problemă concurenţială pe piaţă.

'Ce propun dânşii /MADR, n.r./ vom analiza, dar n-am văzut deocamdată propunerea. Nu pot să vă dau acum un cec în alb pentru ceva ce n-am văzut. Altfel, din punct de vedere concurenţial, nu pot spune că suntem nemulţumiţi de modul în care funcţionează piaţa. Problemele nu sunt de concurenţă aici, ci trebuie utilizate alte pârghii şi politici utilizate. La comercializarea produselor alimentare, cum am zis şi în raport, lucrurile stau relativ bine pentru că avem o cotă în creştere a comerţului modern, avem mulţi operatori faţă de alte state membre şi vedem că preţurile, cel puţin până de curând, erau mai mici în România şi creşteau mai încet decât în restul Europei. Momentan, monitorizăm situaţia în cazul preţurilor din piaţă', a apreciat Bogdan Chiriţoiu.

La jumătatea lunii octombrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a afirmat că una dintre preocupări este asigurarea unor spaţii speciale pentru ca producătorii să îşi poată vinde produse la preţuri decente.

Sursa AGERPRES 

Abonează-te la acest feed RSS