În premieră pentru industria agribusiness din România, Agricover transformă conferințele tradiționale în emisiuni de televiziune!

Joi, 11 martie, ora 11:00, vă invităm să urmăriți pe canalele online și social media Agricover, cea de-a șaptea ediție a Conferinței Cartoful. Organizată de AGRICOVER cu sprijinul Federației Naționale Cartoful (FNCR) și al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), conferința se bucură de prezența celor mai importante companii producătoare de tehnologii agricole la nivel global: SUMMIT AGRO, INTERMAG, CORTEVA și BAYER.

Moderată de Bogdan MIU,  conferința reunește cultivatori performați de cartof din România, experți și specialiști din domeniul culturii cartofului și producători de tehnologii agricole, în încercarea de a analiza obiectiv piața cartofului la nivel național și european, unde suntem și încotro ne îndreptăm.

Federația Cartoful face auzită vocea cultivatorilor de cartofi în România și se implică susținut tocmai pentru a nu lăsa cartoful românesc să dispară. Prezenți la conferință, Ion MOROIANU, Directorul Executiv al Federației Cartoful, împreună cu Cleonic SUCACIU, liderul grupului de producători de cartof “Țara Făgărașului” și Vicepreședinte FNCR, prezintă situația producție pentru anul 2020, care la nivel național rămâne sub 40% din nevoia reală și propun politici viabile pentru ca industria cartofului să fie cu adevărat performantă în anii următori.

Conform datelor APIA, în România, în ultimii ani, suprafața cultivată cu cartof s-a înjumătățit, de la 54.000 de hectare în 2013, la 28.000 de hectare în 2020.

Pe lângă inovațiile tehnologice pentru sectorul pomicol, conferința îi prezintă prin intermediul reportajelor realizate pe specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Brașov (INCDCSZ), cât  și pe Dl. József Szőcs, administrator al societății SC BIOPLANT SRL.

Adrian Nechita OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este prezent în emisiune și transmite un mesaj pentru toți cei care activează în industria cartofului.

Cele mai importante companii producătoare de tehnologii din agribusiness, SummitAgro, Intermag, Corteva și Bayer prezintă soluții tehnologice eficiente pentru scăderea costurilor de producție și vorbesc despre cele mai noi și performante tratamente pentru culturile de cartof.

În contextul pandemiei pe care o traversam și care ne limitează interacțiunile, Grupul Agricover își propune să susțină afacerile cultivatorilor de cartofi din România, pentru un an agricol profitabil!

Urmăriți mâine, 11 martie, de la ora 11:00, cea de-a șaptea ediție a CONFERINȚEI CARTOFUL - pe canalele Agricover (Facebook, YouTube și website)

Producţia bună de anul trecut, dar mai ales importurile de cartofi la preţuri de dumping în contextul embargoului rusesc au adus producătorii români la sapă de lemn. Aceştia se plâng că vând cartofii cu preţuri pornind de la 35 de bani pe kilogram (plus TVA), cu mult sub costurile de producţie, în condiţiile în care piaţa românească este invadată de cartofi de calitatea a doua din Vest, achiziţionaţi cu 15-20 de euro pe tonă.

În timp ce anul trecut cartofii se vindeau în luna ianuarie la un preţ de 80-90 de bani pe kilogram, plus TVA, acum preţul este de doar 35 de bani pe kilogram, plus TVA, afirmă Romulus Oprea, un producător de cartofi din Covasna, care este şi vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România. 

Acesta susţine că de vină nu este doar faptul că s-a redus consumul intern, ci şi preţurile ridicol de mici cu care sunt achiziţionaţi din ţările vestice cartofii de calitatea a doua care au invadat pieţele din România.

„În Europa preţul este de 80 -100 de euro tona, un preţ rezonabil, numai că la noi se aduc cartofii de calitatea a doua, care nu se cumpără acolo. Europenii îi vând cu 15-20 de euro pe tonă, pentru că sunt cartofi pentru industrializare. În Vest nu se consumă cartofi mai mari de 80 mm diametru – în Germania, de exemplu, se cumpără la 65 mm diametru –, pe când la noi lumea se uită în general să fie cât mai mari“, a precizat Oprea.

Importurile de cartofi vin din ţări precum Germania, Polonia, Austria, Franţa sau Belgia. Deşi 2014 a fost un an normal pentru producătorii locali din punctul de vedere al producţiei, în prezent s-a ajuns ca în toate pieţele ţărăneşti să se vândă cartofi din Franţa şi Olanda, prezentaţi ca fiind autohtoni. Faţă de cartofii româneşti care au încolţit, cei din străinătate nu doar că sunt mai mari, ci arată şi bine pentru că sunt trataţi cu substanţe, motiv pentru care se vând mai bine, adaugă Oprea.

Şi în Covasna situaţia este asemănătoare. Din cauza recoltei mari din 2014, dar şi a embargoului impus de Rusia care a determinat producătorii din Polonia sau Belgia să intre pe piaţa românească, preţul cartofului se situează la un nivel foarte scăzut, de 40-45 de bani pe kilogram, a declarat pentru AGERPRES direc­torul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita, Torok Jeno.

„La cartof suntem pe muchie de cuţit, preţul nu urcă de 40-45 bani pe kilogram(...) Şi dacă nu a urcat în decembrie, înainte de Sărbători, acum urmează o perioadă fără vânzare bună şi există pericolul ca producătorii să intre în panică pentru că vine primăvara şi asta poate să prăbuşească şi mai rău preţul“, a afirmat Torok Jeno, care adaugă că în aceste condiţii producătorii de cartofi nu vor scoate niciun profit în urma recoltei de anul trecut, iar mulţi vor ieşi în pierdere.

La rândul lui, Dumitru Dumitrean, un producător de cartofi din localitatea Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa, care în general vinde cartofii în piaţa en-gros Pucheni, situată la capătul cartierului bucureştean Rahova, spune că în luna ianuarie aici erau doar cartofi din import care se vindeau cu 50 de bani pe kilogram.

„Cartofii sunt în general din străinătate, pentru că ai noştri nu se caută. Tot timpul este preţul aşa de jos deoarece îl fac marii jucători. Cartofii sunt aduşi din Germania şi Polonia la preţuri mai mici pentru că sunt mari şi acolo nu se caută“, a mai adăugat Dumitrean.

În ceea ce îl priveşte, 2014 a fost un an prost, pentru că a pierdut foarte mulţi bani. În vară, de exemplu, la recoltare a vândut cartofii chiar şi cu 20-25 de bani kilogramul, pentru că nu are capacităţi mari de depozitare. În această perioadă nici nu a ieşit la piaţă, pentru că preţul este foarte mic, preferă să ţină cartofii în depozite mici şi în pivniţă, în aşteptarea unui preţ mai bun. Pentru că nu poate să trăiască de pe urma celor 5 ha de cartofi pe care le cultivă, Dumitrean a fost nevoit să-şi ia serviciu în Bucureşti ca să-şi poată asigura banii pentru traiul de zi cu zi.

Suprafeţe tot mai mici

Romulus Oprea spune că, în ultimii ani, suprafeţele cultivate cu cartofi s-au redus semnificativ, interesul pentru această cultură fiind în scădere din cauza veniturilor mici, majoritatea producătorilor înregistrând pierderi. Dacă la APIA sunt înregistrate 45.000 de ha de cartofi, datele oficiale de la Ministerul Agriculturii arată că România dispune de 250.000 ha - 275.000 ha, o suprafaţă cu care Romulus Oprea nu este de acord, deoarece i se pare prea mare faţă de datele de la APIA.

În ceea ce priveşte costurile de producţie, Oprea afirmă că preţul de cost pentru un kilogram de cartofi este de 52-58 de bani, plus TVA.

Pe de altă parte, Dumitru Dumitrean spune că, pentru a-şi acoperi costurile, ar trebui să obţină în jur de 80 de bani pe kilogramul de cartofi. Nu de alta, dar are cheltuieli de aproximativ 10.000 de lei la hectar, la o producţie de 20 de tone la aceeaşi suprafaţă. Din această sumă, 4.000 de lei costă numai sămânţa şi gunoiul de grajd, la care se adaugă tratamentele şi lucrările agricole.

„2014 a fost un an foarte prost, am pierdut foarte mulţi bani şi, dacă nu aveam a doua cultură, varza, nu merita să cultiv cartofi“, mărturiseşte Dumitrean, care cultivă în fiecare an mai multe hectare cu cartofi.

Ioana Guţe

Dacă la grâu şi secară prognozele sunt bune, culturile de cartof din Suceava, unde nu s-au aplicat tehnologiile şi tratamentele corespunzătoare, sunt sub ameninţarea manei şi putregaiului.

Suprafaţa totală cultivată cu cartofi în judeţul Suceava este de 21.000 de hectare. În condiţiile din acest an, cu multe precipitaţii, tuberculii sunt bine dezvoltaţi, având deja dimensiuni mai mari decât în mod obişnuit, o parte dintre culturi fiind însă sub ameninţarea a două boli periculoase, respectiv putregaiul şi mana.

„După ploile prelungite, a părut soarele puternic, favorizând apariţia manei. Probleme sunt doar la micii cultivatori şi în gospodării. Marii cultivatori de cartofi au făcut tratamentele necesare, iar culturile arată foarte bine. Lujerii sunt încă verzi, cartofii se dezvoltă în continuare, până când demarează recoltarea. Este foarte importantă maturizarea din această perioadă“, ne-a spus Constantin Acostoaie.

Fermierii care nu au aplicat la timp tratamentele obligatorii se confruntă cu atacul putregaiului, o boală destul de periculoasă, pentru că poate afecta tuberculii în proporţii însemnate. Culturile depreciate de putregai îi vor afecta pe micii producători, care, de regulă, îşi asigură sămânţa pentru anul viitor din recolta proprie. Marii cultivatori nu vor avea de suferit din acest punct de vedere, întrucât ei îşi înfiinţează loturi semincere sau se aprovizionează de la producători sau furnizori autorizaţi. Specialiştii Direcţiei Agricole Suceava nu au făcut o estimare o producţiei medii la hectar, dar spun că sunt premise pentru o recoltă bună din punct de vedere cantitativ.

Silviu BUCULEI

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti