În ultimii 30 de ani, suprafața cultivată cu porumb boabe a crescut cu 8,58%, de la 2.466.735 ha (26,23% din suprafața agricolă totală), în 1990, la 2.678.504 (30,65% din suprafața agricolă a țării), în 2019. În trei decenii, suprafața rezervată culturii nu a scăzut niciodată sub 2 milioane de hectare. În schimb, în 10 ani (1992, 1992, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2004), suprafața a fost mai mare de 3 milioane de hectare, recordul absolut fiind înregistrat în 1992, când s-au cultivat 3,3 mil. ha cu porumb boabe.

Suprafețe cultivate în 2019

În 2019, ultimul de la care avem date statistice certe, cele mai mari suprafețe cu porumb s-au înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (534.443 ha), urmată de Sud-Est (502.721 ha).

evolutia recoltelor porumb tabel 1

Pe județe, cele mai întinse suprafețe cu porumb s-au regăsit în Arad (198.249 ha), Timiș (165.643 ha), Călărași (127.300 ha), Brăila (125.418 ha), Ialomița (112.242 ha), Botoșani (108.669 ha), Buzău (106.283 ha) și Tulcea (101.749 ha).

Producții totale comparative

Ca producție totală, în 1990 România a recoltat 6.809.604 tone de porumb, iar în 2019, an cu mare favorabilitate, s-au obținut 17.432.223 tone, adică de 2,56 de ori mai mult în comparație cu recolta din urmă cu trei decenii. În această perioadă, cea mai slabă producție de porumb a fost consemnată în anul 2007 (3.853.918 tone), urmat de anul 2000 (4.897.603 tone) și 2012 (5.953.352 tone). Recordul de producție s-a înregistrat în anul 2018, când fermierii români au recoltat un total 18.663.939 tone, iar 2019 este următorul, ca record, în 30 de ani. Anul 1997 este primul din agricultura privată în care se depășește pragul de 10 milioane de tone, iar în trei decenii, doar în 10 ani (1997,1999, 2005, 2011, 2013, 2014, 2016, 2017, 2018 și 2019), s-a trecut peste această limită.

În 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari recolte s-au înregistrat în Sud-Muntenia (3.579.476 tone) și Vest (3.337.845 tone).

evolutia recoltelor porumb tabel 2

Județele cu cele mai mai mari producții totale de porumb boabe sunt Timiș (1.726.089 tone) și Arad (1.410.102 tone). Observați: de data aceasta nu Arad, care a avut cea mai mare suprafață semănată, a obținut și cea mai mare recoltă. Dintre județele care au avut mai mult de 100.000 de hectare cu porumb, doar patru au obținut mai mult de 700.000 de tone: Călărași (999.394 tone), Brăila (954648 tone), Ialomița (835.269 tone) și Buzău (783.942 tone).

Producții medii record în Timiș

Cât privește producția la unitatea de suprafață, nu are nicio relevanță să facem comparație între anii 1990 și 2019. E diferență de tehnologie, utilaje, inputuri, interesul fermierului. Amintim cele două cifre din interes pur statistic: 1990 - 2.756 kg/ha; 2019 - 6.502 kg/ha. Dar întotdeauna agricultura românească a rămas tributară irigațiilor. Sau, să spunem invers, este dependentă de condițiile climatice. Astfel, cele mai mari producții au fot realizate în cei mai favorabili ani din punct de vedere climatic, respectiv, 2018 - 7.644 kg/ha, 2019 - 6.502 kg/ha și 2017 - 5.959 kg/ha. Peste 4.000 kg la unitatea de suprafață au mai fost obținute în anii 1991 - 4.072 kg/ha, 1997 - 4.171 kg/ha, 2004 - 4.441 kg/ha, 2010 - 4.309 kg/ha, 2011 - 4.525 kg/ha, 2013-4.488 kg/ha și 2014 - 4.770 kg/ha.

Recordul negativ s-a consemnat în anul 2007, când fermierii au recoltat o medie de 1.526 kg de porumb la hectar, urmat de anul 2000, cu 1.603 kg/ha. Pentru anul 2019, pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari medii la hectar provind din zona de Vest.

evolutia recoltelor porumb tabel 3

În 2019, recordul absolut este deținut de fermierii din Timiș, care au obținut o medie de 10.420 kg boabe/ha, deși terenurile lor nu se găsesc în prima zonă de favorabilitate a acestei culturi. Restul județelor se află la distanță mare: Neamț – 7.876 kg/ha, Călărași – 7.851 kg/ha, Brăila – 7.612 kg/ha, Teleorman – 7.549 kg/ha, Bihor – 7.519 kg/ha, Ialomița – 7.442 kg/ha, Buzău – 7.376 kg/ha, Satu Mare – 7.271 kg/ha și Arad – 7.113 kg/ha. Interesant este că găsim în această ierarhie județul Neamț, pe poziția a doua, după Timiș, ca performanță, deși zona nu are terenuri nici pe departe la fel de bune precum cele din câmpiile din sudul țării.

Date comparative între județe

Să încercăm însă și o altfel de analiză. Mai exact, să facem o comparație între mediile la hectar obținute de județele care cultivă cea mai mare suprafață de porumb, în anii cu cea mai slabă medie națională la unitatea de suprafață, repectiv, în anii cu cele mai mari producții din ultimii 30 de ani. Nu știm dacă ar rezulta de aici date care să scoată în evidență lucruri care țin de performanța fermierilor. Posibil că nu. Așadar, luăm ca etalon județele Arad, Timiș, Călărași, Brăila, Ialomița, Botoșani, Buzău, Tulcea, alături de care mai introducem Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Constanța, toate din primele trei zone de favorabilitate.

evolutia recoltelor porumb tabel 4

Remarcați că, în toți acești ani, cele mai constante recolte provin tot din vestul țării, acolo unde regimul precipitațiilor este superior sudului și sud-estului țării, dar și din Brăila, care pesemne beneficiază de cele mai mari suprafețe irigate. Remarcabilă este prezența județului Botoșani în acest top al constanței producției, nordul Moldovei neavând nici cele mai bune soluri și nici precipitații suficiente. Județele din clasele I și II de fertilitate (sudul țării) este clar că depind în mare măsură de ploaie: când au precipitații, fermierii fac performanță; altfel, degeaba există cernoziomul Bărăganului din Ialomița și Călărași, județele cu cel mai fertil pământ, deoarece sunt zone care rămân, cum se zice, la mâna lui Dumnezeu.

Maria BOGDAN

 

Asociația Producătorilor de Porumb din România – APPR a organizat forumul De la fermieri pentru fermieri în cadrul căreia au fost validate încă o dată rezultatele excepționale pe care le oferă hibrizii Pioneer®, iar unul dintre câștigătorii concursului Porumbul de Aur a fost declarat fermierul campion Biță Racman.

Biță Racman este unul dintre cei mai importanți fermieri din județul Giurgiu și declară faptul că: “Porumbul este singura cultură de care a prins drag”. Semănă de mai mulți ani hibrizi Pioneer®, iar 2019 a fost anul în care s-a înscris în competiția Porumbul de Aur cu hibridul P0937. A obținut producția de 17.460 kg/ha și a primit astfel trofeul Porumbul de Aur la secțiunea neirigat.

“Terenul se află în luncă, a fost arat la peste 35 cm imediat după ce am recoltat rapița, după care, în toamnă, l-am pregătit cu discul. În primăvară am încorporat fosforul cu combinatorul. Am semănat hibridul P0937 – 80.000 plante/ha și am aplicat în jur de 200 kg/ha de azotat de amoniu. Semăn cât pot de repede, pentru a avea umiditate în sol și astfel să nu fie nici foarte cald în perioada de înflorit, în acest caz am semănat în data de 20 martie. De obicei semăn la adâncimea de peste 7 cm, pentru că atunci când vine căldura, se observă faptul că cel însămânțat la suprafață se luptă cu seceta, iar frunzele sunt răsucite. Am erbicidat după semănat și o dată în vegetație. Am mai fertilizat de două cu uree NG în vegetație. În momentul în care a început să apară Tanymecus am aplicat un insecticid și nu am avut pierderi de densitate. În zona noastră dacă plouă în luna mai, porumbul se face frumos. Anul trecut am avut 137 l/mp și în iunie 200 l/mp. A fost o producție bună”,  a declarat Biță Racman.

“Suntem bucuroși pentru domnul Racman, pentru că este un fermier de top, care are încredere în genetica Pioneer® iar rezultatele pe care le obține confirmă ceea ce noi știm deja: hibrizii Pioneer® oferă producții stabile și de calitate, mai ales atunci când fermierii aplică tehnologia coresponzătoare. Îl felicităm pe domnul Racman și vrem să îl asigurăm, ca pe toți fermierii din România de altfel, că vom pune pe piață produse care să le confirme așteptările și să le ofere producții mai mult decât mulțumitoare”, a precizat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience.

Una din distinctiile acordate de APPR la Congresul din 6 februarie, a fost decernata de Valeriu Tabara- Presedinte ASAS,  celui mai mare producator de porumb din Romania, Agricost SA pentru “Cea mai mare productie de porumb obtinuta in Romania 2019”

“Felicitari Agricost, pentru ca dincolo de ceea ce inseamna un model de exploatatie agricola, sunteti si un sistem economic”- a precizat Domnul Valeriu Tabara.

Agricost a obtinut acest premiu cu hibridul Pioneer® P1535, cu o productie de 22 t/ha.

Premiul a fost ridicat de catre directorul tehnic adjunct al Agricost - domnul Ionuţ Mortu: “Ne onoreaza acest premiu, este rodul muncii unei echipe mari, condusa pana la sfarsitul anului 2019 de domnul Buzdugan. La Agricost, in Insula Mare a Brailei, lucrurile frumoase continua, astfel ca vom continua traditia. In prezent, Agricost este condusa de un mare agronom, domnul Mihai Solomei - noul director general, ceea ce ne bucura enorm”

În județul Brăila, hibrizii Pioneer® au performat în acest an atât în irigat, cât și în neirigat. Mai mult decât atât, mulți fermieri au semănat hibrizi tratați cu LumiGEN™, lucru care le-a dat încă un motiv de încredere în tot ceea ce înseamnă genetica performantă, care se transformă ulterior producții de calitate.

Iulian Văsii – administratorul fermei SC Isavlan Agro SRL în cadrul căreia se lucrează 300 ha,  este unul dintre fermierii care au obținut rezultate foarte bune în ultimii ani cu hibrizii Pioneer®, iar în acest an, hibridul P0937 i-a oferit 15.000 kg/ha în irigat. “În acest an am avut 220 ha porumb, dintre care 80% hibrizi Pioneer® -  P9911 tratat cu LumiGEN™ și P0937. Precipitațiile în cultura de porumb au fost de cca 180 mm/mp, însă la hibridul P0937 am mai intervenit cu două tranșe cu sistem linear de irigat a câte 15 mm/mp. Am fertilizat cultura cu 120 kg/ha de uree, pe care am încorporat-o în sol cu discul la finalul lunii februarie. Apoi, la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație 220 kg/ha de azot, în două faze – prima în 6-7 frunze, am aplicat cu mașina de îngrășământ, iar în a doua faza am aplicat cu un prășitor. Consider că, una dintre principalele verigi tehnologice în cultura porumbului este combaterea buruienilor, așa că am aplicat Principal® Plus pentru a combate buruienile cu frunză lată și frunză îngustă. Anul viitor preconizez că voi folosi doar hibrizii Pioneer®, pentru că mi-au oferit o foarte bună stabilitate și rentabilitate. Cred că vor fi 250 ha cu porumb, pentru că îmi doresc ca în final să am o medie pe fermă, în irigat și neirigat, de 13.500 kg/ha. Am avut în cultură și hibridul P9911 tratat cu LumiGEN, care a răsărit foarte bine, și pot spune că au o înrădăcinare foarte bună și nu-i dă șansa dăunătorului Tanymecus să distrugă cultura. Cu acest hibrid, în condiții de neirigat, am obținut 12.000 – 12.500 kg/ha”, a precizat fermierul campion.

vasii iulian

Ștefan Stoean din localitatea Urelasca a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.800 kg/ha. Acesta lucrează 600 ha în familie, dintre care, 200 ha au fost semănate în acest an cu porumb. “Terenul a fost arat la 30-35 cm și am discuit în toamnă, după care în primăvară am erbicidat, am pregătit patul germinativ și am aplicat îngrășământ NPK 20.20.0 – 250 kg/ha. Am semănat începând cu finalul lunii martie, densitatea în jur de 76.000 b.g/ha și am fertilizat cu azotat de amoniu, prima transă la semănat, iar a doua în stadiul de 6-8 frunze, total în jur de 250 kg/ha. Am aplicat mai multe erbicide, pentru că a debutat anul cu secetă și atunci au apărut buruienile, cred că în total au fost 3-4 treceri cu erbicide, dar a depins de solă. Cultura  a mai primit un insecticid la răsărire și un îngrășământ foliar – 4 l/ha în stadiul de 6-8 frunze. Sunt mulțumit de acest hibrid, îl voi semăna și anul viitor și cred că voi încerca și poate și alți hibrizi noi”, a punctat agricultorul.

stoean stefan

Ion Mircea din localitatea Victoria a semănat în acest an pentru prima oară hibridul P9415 și a obținut 11.700 kg/ha în irigat. “În acest an, planta premergătoare a fost tot porumbul, așa că în toamnă am fertilizat cu 220 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și apoi am arat. În primăvară am fertilizat cu sulfat - 140 kg/ha și azotat - 140 kg, terenul a fost pregătit cum combinatorul, iar în finalul celei de a doua săptămâni din luna aprilie am semănat. Cultura a primit și irigații în două tranșe și două erbicide în treceri separate, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat în prima săptămână din septembrie, iar anul viitor voi semăna 75 ha cu porumb și voi alege hibrizii P9987 și P9415”, a declarat fermierul campion.

mircea ion

Recolta de porumb boabe din acest an, de 8,47 de milioane de tone, s-a diminuat ușor față de 2015, cu doar 5,6%, în pofida secetei înregistrate în vară, dar a scăzut cu aproape 25% în raport cu producția record din 2014 de 11,3 milioane de tone, potrivit datelor operative ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de la 15 noiembrie 2016.

Pentru 2015 a fost raportată o producție totală de porumb de 8,98 milioane de tone.

Specialiștii MADR estimează că datele privind recolta de porumb, floarea soarelui, soia, sfeclă și cartofi mai pot suferi modificări până la finele anului deoarece lucrările de recoltare nu au fost finalizate în totalitate.

Producția medie obținută în acest an la porumb boabe de pe 2,17 milioane de hectare recoltate până la 15 noiembrie se ridică la 3,9 tone, în creștere față de randamentul de 3,4 tone realizat anul trecut de pe 2,6 milioane hectare.

Necesarul intern al României de porumb boabe se ridică la 4,5 milioane de tone, ceea ce oferă posibilități semnificative de export. Numai în primele 7 luni din acest an a fost exportată în țările intra și extracomunitare o cantitate de 1,363 milioane de tone de porumb.

În ceea ce privește recolta de semințe de floarea soarelui, datele operative ale ministerului indică o producție de 1,88 milioane tone pentru 2016 cu o medie de aproape 1,9 tone, în creștere față de anul trecut când producția a fost de 1,78 milioane de tone. Suprafața recoltată "a sărit" ușor de un milion de hectare în acest an. În 2015, producția medie a fost 1,76 tone la hectar, iar suprafața recoltată s-a ridicat tot la un milion de hectare.

Și în cazul acestei producții, România va avea o disponibilitate de export în condițiile în care necesarul de consum totalizează doar 750.000 de tone.

Pe de altă parte, producția de grâu și secară a României a crescut în acest an cu 6% față de 2015, până la 8,484 milioane de tone, înregistrându-se o medie de peste 4 tone la hectar de pe 2,077 milioane hectare. Anul trecut, România a recoltat 7,98 milioane de tone de grâu, cu un randament de 3,77 tone la hectar, de pe o suprafață totală de 2,11 milioane hectare.

Depășirea pragului de patru tone de grâu la hectar a fost o premieră pentru România ultimilor 10 ani, în condițiile în care cele mai mari producții medii au fost obținute în 2015 — 3,84 tone la hectar, în 2011 — 3,68 tone la hectar, în 2014 — 3,58 tone la hectar și în 2008 — 3,40 tone la hectar.

La rapița pentru ulei s-a obținut o recoltă de 1,267 milioane de tone, față de numai 919.473 tone anul trecut, însă de pe o suprafață cu aproape 90.000 de hectare mai mare decât în 2015, respectiv 455.494 hectare.

În acest context, și producția obținută la rapiță în 2016 este de departe cea mai bună din ultimii 10 ani, cu o medie de aproape 2,8 tone/ha. În 2015, s-au recoltat 367.885 hectare cu rapiță, cu un randament de aproape 2,5 tone/ha.

Potrivit datelor MADR, producția de orzoaică de toamnă și de primăvară totalizează 621.085 tone în 2016, față de 551.203 tone anul trecut, iar cea de ovăz 337.965 tone, în scădere ușoară față de 344.223 tone anul trecut.

Sursa: Agerpres

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti