Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Euforia precipitațiilor...și totuși, să nu fim luați prin surprindere!

Precipitațiile căzute în ultima perioadă alternează volumetric de la o podgorie la alta și chiar de la un trup viticol la altul, înregistrându-se valori de: 1-8 mm în Miniș, 4-6 mm în Odobești, 7-12 mm în Panciu, 37-46 mm în Huși, 27-38 mm în Iași, 20 mm în Cotnari, 16 mm în Sâmburești, 30 mm în Drăgășani, 11-23 mm în Jidvei, 21 mm în Mediaș, 23 mm în Oprișor, 5-20 mm în Dobrogea, precipitații înregistrate până astăzi, 4 mai 2020.

Deja putem spune că am trecut în etapa ”validării regulii de 30” pentru infecțiile primare ale manei la vița de vie, având îndepliniți cei trei factori: 10 mm de precipitații, minimum 10 cm dimensiunea lăstarului și peste 10°C - temperatura aerului dimineața.

Studiind prognozele meteo pentru următoarele zile, în care vom avea temperaturi între 10 și 25°C, am calculat perioada de incubație și rezultă variații între 7-14 zile (în funcție de temperatura înregistrată în podgorii). Din acest motiv, tragem un semnal de alarmă pentru focusarea noastră în monitorizarea temeinică a plantațiilor, în depistarea simptomelor de pe aparatul vegetativ. Simptomele manei pe frunză se recunosc prin: evidențierea pe partea superioară a unor pete de decolorare nedelimitate distinct, având aspect uleios și o mai mare transparență decât restul frunzei; ”pete undelemnii” sau uneori deformări în interiorul frunzei, ”urme de degete”.

După perioada de incubație, mai sus relatată, în dreptul petelor pe partea inferioară a frunzei apare un puf albicios, catifelat, format din conidioforii cu conidiile ciupercii. Când condițiile sunt deosebit de prielnice, fructificațiile ciupercii pot apărea fără să mai fie precedate de pata undelemnie, astfel încât putem regăsi sporulații direct pe ciorchine.

sporulatii ciorchine

Prin urmare, recomandăm aplicarea preventivă a produselor pentru combaterea manei.

Mai jos, regăsiți schema de tratamente corespunzătoare fiecărei perioade de vegetație (BBCH) în care vă propunem și produse pentru combaterea făinării (Uncinula necator), dar și a moliei strugurilor (Lobesia botrana).

 

Fenofaza de crestere

Agentul patogen

Substanta activa

Denumire produs

Doza recomandata

T1

BBCH 12-13

A doua/treia frunzulita vizibila

Fainare

350 g/l meptildinocap

Karathane™ Gold 350 EC

0,5 l/ha

T2

 

BBCH 53

Inflorescentele sau dezvoltat dar butonii floriferi sunt inca compacti

Mana

Fainare

Molie G1

 

mancozeb 80%

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane™ M-45

Karathane™ Gold 350 EC

Laser™ 240 SC

2,0 kg/Ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

T3

BBCH 60

Prima floare infloreste iar capisoanele primei flori se desprind de pe receptacul

Mana

 

Fainare

oxathiapiprolin 10%+folpet

20% proquinazid

Zorvec™ Zelavin® Bria

 

Talendo®

0,2l/ha+1,25 kg/ha

0,225 l/ha

 

T4

BBCH 69

Sfarsitul infloritului, toate florile au capisoanele/corola cazute si se observa cele 5 stamine libere

Mana

 

Fainare

oxathiapiprolin 10%+folpet

240g/l myclobutanil

350 g/l meptildinocap

Zorvec™ Zelavin® Bria

 

Systhane™ Forte si

 

Karathane™ Gold 350 EC

0,2 l/ha+1,25 kg/ha

0,2 l/ha

0,5 l/ha

 

T5

BBCH 73

Dezvoltarea boabelor, boabele se evidentiaza bine in cadrul ciorchinelui

Mana

Fainare

Molie G2

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

20% proquinazid

240 g/l spinosad

Equation® Pro

Talendo®

Laser™ 240 SC

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

0,2 l/h

 

T6

BBCH 77

Compactarea ciorchinelui, boabele si-au marit dimensiunea/70% din marimea finala si incep sa se atinga intre ele

Mana

 

Fainare

4,8% cimoxanil + 48% folpet

 

240g/l miclobutanil

Curzate® F

 

 

Systhane™ Forte

2,5 l/ha

0,2 l/ha

 

T7

BBCH 81

Inceputul coacerii boabelor- la soiurile cu pielita colorata, acestea incep sa-si schimbe culoarea iar compactarea boabelor creste

Mana

 

Fainare

30% cimoxanil + 22.5% famoxadon

 

20% proquinazid

Eqation® Pro

 

 

Talendo®

0,4 kg/ha

0,225 l/ha

 

T8

BBCH 85

Struguri in parga, la soiurile albe boabele devin translucide, iar la cele cu pielita colorata - boabele s-au colorat in totalitate. Boabele sunt moi la atingere

Mana

Fainare

Molie G3

75% mancozeb

350 g/l meptildinocap

240 g/l spinosad

Dithane Neotec 75 WG

 

Karathane™ Gold 350 EC

 

Laser™ 240 SC

2 kg/ha

0,5 l/ha

0,2 l/ha

Articol redactat de echipa dedicată culturilor speciale – Corteva Agriscience
(Alfred Stefan, Alexandru Staicu, George Andron, Arpad Jakab)

În județul Suceava - cartoful şi grâul, afectate de precipitaţii, producţii foarte bune la porumb

Campania de recoltări de vară s-a încheiat în judeţul Suceava, însă ploile abundente au afectat o parte din producţie. Chiar dacă recoltatul a început cu două săptămâni mai devreme, ploile căzute fără întrerupere în ultima decadă a lunii iulie şi la începutul lunii august au făcut imposibilă intrarea utilajelor la treierat. La grâu, triticale şi secară, cantităţile obţinute pe hectar de către fermieri sunt la nivelul mediilor din anul 2017, reduceri ale producţiei fiind consemnate, în mod deosebit, la mazăre, orzoaica de primăvară, ovăz şi la rapiţă, cauza fiind ploile căzute perioade îndelungate. La grâu media a fost de 4.000 kg la hectar, iar la triticale de 4.125 kg/ha. În ceea ce priveşte calitatea, precipitaţiile prelungite şi bogate s-au reflectat asupra masei hectolitrice şi, respectiv, asupra caracteristicii de panificaţie a grâului „Nu putem spune că întreaga cantitate de grâu este panificabilă, de pe majoritatea suprafeţelor grâul fiind recoltat după ploi, în luna august, şi nu este corespunzător din punct de vedere calitativ la toţi fermierii. Suceava are asigurat necesarul de grâu pentru pâine şi produse de panificaţie, dar nu mai există excedentul din anii anteriori“, a precizat Haralampie Duţu (foto), directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DJA). Preţul de valorificare a grâului este, deocamdată, de 0,65 lei/kg, mai mare decât cel din anul 2017, când a fost de 0,5 lei/kg.

Mana, putregaiul şi gândacului de Colorado au afectat culturile de cartof

Campania de recoltare a cartofului de toamnă este în plină desfăşurare în judeţul Suceava, însă are loc sub auspicii mai puţin favorabile. După atacul manei, putregaiului şi gândacului de Colorado, producţia din 2017, de 20.000 kg la hectar, nu va mai putea fi atinsă, iar sămânţa pentru anul viitor nu va mai fi asigurată în mare parte din producţia proprie. Precipitaţiile au determinat apariţia prematură a bolilor, împiedicând, în egală măsură, şi aplicarea eficientă a tratamentelor împotriva dăunătorilor. Ca necazul să fie complet, ca urmare a ploilor torenţiale pământul este tasat, ceea ce face ca scosul cartofilor să fie foarte dificil.

„Cartoful era principala cultură a judeţului, Suceava fiind printre primii producători ai ţării. În ultimii ani, cartoful a pierdut ca suprafaţă cultivată în judeţ, iar în acest an condiţiile meteorologice au afectat recolta prin instalarea timpurie a manei şi putregaiului care au pătruns la tuberculi, mulţi dintre fermieri putând să rămână fără sămânţa necesară înfiinţării culturii anului 2019. În funcţie de cât a putut fiecare fermier să-şi protejeze cultura, la sfârşitul lunii septembrie, când se va termina recoltatul şi însilozatul, vom şti pe ce sămânţă ne bazăm anul viitor şi ce cantitate de cartofi de consum avem disponibilă“, a precizat şeful DJA. Faţă de anul trecut, când în această perioadă cartoful se vindea în judeţul Suceava cu 0,5 lei, anul acesta preţul variază între 1,5-1,7 lei.

Producţie bună de porumb

Există şi motive de optimism, la porumb fiind aşteptată o producţie peste cea din anul 2017, iar recolte bune sunt estimate la floarea-soarelui şi sfecla de zahăr, culturi  la care producţiile se arată a fi chiar foarte bune pentru judeţul Suceava, cu atât mai mult cu cât preţul oferit este unul mulţumitor. Pentru porumb, aflat în stadiu vegetativ corespunzător, în condiţii optime de recoltare este preconizată o producţie superioară, peste cea de 4.000 kg/ha din anul 2017.

Silviu BUCULEI

Acțiuni de combatere a căderilor de grindină

Ca urmare a instabilității atmosferice deosebit de severe, înregistrată în zilele de 06 și 07 august în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UCCG) din Moldova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), pe raza județului Vrancea au fost realizate acțiuni de combatere a căderilor de grindină la UCCG Moldova 2 Vrancea, din punctele de lansare Bolotești, Bizighești, Poiana, Panciu, Varnița și Anghelești, unde au fost lansate 35 rachete antigrindină (RAG).

Începând cu seara zilei de 6 august, instabilitatea atmosferică s-a accentuat în zona de nord a României. Primele celule convective asupra cărora s-a intervenit au pătruns în zona de intervenție în data de 6 august, la ora 18:34, în zona de protecție a Punctului de Lansare Poiana, acolo unde greloanele de grindină erau de aproximativ 2 cm. În intervalul 18:34 și 19:06 s-a intervenit asupra celulor convective care prezentau potențial de grindină cu 19 rachete antigrindină, evitându-se căderile de grindină care ar fi produs pagube asupra culturilor agricole cu înaltă valoare economică. De asemenea, în aceeași seară, a avut loc și o intervenție activă în atmosferă la UPPCG Prahova unde au fost lansate 2 rachete antigrindină din Punctele de Lansare Ceptura și Vărbilău, care au evitat producerea unor pagube cauzate de căderile de grindină.

Instabilitatea atmosferică din zona Moldovei s-a accentuat și în dupa amiaza zilei de 7 august când în intervalul 17:04 și 18:35 au fost lansate un număr de 16 rachete antigrindină din Punctele de lansare Panciu, Bolotești, Varnița, Poiana și Bizighești, aparținând UCCG Moldova 2 Vrancea, pentru combaterea greloanelor de grindină cu dimensiuni de peste 4 cm diametru.

De la început până în prezent, în sezonul de combatere a grindinei 2017, au avut loc peste 54 acțiuni de intervenții active în atmosferă (din care 25 în cadrul UPCCG Prahova, 21 la UCCG Moldova 2 Vrancea și 8 acțiuni la UCCG Moldova 1 Iași), în care au fost utilizate 758 rachete antigrindină.

Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat, asigurându-se protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 3 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 06 august 2017.

radar1 august2017


Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,9 cm

radar2 august2017


Imagine radar de alerta. Se observa efectul combaterii grindinei severe, cu dimensiuni de peste 4 cm, în formațiunile noroase din zona Panciu-Vrancea în 07 august 2017.

radar3 august2017


Imagine radar din timpul IAA. Se observa efectul acestora, respectiv diminuarea dimensiunii greloanelor până la aprox 1,27 cm

radar4 august2017

533 de rachete antigrindină au fost lansate până în prezent

Ca urmare a instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) din Prahova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UPCCG Prahova a intervenit cu succes, în data de 6 iulie 2017, cu 18 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Câmpina, Vărbilău, Viperești, Tătaru, Tohani, Câmpina, Băicoi și Boldești (județele Buzău și Prahova). Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat.

Precizăm că, în perioada 15 aprilie – 6 iulie 2017, au fost lansate 533 rachete antigrindină. Dintre acestea, 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova, 198 de rachete de UCCG Vrancea și un număr de 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași.

Ministrul Agriculturii, Petre DAEA împreună cu ministrul Economiei, Mihai FIFOR s-au întâlnit cu conducerea ELECTROMECANICA Ploiești, în vederea stabilirii graficului de producere și livrare a rachetelor pentru perioada următoare, ținând cont de consumul crescut de vectori, în condițiile unui sezon de combatere a căderilor de grindină deosebit de dificil.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

În 2013, precipitaţii satisfăcătoare şi producţii similare?

• Interviu cu Elena Mateescu, director în cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH)

– Din punctul dumneavoastră de vedere iarna trecută a fost una normală?

– Dacă este să analizăm într-adevăr doar condiţiile evoluţiei regimului de temperaturi şi al cantităţii lunare de precipitaţii, iarna 2012-2013 putem aprecia că într-adevăr a fost una normală. Temperatura medie a lunii decembrie 2012 a fost de – 2,1°C, faţă de o medie multianuală de – 0,6°C, deci o abatere negativă de doar 1,5°C, ceea ce înseamnă că ne-am apropiat de normalul lunii decembrie din punct de vedere al temperaturilor medii lunare. În luna ianuarie am avut o medie de -1,8°C, comparativ cu o normă climatologică de -3,1°C, cu abatere pozitivă de 1,3°C , iar în perioada 1-20 februarie 0,9°C faţă de o medie multianuală de -1,1, cu abatere de această dată uşor mai ridicată de 2°C. Deci, per ansamblu, cel puţin până la acest moment, am avut din punct de vedere al aprecierii regimului de temperaturi o iarnă 2012-2013 care s-a încadrat în parametri normali.

– Pentru că deja aţi amintit de zăpadă, din punct de vedere al umidităţii cum stăm în acest moment, mai ales în zona de câmpie?

– La acest moment să spunem că Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, sud-vestul Munteniei, nordul Moldovei, sudul Transilvaniei precum şi izolat în vestul Banatului şi Crişanei rezerva de umiditate din sol înregistrează valori satisfăcătoare, cuprinse între 870 mc şi 1.250 mc de apă la hectar, ceea ce ar reprezenta 65% din capacitatea de apă utilă a solului, iar în restul teritoriului aprovizionarea cu apă se încadrează în limite apropiate de optim, respectiv 1250 mc până la 1650 mc apă la hectar. Avem această distribuţie variată având în vedere că în decembrie, ianuarie şi primele două decade ale lunii februarie am avut precipitaţii mai bogate în anumite zone ale ţării, iar media lunii decembrie şi respectiv ianuarie s-a situat peste normele climatologice. Distribuţia neuniformă la nivelul teritoriului agricol al ţării şi mai ales seceta de lungă durată din vara şi toamna 2012 au făcut ca în zone vulnerabile precum Dobrogea, Oltenia sau sudul Munteniei aprovizionarea cu apă să fie satisfăcătoare, adică 65% din capacitatea de apă a solului. Situaţia este bună din punct de vedere al gradului de aprovizionare cu apă comparativ cu perioada similară a anului anterior.

– În aceste condiţii, cum iernează culturile semănate în toamnă, grâul, rapiţa şi orzul?

– Avem o stare de vegetaţie medie spre bună la culturile care au fost înfiinţate în epoca optimă pe zonele cu aprovizionare apropiată de optim, şi satisfăcătoare, în cea mai mare parte a Munteniei, jumătatea sudică a Moldovei şi cea mai mare parte a Banatului, Crişanei, Transilvaniei şi Maramureşului. Sigur că avem şi zone unde starea de vegetaţie la culturile de toamnă se menţine slabă şi medie, respectiv pe arealele unde aprovizionarea cu apă se situează în limite satisfăcătoare, mai ales dacă soiurile respective au fost semănate în afara epocii optime.

– Cultivatorii de cereale sunt optimişti pentru acest an, mai ales din acest punct de vedere.

– Şi noi suntem optimişti, pentru că situaţia este mult mai bună comparativ cu perioada similară a anului anterior şi dă speranţe mai ales pentru culturile înfiinţate în toamna 2012. Următoarele două luni sunt şi ele promiţătoare din punct de vedere al rezervei de apă din sol, având în vedere estimările pe termen lung de la Centrul European pentru Prognoza Vremii care anticipează pentru România în luna martie şi aprilie cantităţi lunare de precipitaţii în general peste normele climatologice pe majoritatea suprafeţelor agricole, exceptând zona de sud-est unde valorile de precipitaţii se pot încadra în limite obişnuite. Să facem menţiunea că aceste estimări au un grad de realizare de 65%, au un caracter orientativ. Chiar şi aşa putem spune că vom avea rezerve de apă satisfăcătoare şi apropiate de optim la sfârşitul lunii martie, astfel încât atât pentru culturile de toamnă, cât şi pentru campania din primăvara 2013 rezerva de umiditate să aibă o evoluţie bună şi un start bun.

– În pomicultură, viticultură îmi imaginez că lucrurile sunt sub control.

– Aceste specii îşi continuă starea de repaus biologic, nu avem semnalate pierderi pentru că nu am avut situaţii în care să avem temperaturi scăzute, sub minimele absolute ale lunii decembrie sau ianuarie 2013. E adevărat că în luna februarie am avut în zonele depresionare din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei temperaturi apropiate de pragul critic de -15°C, -20°C, însă ele nu s-au înregistrat pe durate semnificative şi nu avem semnale că ar fi afectate organele de rod la speciile pomi-viticole. Uşoare pierderi vor putea fi evaluate la sfârşitul iernii.

– Mă întorc totuşi la preocupările specialiştilor în legătură cu schimbările climatice. Avem motive să fim îngrijoraţi?

– Conform Raportului 4 al Comitetului Interguvernamental pentru schimbări climatice publicat în 2007 se confirmă cu certitudine tendinţa creşterii temperaturii medii globale a aerului cu 0,74 °C în ultima sută de ani, iar în ceea ce priveşte România, din datele observaţionale de peste 100 de ani, avem înregistrări care confirmă această creştere cu 0,5 °C în ultimii 60 de ani. Dacă luăm în considerare temperatura medie a fiecărui deceniu din 1961 şi până în prezent, asistăm la o creştere a valorilor anuale în deceniul 2001-2010 cu 0,4-0,6°C, cele mai mari creşteri înregistrându-se în anotimpul de vară şi iarnă.

Tot în această perioadă, aceşti 10 ani s-au situat peste media multianuală din punctul de vedere al temperaturii medii anuale a aerului în România, cel mai cald fiind în 2007, cu o temperatură medie anuală de 11,5°C, apoi 2008-2009 cu 11,1°C, la această serie de doi ani adăugându-se anul 2012, când în luna iulie s-au înregistrat cele mai mari temperaturi din ultimii 52 de ani.

– Schimbările climatice din ţară vor avea efecte mai ales asupra agriculturii, ceea ce înseamnă că viitorul ne provoacă, aşa este?

– Într-adevăr agricultura rămâne segmentul economic cel mai vulnerabil având în vedere că vrem, nu vrem depindem de evoluţia vremii chiar şi atunci când se fac investiţii în agricultură. Sunt situaţii în care efectele fenomenelor îşi pun amprenta în funcţie de intensitatea şi durata acestora.

– Către ce ar trebui îndreptată atenţia specialiştilor din agricultură, către tehnologii sau către soiuri, hibrizi care să poată rezista noilor condiţii?

– Cred că trebuie să fim atenţi la toate acestea. Se impune crearea de soiuri şi hibrizi cu o bună rezistenţă la schimbările climatice şi viitoare, iar în această privinţă amelioratorii au o responsabilitate majoră. Aceste soiuri nu vor trebui să fie rezistente doar la temperaturi extreme (maxime în perioada de vară şi minime în perioada de iarnă), dar mai ales la lipsa apei din sol, în special în perioadele critice. Vorbim aici atât de perioada când culturile parcurg faze critice, respectiv formarea şi umplerea bobului la diverse specii şi ştim că lipsa apei din sol, asociată cu temperaturi maxime extreme duce la aşa numitul fenomen de şiştăvire, cu efecte asupra nivelului de producţie. De asemenea devine imperios necesar sistemul de irigare mai ales în zone din sud-estul ţării, pentru că aşa cum arată modelele scenariilor climatice viitoare sunt anticipate cantităţi mai reduse de precipitaţii. Să ţinem cont că în ultimii 30 de ani, în Europa, suprafaţa afectată de secetă a crescut de la 6% la 13%, iar proiecţiile climatice viitoare estimează o creştere a deficitului de precipitaţii, accentuarea lipsei apei şi a secetei, în ţările din sudul şi sud-estul Europei, pentru decadele 2041-2060.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Cele mai importante precipitaţii, ploaia şi zăpada

Plouă şi cu siguranţă va mai ploua, de parcă rezervele de apă ar fi inepuizabile. Cum e posibil acest lucru? Datorită unui extraordinar circuit. Chiar şi o scurtă trecere în revistă a celor trei etape principale ale acestui circuit de care depinde viaţa, şi anume evaporarea, condensarea şi formarea precipitaţiilor, ne ajută să înţelegem că e vorba de un proces complex, ce se desfăşoară potrivit unor legi precise şi imuabile (constant, permanent, etern). Picăturile de ploaie au în general diametrul cuprins între 2 şi 5 mm şi, mai rar, până la 7 mm.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Vasile Alexandru
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Culturile de grâu pentru anul viitor sunt salvate de precipitaţiile din octombrie

Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt salvate datorită precipitaţiilor căzute în ultima perioadă, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Ion Sandu, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie /ANM/.

'Fenomenul de secetă din România a fost atât de dur din iunie până în octombrie, încât dacă, până în octombrie, nu ar fi plouat atunci recolta de toamnă ar fi putut fi compromisă. Culturile de grâu însămânţate pentru anul viitor sunt, după părerea mea, salvate. Întotdeauna, prognozele pe termen lung, estimări cu trei-patru luni înainte, au o probabilitate de realizare de 60%. Ceea ce anunţam, în urmă cu trei luni, şi anume că va ploua în octombrie, s-a realizat din fericire şi este esenţial acest lucru pentru agricultură', a afirmat Sandu.

Administraţia Naţională de Meteorologie organizează, joi, o conferinţă de presă în care este prezentată perspectiva meteorologica pentru intervalul noiembrie 2012 - ianuarie 2013.

Potrivit estimărilor sezoniere realizate de Centrul european pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) de la Reading, Anglia şi publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) la începutul acestei luni, regimul termic mediu lunar se va situa în limite apropiate de normele climatologice în majoritatea regiunilor, în următoarele trei luni, exceptând sudul şi sud-estul ţării unde, local, sunt posibile temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei.

Sursa AGERPRES

Constantin: Lucrurile nu arată foarte bine la culturile de toamnă pentru că nu există precipitaţii

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, nu este foarte optimist în privinţa culturilor agricole însămânţate în toamnă din cauza lipsei de precipitaţii, dar a anunţat că va lua măsuri pentru limitarea efectelor secetei.

"Este devreme să facem previziuni în privinţa culturilor agricole însămânţate în această toamnă, dar pregătim toate măsurile pentru limitarea efectelor secetei, în special asupra rapiţei şi în zona grâului. Din păcate, lucrurile nu arată foarte bine pentru că nu există acele cantităţi de precipitaţii pe care ni le doream", a spus Constantin.

Pe de altă parte, şi crescătorii de animale au de suferit din cauza secetei care a scumpit semnificativ furajele, din acest motiv fiind decisă majorarea cu 20% a sprijinului financiar acordat din bugetul naţional.

"Ajutoarele de stat acordate în acest an crescătorilor de animale au fost majorate cu 20% tocmai pentru a-i ajuta pe fermierii care se confruntă cu probleme. Ştim că baza furajeră s-a scumpit foarte mult şi există şi anumite restricţii pentru a merge pe piaţa externă cu produse animaliere. Din acest motiv am discutat săptămâna trecută cu omologul din Rusia şi pot spune că există premise importante pentru a relua din primăvara anului viitor exporturile pe piaţa din Federaţia Rusă. Pe de o parte facem tot posibilul de a-i sprijini financiar pe producătorii afectaţi de secetă, iar pe de altă parte pentru a deschide noi pieţe de export", a adăugat şeful MADR. 

În 2012, crescătorii de bovine vor primi 500 de lei pe cap de animal, suma totală acordată de MADR fiind de 793, 52 milioane lei. La ovine, crescătorii vor primi plafonul maxim negociat cu CE, respectiv 40,9 lei/animal, iar valoarea totală alocată se ridică la 350,88 milioane lei.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS