Puțini tineri mai sunt atrași de apicultură, pentru că anii cu producții bune sunt tot mai puțini, dar când ai norocul să fie moștenire de familie, alte direcții pe care să mergi nu-și au rostul. Pasiunea cere sacrificii, iar fără sacrificii nu poți ajunge să te numești apicultor! Credem în exemple de bune practici și de aceea vă propunem acest articol.

Produsul montan, mențiune de calitate

Ovidiu Dănuț Hura a început cu patru stupi, a mai cumpărat încă câțiva, a înţeles, la 15 ani, că asta vrea să facă şi în prezent are peste 500 familii de albine.

Ovidiu are 26 ani, este din Voitinel, o comună din județul Suceava, şi face apicultură de aproape 10 ani. A trecut cu bine şi prin provocările anului pandemic, deşi ocaziile de a-şi face cunoscute produsele prin târguri au fost mai puţine. A reuşit, cu toate acestea, să vândă aproape întreaga producţie.

„Am început acest business din pasiune și am prins drag de albine. Avem produse din diverse sortimente, fiindcă fac și pastoral, am mai multe locații. Anul acesta am scos pe piață un produs nou, respectiv un făguraș în stare pură construit doar de albină, noi nu am intervenit cu nimic; precum și mierea de mană, un produs din zona de munte complex pentru dieta noastră, care are foarte multe proprietăți (minerale, vitamine, aminoacizi). Inițial, am avut patru familii de albine, actualmente am ajuns la peste 500 de familii de albine, iar împreună cu familia vrem să aducem atât pe masa bucovinenilor, cât și întregii țări produsele noastre montane. Aș dori ca toate produsele noastre locale să nu meargă la export, iar noi, ca români, să încercăm să consumăm produse românești bio, produse montane“, a specificat tânărul apicultor din județul Suceava.

Miere din suflet de floare

Adrian Bejenaru comercializează produse apicole sub brand-ul „Beezum – Miere din Suflet de Floare.“ Apicultorul și-a început afacerea în urmă cu 15 ani, ducând mai departe tradiția începută de bunica sa. Astăzi, Adrian Bejenaru îngrijește 140 de familii de albine în Comănești, județul Bacău.

„Povestea a început acum 15 ani, când am continuat tradiția începută de bunica mea. De mic copil am fost învățat de tatăl meu să am o deosebită grijă de albine și așa am început să iubesc timpul petrecut lângă ele. Cu timpul, am deprins o parte din tainele apiculturii. Pornind de la câteva familii, prin dedicare și pasiune am ajuns să îngrijesc 140 de familii de albine. Ideea Beezum a venit din dorința de a împărtăși cu ceilalți delicioasa miere realizată de albinele noastre. Cu cât am oferit mai multă atenție albinelor, cu atât acestea ne-au răsplătit din belșug cu o miere și mai delicioasă. Ele ne surprind mereu cu inteligența și dedicarea lor, lucru care ne face să le îngrijim și cu mai multă dragoste și, totodată, cu o deosebită atenție“, punctează apicultorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 20-21 mai 2023, ieșenii au putut participa, în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.

Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.

Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.

„Acest târg a fost dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori atestate ca produse montane, și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment și-a propus să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

A avut loc și un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup

În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor, respectiv unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar cel de-al doilea atelier a fost despre modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.

„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier am încercat să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a specificat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.

Evenimentul constituie o activitate a hubului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro), dezvoltat în cadrul proiectului Cities2030 de Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ovidiu Gheabă, un tânăr de 31 de ani din localitatea Vintileasca, județul Vrancea, se ocupă de îngrijirea unei stupine staționare de aproximativ 5 ani. Dar această poveste a început în urmă cu mai bine de 10 ani, când, din dorința de a avea un dulce sănătos și natural în casă, a decis împreună cu tatăl său să cumpere o familie de albine de la un apicultor din apropiere.

„Deci, totul a pornit de la un singur stup, tatăl meu ocupându-se de el și mai apoi înmulțind familiile în fiecare an. Vă spun sincer, la acea vreme eu chiar nu eram atras de apicultură și nu îmi vedeam viitorul în această ocupație, aveam cu totul și cu totul alte planuri și câteodată, când eram acasă liber, îmi mai ajutam tatăl la diferite activități în mica stupină și, totodată, mai învățăm câte ceva. Acum să fim serioși, chiar dacă nu ne place câteodată ceea ce facem, ceva cunoștințe tot ne rămân. Dar, timpul a trecut, iar la un moment dat, când tatăl meu nu s-a mai putut ocupa de familiile de albine care de acum nu mai erau așa de puține, peste 30 la număr, și vrând să le vândă, am decis să preiau eu stupina și să mă ocup de ea, totodată mergând mai departe cu dezvoltarea activității și creșterea efectivului de familii din stupină la un număr de aproximativ 70“, ne mărturisește tânărul.

Stupină înregistrată, certificată și autorizată

apicultor

Între timp, Ovidiu a dobândit și calificarea de apicultor, pe lângă faptul că stupina este înregistrată, certificată și autorizată, iar mierea pe care o produce este atestată ca produs montan.

„O familie de albine se compune din: regină (matca), care este una singură pentru întreaga comunitate de albine din acea colonie; trântorii, care sunt crescuți începând cu luna martie, odată cu dezvoltarea coloniei, în scopul reproducerii, mai apoi aceștia fiind eliminați odată cu venirea iernii deoarece ei sunt doar consumatori de hrană, deci inutili pe timpul iernii; și albine, un număr însemnat de indivizi care au diferite roluri în colonie. După ce matca depune un ou într-o alveolă, durează 21 de zile ca să se nască albina; în aceste 21 de zile albina are trei stadii de dezvoltare: ou, larvă şi nimfă. De-a lungul vieţii, albina munceşte încontinuu, în funcţie de vârstă; în primele 20 de zile, albina lucrătoare execută tot felul de lucrări în stup, iar în ultimile 15-20 de zile ale vieţii devine albină culegătoare. Chiar în ultimele zile de viaţă, albina de regulă rămâne în stup, muncind în continuare, până la ultima răsuflare“, ne specifică apicultorul vrâncean.

Bolile și dăunătorii, imune în timp la tratamente

Tânărul din Vintileasca, județul Vrancea, nu practică apicultura în pastoral, întreaga stupină fiind în staționar, putând fi vizitată oricând în minunata zonă de munte a Carpaților de Curbură, deci toate produsele sunt produse într-un mediu cât mai ferit de poluare și chimizare, dintr-o floră cât mai diversificată.

„Din această cauză și a altor factori, producția este una minimă de la an la an, dar foarte gustoasă, iar eu sunt mulțumit pentru că albinele au hrana lor, chiar dacă mie îmi dau doar câteva procente. Printre factori mai sunt și clima care este într-o continuă schimbare și, fiind zonă de munte, timpul și temperaturile nu țin întotdeauna cu noi. Pe lângă clima care duce la o evoluție precară, mai sunt bolile și dăunătorii, păduchele albinei, Varroa destructor, care pe timp ce trece devine imun la tratamente, dar și viespile care sunt într-un număr foarte mare pe timp de toamnă și pe care uneori nu le putem ține sub control departe de stupi, ducând la slăbirea familiilor și, în final, la dispariția acestora. Astfel mă confrunt uneori cu pierderi mai puțin sau mai mult însemnate de la an la an“, mai adaugă tânărul.

Apar depopulările din cauza vremurilor

În momentul de față albinele iernează cu hrana lor culeasă din natură în decursul anului trecut, fără niciun adaos de hrană din comerț, acesta fiind încă un motiv pentru care producția este și mai mică, dar din cauza iernilor din ultimul timp și a variațiilor de temperatură de care sunt păcălite uneori, ieșind la zbor și nemaiajungând înapoi la stupi, apar depopulările și în situația actuală uzarea albinei de iernat datorită îngrijirii puietului foarte timpuriu, specifică apicultorul.

„O familie de albine necesită o deosebită atenție și îngrijire, iar întreaga investiție am realizat-o pe parcursul anilor din fonduri proprii și cu ajutor din partea părinților. Totodată, din valoarea puținelor produse valorificate am investit în întreținerea și îngrijirea stupinei (rame, faguri, cutii etc.), mai puțin în dezvoltarea echipamentelor necesare pentru a ușura lucrul în stupină. Am încercat în urmă cu câțiva ani accesarea unui proiect, dar în ultimă fază dosarul a fost declarat neeligibil, iar de atunci m-am limitat doar la ceea ce pot investi în mica mea fermă din fonduri proprii. Cu toate că nu mă ocup de această meserie de foarte mult timp, o îndrăgesc ca și când m-aș ocupa de o viață.“

Omenirea ar mai supraviețui doar 4 ani dacă albinele ar dispărea

Se spune că omul cât trăiește învață, dar niciodată nu va putea învăța să facă ce face o albină.

„Deci, provocările ar fi să învățăm cât mai multe de la ele, să avem mai mare grijă de ele și să nu uităm că de aceste mici insecte depinde întreaga omenire, de polenizarea lor și de faptul că mai bine de 70% din ceea ce punem pe masă pentru alimentația noastră se datorează acestor ființe sfinte. Știți ce spunea Einstein, că omenirea ar mai supraviețui doar 4 ani dacă albinele ar dispărea. Gândiți-vă o clipă cum ar fi viața noastră fără albine, în acești 4 ani, pentru că nu vom putea trăi fără polenizarea la fructe, legume, alimentele cele mai importante“, atrage un semnal de alarmă apicultorul din județul Vrancea.

Albina trebuie să te simtă că te dedici ei

Ovidiu are speranța că 2023 va fi un an mai bun nu atât pentru el, cât pentru viitorul apiculturii și al albinelor, să viețuiască mai departe în condiții mai bune.

„Sper să le oferim o bază meliferă prin plantarea cât mai multor pomi și diverse flori, nu să ne gândim doar la câștig. Și știți cum se spune, nu anul trebuie să fie mai bun, ci noi, oamenii. Recomand apicultura tuturor celor care vor relaxare și celor care iubesc natura, în special tinerilor care sunt din ce în ce mai puțin atrași de această meserie. Nu o recomand în niciun caz celor care o consideră o afacere și se gândesc doar la profit. Nu va merge! Albina trebuie să te simtă că i te dedici, că îi dai toată atenția cuvenită, că atunci când umbli în stup nu vei umbla pe repede înainte și îi vei strivi suratele. Chiar dacă se întâmplă să mai omori câte una, celelalte trebuie să simtă că nu ai făcut-o intenționat, astfel nu vei fi nici atacat cu înțepături și albinele te vor iubi și îți vor dărui tot ce au mai dulce, mierea“, încheie Ovidiu Gheabă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Într-o lume tot mai industrializată, iată că în Țara Dornelor poți cumpăra primele produse montane atestate și certificate din Bucovina și asta pentru că în zonă încă se practică un mod tradițional de creștere a animalelor și inclusiv de procesare a materiei prime. Ne mândrim și noi cu astfel de producători locali care au înțeles importanța conservării stilului tradițional de a produce hrană atât pentru propria familie, cât și pentru localnici sau turiști care tânjesc după acea râvnită „mâncare cu gust“. Vă supunem atenției primul producător local din Țara Dornelor și din județul Suceava, Adrian Crucianu, care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „Produs montan“ pentru 5 produse. Putem afirma, fără să greșim, că produsele lactate „Călimani“ fac parte din categoria slow food, unde accentul cade pe calitate, nu pe cantitate, și pe procesul tradițional de prelucrare a laptelui, rezultând un produs local de excepție care folosește materie primă din ferma proprie.

„Îmi doresc să păstrăm statutul de fermă de familie“

Ferma familiei Crucianu, de la poalele Munților Călimani, este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune ferme de profil din regiune, o unitate ce corespunde normelor sanitar veterinare în vigoare. În exploatație există un efectiv de 40 de vaci din rasa Brună care au la dispoziție o pășune de 40 ha, proprietate personală, cu o floră spontană superioară.  Laptele obținut de la aceste animale este cel mai important produs obținut în fermă datorită compoziției chimice complexe și a valorii biologice. Businessul cu procesarea laptelui a început în urmă cu 10 ani.

„Suntem certificați cu produse montane, respectiv lactate obținute într-o secție de procesare situată în Neagra Șarului. Din anul 2005 părinții mei au făcut un proiect, au construit un grajd și au adus 20 de juninci gestante din Austria. După care eu am făcut un proiect prin programul „Instalarea tânărului fermier“, prin intermediul căruia am obținut 40.000 de euro. Banii i-am investit tot în fermă, dar am demarat și alte proiecte precum cel al unei pensiuni agroturistice, în comuna Panaci, unde le oferim turiștilor șansa de a găti și degusta produse din gospodăria proprie. Un alt proiect a vizat achiziționarea utilajelor agricole ca să ne ușurăm munca depusă la recoltarea fânului. Ideea de procesare a laptelui mi-a venit când am fost la un târg în Germania și am văzut o fermă cu o astfel de secție și un magazin de desfacere la poartă. Astfel am deschis și eu o mică secție la fermă, dar după doi ani găsit un spațiu mai mare pe care l-am renovat și am făcut o secție în care procesăm în jur de 2.000-2.500 litri de lapte/zi. Rasa Brună este mai rezistentă în condițiile noastre la munte, poate pășuna până la cca 1.500 de metri altitudine. Pe viitor îmi doresc să păstrăm statutul de fermă de familie“, spune crescătorul.

O gamă cu 12 produse, cinci atestate ca produs montan

Indiferent dacă vorbim despre brânzeturile maturate sau proaspete, producerea lor este o artă, iar drumul laptelui este lung şi de durată. Laptele muls în fermă şi pus în butoaie ajunge apoi în fabrica din satul Neagra Şarului. „Laptele pe care noi îl procesăm provine numai de la vacile hrănite pe pășunile alpine din zona Munților Călimani. Gustul și savoarea brânzeturilor sunt date de multitudinea de specii de plante, în marea lor majoritate plante medicinale, cu care sunt hrănite animalele. Produsele noastre sunt 100% naturale, iar în fluxul tehnologic nu folosim culturi lactice. Se folosește numai lapte de cea mai bună calitate și cheag. Avem în prezent 12 produse, dintre care cinci sunt atestate ca produs montan, respectiv șvaițărul, cașcavalul afumat și neafumat, precum și telemeaua. Mai producem brânză maturată de munte, iaurturi, iaurt de băut și iaurt de casă, unt, smântână și brânză de vaci“, adaugă Adrian Crucianu.

Cei care doresc să cumpere produsele obținute în ferma familiei Crucianu le pot găsi la magazinul DANY LILY situat în incinta pieței agroalimentare din Vatra Dornei, strada Republicii, sau direct de la producător, de la secția de procesare aflată în comuna Șaru Dornei.

casetă

Dragi vizitatori și localnici din Țara Dornelor, dacă v-am stârnit interesul pentru a descoperi aceste produse gastronomice care vă fac cunoștință cu tradiția și cultura locului vă anunțăm că oferta zonei este variată, aici întâlnindu-se și mici producători locali care oferă preparate din păstrăv, zacuscă de ciuperci, dulcețuri și siropuri din fructe de pădure. Noi, cu siguranță, nu ne vom opri aici! Vom continua să promovăm destinația de ecoturism Țara Dornelor și prin intermediul oamenilor care pun suflet, pricepere și răbdare în tot ce fac!

Beatrice Alexandra MODIGA

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

  • materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
  • în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

  • Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

  • Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
  • Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

În şedinţa Guvernului din 20 iulie 2016 a fost adoptată Hotărârea privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii facultativă de calitate "produs montan".

Prin prezentul act normativ se implementează prevederile Regulamentului (UE) nr. 665/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a menţiunii facultativă de calitate "produs montan".

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi desemnat ca autoritate competentă responsabilă cu verificarea conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii facultative de calitate "produs montan”, gestionarea Registrului Naţional al Produselor Montane, precum şi cu verificarea respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a menţiunii facultativă de calitate „produs montan”.

Totodată, se stabileşte cadrul legal pentru reglementarea procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini, de acordare a dreptului de utilizare a menţiunii facultative de calitate „produs montan” și de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii economici care au obţinut dreptul de utilizare a menţiunii facultativă de calitate „produs montan”.  

                       INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Adoptarea Hotărârii de Guvern referitoare la produsul montan este prima etapă în ceea ce priveşte implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativă de calitate produs montan. În continuarea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană se va emite un ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale referitor la reglementarea procedurii de verificare a conformităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini, de acordare a dreptului de utilizare a menţiunii facultativă de calitate „produs montan”și de verificare a respectării legislaţiei europene şi naţionale de către operatorii care doresc să beneficieze de aceste avantaje. Ordinul de ministru subsecvent acestei hotărâri de guvern va trebui să aducă clarificări pentru a nu permite inducerea în eroare a consumatorului, se dorește o clarificare a condițiilor de utilizare a mențiunii de „produs montan” şi pe cât este posibil aplicarea unei proceduri simplificate cât mai uşor de accesat fără mari implicaţii birocratice.

Astfel, producția de lapte și ouă trebuie realizată în zona montană, iar pentru produsele obținute din carne, acesta trebuie să provină de la animale crescute în zonă montană cel puțin două treimi din viață. În cazul produselor realizate din animale transhumate, acestea trebuie să petreacă cel puțin un sfert din viață pe pășuni din zone montane. La producția vegetală se poate aplica mențiunea „produs montan” doar dacă acestea sunt cultivate în zonă montană, iar dacă se utilizează zahăr din afara zonei montane acesta nu trebuie să dețină o pondere mai mare de 50% din greutatea ingredientului.

România are aprobată la Comisia Europeană baza de date ce specifică zona montană (prin AM-PNDR) conform Ordinului nr. 355/2007 privind aprobarea criteriilor de încadrare, delimitării şi listei unităţilor administrativ-teritoriale din zona montană defavorizată şi a prevederilor pct. 8.2.10.3.1.2. al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti