reclama youtube lumeasatuluitv
update 22 Oct 2019

Ministerul Agriculturii organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

Cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești, ce se sărbătorește în fiecare an în data de 10 octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

În data de 9 octombrie 2019, porțile instituției din Bulevardul Carol I nr. 2-4 se vor deschide începând cu ora 9.00 pentru toți cei interesați să afle amănunte despre istoricul clădirii, să cunoască elemente de arhitectură deosebită, cum sunt vitraliile ce datează din secolul al XIX -lea și să viziteze cele două săli de conferințe ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, în intervalul 9:00 – 16:00, vizitatorii vor beneficia de tururi ghidate și vor putea admira expoziția permanentă de vinuri de la etajul I, harta produselor agroalimentare românești cu evidențierea locului de proveniență a produselor autohtone, panourile fotografice unde sunt afișați toți miniștrii agriculturii începând cu anul 1859 până în zilele noastre, precum și o secțiune dedicată secretarilor de stat care s-au aflat la conducerea MADR din anul 1971 și până în prezent. Oaspeții vor putea să vizioneze în cele două săli de ședințe, filme ce prezintă activitatea ministerului și a instituțiilor subordonate.

De asemenea, în perioada 9-13 octombrie, între orele 9:00–18:00, în curtea MADR va avea loc o expoziție cu vânzare de unde se vor putea achiziționa produsele atestate tradițional, după o rețetă consacrată, produse montane, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate europene, produse certificate ecologic, din toate zonele țării. Totodată, cei interesați vor putea cumpăra legume și fructe, produse din lapte și carne, dulcețuri, zacuscă, produse din pește, băuturi spirtoase sau vinuri din România. Buna dispoziție din cadrul târgului va fi asigurată de un ansamblu folcloric compus din dansatori și soliști vocali.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Un alt eveniment organizat în contextul Zilei Naționale a Produsului Agroalimentar Românesc, în parteneriat cu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea și Confederația Sindicală MERIDIAN, se va desfășura la ROMEXPO, în data de 9 octombrie 2019 și va constitui o dezbatere a fermierilor români, în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele obținute în agricultură, în perioada 2017 – 2019. Intitulată ”Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”, dezbaterea va reuni fermieri din toate domeniile – producție vegetală, cultură mare, zootehnie, industrie alimentară. Aceștia vor fi premiați pentru rezultatele obținute în activitatea desfășurată, fiind totodată un prilej de a discuta și interacționa pe teme de actualitate.

Discuțiile vor fi completate de o expoziție de produse românești înregistrate pe sistemele de calitate europene (Magiun de Prune Topoloveni, Telemea de Ibănești, Novac afumat din Ţara Bârsei, Salam de Sibiu, Scrumbie de Dunăre afumată), băuturi spirtoase cu indicație geografică (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea, Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș și Horincă de Cămârzana), produse aflate în curs de înregistrare la Comisia Europeană (Cârnați de Pleşcoi, Cașcaval de Săveni, Telemea de Sibiu, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Salată cu icre de crap tradițională, Plăcinta dobrogeană), alături de scheme de calitate naționale – produs tradițional, rețetă consacrată și produs montan.

Publicul larg va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă.

Sursa: madr.ro

Amenzi în valoare de 857.600 de lei pentru nereguli constatate de ANSVSA în luna iulie

În cursul lunii iulie 2019 Direcţiile judeţene sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat 10.156  de controale în unităţile din industria agroalimentară care desfășoară activități în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume fructe.

Controalele au vizat aspecte privind calitatea spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, prelucrate precum şi cele de depozitare a materiilor prime şi produselor finite, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind sistemul HACCP, condiţiile de igienă şi de funcţionare a unităţii.      

Ca urmare a neregulilor constatate au fost acordate 219 amenzi în cuantum de 857.600 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi cum ar fi:

Neconformităţile constatate și sancționate au fost:

  • Alba, 4.200 de lei - neîntreţinerea în codiţii igienice a spaţiului de depozitare a alimentelor;
  • Arad, 55.000 de lei - neîntreţinere spaţii, comercializare produse expirate, depozitare necorespunzătoare;
  • Argeş, 10.000 de lei - spaţiul de depozitare neigienizat, lipsă echipamente de protecţie personal lucrător;
  • Bacău, 38.400 de lei - manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare, nerespectarea condiţiilor de igienă, nerespectarea normelor stabilite privind întreţinerea spaţiilor de depozitare şi prelucrare a produselor alimentare, ustensile, utilaje, nerespectarea condiţiilor de depozitare a produselor alimentare;
  • Bistriţa-Năsăud, 155.000 de lei - igienă necorespunzătoare, pereţi cu porţiuni degradate, porţiuni cu mucegai, recipiente neigienizate, ustensile depozitate necorespunzător, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsă echipament de protecţie, stare de sănătate neatestată, lipsă dezinfectanţi, produse alimentare fără elemente de identificare sau etichete nelizibile, produse modificate organoleptic, lipsă înregistrări temperatură, lipsă efecturare acţiuni de dezinsecţie-deratizare;
  • Brăila, 600 de lei - ustensile de lucru neigienizate;
  • Bucureşti, 10.000 de lei - unitatea nu deţine document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Cluj, 114.800 de lei - lipsă document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, igienă necorespunzătoare navete, depozitare şi etichetare necorespunzătoare;
  • Constanţa, 2.000 de lei - etichetare necorespunzătoare;
  • Dâmboviţa, 32.000 de lei - neîntreţinere spaţii, depozitare necorespunzătoare produse alimentare, materii prime cu termen de valabilitate depăşit alături de produse conforme, unitate neînregistrată sanitar veterinar si pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea condiţiilor de igienă, etichetare necorespunzătoare;
  • Dolj, 20.000 de lei - condiţii de igienă necorespunzătoare, etichetare necorespunzătoare;
  • Galaţi, 12.000 de lei - neiniţiere procedură retragere/ rechemare produse neconforme;
  • Gorj, 49.900 de lei - manipulare produsele alimentare în timpul comercializării către consumatorul final fără utilizarea echipamentului de protecţie sanitară, comercializarea produselor alimentare în regim ambulant către consumatorul final fără a deţine document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, lipsa elementelor de identificare, depozitarea necorespunzătoare, nu s-a făcut dovada existenţei unui contract DDD cu o societate autorizată, transportul unor produse alimentare ambalate cu un mijloc de transport neautorizat/neînregistrat sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Harghita, 2.400 de lei - manipulare necorespunzătoare;
  • Hunedoara, 18.000 de lei - paviment cu fisuri şi neigienizat corespunzător, manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare;
  • Ialomiţa, 32.800 de lei - nerespectarea normelor pentru siguranţa alimentelor privind manipularea produselor alimentare, depozitarea produselor alimentare necorespunzătoare, comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar;
  • Iaşi, 10.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Ilfov, 26.000 de lei - neîntreţinerea spaţiilor de lucru şi depozitare, nerespectarea trasabilităţii, manipulare necorespunzătoare;
  • Maramureş, 2.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Mehedinţi, 4.200 de lei - nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de producţie şi de depozitare, neîntreţinere echipamente lucru, manipulare necorespunzătoare produse alimentare, sursă apă caldă nefuncţională, lipsă proces verbal de execuţie lucrări DDD;
  • Mureş, 37.400 de lei - igienă şi depozitare necorespunzătoare;
  • Prahova, 5.000 de lei - neîntreţinere spaţii;
  • Sibiu, 169.500 de lei - corpuri străine în pâine, igienă, etichetare, depozitare, trasabilitate necorespunzătoare, întreţinere spaţii;
  • Suceava, 10.000 de lei - lipsă contract DDD, condiţii de igienă necorespunzătoare;
  • Tulcea, 2.200 de lei - produse alimentare fără elemente de identificare, neîntreţinere spaţii prelucrare şi depozitare produse alimentare;
  • Vaslui, 7.000 de lei - depozitare necorespunzătoare;
  • Vâlcea, 8.400 de lei - neîntreţinere corespunzătoare spaţii, depozitare necorespunzătoare, lipsă înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;
  • Vrancea, 18.800 de lei - în spaţiul de producţie nu sunt respectate condiţiile minime de igienă, nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de depozitare, prelucrare precum şi a instalaţiilor şi echipamentelor, ustensilelor folosite în procesul de producţie, etichetare necorespunzătoare.

De asemenea în cadrul controalelor în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe conform procedurilor şi Programului de supraveghere şi control, urmărindu-se prezenţa şi încadrarea în valorile maxime admise a pesticidelor, contaminanţilor, aditivilor şi substanţelor interzise precum şi teste de sanitaţie necesare analizei gradului de igienă, probe transmise spre analiză laboratoarelor arondate.

Sursa: ansvsa.ro

Siguranța alimentației populației - obiectiv permanent și prioritar al Ministerului Agriculturii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile și serviciile sale de specialitate, urmărește în permanență modul în care sunt aplicate reglementările și prevederile referitoare la protejarea siguranței consumatorilor de produse agroalimentare, intervenind prompt, prin măsuri adecvate atunci când se constată abateri sau situații neconforme.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Fitosanitară se asigură în permanență cu o intensitate crescută în această perioadă datorită creșterii volumului de legume și fructe din producția autohtonă, că sunt respectate prevederile Legii nr. 145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Ordinului nr.1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare probe plante și produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) desfășoară în permanență controale la nivel național. În perioada martie-mai 2019 au fost efectuate un număr de 2.743 controale la depozite de produse de protecție a plantelor (167), fitofarmacii (988), utilizatori (317), prestatori de servicii cu produse de protecție a plantelor (319) și producători agricoli (952).

Au fost controlați producătorii de tomate prelevându-se 39 probe la nivel național la care NU s-au constatat depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de produse de protecție a plantelor.

În această perioadă sunt intensificate controalele pentru verificarea acestor conformității și în localitățile din județele Ilfov, Galați, Olt și Dolj, atât în fitofarmacii cât și la producătorii de tomate.

Principalele obiective urmărite permanent în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizați conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare ( facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare.

Până la data de 15 mai 2019, în Municipiul București și toate județele din țară, verificările MADR și ale Direcțiilor Agricole Județene s-au concretizat în:

  • 320 piețe agroalimentare verificate
  • 122 depozite en- gros de legume și fructe
  • 58   probe prelevate în echipe mixte cu reprezentanții ANF din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi, etc.

În ceea ce privește loturile de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF desfășoară acțiuni mixte de control la toate punctele de trecere a frontierei și prelevează prin sondaj probe în vederea efectuării analizelor de laborator. Astfel, până la 15 mai 2019, controalele s-au concretizat după cum urmează:

- 5118 transporturi de legume/fructe verificate

- 48.996 to cantitate totală

- 171 probe prelevate

- 88.700 lei sancțiuni contravenționale

- 38 to cantități reținute de la comercializare

Sursa: madr.ro

Nereguli privind comerțul cu fructe şi legume

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import. Acțiunea este parte a operațiunii de control “Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

A fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe. Detaliat situația se prezintă astfel:

  • 23 de tone de ceapă uscată din Polonia;
  • 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia;
  • 23,04 tone de mere din Polonia;
  • 200 de kg de usturoi din China;
  • 6,45 tone de cartofi din Polonia;
  • 1,82 tone de ciuperci din Polonia;
  • 6,78 tone de roșii din Spania
  • 2,2 tone de vinete din Spania
  • 7,8 tone ardei gras din Spania
  • 60 de kg de roșii din Grecia

Dintre neconformitățile sancționate:

  • lipsa documentelor sanitare veterinare;
  • igienă necorespunzătoare;
  • lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare);
  • mijloace de transport necorespunzătoare;
  • lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare);
  • lipsa autorizației de funcționare a depozitului de destinație.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Oportunități de finanțare pentru promovarea produselor tradiționale românești

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este implicat permanent în promovarea produselor agroalimentare românești. În acest context se află în dialog permanent cu reprezentanții formelor asociative din sectorul agroalimentar.

Astfel, în urma solicitării Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT), în data de 13 martie 2019 la sediul MADR,  s-a întrunit un grup de lucru care a avut ca subiect modalitățile de finanțare pentru îmbunătățirea competitivității prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

La acest eveniment au participat doamna Secretar de stat Gabriela Teodora Gheniu, reprezentanți din partea Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR), reprezentanți ai Direcției Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț (DGPIAC) precum și reprezentanți ai Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, operatori economici, specialiști din cadrul Direcțiilor Agricole Județene.

Reprezentanții AM PNDR au prezentat oportunitățile de finanțare și măsurile ce pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a - Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare.

Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, ca de exemplu PFA, II, IF.

De asemenea, în cadrul grupului de lucru au fost prezentate cheltuielile eligibile respectiv studii/planuri, costuri de funcționare a cooperării, costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului, costuri de promovare.

 Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicat al sprijinului este de 100.000 de euro.

La întâlnire, reprezentații AM PNDR și DG PIAC au prezentat acesta măsură ca fiind un instrument  benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și crearea lanțului scurt alimentar venind astfel în sprijinul inițiativei propuse de Federația Națională a Producătorilor de Produse Tradiționale.

Astfel, prin submăsura 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au fost lansate 4 sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 mil. Euro.

Numărul de proiecte depuse este de 124, din care selectate au fost 60 în valoare de 5,7 mil. Euro, iar cele contractate sunt 49 proiecte în valoare de 4,6 mil. Euro.

În ceea ce privește sM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, au fost lansate 3 sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 mil. Euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 mil. euro, iar contractate sunt 19 proiecte în valoare de 1,8 mil. Euro.

În prezent este deschisă o sesiune până pe 30.04.2019 în valoare de aproximativ 11 mil euro atât pentru sM 16.4 cât și pentru sM 16.4a.

Evenimentul desfășurat face parte dintr-o serie de întâlniri premergătoare, care au ca scop elaborarea unui program național destinat creșterii consumului de produse agroalimentare românești prin care se dorește conștientizarea consumatorilor asupra beneficiilor care pot fi generate de opțiunile lor de consum pentru produse locale.

ANSVSA - amenzi în valoare de 413.600 lei în perioada 21 decembrie 2018 - 7 ianuarie 2019

În perioada 21 decembrie 2018 - 07 ianuarie 2019 inspectorii sanitari-veterinari au verificat 2.671 de obiective (unități de industrie alimentară, piețe agro-alimentare și unități de vânzare cu amănuntul) și au realizat 200 de controale în trafic, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratelor de Poliţie Judeţene.

Neregulile identificate în timpul controalelor au fost amendate prin aplicarea a 124 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 413.600 de lei și emiterea a 2 ordonanțe de interzicere a activității.

De asemenea, a fost confiscată o cantitate de 1.540 kg de carne și produse din carne și 87,2 kg de pește. Toate produsele neconforme au fost dirijate către unități de neutralizare, pentru a fi distruse.

Dintre deficienţele identificate şi sancţionate:

  • Manipularea necorespunzatoare a produselor alimentare;
  • Nerespectarea legislatiei in vigoare privind ambalarea si etichetarea produselor alimentare;
  • Transportul de produse alimentare cu mijloace de transport neinregistrate sanitar veterinar;
  • Depozitarea necorespunzatoare a produselor alimentare;
  • Lipsa documentelor care sa ateste trasabilitatea produselor;
  • Personal fara echipament de protectie

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. – 0800 826 787 –  care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

ANSVSA reamintește cetățenilor că este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției pestei porcine africane (PPA), iar comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi de până la 40.000 de lei!

A fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar "UNIREA"

În Ședința Guvernului din 29 noiembrie 2018, desfășurată la Alba Iulia, a fost aprobată înființarea Casei Române de Comerț Agroalimentar “UNIREA”, în contextul aniversării centenare a Marii Uniri a României.

Casa Română de Comerț Agroalimentar “UNIREA” este o societate comercială de interes național, menită să contribuie pro-activ la implementarea politicii agricole naționale, prin valorificarea integrată și integrală a potențialului agricol de care dispune România, respectând direcțiile strategice ale Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene și prevederile Programului de Guvernare. Astfel, se creează un mecanism național care va asigura achiziția, sortarea, procesarea primară, standardizarea și distribuția către rețele comerciale interne sau de export. 

Casa de Comerț Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare și dezvoltare:

  • O rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producție agricolă și servicii specifice având în structură cel puțin un centru de colectare/distribuție a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate;
  • O rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantități, sortimente și la calitatea necesare promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc.
  • O rețea națională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agro-alimentare proaspete și procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

În organizarea și dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERȚ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum:

  • integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării și bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiții românești în acest domeniu;
  • atragerea în circuitul economic reglementat și fiscalizat a fermierilor și stimularea mediilor asociative;
  • informatizarea integrală a proceselor de la producție la management, inclusiv implementarea unui sistem funcțional de asigurare a trasabilității produselor specifice;
  • creșterea nivelului de calificare și specializare în domeniul producției și procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieței muncii sectoriale.

Prin intrarea în circuitul economic a societății se poate asigura creșterea eficienței și eficacității activităților de susținere a fermierilor și a fermelor românești pe piețele externe, dar și de satisfacere a cererii pieței interne.

A doua ediție a “Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești”

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va sărbători în 10 octombrie “Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” în cadrul Târgului Bucureștilor, organizat de Primăria Capitalei prin Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București – CREART, în parteneriat cu MADR, în Parcul Izvor.

Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale va deschide oficial evenimentul miercuri, ora 10:00, împreună cu președinții Comisiilor de agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din cadrul Parlamentului, Doina Silistru și Alexandru Stănescu.

Târgul dedicat “Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești” își așteaptă vizitatorii cu preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, expuse de operatori economici, producători, fermieri, meșteri populari în cadrul celor 50 căsuțe.

De asemenea, organizatorii pun la dispoziția producătorilor alte două zone destinate gastronomiei de unde bucureștenii vor putea alege dintr-o varietate de preparate culinare românești: tocăniță de berbecuț cu mămăligă, sarmale cu păsat,  fasole cu cârnați, pastramă la ceaun în sos de vin, tocăniță de vițel la ceaun, pomana porcului la ceaun, varză călită cu cârnați, pui la ceaun cu mujdei și mămăligă, gulaș unguresc, ciorbă țărănească de pui, zeamă acră.

În cadrul târgului se vor regăsi și produse atestate și înregistrate în Registrul Național al Produselor Tradiționale ce provin din județele Brașov, Botoșani, Vâlcea, Bihor, Covasna, Galați, Maramureș, Prahova și Municipiul București.

Cei interesați vor putea achiziționa produse specifice județului Brașov:  brânză de burduf în coajă de brad de la Bran, telemea de oaie/vacă, cașcaval afumat/neafumat, urdă dulce/sărată/sărată cu mărar, pastramă de berbecuț, porc și vițel, cârnați afumați de oaie/porc/oaie+vită, mușchi de porc afumat, slănină, tobă.

Cozonacul domnesc, produs tradiţional românesc din județul Botoșani, a cărui istorie începe din Evul Mediu este deja o adevărată vedetă a târgurilor culinare din ţară, dar și de la expozițiile internaționale.

Din zona veche a Covurluiului (județul Galați) o diversitate de produse din lapte și carne vor fi prezente la această ediție: brânzeturi din lapte de capră/vacă/oaie, precum și alte specialități din carne de porc/vită/oaie.

Nici preparatele din pește atestate tradițional nu vor lipsi de la această ediție a târgului, astfel din Prahova oferta producătorilor va fi: păstrăv copt și afumat la jar, zacuscă de păstrăv, cârnați de păstrăv, file de păstrav afumat, iar din jurul Bucureștiului oferta va fi de: salată cu icre de crap, salată icre de știucă, zacuscă cu pește.

Produsele din carne atestate tradițional care se vor regăsi în cadrul târgului sunt: mușchi file, cârnați din topor, ”cârnați cu ambâț”, ”cârnați cu miroase de usturoi ca altă dată”, jumări, carne la garniță, pastramă de berbecuț. Iar pastrama afumată din județul Vâlcea “Ca altădată” va fi un bun prilej de întâlnire a consumatorului cu tradiția oltenească.

Dulcețuri, mai multe sortimente de zacuscă și siropuri se vor regăsi în oferta producătorilor din Covasna, iar din București vor fi aduse plăcinte făcute după rețete vechi boierești cu mere, dovleac, brânză dulce, brânză sărată și brânză dulce cu stafide.

Primul produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru România, Magiunul de prune Topoloveni va fi, de asemenea, disponibil pentru vânzare în cadrul acestui eveniment.

De asemenea, vizitatorii târgului vor putea găsi produse ale stupului: miere de salcâm, de mană, de tei, polifloră, de rapiță, faguri, polen, păstură, propolis brut și tinctură de propolis, apilarnil, lăptișor de matcă, ceară de albine.

Producătorii din nord-vestul țării își vor prezenta oferta bogată de băuturi spirtoase tradiționale: pălincă din prune, mere, piersici, gutui și caise.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii vor aduce şi produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari, precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului.

Sursa: madr.ro

Deși piețele gem de produse, din sticla televizorului se anunță altă inflație

Prin ce trece România în acest an aniversar este greu de imaginat. În loc să ne bucurăm de împlinirea unui secol de la unirea majorității ținuturilor românești între hotarele patriei-mamă, poporul vrând-nevrând este implicat într-unul dintre cele mai cumplite războaie – războiul româno-român, iscat de efectele întârziate al evenimentelor din decembrie 1989. Credeam că vom trăi în sfârșit într-o țară democrată cu adevărat, fără să știm că vom distruge ce s-a construit cu sacrificii greu de îndurat și de imaginat.

De aproape trei decenii fiecare zi pe care o mai apucăm vine să ne convingă că se poate și mai rău. România a încăput pe mâinile unor conducători veniți parcă dintr-o altă lume, care s-au apucat să o hărtănească, să tragă unii într-o parte, alții în alte zeci, sute și chiar mii de părți. Românii, plini de o vină care este de neiertat, au dovedit o pasivitate uneori soră cu jafurile comandourilor de trădători și vânzători ai celor mai de preț bunuri pe care le cuceriseră prin trudă.

Partidele create nu au avut ideologii, nu au avut proiecte și programe pentru dezvoltarea României pe baza temeiurilor solide pe care erau construite multe dintre sectoarele economiei naționale. Au început punerea în aplicare a celor mai naive și frauduloase înstrăinări plasate sub cele mai odioase înalte protecții.

Rând pe rând au căzut în cel mai groaznic faliment cele mai productive întreprinderi care aveau o însemnată contribuție la bugetul statului din industrie, agricultură și servicii, acolo unde se nășteau sau se prelucrau bogățiile naturale ale solului și subsolului. România sfârșitului de secol XX se prezenta incomparabil mai distrusă ca Iugoslavia, supusă unei dezmembrări pe care puțini o bănuiau și, poate, un scenariu asemănător era pregătit și pentru noi.

Partidele, cele istorice, Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, au avut parte de frământări greu de potolit în care lupii tineri proveniți unii dintre ei din structuri așa-zis comuniste și securiste au avut grijă ca adevărații politicieni ieșiți din temnițele cominterniste să treacă la cele veșnice, iar cei rămași la cârma organizaților s-au înfrățit cu dușmanii, până nu de mult de moarte, și au devenit tovarăși de jafuri și trădări, așa încât s-a înstrăinat tot ce am avut mai de preț, începând cu petrolul, gazele, sursele de energie electrică și tot ce era competitiv în economie. S-a pus cruce mineritului, atât a celui pentru cărbune, dar mai ales celui pentru celelalte minereuri, pregătindu-se întreg sectorul extractiv pentru vânzare pe nimic.

Pământul, unul dintre cele mai fertile și mai invidiate din Europa, a avut parte de hotărâri criminale care au permis înstrăinarea unor mari suprafețe către persoane de alte naționalități. La ora actuală aproape 40% din cele mai roditoare suprafețe din Câmpia Banatului, Bărăganului și Câmpiei Române sunt deținute de italieni, germani, francezi, arabi, olandezi, danezi, turci și alte neamuri.

Ca să se ajungă la această situație, unii parlamentari autohtoni au dat legi una mai draconică decât alta și fiecare în felul ei a contribuit la distrugerea locurilor de muncă și la scăderea continuă a nivelului de trai. Mai mult, în România cei care aveau în sarcină să păzească patrimoniul, avutul național s-au înarmat cu legi și la aplicarea lor au angajat cele mai credincioase slugi puse pe căpătuială. Aceștia din urmă au avut sarcina să tragă obloanele și să pună lacătele la porțile întreprinderilor econo­mice românești. Societățile comerciale au fost închise și cei care le-au creat au fost arestați.

Cu sprijinul celor mai înalți conducători au fost defrișate milioane de hectare de pădure. Un exemplu concret este retragerea măsurilor care pedepseau tâlharii codrilor. Așa a ajuns metrul ster de lemn de foc de la 500 de lei în 1991 la 5.000 de lei în 2018, iar românii se încălzesc cu lemne aduse din Bulgaria.

Și cum vorba lungă este sărăcie curată, vă reamintesc că în urmă cu aproape un secol revista Brazda, patronată de marele sociolog Dimitrie Gusti – renăscător de tradiții românești, anunța criza din 1929, aducând națiunii la cunoștință că de la Turnu Severin și până la Sulina silozurile și locurile de depozitare sunt pline, iar banița de grâu și porumb nu a crescut cu o para, dând de înțeles că marfă este din belșug și cerere puțină.

Mihai Vișoiu

Noi demersuri ale ANSVSA pentru facilitarea exporturilor de produse agroalimentare românești în China

Preşedintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, participă, alături de o delegație de specialiști din cadrul instituției, la cea de a treia ediție a “Conferinței pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei”, care se desfășoară în Ningbo, Republica Populară Chineză, în perioada 6 – 8 iunie.

Invitația de participare a fost adresată Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de către Administrația Generală pentru Controlul Calității, Inspecției și Carantinei din R.P. Chineză (AQSIQ).

Organizatorii doresc prin această conferință consolidarea colaborării cu autoritățile pentru siguranța alimentelor și carantină aflate de-a lungul „Noilor Drumuri ale Mătăsii” și în particular cu țările Europei Centrale și de Est (ECE), în vederea dezvoltării relațiilor de import - export cu alimente și produse agricole dintre China și țările ECE.

La această reuniune sunt prezenți specialiști din mai multe țări, alături de România fiind reprezentate alte state, dintre care menționăm: Lituania, Croația, Polonia, Slovenia, Polonia, Ucraina, Bulgaria etc.

Participarea reprezentanților ANSVSA la această conferință este importantă, atât pentru continuarea discuțiilor tehnice bilaterale pentru accelerarea procedurilor de export aflate în derulare, cât și pentru faptul că la ediția din acest an sunt invitați și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Până în prezent, se derulează exportul din România în Republica Populară Chineză de material genetic bovin și embrioni bovini, este aprobată o unitate de abatorizare pentru a exporta carne de porc congelată, iar negocieri avansate sunt pentru exportul de miere, carne congelată de pasăre, oaie și vită, lapte și produse lactate, pește și produse din pește și produse procesate din carne. 

Reamintim că, la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, a semnat, alături de Zhi Shuping, ministrul Administraţiei Generale pentru Supravegherea Calităţii, Inspecţie şi Carantină a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind condițiile sanitare veterinare şi fitosanitare pentru exportul de lucernă românească în Republica Populară Chineză.

Noi avantaje pentru consumatori în UE

Pachetul de propuneri „Noi avantaje pentru consumatori”, propus de Comisia Europeană miercuri, 11 aprilie, este menit să garanteze faptul că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile conferite de legislația Uniunii. Acestea vor permite unor entități calificate să introducă acțiuni de reprezentare în numele consumatorilor și vor conferi autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre competențe consolidate pentru aplicarea de sancțiuni. Totodată, ele vor extinde protecția acordată consumatorilor în mediul online și vor clarifica faptul că legislația UE interzice practicile de comercializare a produselor cu dublu standard de calitate care induc în eroare consumatorii.

Comisarul european Věra Jourová, responsabil pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat:„Într-o lume globalizată în care marile societăți comerciale au un avantaj imens în fața consumatorilor individuali, trebuie să echilibrăm balanța. Acțiunile de reprezentare, în accepțiunea europeană a conceptului, vor duce la mai multă echitate pentru consumatori, nu la mai multă muncă pentru cabinetele de avocatură. Totodată, sancțiunile mai severe legate de cifra de afaceri anuală a companiilor vor oferi în sfârșit autorităților de protecție a consumatorilor mijloace pentru a-i pedepsi aspru pe cei care trișează. A trișa nu poate fi rentabil.”

Printre rezultatele așteptate se numără:

  • consolidarea drepturilor consumatorilor în mediul online, prin asigurarea unei transparențe mai mari în acest mediu, inclusiv în ce privește rezultatele căutărilor pe platformele online, dar și noi drepturi ale consumatorilor pentru serviciile digitale „gratuite”;
  • punerea la dispoziția consumatorilor a unor instrumente prin care să se asigure că le sunt respectate drepturile și să obțină despăgubiri, cum ar fi acțiunile de reprezentare și o mai bună protecție împotriva practicilor comerciale neloiale;
  • introducerea unor sancțiuni eficace pentru încălcările legislației UE privind protecția consumatorilor;
  • abordarea produselor de consum cu dublu standard de calitate, o primă măsură fiind actualizarea Directivei privind practicile comerciale neloiale;
  • condiții îmbunătățite pentru companii, prin eliminarea sarcinilor administrative inutile și o mai multă flexibilitate în comunicarea comercianților cu consumatorii.

Etape următoare

Propunerile Comisiei vor fi discutate de Parlamentul European și de Consiliu.

Context

Pachetul „Noi avantaje pentru consumatori” include două propuneri de directive:

- o propunere de modificare a multor directive, și anume a Directivei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, a celei privind protecția consumatorului, a celei privind practicile comerciale neloiale și a celei privind drepturile consumatorilor;

- o propunere privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE privind acțiunile în încetare. 

Pachetul a fost însoțit de o comunicare ce include un plan de acțiune pentru dezvoltarea și consolidarea acțiunilor coordonate de asigurare a respectării legislației între autorități, precum și a cooperării lor internaționale cu autoritățile țărilor care sunt principalii noștri parteneri comerciali.

De asemenea, a fost publicat un studiu privind transparența platformelor online, ce sprijină propunerile din pachet pe partea referitoare la piețele din mediul virtual.

Sursa: ec.europa.eu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două ori mai mare față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2016, însă în ușoară scădere față de primul semestru, când a depășit 1,064 miliarde de euro, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În perioada ianuarie — august 2017, exporturile de alimente s-au majorat cu 5,1%, până la 3,818 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu aproape 15%, totalizând 4,639 miliarde de euro.

România a exportat în țările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în țările terțe de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spațiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spațiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în relația cu Uniunea Europeană, România are un deficit de 1,485 miliarde de euro, dar față de țările terțe înregistrează un excedent de 664,8 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare.

În acest context, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din 2017, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deși cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de semințe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni și a generat cea mai mare creștere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

"Exporturile au mai avansat la legume păstăi (+35 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+7,6 milioane de euro)", arată datele centralizate de MADR.

Pe de altă parte, în perioada menționată au scăzut exporturile de țigări cu 50,1 milioane de euro, cele de semințe de rapiță (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) și orz (-19,8 milioane de euro și 132.900 tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele și conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, și livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

"În condițiile continuării tendinței de diminuare a exporturilor către țările terțe (-3,2%), creșterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la semințe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, semințe de rapiță, ulei de floarea-soarelui, etc", susțin reprezentanții MADR.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi și cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menționată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+19,9 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte și smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) și de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 61% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 82,2% din total importuri.

România a înregistrat, anul trecut, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.

Anii 2013 și 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

10 octombrie - „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”

Anul acesta se va sărbători pentru prima dată pe 10 octombrie „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii se urmărește promovarea produselor obţinute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Primăria Municipiului București va organiza, în perioada 10-15 octombrie 2017, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, un Târg de produse agroalimentare românești la care vor participa peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale ţării. 

Aceștia vor aduce, spre vânzare, preparate din carne - cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna, etc; produse de panificaţie şi patiserie – cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac, etc; brânzeturi și produse lactate - sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie şi de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea, etc.

De asemenea, vizitatorii vor putea găsi la Târg şi miere, polen, faguri, propolis, fructe şi legume proaspete sau procesate - dulceață, zacuscă, produse ecologice, băuturi alcoolice –vinuri, pălincă de mere, pere, prune, vișinată, cidru şi bere.

Totodată, în cadrul evenimentului vor fi expuse şi produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, cum ar fi: Magiunul de prune Topoloveni (primul produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România, din anul 2011) şi Salamul de Sibiu (cel de-al doilea produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România din februarie 2016). Scrumbia de Dunăre Afumată este un alt produs care este în curs de obţinere a protecţiei pe sisteme de calitate europene  -IGP – şi care se va regăsi printre produsele româneşti.

Toţi oaspeţii Târgului vor putea să se bucure de preparate româneşti precum tocăniță de berbecuț cu mămăliguţă, tochitură pe plită, mici și cârnați, pastramă şi must, bulz, produse din pește în zona special amenajată din parcul Herăstrău.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii vor aduce şi flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului, în conformitate cu prevederile Legii 168/2017.

Sursa: madr.ro

Procedura de import și/sau export a produselor agricole

Pentru a putea desfășura operațiuni de comerț exterior, respectiv pentru a vinde produsele lor în afara Uniunii Europene ori, dimpotrivă, pentru a cumpăra produse din țări terțe, operatorii economici trebuie să fie înscriși în evidențele APIA. Numai astfel vor putea obține licențele de export sau import necesare.

Înscrierea se face la APIA centrală, nu la agențiile sale din teritoriu. Pentru înscriere sunt necesare urmă­toarele documente:

Cerere tip în care vor fi menţionate datele de contact (adresa, număr de telefon, fax, adresa e-mail), persoanele împuternicite în vederea semnării cererilor, depunerii şi ridicării documentelor de la Agenţie, coordonatele bancare; produsele de care sunt interesaţi vor fi enumerate cu titlu informativ.

Copie de pe actul de identitate al solicitantului / împuternicitului.

Copie de pe certificatul de înmatriculare la Registrul Comerţului.

Copie de pe actul constitutiv al firmei din care să reiasă posibilitatea de a desfăşura activităţi de comerţ exterior.

Împuterniciri, dacă este cazul.

Înregistrarea poate fi realizată şi cu ocazia primei solicitări de eliberare a unei licenţe / certificat sau în luna decembrie a fiecărui an pentru anul următor.

Obținerea licenței

Un operator economic va avea nevoie de o licenţă în momentul în care importă sau exportă produse agricole în sau dintr-o ţară terţă.

Licenţele de import se solicită în vederea monitorizării de către Comisia Europeana a volumului de produse agricole care se importă sau se exportă în sau din Uniunea Europeana. Comisia poate controla emiterea licenţelor şi poate suspenda emiterea acestora dacă echilibrul pieţei comunitare este periclitat. În momentul în care un operator aplică pentru o cerere de licenţă, este posibil ca acesta să constituie şi o garanţie fie sub formă de depozit prin virament, fie sub formă de scrisoare de garanţie bancară. Cuantumul garanţiei ce trebuie constituit diferă în funcţie de sectorul de produs. Garanţia constituită va fi returnată operatorului economic în momentul în care acesta furnizează dovezile că şi-a îndeplinit obligaţia de a importa sau de a exporta.

Restituţii la export

Plata restituţiei se face la cerere, în baza dovezilor din dosarul de plată, pentru operatorii economici care

au dreptul la restituţie (vezi articolele 3, 4 şi 5 din Regulamentul (CE) 800/1999).

Rata restituţiei este stabilită de Comisia Europeană sau prin licitaţie, în funcţie de produs şi poate varia de la o ţară la alta.

Restituţia poate fi plătită:

  • Standard, după completarea dosarului de plată;
  • În avans, după acceptarea declaraţiei vamale de export la biroul vamal de plecare şi depunerea la APIA a unei garanţii de 110 %.

Nu se achită restituiri sub 100 euro și nu se efectuează plata în avans pentru exporturi către destinaţii speciale.

Produsele agricole importate pot fi supuse taxelor vamale de import. Taxa este stabilită în funcţie de sectorul de produs şi este colectată de către Autoritatea Naţională a Vămilor, care va putea da informaţii suplimentare operatorilor economici în ceea ce priveşte taxele vamale percepute.

În continuare publicăm lista produselor pentru care este necesară obținerea licențelor.

Importul

Obținerea licențelor de import este necesară pentru următoarele produse:

  • Orez:

– orez decorticat (orez cargo sau brun)

– orez semialbit sau albit, chiar sticlos sau glasat

Garanția ce trebuie depusă în vederea obținerii licenței este de 30 euro/tonă, iar documentul este valabil până la sfârșitul celei de-a doua luni ulterioare celei care include ziua eliberării licenței.

Pentru brizura de orez, chiar importată în cadrul contingentelor tarifare aprobate, garanția este de doar un euro/tonă.

  • Zahăr

Pentru acest produs obținerea licenței este necesară doar până la 30 septembrie a.c., după aceea fiind scutit de obținerea licenței. Chiar și până atunci, este exceptat de la reglementare zahărul provenind din Republica Moldova. Garanția necesară este de 0 euro/tonă, iar licența este valabilă până la sfârșitul celei de-a treia luni ulterioare celei care include data eliberării licenței.

  • Semințe

Este necesară obținerea unei licențe de import pentru semințele de cânepă destinate însămânțării. Obținerea licenței nu este condiționată de constituirea vreunei garanții, iar licența este valabilă timp de șase luni după luna în care a fost emisă.

  • In și cânepă

Pentru cânepa brută sau topită este de aseme­nea necesară o licență, care se poate obține în ace­leași condiții ca și pentru semințele de cânepă.

  • Fructe și legume

În această categorie se înscriu usturoiul, proaspăt sau refrigerat, și alte legume aliacee, proaspete ori refrigerate. Garanția ce trebuie constituită în vederea obținerii licenței de import este de 50 euro/tonă, iar documentul este valabil trei luni de la data eliberării. După 30 septembrie 2017 nu va mai fi necesară licența de import.

  • Produse din fructe și legume procesate

Această grupă include următoarele tipuri de produse:

– usturoi și Allium ampeloprasum (nefiert sau fiert în aburi sau apă), congelat

– amestecuri de legume cu conținut de usturoi și Allium ampeloprasum (nefiert sau fiert în aburi sau apă), congelate

– usturoi și Allium ampeloprasum conservate provizoriu

– amestecuri de legume conținând usturoi și Allium ampeloprasum conservate provizoriu

– usturoi uscat și Allium ampeloprasum și amestecuri de legume uscate cu conținut de usturoi și/sau Allium ampeloprasum întreg, tăiat, feliat, sfărâmat sau pulbere, dar nepreparat ulterior

La această grupă, condițiile de acordare și valabilitate a licenței sunt aceleași ca la cea precedentă.

  • Alte produse cuprinde un singur articol, semințele de cânepă nedestinate însămânțării. Condițiile sunt aceleași ca și la semințele destinate cultivării.
  • Alcool etilic de origine agricolă

Pentru produsele din această grupă, care include toate articolele conținând alcool etilic obținut din produse agricole, indiferent de titlul alcoolului, garanția necesară obținerii licenței este de un euro/hectolitru. Valabilitatea documentului este până la sfârșitul celei de-a patra luni ulterioare lunii în care a fost emisă licența.

Exportul

Licențele de export sunt necesare doar pentru două grupe de produse:

  • Orez, respectiv orez decorticat (orez cargo și orez brun) și orez semialbit sau albit, chiar sticlos și glasat. Acordarea licenței e condiționată de depunerea unei garanții de 3 euro/tonă, iar autorizația este valabilă timp de patru luni după luna în care a fost emisă.
  • Zahăr. Pentru articolele din această grupă mai este necesară autorizație de export doar până la 30 septembrie 2017.

Alexandru Grigoriev

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 28-30

Identificarea produselor cu potențial de recunoaștere la nivel european

În perioada martie – mai 2017 au avut loc în 20 județe întâlniri de lucru organizate de către direcțiile agricole, ca urmare a solicitării conducerii MADR, ținând cont de obiectivul fixat prin programul de guvernare referitor la înregistrarea unui număr de 14 produse cu indicație geografică până în anul 2020.

Astfel, în județele Tulcea, Galați, Brăila, Brașov, Vâlcea, Hunedoara, Cluj, Sibiu, Arad, Mureș, Neamț, Suceava, Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj, Bihor, Satu Mare, Botoșani, Iași și Bacău au avut loc prezentări ale legislației europene și naționale care reglementează modul de obținere a recunoașterii la nivel european al unor produse cu caracteristici speciale, cu tradiție de producere și cu o calitate superioară.

La aceste întâlniri au participat în medie un număr de 50 persoane din diferite sectoare de activitate, în principal mici fermieri, producători agricoli, procesatori din domeniul agroalimentar, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locală – GAL, reprezentanți ai fundațiilor și asociațiilor din domeniu.

De asemenea, au fost prezenți și președinții Consiliilor Județene, prefecți, primari, directori ai instituțiilor publice deconcentrate (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori de decizie locali care pot determina evoluții pozitive în dezvoltarea segmentului de produse cu indicație geografică.

În urma acestor întâlniri au fost identificate o serie de produse cu potențial de înregistrare pe schemele de calitate europene și naționale dintre care amintim: Telemea de Vaideeni, Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată tulceană cu icre de știucă, Virșli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei etc. 

Reamintim că în prezent România are înregistrate ca indicații geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Telemea de Ibănești (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles respectiv Cârnați de Pleșcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) și Cașcaval de Săveni (IGP).  Tot ca indicații geografice protejate sunt înregistrate și se află într-un proces de verificare și un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Țuica de Argeș, Țuica Zetea de Medieșu Aurit.

Ministerul Agriculturii face controale în piețe

În această săptămână, echipe de control din cadrul MADR verifică respectarea prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în toate piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Pentru desfășurarea optimă a acestei acțiuni de amploare, s-a solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru constituirea de echipe mixte de control alcătuite din inspectori de specialitate ai MADR și ofițeri de poliție economică și ordine publică, în scopul de a asigura depistarea, sancționarea și eliminarea tuturor activităților ilicite ce se manifestă în aceste zone de comercializare, în special, în domeniul fructelor și legumelor proaspete.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului şi evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

În urma controalelor efectuate s-a constatat faptul că foarte mari cantități de legume și fructe proaspete provenite din comerțul intracomunitar sau din import, tranzacționate “la negru” ajung a fi comercializate ca produse autohtone în depozite en-gros sau direct în piețele agroalimentare.

Foarte multe atestate de producător eliberate de primării ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora, urmând ca pentru toate aceste situații să se extindă verificările de specialitate la instituțiile care le-au eliberat, respectiv primării.

În prima zi de verificări, echipele de control ale MADR au aplicat 40 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 43.000 lei.

A fost angajată răspunderea contravențională în cazul a trei administratori de piețe agroalimentare, cărora li s-a aplicat fiecăruia amendă contravențională în valoare de 12.000 lei.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua până la eradicarea fenomenului ilicit din piețele Municipiului București și instaurarea unui climat adecvat pentru ca fermierii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să aibă garanția calității oferită de produsele autohtone.

Deficit de aproape 500 de milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare la 7 luni; exporturile continuă să scadă

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a ajuns la 498,4 milioane de euro în primele șapte luni din 2016, în creștere de peste 7 ori față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2015, respectiv 69,4 milioane de euro, potrivit datelor preliminare centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada 1 ianuarie — 31 iulie 2016, exporturile României au fost susținute în continuare de grâu, țigări, porumb și semințe de rapiță, în timp ce topul importurilor a fost dominat de carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparate alimentare și zahăr.

Potrivit datelor MADR, exporturile de produse agroalimentare au scăzut în primele 7 luni ale acestui an cu 2,32% față de perioada similară din 2015, totalizând 2,989 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 11,42%, până la valoarea de 3,487 miliarde de euro.

Astfel, în perioada menționată, au fost exportate 3,19 milioane de tone de grâu, în valoare de 537,9 milioane de euro, 30.900 tone de țigări (459 milioane de euro), 1,363 milioane de tone de porumb pentru care au fost încasate 327,1 milioane de euro.

De asemenea, au mai fost exportate în UE și țări terțe 666.600 tone de semințe de rapiță, care au generat încasări de 246,9 milioane de euro, 1,053 milioane de tone de orz (154,4 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui — 174.400 tone (119,5 milioane de euro), dar și animale vii din specia ovine sau caprine, cu încasări de 92,6 milioane de euro.

Pe de altă parte, carnea de porc se menține pe primul loc în topul importurilor în primele 7 luni din an, cu o cantitate de 101.600 tone în primele 7 luni din acest an, în valoare de 163,5 milioane de euro, față de cele 92.900 tone aduse din afara țării pe parcursul perioadei similare din 2015, valorând 145,8 milioane de euro.

Importurile de produse de brutărie, patiserie și biscuiți au totalizat 66.800 tone (133 milioane de euro) preparatele alimentare — 33.200 tone (124 milioane de euro), zahărul — 301.600 tone (113,2 milioane de euro), tutun brut — 23.200 tone (112,4 milioane de euro ) și cafea 28.600 tone (108,1 milioane de euro).

România a încheiat pe excedent anii 2013 și 2014 în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa: AGERPRES

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a crescut la 426 milioane de euro, la patru luni

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 426,3 milioane de euro, de 3,8 ori mai mare față de soldul negativ înregistrat în același interval din 2015, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada menționată, România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1,557 miliarde de euro, în scădere cu 7,3% față de perioada corespunzătoare din 2015, în timp ce importurile au urcat până la 1,983 miliarde de euro, reprezentând o majorare cu 10,6%.

"Comparativ cu primele patru luni din 2015, au crescut încasările la exportul de grâu (+60,3 milioane de euro), țigarete (+21,5 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+16,2 milioane de euro), preparate alimentare (+10,5 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie, biscuiți (+6,5 milioane de euro), ciocolată (+3,9 milioane de euro) și carne de porc (+2,4 milioane euro). Exportul de animale vii s-a majorat cu 5,1 milioane de euro la specia ovine/caprine și cu 3,2 milioane euro la bovine", se arată în datele MADR.

Cu toate acestea, scăderea exporturilor la o serie de produse precum porumb (-176,4 milioane de euro), orz (-27,4 milioane euro), ulei de floarea-soarelui (-24,7 milioane de euro), șroturi de soia (-18,4 milioane euro), boabe de soia (-4,6 milioane euro) și carne de pasăre (-4,1 milioane euro) a determinat reculul pe ansamblu al exportului de produse agroalimentare.

La importuri, cele mai puternice creșteri față de aceeași perioadă din 2015 au fost la produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+19,6 milioane euro), alte tutunuri (+15,2 milioane euro), brânzeturi (+14,6 milioane euro), ciocolată (+14,6 milioane euro), țigarete (+13,5 milioane euro), banane (+12,7 milioane euro), preparate alimentare (+12,3 milioane euro), tomate (+11,6 milioane euro), citrice (+11,0 milioane de euro) și cafea (+10 milioane euro). Potrivit datelor MADR, în perioada menționată au scăzut importurile de porumb, turte din extragerea grăsimilor vegetale, tutun brut, zahăr și semințe de floarea-soarelui.

Pe primele locuri în structura importurilor s-au situat produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, carnea de porc și ciocolata, iar la export țigaretele, grâul și porumbul.

Uniunea Europeană a fost principalul partener în schimburile de produse agroalimentare: livrările către statele membre au avut o pondere valorică de 59,9% din total exporturi, iar achizițiile intracomunitare au reprezentat 82,7% din total importuri.

AGERPRES

PRO AGRO solicită încetarea practicilor anticoncurențiale

Federația Națională PRO AGRO reprezentativă pe sectorul agricultură și industria alimentară a susținut modificările aduse la Legea nr. 321/2009 prin Legea nr. 150/2016.

Din sesizările producătorilor și procesatorilor, operatorii economici a căror cifră de afaceri este mai mare de 2 mil. euro, în cursul acestor zile au întreprins o acțiune concertată prin care toate taxele prevăzute în contractele comerciale încheiate în baza Legii nr. 321/2009 sunt facturate anticipat pe întreaga perioadă a anului, transmițându-le producătorilor că în cazul în care nu sunt acceptate aceste taxe vor fi reziliate unilateral contractele de furnizare, cu toate că Legea nr. 150/2016 a intrat în vigoare începând cu data de 19.07.2016.

Precizăm că, aceste practici neloiale sunt anticoncurențiale și au rolul de a crea prejudicii financiare producătorilor și consumatorilor fără să existe vreun temei juridic expres în baza căruia aceste taxe să poată fi facturate.

Interesul legitim al producătorilor români este grav afectat, Federația Națională PRO AGRO va sesiza autoritățile competente pentru a se declanșa o verificare a acestor practici ilegale însușite în continuare de către unii operatori economici a căror cifră de afaceri este mai mare de 2 mil. euro.

România ca stat membru al Uniunii Europene a legiferat prin Legea nr. 150/2016 o reglementare corectă a relațiilor contractuale care are drept scop eliminarea transferului unor costuri și riscuri excesive către producătorii din sectorul agroalimentar.

Reamintim că Federația Națională PRO AGRO și-a manifestat deschiderea de a construi parteneriate între producători, procesatori și comercianți, transmițând în acest sens adresa nr. 144/29.06.2016, pe care o găsiți anexată, la care nu s-a primit nici un răspuns, până în prezent.

Sursa: Federația Națională PRO AGRO

Achim Irimescu: Produsele aflate în magazinele din România sunt de bună calitate

Produsele aflate în comerț sunt de bună calitate, iar pesticidele reprezintă un rău necesar și trebuie să se încadreze în limitele stabilite la nivelul Uniunii Europene, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

'Deocamdată nu avem un rezultat al anchetei începute de ANSVSA cu unitățile DSP din Dolj și Argeș. Facem eforturi pentru a reuși să avem rezultate cât mai rapide. În momentul în care nu se știe exact care este sursa, facem toate eforturile pentru a o identifica. Controalele au loc în piețe și în magazine. Eu continui să afirm că produsele aflate în comerț sunt de bună calitate. E adevărat că de multe ori se încearcă incriminarea pesticidelor. Pesticidele sunt un rău necesar. La un moment dat, s-a făcut o analiză la nivelul Bruxelles-ului referitor la pesticide și s-a spus că, dacă s-ar renunța la pesticide, cel puțin 40% din producția mondială ar dispărea. Trebuie să înțelegem că sunt un rău necesar, dar e adevărat că Uniunea Europeană a stabilit standarde clare și limite admisibile pentru consumul uman. Avem decenii bune de când se utilizează pesticide și speranța de viață a crescut substanțial în Europa și în România', a subliniat Irimescu.

Referitor la confiscarea cantității de 20,3 de tone de tomate provenite din Iordania, din cauza depășirii limitei admisibile de pesticide, ministrul Agriculturii a dat asigurări că autoritățile vor intensifica controalele la produsele provenite din acest stat.

'Controalele se intensifică odată ce a fost descoperit un caz. După cum știți, a fost descoperit un transport din Iordania de 20.000 de kilograme de roșii cu pesticide peste limită. Acestea au fost trimise pentru distrugere și s-au retras o sută și ceva de kilograme din cantitate, ce ajunsese deja pe piață. De acum încolo, vom controla și mai mult produsele care provin din statul respectiv pentru a evita un alt caz similar", a spus el.

În altă ordine de idei, șeful de la Agricultură a făcut referire la revocarea din funcție a secretarului de stat din MADR Sorin Radu, afirmând că aceasta a avut loc la solicitarea lui, unul dintre motive fiind cel financiar.

'Revocarea secretarului de stat Sorin Radu s-a făcut la solicitarea dânsului și a avut la bază motive personale, inclusiv partea financiară. Să nu uităm că un secretar de stat are un salariu mult mai mic decât al unui director, dar asta este legislația. Nu avem un alt nume pregătit în acest sens', a explicat Irimescu.

AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS