reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Nov 2019

Produsele firmei poloneze ELKOPOL SP. Z O.O. Kalinowo 98 au fost retrase de pe piața românească

În data de 30.01.2019, ANSVSA a fost notificată oficial, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje (SRAAF), despre prezența României pe lista de distribuție a companiei ELKOPOL SP. Z O.O. Kalinowo 98 din Polonia, investigată de serviciile veterinare ca urmare a informațiilor relevate de o anchetă media.

 În România, produsele companiei poloneze (carne de vită congelată) care fac obiectul anchetei au fost livrate către o singură firmă din județul Ilfov.

Inspectorii DSVSA Ilfov s-au deplasat la depozitul firmei respective, unde au identificat 1.434 de kg de produse provenite de la firma poloneză.  Chiar în condițiile în care doar o cantitate de 21,37 de kg a fost notificată prin SRAAF ca făcând parte din lotul incriminat, firma din România a decis să distrugă tot lotul provenit de la ELKOPOL SP. Z O.O. Kalinowo 98.

Întreaga cantitate a fost sechestrată oficial și urmează a fi dirijată către neutralizare.

Nicio cantitate din produsele firmei respective nu a fost comercializată.

Retragerea produselor acestei firme a fost decisă pe baza principiului precauției, neexistând certitudinea efectuării inspecției post-mortem a carcaselor.  

Alte state în care a firma ELKPOL a livrat produse sunt: Estonia, Spania, Finlanda, Franța, Ungaria, Lituania, Portugalia și Suedia.

ANSVSA monitorizează permanent informațiile primite prin intermediul SRAAF

ANSVSA - amenzi în valoare de 413.600 lei în perioada 21 decembrie 2018 - 7 ianuarie 2019

În perioada 21 decembrie 2018 - 07 ianuarie 2019 inspectorii sanitari-veterinari au verificat 2.671 de obiective (unități de industrie alimentară, piețe agro-alimentare și unități de vânzare cu amănuntul) și au realizat 200 de controale în trafic, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratelor de Poliţie Judeţene.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost amendate prin aplicarea a 124 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 413.600 de lei și emiterea a 2 ordonanțe de interzicere a activității.

De asemenea, a fost confiscată o cantitate de 1.540 kg de carne și produse din carne și 87,2 kg de pește. Toate produsele neconforme au fost dirijate către unități de neutralizare, pentru a fi distruse.

Dintre deficienţele identificate şi sancţionate:

  • Manipularea necorespunzatoare a produselor alimentare;
  • Nerespectarea legislatiei in vigoare privind ambalarea si etichetarea produselor alimentare;
  • Transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neinregistrate sanitar veterinar;
  • Depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare;
  • Lipsa documentelor care sa ateste trasabilitatea produselor;
  • Personal fara echipament de protectie

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. – 0800 826 787 –  care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

ANSVSA reamintește cetățenilor că este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA), iar comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi de până la 40.000 de lei!

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală - august 2018

În cursul lunii august 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 7.347 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 127 de amenzi contravenționale în valoare totală de 219.800 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 3.800 lei- neîntreţinerea spaţiilor, echipamentelor în condiţii corespunzătoare de igienă, depozitarea unor produse alimentare pe paviment
  • Arad, 4.000 lei- lipsă igienă
  • Arges, 2.000 lei- utilaje, ustensile insuficient igienizate, sifoanele din pardoseală colmatate
  • Bacău, 10.000 lei- depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neigienizate
  • Bihor, 3.200 lei- unitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare
  • Bistriţa-Năsăud, 5.000 lei- stare generală de igienă necorespunzătoare, termometre defecte, lipsă dezinfectanţi, stare de sănătate neatestată, nu se ţin înregistrări pentru parametru temperatură în spaţiile frigorifice, lipsă acţiuni dezinsecţie-deratizare, agregate frig neîntreţinute şi neigienizate, pardosea neigienizată, lipsă elemnente de identificare, blaturi din lemn, ustensile degradate
  • Botoşani, 6.000 lei- comercializare fără respectarea normelor în vigoare
  • Braşov, 16.400 lei- igienă şi depozitare necorespunzătoare
  • Brăila, 7.000 lei- bloc alimentar neigienizat, funcţionare fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
  • Bucureşti, 6.000 lei- nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare
  • Buzău, 1.200 lei - neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare
  • Cluj, 8.600 lei - desfăşurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare, neanunţarea DSVSA privind produsele neconforme
  • Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare, frigorific şi spaţiului de congelare pentru produsele de panificaţie şi patiserie congelată
  • Dâmboviţa, 51.400 lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare, manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, neînregistrare spaţii, depăşirea capacităţii de depozitare produse alimentare, etichetare necorespunzătoare
  • Dolj, 6.000 lei - neîntreţinere utilaje, depozitare necorespunzătoare, igienă necorespunzătoare
  • Giurgiu, 12.000 lei - lipsă trasabilitate
  • Gorj, 9.600 lei - depozitarea unor produse alimentare direct pe paviment sau în contact cu pereţii congelatorului care prezentau depuneri masive de gheaţă, comercializarea produselor alimentare fără a deţine înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea nesectorizată, lipsă elemente de identificare, spaţiul de servire nu este întreţinut corespunzător, suprafeţele interioare ale incintei (pereţi, paviment), ustensilele şi echipamentele din dotare nu sunt igienizate
  • Ialomiţa, 3.800 lei - depozitare necorespunzătoare, produse alimentare neconforme neevacuate dintre cele conforme, neasigurarea transmiterii probelor la laborator în timp util
  • Iaşi, 6.800 lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă document înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor
  • Mehedinţi, 3.200 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor, lipsă buletine analiză produse finite, lipsă documente care atestă controlul stării de sănătate la personalul lucrător, nerespectarea condiţiilor de depozitare, activitate neînregistrată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor
  • Mureş, 8.800 lei - igienă, depozitare, manipulare necorespunzătoare
  • Prahova, 2.000 lei - etichetare necorespunzătoare
  • Satu-Mare, 2.600 lei - spaţii neigienizate
  • Sibiu, 14.400 lei - manipulare, etichetare, depozitare necorespunzătoare
  • Timiş, 6.000 lei - spaţii de producţie şi depozitare în condiţii de igienă necorespunzătoare
  • Tulcea, 11.200 lei - depozitare necorespunzătoare, produse aşezate direct pe paviment
  • Vâlcea, 6.800 lei - spaţii neîntreţinute corespunzător, depozitare necorespunzătoare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

 

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală iunie-iulie 2018

În perioada iunie-iulie 2018, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 18.537 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 228 de amenzi contravenționale, în valoare totală de 334.700 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 5.000 de lei – lipsă trasabilitate, comercializarea de produse alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare direct pe paviment;
  • Arad, 24.000 de lei - neîntreţinerea igienică a spaţiilor de prelucrare, echipamentelor şi ustensilelor, depăşirea capacităţii de depozitare, comercializarea directă către consumatorul final în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bacău, 13.800 de lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor și ustensilelor, nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare, comercializarea produselor alimentare în spaţii neigienizate;
  • Bihor, 32.000 de lei - depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 17.800 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, etichetare necorespunzătoare, paviment neigienizat, echipament de protecţie sanitară incomplet, lipsa analizelor de sănătate ale personalului, întreruperea lanțului de frig, neefectuarea acțiunilor DDD;
  • Botoşani, 2.400 de lei - funcţionarea în spaţii neaprobate, manipulare necorespunzătoare;
  • Braşov, 23.200 de lei - etichetare şi depozitare necorespunzătoare, lipsă trasabilitate, igienă necorespunzătoare;
  • Brăila, 5.600 de lei - lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, spaţii de lucru şi utilaje neîntreţinute şi neigienizate;
  • Bucureşti, 38.000 de lei - nerespectarea condiţiilor de igienă, depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Buzău, 11.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă monitorizare temperatură de depozitare, urme ale prezenţei dăunătorilor, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Caraş-Severin, 2.500 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare incompletă, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor;
  • Cluj, 26.800 de lei - condiţii igienicosanitare necorespunzătoare, desfășurare de activităţi neînregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Dâmboviţa, 21.600 de lei - neîntreţinere spaţii şi utilaje, materii prime fără date de identificare, trasabilitate, depozitare necorespunzătoare, manipulare necorespunzătoare a alimentelor;
  • Dolj, 24.200 de lei - depozitare, etichetare, manipulare necorespunzătoare, lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Galaţi, 6.000 de lei – lipsă igienizare spaţiu producţie, depozit şi utilaje;
  • Giurgiu, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Gorj, 18.200 de lei – pereţi și paviment neigienizate, aparatura frigorifică neigienizată, recipientele de precolectare a deşeurilor neconforme, echipamentul şi substanţele de curăţenie şi igienizare nu sunt depozitate corespunzător, depozitare nesectorizată a alimentelor în spaţiile frigorifice, lipsă echipament de protecţie sanitară a produselor, etichetare incompletă, neînregistrarea sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţii desfăşurate;
  • Harghita, 600 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Hunedoara, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;
  • Ialomiţa, 11.400 de lei - masa răcire pâine igienizată necoresapunzător, produse alimentare depozitate necorespunzător fără respectarea condiţiilor impuse de producători, etichete deteriorate, igienă necorespunzătoare a spaţiilor de depozitare, neasigurarea trimiterii probelor recoltate la laborator, în condiţii corespunzătoare şi în timp util;
  • Ilfov, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Mehedinţi, 1.800 de lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor şi a echipamentelor de lucru folosite;
  • Mureş, 14.000 de lei - depozitare necorespunzătoare, utilaje necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Neamţ, 4.000 de lei - manipulare necorespunzătoare produse alimentare, neîntreţinerea spaţiilor de depozitare;
  • Olt, 5.200 de lei - manipulare necorespunzătoare, depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Satu-Mare, 600 de lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare;
  • Sălaj, 600 de lei - igienizare necorespunzătoare;
  • Sibiu, 19.400 de lei - etichetare incompletă, depozitare necorespunzătoare;
  • Suceava, 10.200 de lei - depozitare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea planului de autocontrol;
  • Timiş, 9.000 de lei - spaţii de producţie şi depozitare neigenizate, neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiului de fabricare, depozitare necorespunzătoare, neanunţarea începerii activităţii;
  • Tulcea, 2.200 de lei - depozitare direct pe paviment, nu se respectau condiţiile de temperatură, prezenţa muştelor, etichetare necorespunzatoare;
  • Vâlcea, 2.000 de lei – echipamente și utilaje neigienizate;
  • Vrancea, 3.000 de lei - neanunţarea începerii unei activităţi supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi a substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Cu doar 8.000 de euro România ar putea avea aparatul care testează prospețimea produselor la raft

Nu au fost puține știrile care anunțau consumatorii că au fost găsite la comercializare, spre exemplu, produse din carne congelată, cu o vechime de câțiva ani sau că pentru a vinde totuși marfa expirată s-au folosit tot felul de metode pentru a păstra aparența prospețimii. În contextul acesta, ce spuneți, nu ar fi ideal ca în fiecare magazin sau măcar în cele mai mari dintre ele să existe un aparat care să ne arate pe loc cât de proaspete sunt produsele din carne? Deocamdată nu avem fizic așa ceva. Dar proiectul acestui aparat există. A fost conceput de o echipă de cercetători ai Centrului 3NanoSAE – Universitatea București – condusă de profesorul universitar Ioan Stamatin. Din lipsa fondurilor, proiectul cercetătorilor s-a încheiat în 2015 fără a fi scos practic un prototip. Aparatul a rămas doar schițat pe hârtie, nu a fost dezvoltat și ca urmare nu a ajuns la consumatori. Cine ar fi avut interesul, în afară de cercetătorii care l-au creat, să promoveze un astfel de aparat care să ne spună nouă, consumatorilor, că produsele pe care le cumpărăm sunt proaspete? Nimeni, se pare. De fapt, ar putea fi chiar incomod pentru unii să existe acest aparat. Mă întreb câte astfel de proiecte au rămas „îngropate“ și dacă scopul real al îngropării lor este lipsa banilor. Sau poate că este premeditată această situație?

Eficient, ieftin și cu rezultate pe loc

Proiectul aparatului care măsoară prospețimea produselor are o istorie de șase ani și a fost realizat în colaborare cu Institutul Optoelectronica. Inițial scopul aparatului a fost acela de a recunoaște bancnotele aflate sub incidența radiațiilor ultraviolete. Ulterior proiectul a deraiat de la direcția stabilită anterior pentru că cercetătorii și-au propus o altă miză. „Am continuat să îmbunătățim aparatul pentru că ne interesa cum putem avea la nivelul consumatorului un instrument pe care acesta să îl folosească pentru a testa la raft prospețimea produselor din carne sau a vegetalelor. Ne-am chinuit să înțelegem ce tip de instrument putem concepe în acest scop. Trebuia să fie ușor de folosit de către consumator și să fie ieftin. Există la ora actuală în lume aparate similare, dar foarte complexe și scumpe. Acestea fac investigații microbiologice, analize spec­trale etc. Dar rezultatele lor sunt uneori tardive, chiar și la o săptămână. Și noi voiam să realizăm un aparat care să îți spună pe loc dacă produsul este în regulă, iar rezultatul să fie ușor de interpretat de absolut oricine.“

Principiu de funcționare

Profesorul Ioan Stamatin spune că, pentru a pune în funcțiune acest aparat, echipa sa a trebuit să combine o serie de principii din domenii diferite precum analiza spectrală, tehnologia sateliților și cartografierea solurilor. În final, a fost conceput un aparat cu un principiu de funcționare relativ simplu, și anume răspunsul diferit al materiei la diferite lungimi de undă a radiațiilor. Fiecare tip de materie organică – este valabil pentru textura cărnii și vegetalelor, dar și pentru microorganismele care se pot dezvolta în timp –, sub acțiunea diferitelor lungimi de undă a radiațiilor electromagnetice, are o reflectanță diferită. „Ochiul uman nu poate să distingă, spre exemplu, când se iluminează cu infraroșu, dar o cameră de înaltă perfor­manță, cu rezoluție înaltă, cu multe frame-uri pe secundă poate lua amprenta radiației reflectate de către fiecare element dintr-un material și microfloră. Cu acest aparat iluminăm practic prin diferite lungimi de undă și după aceea, printr-un software, recompunem imaginea sau înlăturăm anumite lungimi de undă din poze. Această recompunere a imaginilor îți permite ție, consumatorul, să distingi imediat, prin puncte luminoase diferite, că microorganismele sunt dezvoltate peste limită, spre exemplu. Avertizarea este afișată și pe ecran sub forma unui mesaj de genul „nivel critic“.

p 42 NBI carne

Util pentru producători, distribuitori și consumatori

„Deși nu am inventat o tehnologie nouă, am conceput totuși un aparat care se prefigura ca o necesitate pentru consumator, în special. Acest dispozitiv cu anumite lungimi de undă, personalizat pe categorii de produse – pui, vită, porc, pește, curcan etc. – oferea oamenilor șansa de a controla singuri prospețimea produselor pe care le cumpără de la raft. Dacă, spre exemplu, consumatorul a cumpărat pește, apasă butonul pește și selectează astfel lungimile de undă. Aparatul îi dă pe loc răspunsul despre gradul de prospețime. Sunt situații în care carnea pare foarte proaspătă și când o iluminezi constați că există microfloră, nedezvoltată încă până la limita patologiei, dar peste limita acceptată de agențiile sanitar-veterinare.“

Această metodă de investigare nu este exclusivă pentru cumpărători. Este la fel de utilă și pentru producători și distribuitori.

„Orice fruct, orice carne, indiferent de gradul de prospețime, au microflora lor inițială. De aceea se spune că produsul are un anumit termen de valabilitate pentru că, indiferent de modul de ambalare, microflora se dezvoltă. Imaginile făcute astăzi vor arăta o anumită microfloră, iar după câteva zile va fi o altă arie a microflorei. Raportul celor două imagini arată practic gradul de degradare a produsului respectiv. Și atunci ne-am propus să găsim o soluție pentru a identifica eventualele probleme apărute pe lanțul trasabilității produselor din carne.“

Identificarea problemelor apărute pe lanțul trasabilității

Cu ajutorul acestui aparat prima verificare poate fi făcută chiar la producător, înainte ca produsele să plece către comercializare. Se înregistrează niște imagini, niște rezultate și avem practic punctul zero al istoriei trasabilității acelui produs. Având aceste prime imagini, ulterior se poate identifica cu ușurință dacă în timpul transportului s-a întâmplat ceva, dacă produsul a fost dezghețat de mai multe ori sau spălat de mai multe ori. Prin acest sistem de iluminare spectrală specifică unor tipuri de lungimi de undă consumatorul poate afla dacă legumele și fructele au fost tratate cu substanțe chimice și dacă sunt necesare mai multe spălări sau dacă este nevoie să fie îndepărtată coaja, spre exemplu.

„Toate concluziile proiectului nostru au condus către faptul că această tehnologie este fezabilă. De aceea, corect ar fi ca proiectele noastre să fie evaluate, să se stabilească dacă sunt de perspectivă și să ni se acorde fonduri încă trei ani pentru a scoate un prototip. Prețul aparatului depinde de camera spectrală folosită, dar prototipul gândit de noi ar costa cca 8.000 de euro“.

Laura ZMARANDA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

USAMV Cluj-Napoca lansează marca proprie de produse alimentare ”Gourmeticus Academicum”

USAMV Cluj-Napoca vă invită la lansarea brandului ”Gourmeticus Academicum”, marți, 8 mai, între orele 10.00 – 11.00, la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor.

Primul produs lansat spre vânzare este iaurtul din lapte de vacă, care va fi prezentat în laboratorul în care se și produce.

Alte produse sub marca ”Gourmeticus Academicum”, ce vor intra în perioada următoare, după obținerea autorizațiilor legale, în circuitul de producție și vânzare, sunt cele de panificație, patiserie și produse din carne.

Laboratoarele Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor se află pe Calea Florești nr. 64.

Vă așteptăm cu drag!

VIVAT DEGUSTATORES!

Promovarea mierii ca produs alimentar sănătos în sectorul învățământului public

Apicultura, în Uniunea Europeană, din 2020 (V)

În luna ianuarie 2018, a fost prezentat la Bruxelles, în Comisia de agricultură din Parlamentul European, un Raport referitor la perspective și provocări din sectorul apicol din UE, unde s-au făcut o serie de propuneri pentru sectorul apicol european.

Referitor la promovarea mierii ca un produs alimentar sănătos în sectorul învățământului public, raportul salută inițiativa și invită Comisia să facă propunere pentru a crește sprijinul acordat pentru a o susține, cităm:

„Recunoaște și salută inițiativa europeană pentru mierea la micul dejun, invită statele membre să includă inițiativa în sistemele lor educaționale de bază și propune Comisiei să prezinte o propunere pentru a crește sprijinul acordat de UE pentru aceste programe cu 50% pe an pentru a permite programelor școlare să funcționeze în mod efectiv și să includă deplin produsele locale, cum ar fi mierea, măslinele și uleiul de măsline.“

Se cunoaște multitudinea beneficiilor pentru sănătate în cazul consumului de miere, ceea ce susține acțiunea de a facilita accesul la consumul periodic al mierii de către preșcolari și școlari.

Acest consum periodic ar aduce ca beneficii obișnuirea acestor copii cu consumul acestui aliment natural și sănătos, ar îmbunătăți starea lor de sănătate, ar crește substanțial consumul mediu de miere anual pe cap de locuitor și ar ajuta apicultorii să-și comercializeze mierea.

De fapt, trebuie să recunoaștem că la noi în România s-au făcut de câțiva ani încercări în sensul legiferării consumului de miere în școli și unele forme asociative au organizat și acțiuni în sensul promovării consumului de miere în școli.

Ca exemple de promovare a consumului de miere în școli și grădinițe aș putea cita acțiunile Asociației Apicole Valea Prahovei – Câmpina, care aproape la toate edițiile ale târgurilor anuale ale mierii organizate și-a trimis reprezentanți în școli și/sau grădinițe să promoveze mierea și alte produse ale albinelor.

Un alt exemplu îl reprezintă așa-numitul „Mic dejun cu miere“, acțiune desfășurată în data de 18 noiembrie 2016, la nivelul Uniunii Europene, de către organizații din sectorul apicol în scopul desfășurării unei campanii educațional – promoțională pentru conștientizarea tineretului asupra necesității unui stil de viață sănătos, a importanței albinei pentru mediu, agricultură și a produselor apicole pentru o alimentație sănătoasă.

Cu acest prilej, în județul Iași la acțiune au participat Camera Agricolă Județeană Iași, Cooperativa Agricolă Prisaca Moldova și Asociația Apicolă Apis-Moltd și promovarea s-a făcut în Liceul Teoretic Waldorf, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri“, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu“, Școala „Nicolae Iorga“, Grădinița „Surorile Providenței“, Grădinița „Atelier și Asociația Salvați Copii“ Iași.

Tot cu acest prilej, formele asociative apicole din cadrul Federației ROMAPIS, în parteneriat cu Uniunea de ramură a Cooperativelor Apicole din România, au susținut acțiunea, trimiţând reprezentanţi în şcoli pentru a le vorbi copiilor despre rolul și importanţa albinei în ecosistem, precum şi despre beneficiile consumului de miere de albine ca aliment și medicament în acelaşi timp. Totodată, în dorinţa de a le face copiilor cea mai dulce zi din viaţă, aceştia au fost invitaţi să deguste miere, oferindu-le caserole cu miere polifloră.

La această campanie, la nivel național, au participat aproximativ 14.000 de copii elevi şi preşcolari din 15 judeţe din toată țara şi Municipiul Bucureşti.

Din punct de vedere legislativ, o primă încercare de legiferare a consumului de miere în școli a fost Legea nr. 509 din 29 decembrie 2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional. Mai precis, legea prevedea să se acorde gratuit 60 de grame/copil/săptămână miere polifloră care va fi ambalată în borcane de 250 ml, cu capac verde și va proveni exclusiv din stupine autorizate.

Dar, ce să vedeți, din lipsa finanțării, această lege a fost suspendată prin ordonanțe de urgență succesive și astfel nu a ajuns să se aplice vreodată. De altfel, ultima ordonanță de urgență de suspendare (OUG nr. 90/2017) este pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Totuși, încercări se mai fac. Astfel, Cristina Sabău de la TimpOnline.ro, în data de 6 ianuarie 2018, semnala o declarație făcută la Bistrița de secretarul de stat al MADR Sorin Roșu Mareș. Citez:

„Avem un program pentru miere în școli care se adresează elevilor preșcolari și școlari, până la clasa a IV-a, astfel încât să beneficieze de un borcan de 250 g de miere în fiecare lună. Nu vrem să dăm în fiecare zi un pachețel cu miere, ci să oferim o dată pe lună un borcan cu miere și pentru a ajutora crescătorii de albine, adică apicultorii“.

Declarația se încadrează de fapt în conținutul legii suspendate. Să sperăm că, în lumina raportului în discuție, vor înceta suspendările legii pentru acordarea de miere preșcolarilor și școlarilor și acest deziderat, în fine, se va împlini.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală martie 2018

În cursul lunii martie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 11.152 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 139 de amenzi contravenționale în valoare totală de 247.400 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Arad, 2.600 lei - etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Argeș, 1.200 lei - utilajele şi ustensilele insuficient igienizate; produse alimentare depozitate direct pe paviment;
  • Bacău, 8.800 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiilor de prelucrare, de depozitare precum şi a instalaţiilor şi utilajelor; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neigienizate;
  • Bihor, 4.000 lei - depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 6.800 lei - condiții igienico-sanitare necorespunzătoare; agregatele de frig şi rafturile neigienizate; lipsa echipamentului de protecţie; funcţionarea în spaţii neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; produsele alimentare dirijate către neutralizare aveau ambalajele deteriorate şi etichetele nelizibile;
  • Botoşani, 2.600 lei - funcţionarea în spaţii neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Brăila, 1.200 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bucureşti, 36.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi de valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite; comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar-veterinar şi fără respectarea condiţiilor de igienă; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare; neanunţarea de către persoanele fizice sau juridice a începerii ori sistării activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Buzău, 1.800 lei - lipsa contractului DDD; delimitarea şi identificarea spaţiului pentru produse neconforme;
  • Călăraşi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Cluj, 6.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; produse alimentare neetichetate; desfășurare de activități fără document de înregistrare sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
  • Constanţa, 2.000 lei - neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiului de depozitare şi comercializare;
  • Dâmboviţa, 54.400 - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea în condiţii corespunzătoare de igienă a spaţiilor de depozitare şi producţie, a utilajelor şi ustensilelor; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea în spaţii neînregistratate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor;
  • Galaţi, 28.000 lei - nerespectarea parametrilor organoleptici a produsului finit; lotizarea produselor alimentare şi igienizarea întregului spaţiu de depozitare necorespunzătoare; manipulare necorespunzătoare produse alimentare, reparare tavan spaţiu comercializare;
  • Giurgiu, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Gorj, 4.400 lei - neconformităţi de igienă şi întreţinere a unor suprafeţe şi echipamente tehnologice (rafturi, mese de lucru, agregate frigorifice); prezenţa mucegaiului la nivelul unor pereţi; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; prezența unor impurităţi fizice în interiorul ambalajului; lipsa etichetelor; lipsa termometrelor pentru monitorizarea temperaturii la depozitarea alimentelor perisabile;
  • Ialomiţa, 7.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; în spatiul de depozitare ambalaje pavimentul este igienizat necorespunzător; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Ilfov, 8.000 lei - nedemonstrarea trasabilităţii materiei prime; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Mehedinţi, 600 lei - nerespectarea normelor de igienă privind întreţinerea spaţiilor de producţie, de depozitare, a echipamentelor de lucru folosite şi anexele social-sanitare;
  • Mureş, 2.600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Neamţ, 8.000 lei - lipsa trasabilității produselor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor  alimentare;
  • Olt, 24.800 lei - nerespectarea regimului termic privind depozitarea produselor congelate; neîntreţinerea igienică a spaţiilor; produse alimentare cu modificări organoleptice aflate la comercializare; nerespectarea normelor privind manipularea şi depozitarea produselor alimentare; zona de recepţie marfă şi depozitare insuficient igienizată; etichetare incompletă pentru stabilirea trasabilităţii;
  • Sibiu, 21.200 lei - spaţiile de producţie şi depozitare neigienizate; etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; utilizarea aditivilor fără menţiune pe etichetă;
  • Timiş, 4.000 lei - spaţiile de producţie şi depozitare neigienizate; neîntreţinerea în condiţii de igienă a spţiilor de prelucrare alimente;
  • Tulcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor finite;
  • Vaslui, 1.800 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Vâlcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Vrancea, 4.000 lei - condiţii de depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală

În cursul lunii ianuarie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 6.357 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 35 de amenzi contravenționale în valoare totală de 49.000 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Argeş, 600 lei - produse semifabricate fără elemente de identificare și depozitate împreună cu produse finite;
  • Bacău, 1.800 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neigienizate;
  • Botoşani, 2.000 lei - neîntreţinerea igienică a spaţiilor de producţie şi a utilajelor;
  • Brăila, 6.000 lei - funcţionarea fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind demonstrarea trasabilităţii produselor alimentare;
  • Buzău, 1.200 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa contractului DDD; lipsa termogramelor (evidența temperaturii în vitrine);
  • Dâmboviţa, 13.600 lei - depozitarea și manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; spaţiile, suprafeţele și ustensilele neîntreţinute corespunzător; lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Giurgiu, 2.000 lei - funcţionarea fără document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Gorj, 5.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea vecinătăţilor la depozitarea alimentelor congelate;
  • Ialomiţa, 9.600 lei - efectuarea necorespunzătoare a acţiunilor de deratizare; nerespectarea normelor privind manipularea produselor alimentare;
  • Sibiu, 6.000 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Vaslui, 600 lei - comercializarea produselor alimentare în spaţii neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Vâlcea, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ansvsa.ro

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală

În cursul lunii decembrie, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 7.872 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a  seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produselor alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

 Ca urmare a neregulilor constatate, au fost acordate 126 de amenzi contravenționale în valoare totală de 216.000 lei.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 3.800 lei - neîntreţinerea în condiţii de igienă a spațiilor de depozitare; etichetarea incompletă a produselor alimentare; depozitarea produselor alimentare direct pe paviment;
  • Arad, 4.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor de procesare, depozitare, comercializare;
  • Argeş, 2.000 lei - produse alimentare depozitate direct pe paviment fără respectarea principiului compatibilităţii produselor;
  • Bacău, 2.000 lei - depozitarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Bistriţa-Năsăud, 15.200 lei - agregate de frig neigienizate; lipsa sursei de apă caldă; nu se respectă criteriile de compatibilitate la depozitarea produselor alimentare; lipsa echipamentelor de protecţie; lipsa dezinfectanţilor; produse alimentare fără elemente de identificare la comercializare;
  • Braşov, 2.000 lei - nerespectarea condiţiilor de igienă;
  • Brăila, 4.600 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bucureşti, 34.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea în spaţii necorespunzătoare sau neaprobate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor de depozitare;
  • Cluj, 2.000 lei - lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Constanţa, 1.200 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; igienă necorespunzătoare în spaţiul de depozitare;
  • Dâmboviţa, 10.800 lei - neîntreţinerea spaţiilor de producţie şi a utilajelor; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Dolj, 54.000 lei - etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Giurgiu, 5.000 lei - funcţionarea activității fără analiza apei;
  • Gorj, 11.400 lei - manipularea produselor alimentare fără echipament de protecţie sanitară; neefectuarea examenelor medicale periodice; neîntreţinerea spaţiilor şi a mobilierului din dotare; aparatura frigorifică neigienizată; deşeuri nealimentare colectate în spaţiul comercial; depozitarea necorespunzătoare a unor produse alimentare; nu sunt respectate vecinătăţile la depozitarea produselor alimentare; fişele de monitorizare a temperaturii sunt completate cu intermitenţă; expunerea spre comercializare a produselor fără elemente de identificare; rafturile cu alimente sunt neigienizate; produsele alimentare au ambalajul plin de praf; prezenţa acumulărilor excesive de gheaţă în spaţiul de congelare a produselor de patiserie; absenţa înregistrărilor privind starea de sănătate a personalului;
  • Ialomiţa, 2.600 lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea utilajelor şi ustensilelor; nerespectarea normelor privind ambalarea şi etichetarea produselor;
  • Iaşi, 600 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Ilfov, 2.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Maramureş, 2.000 lei - neîntreţinerea spaţiilor de procesare, depozitare, comercializare;
  • Mureş, 8.000 lei- ambalare, etichetare necorespunzătoare;
  • Olt, 14.000 lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare fără respectarea normelor de igienă; supraaglomerarea în spaţiul de depozitare;manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea criteriilor de compatibilitate la depozitarea produselor alimentare;
  • Prahova, 4.000 lei - depozitarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Sibiu, 16.000 lei - etichetarea și depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Suceava, 1.200 lei - condiții igienico-sanitare necorespunzătoare;
  • Timiş, 4.600 lei- depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de depozitare;
  • Vaslui, 3.000 lei - nerespectarea normelor privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și de valorificare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Vrancea, 6.000 lei - depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; funcţionarea în spaţiu neautorizat, neînregistrat sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

De asemenea, în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ANSVSA

Realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard

Miercuri, 26 iulie 2017, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a susținut o conferință de presă privind rezultatele studiului comparativ la produse alimentare susceptibile de dublu standard. Alături de domnia sa s-au aflat reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Materialul prezentat la conferința de presă este prezentat mai jos:


Realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard

Context:

  • În 2011, subiectul a fost adus în atenție, pentru prima dată, de către o asociație de consumatori din Slovacia care a inițiat un studiu, pe cont propriu, evaluând senzorial produse din Cehia și similare din Belgia, Luxemburg și Franța.
  • În 2012, s-a organizat o audiere publică în Parlamentul European, dar nu a beneficiat de susținere largă, iar rezultatele testelor prezentate au fost disputate de către producători invocând lipsa condițiilor optime de transport și depozitare. La momentul respectiv Comisia Europeană (COM) a fost reticentă în a se implica în acest subiect.
  • În 2015 noi studii au fost efectuate, fiind obținute rezultate similare.
  • În 2016 Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la politicile de concurență fiind inclus un amendament și pe această temă; în același an o nouă întrebare a fost adresată COM căreia i-a solicitat implicarea și identificarea unor soluții eventual legislative.
  • În 6 martie 2017, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, Věra Jourová - Comisar pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen a prezentat stadiul solicitării adresate de către COM autorităților de resort din UE, de a examina problema standardelor duble de calitate în cazul produselor alimentare.
  • În 04.04.2017 pentru a avea o imagine cuprinzătoare privind tipul și amploarea problemelor care ar putea exista în ceea ce privește calitatea duală a produselor alimentare, a fost transmisă o solicitare tuturor statelor membre ale UE, semnată de Elzbieta Bienkowska – Comisar pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri; Vera Jourova – Comisar pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen și Vytenis Andriukaitis – Comisar pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, prin care s-au solicitat informații pe acest subiect, cât și efectuarea unui studiu comparativ.
  • În 13.04.2017, MADR a transmis o scrisoare prin care a răspuns la întrebările adresate de COM, privind măsurile întreprinse până la acea dată sub coordonarea ministrului agriculturii și dezvoltării rurale din România, Petre DAEA, precum și măsurile ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării unui studiu comparativ.
  • În 17-18 iulie 2017, în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit, ministrul ceh a prezentat rezultatele celui mai recent studiu care a arătat diferențe mari în compoziția produselor, în funcție de piața/SM pe care sunt comercializate. Slovenia a indicat că rezultatele testelor efectuate au arătat o problemă mai ales la produsele de tip ”marca proprie”, la care s-au constatat diferențe de compoziție în 50% din cazuri. Acestea sunt mai ieftine în Slovenia, dar au și calitate inferioară. Bulgaria a finalizat un studiu la 30 iunie a.c. care arată că există diferențe de calitate. Va efectua un nou studiu comparativ cu produse de pe piața italiană. Ungaria a testat produse și a constatat diferențe de calitate, 80% din consumatorii maghiari cer ca produsele de marcă să aibă aceeași compoziție, indiferent de locul comercializării.

Uniunea Europeană nu are reglementări legislative pentru dublul standard.

Lipsa normelor europene privind dublul standard nu dă posibilitatea comparării, determinării dublului standard și nu oferă instrumente de corecție referitor la această speță. Este foarte important ca această analiză să aibă o bază juridică comunitară pentru o comparație corectă.

Problematica dublului standard al alimentelor în România

 Autoritățile din România s-au implicat în clarificarea standardelor duble de calitate a alimentelor, stabilind un mod eficient de colaborare pentru a identifica produsele care ar putea prezenta parametri de calitate diferiți.

În perioada 02.03.2017-29.03.2017, în vederea analizării și depistării eventualului dublu standard în România în ceea ce privește calitatea alimentelor produse în Vestul Europei, s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

În 07.04.2016, raportul a fost transmis de către MADR și Premierului României.

În 10.04.2017, după finalizarea acestei prime etape a fost întocmit un Raport, aprobat de conducerea celor trei instituții implicate din România, respectiv MADR, ANSVSA și ANPC. Acesta a fost prezentat opiniei publice din România în conferința de presă organizată la MADR.

Justificarea acțiunii desfășurate în perioada 19 - 26 iunie 2017 la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

În data de 07.04.2017, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a adresat omologilor din Belgia, Olanda, Germania, Franța și Austria, solicitând ca echipe de specialiști din România să se poată deplasa în aceste țări pentru a identifica și preleva produse alimentare, care vor reprezenta baza unui studiu comparativ.

Urmare acestor scrisori, au fost primite răspunsuri de colaborare de la omologii din Olanda, Germania și Belgia în 08.06.2017, 12.06.2017 și13.06.2017.           

În perioada 19 - 26 iunie 2017, o echipă mixtă formată din specialiști în domeniul alimentar, sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, al protecției consumatorilor și al afacerilor europene a participat la identificarea și recoltarea de produse alimentare din Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

Întâlnirea cu reprezentanți ai autorităților de control din Belgia

În 22.06.2017, a avut loc la Bruxelles - Belgia o întâlnire cu reprezentanții autorităților de control din această țară, la care au participat: Eric Sonnet (Director - Direcția Generală Inspectoratul Economic), Christian De Schacht (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic) şi Ruben Verstraete (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic).

Discuțiile au fost deschise de către reprezentantul Ambasadei României la Bruxelles, Marcel Ștefan SIMA, Ministru-consilier și au avut ca obiectiv stabilirea procedurilor și modul în care se vor desfășura acțiunile de recoltare de probe, având tot suportul și sprijinul autorităților locale belgiene în identificarea produselor și a hipermarketurilor.

Delegația României a identificat și recoltat produse alimentare identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: LIDL – Germania și Olanda; KAUFLAND – Germania; Belgia – DELHAIZE (Mega Image–România). Produsele au fost selectate și recoltate, conform competențelor, de către reprezentanții ANPC și ANSVSA ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora. De asemenea, s-a avut în vedere ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

Ca urmare a acestor acțiuni, au fost prelevate 29 de probe din Belgia, Olanda, Germania, din produse alimentare precum: preparate din carne, preparate din lapte, conserve din pește, ciocolată.

Probele prelevate din Belgia, Olanda și Germania au fost transportate în România către laboratorul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București în condiții de deplină siguranță, respectiv temperatură și umiditate controlată.

În 26.06.2017, ora 21:00, probele recoltate din Belgia, Olanda și Germania au fost predate în condiții optime Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București, aparținând ANSVSA, în vederea efectuării următoarelor determinări:

  • fizico-chimice pentru produse din carne, lapte, pește, ciocolată;
  • prezența grăsimilor de origine vegetală în lapte și produse din lapte.

În 28-30 iunie 2017, imediat după finalizarea acțiunii de prelevare a probelor din Belgia, Olanda și Germania, echipele au organizat și desfășurat acțiunea de identificare și prelevare a celor 29 de produse identice existente în rețelele comerciale din țara noastră, conform procedurilor în vigoare, probele prelevate fiind predate Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București - ANSVSA.

Valorificarea rezultatelor analizelor de laborator

  1. Informarea opiniei publice

Rezultatele analizelor de laborator sunt confirmate în buletinele de analize emise de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București urmând a fi prezentate opiniei publice din România.

  1. Transmiterea rezultatelor la Comisia Europeană

Rezultatele și concluziile acestui studiu comparativ efectuat de România vor fi transmise operativ Comisiei Europene respectiv celor trei comisari europeni menționați mai sus, pentru completarea datelor în vederea stabilirii măsurilor ce se impun.

  1. Propunerea României privind reglementări juridice și proceduri unitare

România consideră că la nivelul Uniunii Europene se impune elaborarea unor norme juridice, metodologii specifice cu caracter unitar, astfel ca statele membre să poată răspundă la problematica dublului standard într-un mod eficient.

  1. Înaintarea concluziilor la grupul europarlamentarilor români în vederea evaluării în Parlamentul European.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană pregătește o metodă comună pentru analizarea produselor alimentare din statele membre

Comisia Europeană (CE) pregătește o metodă comună pentru a vedea dacă în anumite state calitatea alimentelor este mai scăzută, așa cum se pretinde, a declarat, marți, Christian Wigand, purtător de cuvânt al CE, pentru publicația online EUobserver.

''Lucrăm la o metodologie solidă pentru a îmbunătăți testarea produselor alimentare, astfel încât statele membre să poată discuta această problemă pe o bază științifică și solidă, care să fie aceeași pentru toți'', a afirmat Christian Wigand.

În 25 iulie, Comisia Europeană va începe ''o discuție cu producătorii și retailerii pentru a analiza concret cum vor lucra împreună în această problemă'', a precizat purtătorul de cuvânt al forului comunitar.

Acesta a dat asigurări că CE ia foarte în serios această problemă și de aceea adună dovezi de la statele membre pentru a vedea în ce țări diferă calitatea alimentelor și care sunt produsele implicate.

Dezvăluirile privind calitatea mai slabă a unor mărci comercializate de unii producători în țările est-europene ale UE față de mărcile similare vândute în țările din vest evoluează către un scandal internațional, a declarat săptămâna trecută premierul slovac, Robert Fico.

''Nu pot accepta ca cetățenii Slovaciei să fie tratați în acest mod'', a spus Fico, în timpul unei conferințe de presă.

Șeful Guvernului de la Bratislava a mărturisit că a constatat el însuși un astfel de dublu standard al calității produselor alimentare, după ce a cumpărat fish fingers (file de pește pane) produs de aceeași companie, dar care în Austria avea 65% carne, iar în Slovacia 58%.

''Trebuie să ne apărăm. Nu putem accepta acest lucru! Dorim doar ca cetățenii slovaci să aibă acces la alimente de aceeași calitate cum au cei din Vest'', a insistat premierul slovac, amintind că societățile care practică standarde duble în calitatea produselor încalcă normele europene.

În urma efectuării unor cercetări, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia și Slovacia au sesizat anul trecut Comisia Europeană privind standardele duble ale calității produselor vândute de unele companii în est, față de cele din vest.

O cercetare coordonată de eurodeputatul ceh Olga Sehnalova a relevat că aproximativ o treime dintre produsele comercializate în Cehia au o calitate inferioară celor similare comercializate de aceleași companii în Germania.

Avocatul Poporului din Bulgaria, Maia Manolova, a făcut apel anul acesta, pe 14 martie, la încetarea discriminării și a folosirii de standarde duble împotriva consumatorilor bulgari, în scrisori adresate comisarului european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, și ombudsmanului european, Emily O'Reilly.

Ulterior, la sfârșitul lunii martie, Avocatul Poporului din România s-a sesizat din oficiu cu privire la informațiile privind protestul statelor din Grupul de la Vișegrad împotriva standardelor duble practicate de marile branduri la produsele alimentare și monitorizarea fenomenului de către Ministerul Agriculturii din România.

Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a două articole din Constituție privind egalitatea în drepturi și dreptul la ocrotirea sănătății și a pornit de la articole publicate în mass-media în care se arată că asociațiile pentru protecția consumatorilor și Guvernele s-au plâns că unii producători de alimente folosesc ingrediente mai ieftine în gama de produse destinată Europei Centrale și de Est.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat atunci constituirea unui 'colectiv de muncă' format din reprezentați ai ministerului, Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ai Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, în vederea stabilirii dacă folosirea standardelor duble este practicată de marile branduri și în România.

Sursa: AGERPRES

Realizarea studiului comparativ al produselor alimentare susceptibile de dublu standard în Belgia (Bruxelles), Olanda (Maastricht) și Germania (Aachen)

O echipă din România formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

Astfel, în perioada 19 - 26 iunie 2017, echipa a avut ca obiectiv realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard.

Deplasarea s-a realizat ca urmare a scrisorilor transmise de Ministrul Petre DAEA, omologilor săi din Olanda, Germania și Belgia.

În România, în vederea analizării şi depistării eventualului dublu standard în privința calității alimentelor produse în Vestul Europei, s-a constituit, la finalul lunii februarie a.c., un grup de lucru format din reprezentanți ai instituțiilor mai sus menționate.

Grupul a realizat, într-o primă etapă, analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere albine, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

Pe perioada deplasării au avut loc întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia. Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: LIDL – Germania și Olanda; KAUFLAND – Germania; Belgia – DELHAIZE (Mega Image –România).

Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

Din partea oficialilor Belgiei au participat Eric Sonnet (Director Directia A - Direcția Generală Inspectoratul Economic), Christiaan De Schacht (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic) şi Ruben Verstraete (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic).

Discuțiile au fost deschise de către reprezentantul Ambasadei României la Bruxelles, Marcel Ștefan SIMA, Ministru-consilier, care a ținut să menționeze importanța acțiunii  reprezentanților din România.

Deplasarea s-a încheiat în seara zilei de 26.06.2017, când probele recoltate din Belgia, Olanda și Germania au fost predate în condiții optime (refrigerator cu temperatură controlată) către Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București, ce  aparține ANSVSA.  

După revenirea în țară, în perioada 28-29 iunie 2017, aceeași echipă a efectuat acțiuni de prelevare a produselor identice prelevate din Belgia, Olanda și Germania, comercializate pe piața din România.

După finalizarea analizelor de laborator și emiterea buletinelor de analiză se va întocmi un raport final privind rezultatele studiului comparativ, raport ce va fi adus la cunoștința opiniei publice. 

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

În Germania, Olanda și Belgia au fost identificate și prelevate 29 de probe (preparate din carne, preparate din lapte, conserve de pește, ciocolată), același număr de probe fiind prelevat și din România.

Probele au fost înaintate spre analiză comparativă Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București, aparținând ANSVSA.

Sursa: madr.ro

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală

În cursul lunii aprilie 2017, Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au desfășurat 8.728 de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfăşoară activităţi în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de patiserie, a băuturilor răcoritoare, a băuturilor alcoolice, dar și a celor de depozitare a produselor alimentare, a seminţelor, legumelor și fructelor.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor de depozitare a produsele alimentare, manipularea, prelucrarea şi depozitarea acestora, controlul dăunătorilor, documentele prevăzute de legislație şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţilor.

Ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate 175 de amenzi contravenționale în valoare totală de 296.600 lei și au fost acordate 132 avertismente pentru deficiențe minore.

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 600 lei – etichetarea incompletă a produselor alimentare;
  • Arad, 3.500 lei – nerespectarea condiţiilor de igienă; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Argeş, 600 lei – produsele alimentare depozitate direct pe paviment şi manipulate necorespunzător;
  • Bacău, 11.000 lei – neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor; nerespectarea condiţiilor de igienă; etichetare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 12.800 lei – produse alimentare cu ambalaje deteriorate; produse neconforme neseparate de cele conforme; lipsa spaţiului pentru materialele şi ustensilele de igienizare; produse alimentare expuse la vânzare fără etichetă în limba română; igienă necorespunzătoare a spaţiului unităţii;
  • Braşov, 5.200 lei – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsă autocontrol; nerespectarea condiţiilor de igienă; etichetarea incompletă a produselor alimentare;
  • Bucureşti, 23.200 lei – neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea incompletă a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Buzău, 4.800 lei – manipularea produselor alimentare fără respectarea normelor sanitare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare în spaţiu neaprobat sanitar-veterinar;
  • Călăraşi, 15.600 lei – depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime şi a produselor finite; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor;
  • Cluj, 31.800 lei – nerespectarea condiţiilor de igienă; desfășurare de activități neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Dâmboviţa, 19.700 lei – depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime; neanunţarea începerii acitivităţii supuse controlului sanitar-veterinar; neîntreţinerea spaţiilor de depozitare şi comercializare a alimentelor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Dolj, 31.200 lei – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Galaţi, 11.000 lei – neîntreţinerea spaţiilor şi utilajelor;
  • Gorj, 7.600 lei – comercializarea produselor refrigerate fără a fi etichetate potrivit legislaţiei în vigoare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; deteriorarea etichetelor produselor alimentare în timpul operaţiunilor de manipulare asociate vânzării, nerespectarea vecinătăţilor la depozitarea alimentelor destinate comercializării;
  • Hunedoara, 6.800 lei – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Ialomiţa, 4.600 lei – manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Ilfov, 14.000 lei – manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Maramureş, 2.000 lei – nerespectarea condiţiilor de igienă;
  • Mehedinţi, 600 lei – nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de producţie şi de depozitare, a echipamentelor de lucru folosite; lipsă buletinului de analiză a apei potabile;
  • Mureș, 5.200 lei – neîntreţinerea spaţiilor de producţie; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Neamţ, 2.600 lei – neîntreţinerea spaţiilor de producţie; neîntreţinerea spaţiilor de comercializare;
  • Olt, 49.600 lei – manipularea produselor alimentare fără respectarea normelor de igienă; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; comercializare produse cu termen de valabilitate depăşit;
  • Prahova, 10.000 lei – neîntreţinerea spaţiilor de producţie; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor;
  • Sălaj, 600 lei- igienă necorespunzătoare a spaţiilor destinte depozitării legumelor şi fructelor;
  • Sibiu, 4.000 lei – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Teleorman, 600 lei – depozitarea produselor finite în ambalaje neigienizate;
  • Timiş, 11.000 lei – neîntreţinerea în condiţii de igienă a spaţiilor de depozitare;
  • Tulcea, 2.000 lei – comercializarea produselor alimentare în spaţii neautorizate sanitar-veterinare;
  • Vâlcea, 2.600 lei – neîntreţinerea spaţiilor de producţie;
  • Vaslui, 1.200 lei – comercializarea legumelor şi fructelor în spaţii neînregistrate sanitar-veterinar;
  • Vrancea, 600 lei – lipsa condiţiilor de depozitare a produselor alimentare;

De asemenea în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ansvsa.ro

Târg de produse alimentare - 4-16 octombrie 2016 - Bucureşti

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează Târgul de produse alimentare, cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, ce se va derula în curtea instituției, în perioada 14-16 octombrie 2016. La târg vor expune producători din diverse zone ale țării.

Bucatele românești „Ca altădată” vă așteaptă la Târgul de produse alimentare din curtea MADR

Datorită legăturii strânse cu natura şi copilăria, pentru Aurel Simion crearea şi răspândirea reţetelor tradiţionale pentru produse din carne a devenit proiectul său de suflet la care munceşte cu perseverenţă. A făcut un pariu cu el însuşi că va face tot posibilul ca românii să nu uite ce înseamnă bucatele tradiţionale şi să nu piardă de pe limbă gustul reţetelor adevărate. Ambiţia ca produsele din carne să fie cu adevărat sănătoase, lipsite de adaosuri nenaturale, l-a împins pe Aurel Simion, Dorin cum îi spun prietenii, să îşi lărgească cunoştiinţele prin studii teoretice şi experimentate despre agroalimentaţie.

„A prepara bucate sănătoase înseamnă a convieţui cu natura armonios şi a duce mai departe ceea ce s-a dovedit a fi o reţetă benefică unei vieţi frumoase. Până la urmă, o viaţă nouă nu trebuie inventată acum. Este suficient ca oamenii să ţină cont de noile realităţi ale vieţii cotidiene. Există modalităţi pentru a face compatibile traiul sănătos şi agitaţia urbană.”

Sursa: https://www.facebook.com/madr.ro/

SCRISOARE DESCHISĂ ÎN VEDEREA SUSȚINERII PROMULGĂRII LEGII PENTRU COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

În amabila atenție a:

Domnului Klaus Werner IOHANNIS, Președinte al României,

Domnului Dacian CIOLOȘ, Premier al României,

Domnului Achim IRIMESCU, Ministru Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

Tuturor liderilor partidelor politice,

Consumatorilor din România,

În iulie 2014, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare, prin care încurajează statele membre să identifice modalităţi de îmbunătăţire a protecţiei acordate micilor producători agro-alimentari şi comercianţi cu amănuntul, împotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora, care în general sunt mult mai puternici.

Michel Barnier, vicepreşedinte al Comisiei, Comisar pentru pieţe interne şi servicii, a declarat: „în calitate de consumatori, putem cu toţi să facem cumpărăturile la comercianţii cu amănuntul locali, însă lanţul de aprovizionare cu alimente se situează, în mod clar, la nivelul pieţii unice europene. Este necesar să existe condiţii de concurenţă echitabile între pe de o parte, furnizori şi comercianţii cu amănuntul de produse alimentare care au statutul de IMM-uri, şi pe de altă parte marii producători şi supermarket-urile multinaţionale. Practicile comerciale neloiale pun în pericol acest lucru. Sectorul a depus eforturi importante şi valoroase pentru a aborda comportamentele neloiale şi ar trebui să continue această practică. Statele membre ar trebui să se asigure că dispun de cadre de reglementare eficace şi coerente pentru a valorifica şi a completa iniţiativele de autoreglementare”.

În combaterea practicilor comerciale neloiale, Comisia a identificat cinci elemente cheie care pot beneficia de o reglementare eficace şi anume:

► reglementarea lanţului de aprovizionare;

► principalele tipuri de practici comerciale neloiale;

► flexibilitate sau rigiditate în definirea practicilor comerciale neloiale;

► confidenţialitatea plângerilor şi posibilitatea de a realiza investigaţii din proprie iniţiativă;

► efect de descurajare;

În ceea ce priveşte tipurile de practici comerciale neloiale Comisia enumeră pe cele mai des întâlnite în lanţul de aprovizionare cu alimente, şi anume:

- o parte nu ar trebui să transfere în mod nejustificat sau neloial propriile cheltuieli sau riscuri antreprenoriale celeilalte părţi;

- o parte nu ar trebui să solicite celorlalte părţi avantaje sau beneficii de orice natură, fără a furniza un serviciu legat de avantajul sau beneficiul solicitat;

- o parte nu ar trebui să modifice în mod unilateral şi / sau retroactiv un contract cu excepţia cazului în care contractul permite în mod specific acest lucru, în condiţii echitabile;

- nu ar trebui să existe încetarea neîntemeiată a unei relaţii contractuale, sau ameninţarea nejustificată de încetare a unei relaţii contractuale.

- delistarea furnizorilor in cazul ca nu accepta unele conditii impuse de catre reteaua comerciala;

Planul european de acţiune în domeniul comerţului cu amănuntul din ianuarie 2013 (IP / 13 / 78) a subliniat importanţa promovării relaţiilor comerciale durabile prin abordarea practicilor comerciale neloiale.

Practicile comerciale neloiale au în mod cert efecte negative, în special asupra IMM-urilor din lanţurile de aprovizionare cu alimente. Pot afecta capacitatea IMM-urilor de a supravieţui pe piaţă, de a face noi investiţii financiare în produse şi tehnologii şi de a-şi dezvolta activităţile transfrontaliere în cazul pieţii unice.

Cum altfel se explică situaţia din România când din cauza dificultăţilor cu care se confruntă agricultorii europeni pe fondul scăderii preţurilor la anumite produse agricole de bază, acestea au scăzut şi în România cu procente între 10 – 20% la poarta fermei, s-a redus TVA-ul de la 24% la 9%, iar conform indicelui preţului de consum, comunicat de INNS la 31.12.2015, preţul alimentelor s-a redus doar cu 3,8% faţă de 31.12.2014.

Diferenţa de preţ la poarta fermei + diferenţa de TVA a intrat în profitul reţelei comerciale. În plus faţă de acest profit producătorul agricol trebuie să plătească şi taxe către o parte a reţelei comerciale pentru aşa zise servicii.

În comunicarea Comisiei, România figurează ca şi cadru de reglementare cu Legea 321/2009, care se referă la relaţia producător – comerciant, dar care din păcate menţine în corpul legii unele practici comerciale neloiale, aşa cum sunt definite de către comunicarea Comisiei, menite să afecteze negativ IMM-urile din producţia agro-alimentară din România.

Astfel, perceperea de către o parte a reţelei comerciale de taxe cuprinse între 15 – 35% din preţul produsului se încadrează în prima definiţie a Comisiei „transferul în mod nejustificat sau neloial a propriilor cheltuieli sau a riscurilor antreprenoriale”.

Prin modificarea Legii 321 se urmăreşte corectarea următoarelor situaţii:

1) Eliminarea taxelor percepute de către o parte a reţelei comerciale, care se constituie în mod cert în practici comerciale neloiale, având următoarele argumente:

- nu toată reţeaua comercială percepe aceste taxe, ci doar reţeaua comercială modernă, supermarket-uri şi hipermarket-uri;

- prin perceperea acestor taxe doar de către o parte a comercianţilor, piaţa produselor agro-alimentare este complet distorsionată;

- nu toată marfa livrată de către un producător este supusă taxelor percepute de unele reţele, ci doar brand-urile de firmă (brand-urile proprii ale comercianților sunt scutite de aceste taxe);

- marfa provenită din comerţul intra comunitar sau din import, nu este supusă aceloraşi reguli de taxare.

2) Etichetarea corespunzătoare conform legislaţiei naţionale şi europene. Prin impunerea acestei obligaţii în lege se urmăreşte:

- creşterea responsabilităţii operatorilor din piaţă pentru o corectă etichetare;

- eliminarea fraudelor alimentare prin neetichetare sau etichetare incompletă, menită să inducă în eroare consumatorul;

3) Prin reglementarea termenelor de plată la 30 zile calendaristice şi 7 zile calendaristice pentru produse alimentare proaspete, se elimină creditarea de către producător a comerciantului la termene mult mai largi şi de multe ori impuse de comerciant ca şi poziţie dominantă în piaţă.

4) Obligaţia legală a comercianţilor persoane juridice de a comercializa 51% din alimentele de bază (carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie), din lanţul alimentar scurt, vine de fapt în sprijinul IMM-urilor, conform recomandărilor Comisiei, şi nu constituie o piedică în ceea ce priveşte comerţul intra comunitar.

Aceasta este o măsură de sănătate publică pentru a încuraja consumul de produse în stare proaspătă.

Precizam că acel buchet de profesori care au semnat scrisoarea deschisă transmisă ieri, mai bine și-ar folosi experiența profesională pentru a realiza strategii economice, deoarece până acum din păcate strategiile ne-au adus țara în situația în care este.

Stimate Domnule Președinte IOHANIS, având în vedere argumentele prezentate anterior solicităm promulgarea propunerilor de modificare a Legii 321/2009, privind comercializarea produselor alimentare.

Vă menționăm că în momentul de față rețelele comerciale forțează încheierea unor noi contracte comerciale care să prelungească cu minim 1 an condițiile nefavorabile impuse fermierilor români, până la promulgarea legii.

Vă rugăm să nu fiți complice la aceasta încercarea mârșavă de a ocoli încă odată legea și să promulgați în regim de urgență această lege aprobată de Parlament.

Organizațiile cosemnatare ale prezentei scrisori deschise menționate mai jos reprezintă aproximativ 80% din sectorul agroalimentar românesc și alte sectoare conexe.

Cu deosebită considerație,

1. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ PRO AGRO – Președinte Emil DUMITRU

2. LAPAR - Președinte Laurentiu BACIU

3. UNIUNEA CRESCĂTORILOR DE PĂSĂRI DIN ROMÂNIA – U.C.P.R. – Președinte Ilie VAN

4. ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE CARNE DE PORC DIN ROMÎNIA – A.P.C.P.R. – Președinte Ioan LADOȘI

5. ORGANIZAŢIA  NAŢIONALĂ INTERPROFESIONALĂ VITIVINICOLĂ – O.N.I.V. - Președinte Claudiu NECȘULESCU

6. LIGA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII DIN ROMÂNIA – L.U.A.I.R. – Președinte Viorel NICA

7. ASOCIAŢIA FERMIERILOR DIN ROMÂNIA – A.F.R. – Vicepreședinte Adelina POPESCU

8. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A TINERILOR PRODUCĂTORI AGRICOLI DIN ROMÂNIA – A.N.T.P.A.R. – Președinte Marius Mihai MICU

9. FEDERAŢIA OIERILOR DE MUNTE DIN ROMÂNIA – F.O.M. – Președinte Eugen GONȚEA

10. ORGANIZAŢIA INTERPROFESIONALĂ NAŢIONALĂ PROD COM LEGUME - FRUCTE DIN ROMÂNIA – Director Aurel TĂNASE

11. ASOCIATIA CULTIVATORILOR DE LEGUME DIN ROMANIA - Președinte Vlad GHEORHE

12. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A INDUSTRIILOR DE MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE DIN ROMÂNIA - A.N.A.M.O.B. – Președinte Viorel MARIN

13. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE PENTRU CARNE DIN ROMÂNIA - A.C.B.C.R. – Președinte Dumitru GRIGOREAN

14. ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CĂRNII – A.R.C. – Președinte Radu TIMIȘ

13. ASOCIAŢIA PENTRU PROMOVAREA ALIMENTULUI ROMÂNESC - A.P.A.R. – Președinte Ștefan PĂDURE

15. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR ŞI EXPORTATORILOR DE BOVINE, OVINE ŞI PORCINE DIN ROMÂNIA –  A.C.E.B.O.P. – Președinte Mary PANĂ

16. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE DIN ROMÂNIA – A.C.A. – Președinte Ioan FETEA

17. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ BIOMASĂ ȘI BIOGAZ – A.R.B.I.O. – Președinte Ilias PAPAGEORGIADIS

18. ASOCIAȚIA FERMIERILOR CU INVESTIȚII ÎN SECTORUL SUIN– A.F.I.S.S. – Președinte Mironel DASCĂLU

19. ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE VACI ”HOLSTEIN RO”  – A.C.V.- HOLSTEIN RO – Președinte Nicușor ȘERBAN

20. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A CARTOFULUI DIN ROMÂNIA – F.N.C.R. - Președinte Gheorghe BOTOMAN

21. FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA – F.C.B.R. – Președinte Claudiu FRÂNC

22. ASOCIAȚIA OPERATORILOR DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ BIO ROMANIA- Președinte Avraham Marian CIOCEANU

23. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ – Secretar General Avram FITIU

24. ASOCIAȚIA BIOTERRA – Președinte Miklos NAGY

25. ASOCIAȚIA INTERPROFESIONALĂ BIO ROMÂNIA – Secretar General Avraham Marian CIOCEANU

26. CONFEDERAȚIA PATRONALĂ UPR BUSINESS ROMÂNIA - Președinte Costel OLTEANU

27. CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A PATRONATELOR DIN ROMÂNIA – CNPR – Președinte Mihai MANOLIU

28. INFO CONS ASOCIAȚIA PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - Președinte Sorin MIERLEA

  • Publicat în Social

FAO: Prețurile produselor alimentare au înregistrat în februarie cea mai mare creștere din ultimele 18 luni

Indicele prețurilor produselor alimentare la nivel mondial, elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a înregistrat în luna februarie 2014 cea mai puternică creștere lunară de la mijlocul lui 2012, din cauza majorării prețurilor tuturor categoriile de produse alimentare, cu excepția cărnii, arată datele publicate, joi, de FAO, transmite Reuters

FAO dă lunar publicității propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, oleagionase, lactate, carne și zahăr.

În luna februarie 2014, acest indice a atins o valoare medie de 208,1 puncte, în creștere cu 5,2 puncte față de valoarea revizuită de 202,9 puncte înregistrată în luna ianuarie. FAO a precizat că cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la zahăr, 6,2%, și la uleiuri vegetale, 4,9%. În pofida creșterii înregistrate luna trecută, indicele prețurilor produselor alimentare este în prezent la un nivel inferior celui înregistrat în februarie 2013.

'Creșterea de luna trecută vine după o lungă perioadă de scădere a prețului alimentelor, în general. Însă este prea devreme să spunem dacă a avut loc cu adevărat o inversare a tendinței', a declarat economistul șef al FAO, Concepción Calpe.

'Cel mai probabil, vremea este principalul factor care a dus la creșterea prețului pentru unele materii precum zahărul sau făina, însă o cerere puternică este, de asemenea, un factor important pentru prețul porumbului, produselor lactate și uleiului', a adăugat Concepción Calpe.

Separat, FAO și-a îmbunătățit estimările privind producția mondială de cereale înregistrată în 2013, până la nivelul record de 2,515 miliarde tone, cu 13 milioane tone mai mult decât estimările anterioare. De asemenea, în primele sale estimări privind recolta mondială de grâu din 2014, FAO mizează pe o producție de 704 milioane tone, în scădere cu 1,7% față de recolta record înregistrată în 2013 dar cu toate acestea a doua mare recoltă de grâu înregistrată vreodată, subliniază FAO.

 

FAO: preţurile produselor alimentare au crescut luna trecută din cauza creşterii preţurilor produselor lactate

Indicele preţurilor produselor alimentare mondiale, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a crescut uşor cu 1% în luna martie 2013 comparativ cu luna februarie, din cauza creşterii preţurilor produselor lactate, în timp ce preţurile cerealelor au rămas nemodificate, arată datele publicate joi de FAO, transmite AFP.

FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, oleagionase, lactate, carne şi zahăr.

În luna martie, acest indice a atins o valoare medie de 212,4 puncte, cu un procent mai mult decât valoarea de 210,7 puncte înregistrată în luna februarie şi totodată cea mai mare valoare înregistrată după luna octombrie 2012.

'Creşterea înregistrată în luna martie s-a datorat în principal unei creşteri puternice (11%) a preţului produselor lactate', a precizat FAO. Sub-indicele produselor lactate a crescut cu 22 de puncte în luna martie, pentru a ajunge la 225 puncte, din cauza secetei prelungite din Noua Zeelandă, cel mai mare exportator mondial de produse lactate.

Într-un raport separat, FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în 2012 până la 2,309 miliarde tone, cu trei milioane tone mai mult decât estima anterior. De asemenea, producţia mondială de grâu ar urma să crească cu 4% până la 690 milioane tone, cea de a doua mare recoltă înregistrată în istorie după cea de 700 milioane tone înregistrată în 2011.

Sursa: AGERPRES

FAO: Preţurile produselor alimentare s-au stabilizat în ianuarie 2013

Indicele preţurilor produselor alimentare mondiale, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), s-a stabilizat în luna ianuarie 2013 după trei luni de scădere consecutivă, informează Reuters.
FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, oleagionase, lactate, carne şi zahăr.

În ianuarie 2013 acest indice a rămas nemodificat la 210 puncte, în condiţiile în care scăderea preţurilor la cereale şi zahăr a fost contrabalansată de creştere preţurilor la ulei şi grăsimi.

Separat, FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta mondială de cereale în 2012 până la 2,302 miliarde tone, cu 20 de milioane de tone mai mult decât estima anterior. Potrivit FAO această revizuire reflectă o revizuire a estimărilor sale privind producţia de porumb în China, America de Nord şi CSI. În ceea ce priveşte estimările privind stocurile de cereale la finele sezonului 2013 acestea au rămas nemodificate la 495 milioane tone.

'Ne aşteptăm la recolte excelente în 2013', a declarat economistul şef al FAO, Abdolreza Abbassian. 'Însă, având în vedere că vremea ar putea să devină nefavorabilă şi din cauză că suntem într-o situaţie de stocuri reduse, preţurile ar putea reacţiona violent şi să crească', a adăugat Abbassian.

În prezent indicele preţurilor produselor alimentare calculat de FAO este sub nivelul de vârf atins în luna februarie 2011 (238 de puncte) când preţurile produselor alimentare au atins cel mai ridicat nivel de la debutul publicării datelor statistice.

Sursa AGERPRES

FAO: preţurile produselor alimentare au scăzut cu 7% în 2012

Indicele preţurilor produselor alimentare mondiale, elaborat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), a scăzut cu 7% în 2012 comparativ cu 2011, arată datele publicate joi de FAO, transmite AFP.

FAO dă lunar publicităţii propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate de un coş de alimente format din cereale, oleagionase, lactate, carne şi zahăr.

Pentru întregul an 2012, acest indice a atins o valoare medie de 212 puncte, cu 7% mai puţin decât în 2011. Potrivit FAO această scădere anuală s-a datorat în principal unei scăderi cu 17,1% a preţurilor la zahăr, în timp ce preţurile produselor lactate au scăzut cu 14,5% iar preţul uleiului a scăzut cu 10,7%. Scăderi mai modeste s-au înregistrat în cazul cerealelor (2,4%) şi la carne (1,1%).

'Rezultatul arată o răsturnare a situaţiei comparativ cu luna iulie 2012 când creşterea bruscă a preţurilor a dat naştere la temeri privind o nouă criză alimentară. Însă coordonarea internaţională precum şi cererea scăzută din cauza stagnării economice a făcut ca creşterea preţurilor să fie una de scurtă durată astfel că preţurile alimentare au încheiat anul 2012 la un nivel mai mic decât cel înregistrat în 2011', a declarat Jomo Sundaram, directorul departamentului de dezvoltare economică şi socială al FAO.

În luna decembrie 2012, indicele preţurilor produselor alimentare calculat de FAO a scăzut pentru a treia lună consecutivă, până la nivelul de 209 puncte, aceasta fiind cea mai scăzută valoare înregistrată după luna iunie 2012.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS