Unbeaten 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Feb 2021

Cum limităm răspândirea aflatoxinei din porumb?

Porumbul este planta de cultură cu cea mai extinsă utilizare în hrana animalelor şi destul de mult în nutriţia umană. De aceea obţinerea unor producţii sănătoase, lipsite în mod deosebit de atacul unor agenţi patogeni care produc toxine precum ciupercile din genul Aspergillus, Fusarium ş.a., prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea omului şi a animalelor.

Modul de atac

Aflatoxina a fost identificată în SUA în anul 1960, pe arahide mucegăite. A fost caracterizată ca o toxină acută pentru animale şi puternic cancerigenă, produsă de activitatea ciupercilor Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus.

Iniţial, s-a crezut că aceste ciuperci sunt patogeni ai depozitelor de păstrare, dar foarte curând au fost găsite şi în culturile de porumb din zonele sudice ale SUA, producând aflatoxine. În celelalte zone culturile de porumb nu erau contaminate cu aflatoxine, deoarece ciupercile aveau nevoie, pentru dezvoltare, de temperaturi mai ridicate şi condiţii de secetă. În plus, numai cantităţi reduse de porumb erau depozitate în condiţii favorabile dezvoltării acestor ciuperci (18-20% umiditate în boabe).

Până în anul 1983, în SUA efectele toxice ale aflatoxinei asupra animalelor hrănite cu porumb contaminat nu au fost înregistrate decât la concentraţii de peste 50 micrograme aflatoxină/kg, iar legislaţia limita folosirea porumbului contaminat în hrana animalelor la un conţinut de 10-20 micrograme/kg. În anii asemănători anului 1983, cu temperaturi mai ridicate şi secetă accentuate, în aproape tot cordonul porumbului, unde porumbul recoltat avea concentraţii ridicate de aflatoxină, agenţiile federale şi agenţia guvernamentală au aprobat ca porumbul cu un conţinut până la 100 micrograme aflatoxine/kg să fie folosit în hrana animalelor mai puţin afectate de toxină, ca spre exemplu vitele cornute mature pentru carne, oile şi porcii.

Ciuperca Aspergillus flavus atacă ştiuleţii şi boabele de porumb, producându-le o decolorare galben verzuie. Cel mai frecvent sunt atacate boabele de la vârful ştiuletelui, la hibrizii cu ştiuleţii incomplet acoperiţi de pănuşi şi astfel neprotejaţi de vătămările produse de insecte, grindină şi alţi factori care le pot produce leziuni. Ciuperca este termotolerantă, ceea ce o face mai competitivă la temperaturile ridicate din anii secetoşi.

În câmp, patogenul se menţine şi se multiplică pe resturi vegetale, mătasea porumbului polenizată ş.a. În depozite, sporii ciupercii se răspândesc prin amestecul mecanic al boabelor, uscare, manipulare ş.a. De aceea, răspândirea bolii a fost amplificată odată cu trecerea la recoltarea în boabe, datorită creşterii ponderii vătămărilor mecanice, mai ales în cazul recoltării boabelor cu umiditate ridicată. De asemenea, şi depozitarea recoltei sub formă de boabe creşte incidenţa atacului de ciuperci în depozite.

Controlul bolii

Răspândirea bolii se poate limita prin irigarea culturii, măsuri agrotehnice care reduc efectele stresante ale secetei asupra plantelor, controlul factorilor care produc vătămări mecanice boabelor şi depozitarea în condiţii controlate, mai ales umiditatea din boabe sub 13,5-14,0%.

Apariţia bolii în culturile de porumb nu poate fi atribuită decât în mică măsură cultivatorilor. Boala este o calamitate naturală produsă de ciuperca Aspergillus flavus numai în condiţii de secete excesive. Cultivatorii ar trebui ocrotiţi şi despăgubiţi ca pentru orice calamitate naturală. Pentru a reduce pagubele, Ministerul Agriculturii ar trebui să se preocupe de aprobarea unor derogări posibile la legile prea restrictive pentru situaţii create de astfel de calamităţi, aşa cum s-a procedat în SUA. Totodată, cultivatorii trebuie pregătiţi, ajutaţi şi determinaţi să aplice toate măsurile tehnologice care pot diminua amploarea atacului ciupercii şi, prin aceasta, a concentraţiei de aflatoxină în masa de boabe, printre care să nu lipsească:

– irigarea culturii este recomandată acolo unde este posibilă, dar şi extinderea suprafeţelor amenajate pentru irigare. În zonele secetoase din România, numai în condiţii de irigare se pot obţine recolte de porumb sigure, economice şi sănătoase.

– pe terenurile neirigate se impun măsuri de înmagazinare şi păstrare a apei în sol, de la recoltarea plantei premergătoare până la fecundare şi începutul formării boabelor plantelor de porumb. În acest scop, miriștea trebuie întreţinută curată de buruieni, cu suprafaţa netezită şi acoperită cu un strat superficial de sol bine mărunţit pentru diminuarea pierderilor inutile de apă date de evaporare şi îmburuienare. Efectuarea arăturilor de toamnă la timp, pregătirea terenului prin treceri minime, semănatul în epoca optimă, cu o desime a plantelor mai mică, corespunzătoare cantităţii de apă disponibilă şi estimată, precum şi un bun control al buruienilor din cultură, inclusiv prin eliminarea plantelor sterile (fără ştiuleţi) şi folosirea lor ca furaj în fermele mici de subzistenţă.

– alegerea unor hibrizi rezistenţi la secetă sau cel puţin toleranţi, însuşire atestată de ISTIS, în urma unor testări în condiţii de secetă accentuată, la care pănuşile acoperă bine vârful ştiuletelui, chiar şi în condiţii de secetă, ştiind că seceta determină o scurtare semnificativă a lungimii pănuşilor.

– reducerea umidităţii din boabe imediat după recoltare sub pragul de 13,5-14,0% şi depozitarea lor în magazii răcoroase, pentru a diminua dezvoltarea ciupercii în depozite.

Dr. ing. Traian SARCA,
Membru titular al ASAS
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Porumbul şi floarea-soarelui au răsărit bine, dar lipsa apei începe să se resimtă

Primăvară în continuare cu probleme pentru agricultură! Dacă semănatul s-a efectuat cu întârziere, din cauza umidităţii ridicate a solului, a precipitaţiilor ori a temperaturilor scăzute, în nici 20 de zile, situaţia s-a modificat  radical. Perioada fără ploi din ultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai, însoţită de temperaturi mult prea ridicate în comparaţie cu media normală lunară şi vântul intens din perioada 4-10 mai, au determinat pierderea umidităţii din stratul 1-10 cm, exact în profilul de sol de care are nevoie planta după răsărire. Toţi fermierii din ţară au rămas şi de această dată cu speranţa că va ploua în timp optim astfel încât rezerva de apă să fie refăcută, pentru a permite dezvoltarea plantelor. Stranie dependenţă pentru o agricultură care se ia la întrecere cu înalta tehnologie din Europa!

Argeş: stagnare în dezvoltarea plantelor

Mihai Herişanu, preşedintele Asociaţiei fermierilor din horticultură şi producţie vegetală AGROARGEŞ, din judeţul Argeş, ne spunea că nici în data de 10 mai nu fusese încheiat semănatul pentru culturile de primăvară: „Au mai rămas suprafeţe izolate, nearate din toamnă, iar în aprilie, lucrurile s-au precipitat, astfel că unii proprietari nu au mai ajuns să înfiinţeze cultura de porumb, în special“. Acolo unde s-a semănat însă, porumbul şi floarea soarelui au răsărit, dar în evoluţia plantelor se înregistrează o stagnare, din cauza lipsei umidităţii în stratul 1-8-10 cm: „sistemul radicular este abia în formare şi nu-şi poate lua necesarul de apă decât din profilul 1-10 cm“.

Pentru terenurile situate în localităţile limitrofe municipiului Piteşti, fermierii se pregăteau deja cu motopompele pentru a asigura o primă irigare, în cazul în care ploile ar fi întârziat încă o săptămână: „Zona a făcut parte cândva din perimetrul irigabil, sistemul este nefuncţional şi astăzi, dar curge apă în canale, în alte câteva locuri există lacuri naturale, astfel că avem posibilitatea de a efectua o udare. În restul judeţului, unde nu sunt astfel de condiţii minime, agricultorii rămân la discreţia hazardului“. Cât despre tehnologie, „noi am aplicat tot ceea ce este necesar pentru a obţine, la porumb, cel puţin 6-8-10 tone boabe/ha, în funcţie de hibridul ales, iar la baza alegerii nu au stat neapărat performanţele hibridului, ci atractivitatea pachetului, modalitatea de plată etc. La semănat, am aplicat 350 kg substanţă brută îngrăşăminte complexe, urmând să completăm doza până la 500 kg/ha cu azot, administrat într-o singură etapă, ori chiar două, în funcţie de evoluţia plantelor, la primele praşile. Erbicidatul, de asemenea, a fost executat, primul în preemergenţă timpurie şi al doilea postemergent“.

Mehedinţi: tehnologie bună, umiditate-ba!

În Mehedinţi, floarea soarelui a răsărit în totalitate, iar porumbul doar parţial, ultimul din cauză că a fost semănat târziu, iar acum nu are umiditate în stratul 5-10 cm. Iordache Ghiorghiţă, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice: „Nu vreau să-mi închipui ce se va întâmpla cu porumbul dacă nu va ploua în următoarele zile. Judeţul Mehedinţi n-a fost irigat nici în trecut, acum nici pomeneală! Anul acesta, fiecare dintre noi ne-am programat tehnologia pentru o producţie care să ne ajute să recuperăm pierderile din 2012. Am lucrat pământul ca la carte, am ales soiurile şi hibrizii care şi-au probat valoarea pentru condiţiile pedoclimatice din zona noastră, am procurat cantitatea de îngrăşăminte pentru o fertilizare completă (n.n. - în Mehedinţi, pentru 2013, mulţi fermieri au renunţat, pentru culturile de primăvară, la îngrăşământul complex, în favoarea ureii, pe care au aplicat-o, la semănat, în doză de 300 kg/ha s.b., următoarea doză fiind rezervată pentru perioada de vegetaţie), am efectuat ori vom efectua erbicidatul în momentul optim. Deci am creat premisele pentru o recoltă bună. Dacă nu plouă însă în următorul interval, n-am idee pe unde o să scoatem cămaşa“.

Buzău: o lună a extremelor!

Valeriu Călin, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice AGROCERES din Buzău, face de haz de necaz: „noi, la Buzău, am pregătit terenul pe moale, cu consecinţele cunoscute, am semănat destul de greu, am avut apoi grindină, porumbul prezintă goluri multe, apoi a bătut vântul zile-n şir, temperatura atmosferică a urcat brusc la 28-30 grade, iar acum suferim din cauza secetei. Tot acest tablou, cu treceri la extreme climatice, s-a desfăşurat pe parcursul unei luni“. Fermierii nu şi-au pierdut însă speranţa: „o ploaie de 15 litri în perioada imediat următoare ar fi suficientă să refacă rezerva de apă până pe la 12 cm, stratul care ne interesează pe noi acum. Dacă nu vom avea precipitaţii, e de rău, sub aspectul producţiei. Porumbul are acum 5-6 frunzuliţe, floarea soarelui, 4-5 frunzuliţe. Primul erbicidat, la ambele culturi, a fost efectuat după semănat, pentru buruienile cu frunză lată, iar următorul, pentru mohor şi costrei, îl vom face în maximum o săptămână, în funcţie şi de temperatură, umiditate, spectrul de buruieni, densitatea acestora, faza de vegetaţie a culturii etc. La semănat am distribuit 200 kg s.b./ha complex, urmând ca, la prima praşilă, să aplicăm şi 200 kg/ha s.b. azot. Practic, am făcut tot ceea ce trebuie pentru o producţie bună. Restul... rămânem cu speranţa la Dumnezeu“!

Galaţi: un judeţ cu potenţial de irigare, rămas la voia Cerului

Şi la Galaţi lucrurile stau la fel. Judeţul are, într-adevăr, o climă cu veri calde şi uscate, dar dispune de un bazin hidrografic cum nu se poate mai bogat (Siret, Prut, Dunăre). De altfel, judeţul a fost cândva acoperit cu un sistem model de irigaţii, distrus între timp în cea mai mare parte. Anul trecut, doar pe 41.000 de hectare s-au efectuat udări. În Câmpia Covurluiului, acolo unde îşi au terenurile fermierii Asociaţiei producătorilor agricoli Galaţi, conduşi de Elena Patriche, nici vorbă să se poată iriga: „Aveam o infrastructură extraordinară. N-a mai rămas absolut nimic din amenajare, de la conducte, la stâlpii de iluminat, de la hidranţi, la canale. Până acum am avut umiditate, dar în trei săptămâni  de lipsă a precipitaţiilor şi de temperaturi foarte ridicate, situaţia s-a schimbat total. Nu suntem totuşi foarte alarmaţi, fiindcă este imposibil să nu cadă vreo ploaie cât de mică în următoarea săptămână“.

Vaslui: îngrijorare mare pentru grâu, mai puţin pentru porumb

La Vaslui, încă nu se încheiase semănatul, dar pe suprafeţele pe care s-a putut intra mai devreme, grâul şi floarea soarelui au răsărit. Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, ne spunea că nu culturile de primăvară îl îngrijorează deocamdată, ci cele de toamnă: „Ultima ploaie din zona noastră a căzut în jur de 10 aprilie. Exact când rapiţa, grâul şi orzul s-au aflat în perioada de consum maxim de apă, nu avem deloc umiditate în sol, până pe la 12-14 cm. Grâul, aflat în fenofaza de creştere avansată, pe alocuri a dat spicul, dezvoltat până acum extraordinar de bine, se ofileşte deja în timpul zilei. Dacă nu plouă, vă închipuiţi ce efecte vor fi, cu o lipsă a apei exact când se formează baza recoltei!“

Satu Mare: doar sfecla are nevoie urgentă de ploi

În Satu Mare, singura dificultate întrevăzută de Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, se referă la sfeclă: „Pe fondul lipsei de precipitaţii din ultima vreme, la sfeclă, cultură la care adâncimea de încorporare este în stratul superficial, la 2,5-3 cm, avem mare nevoie de ploi. Semănatul s-a încheiat la începutul lunii mai, cele 2000 ha fiind răsărite sau în curs de răsărire, acolo unde lucrările s-au efectuat mai târziu“. În judeţ însă nu s-a finalizat înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea soarelui: „În zonele joase, acolo unde a fost excedent de apă, nu s-a putut intra cu utilajele mai devreme de 20 aprilie. Încă sunt fermieri care lucrează acum la semănat. Ce a fost însă cultivat a răsărit uniform, culturile arată bine şi, cel puţin în clipa de faţă, nu ne facem probleme de apă la porumb şi floarea soarelui, existând un pic de umiditate la 6-7 cm“.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Orientări noi pentru o erbicidare eficientă. Porumbul, o cultură sensibilă la îmburuienare

Pentru a avea siguranţa obţinerii unor producţii mari la această cultură, specialiştii recomandă aplicarea unor tehnologii care să asigure şi un maxim de eficienţă. Pe lângă lucrările specifice privind înfiinţarea şi întreţinerea acesteia, o atenţie deosebită trebuie acordată protecţiei culturii, în mod deosebit combaterii buruienilor, ştiut fiind faptul că porumbul este una dintre culturile cele mai sensibile la îmburuienare.

Momente optime pentru erbicidare

Daniel Daia, director regional în cadrul firmei BASF, de pildă, susţine că cea mai importantă regulă ce trebuie respectată pentru ca lucrarea de erbicidare executată înainte de răsărire să-şi atingă scopul o constituie pregătirea terenului.

Pentru această fază, Daniel Daia recomandă Frontier Forte. Este un erbicid cu acţiune sistemică pe bază de dimetenamid-P, din grupa amidelor. Buruienile în curs de germinare absorb substanţa activă prin coleoptil. Cantităţi mici din produse sunt preluate de radiculă (traseu secundar), dar pentru o bună solubilizare a substanţei active este nevoie de umiditate.

În condiţii de secetă, Frontier Forte se poate aplica înainte de semănat, cu încorporare la 3-4 cm adâncime, iar în condiţii de umiditate, după semănat, dar înainte de răsărirea culturii şi a buruienilor.

Doza omologată este de 0,8 l/ha pentru soluri uşoare cu sub 2% humus, 1,2 l/ha pentru soluri medii, cu 2-3% humus şi 1,4 l/ha pentru soluri bogate, cu peste 3% humus. Momentul optim al aplicării este în primele 3-4 zile după semănat.

În opinia specialistului, în postemergenţă „trebuie intervenit cât mai repede posibil“, iar erbicidul să fie aplicat cu buruienile „la vedere“, adică atunci când sunt în faza de vegetaţie în care sensibilitatea la produsul aplicat este maximă.

Combaterea buruienilor în momentul optim conduce la eliminarea competiţiei între tinerele plante de porumb și buruieni, pentru rezervele de apă, substanţele nutritive.

„În postemergență, cultura de porumb poate fi erbicidată cu un pachet de produse care combat toată gama de buruieni, la o singură trecere. Este vorba de Rekord care conține Kelvin Top (nicosulfuron) şi se aplică în doză de 1 l/ha; Cambio (bentazon și dicamba) – 2 l/ha şi Dash (adjuvant) – 0,6 l/ha. Produsele amintite se prezintă ambalate separat.“

DUO System

Pentru terenurile infestate puternic cu buruieni graminee, în special cu costrei din rizomi, Daia recomandă DUO System. Aceasta este o soluţie nouă, o alternativă a sulfonilureelor pentru combaterea gramineelor, formată din hibrizi DUO rezistenţi la Stratos Ultra şi erbicidul propriu-zis. Comparativ cu alte erbicide, acesta are avantajul că poate fi aplicat în stadii mai avansate de dezvoltare a porumbului. Doza: graminee anuale şi costreiul din seminţe – 1,5 l/ ha Stratos Ultra şi 1 l/ha Dash; graminee perene (din rizomi) – 2 l/ha Stratos Ultra şi 2 l/ha Dash. Pentru combaterea gramineelor anuale şi a costreiului, erbicidarea se face în faza de 3-4 frunze a buruienilor, iar în cazul gramineelor perene, când acestea ajung la aproximativ 20 cm înălţime.

Principalele buruieni din cultura de porumb

- Abutilon theophrasti – teișor.

- Amaranthus retroflexus – știr sălbatic.

- Ambrosia elatior – ambrozie.

- Chenopodium album – lobodă porcească, spanac sălbatic.

- Cirsium arvense – pălămidă.

- Convolvulus arvensis – volbură, rochița-rândunicii.

- Echinochloa crus-galli – iarbă bărboasă, mohor înalt.

- Polygonum convolvulus – hrișcă urcătoare.

- Setaria viridis – mohor.

- Solanum nigrum – zârnă.

- Sorghum halepense – costrei, bălur.

- Xanthium strumarium – scaietele popii, cornuţi.

Un nou erbicid marca Syngenta

Syngenta Agro a scos pe piață erbicidul Elumis, noutatea acestui an având ca substanțe active mesotrione și nicosulfuron. Are acțiune multiplă, în principal foliară, dar și radiculară și antigerminativă, ceea ce-l recomandă împotriva buruienilor greu de combătut, cu frunză lată şi îngustă, anuale şi perene, cu aplicare printr-o singură trecere. Se poate aplica postemergent, în doză de 1-2 l/ha, într-un interval larg, de la două la opt frunze ale plantelor de porumb. În cazul buruienilor anuale, doza este de 1,5 l/ha, dar este suficientă o doză mai mică, în stadii timpurii de creștere a lor.

Respectiva firmă mai recomandă tratamentul cu Gardoprim Plus Gold (metaloclor, terbutilazin), care reprezintă una dintre soluţiile companiei, în preemergenţă, în doză de 4-5 l/ha.

Lumax, un alt erbicid al firmei Syngenta, are trei substanţe active (mesotrione, S-metolaclor, terbutilazin) şi combate buruienile monocotiledonate şi dicotiledonate anuale, parțial perene. Se foloseşte în post­emergenţă timpurie în doză de 3-3,5 l/ha. Se aplică împreună cu un adjuvant nonionic, pentru creşterea eficacității împotriva buruienilor deja răsărite.

Alte erbicide recomandate: Banvel, Casper, Milagro, Callisto în postemergenţă, în funcţie de specificitatea solei şi tehnologiei utilizate.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

Am exportat cu 18% mai mult grâu şi porumb în 2012

România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro.

Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.

Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Pe de altă parte, România a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191,33 milioane euro.

În 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

România a importat în 2012 peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011.

Sursa: Brasovul tau

Criza seminţelor de porumb nu ocoleşte România

Primăvara este aproape, iar companiile specializate au început deja aprovizionarea cu seminţe pentru campania de însămânţări. Pentru cele mai multe culturi de câmp nu sunt probleme. Însă, după arşiţa şi seceta care au bântuit Europa Centrală şi de Est, precum şi America, în vara anului 2012, specialiştii anticipau o criză a seminţelor de porumb în Uniunea Europeană, deci şi în România. Această chestiune a fost legată şi de reducerea semnificativă a stocului disponibil de seminţe de porumb în UE, resimţită în primăvara anului trecut.

În ciuda avertismentelor transmise de francezi şi americani, se pare că România nu va resimţi criza presupusă a seminţelor de porumb decât în mică măsură. Cel puţin aşa reiese din datele care ne-au fost oferite de reprezentanţii companiilor producătoare de seminţe, câteva dintre opiniile acestora regăsindu-se în rândurile ce urmează.

UE a mărit suprafeţele cu porumb semincer

„În condiţiile reducerii de stoc, UE a lansat în 2012 un program important de multiplicare a seminţelor, pe un total de 158.500 ha, din care 68.500 ha în Franţa, 34.000 ha în Ungaria şi 26.000 ha în România, ţări cărora li se alătură Ucraina cu 28.000 ha“ – ne-a informat Luc Esprit, director al Federaţiei Naţio­nale Franceze a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg (FNPSMS).

Domnia sa a adăugat că seceta a afectat şi producţia de seminţe din America de Nord, care alimentează parţial ţările din zona CSI. Ca urmare, oferta producătorilor se va situa mult în afara obiectivelor. Astfel, Esprit consideră că, într-un context în care preţurile la porumbul-boabe rămân ridicate, cererea europeană pentru seminţele necesare va fi foarte mare, pe fondul unei oferte mai mici decât s-a prevăzut.

Directorul FNPSMS consideră că, în faţa cererii susţinute a agricultorilor, oferta riscă să fie, până la urmă, mai mică decât s-a prevăzut iniţial. Acest fenomen va fi accentuat de orientarea fermierilor către hibrizi cu un nivel ridicat de productivitate şi rezistenţă.

Matthieu Caldumbide, responsabil de misiune pe probleme economice şi pieţe la Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb (AGPM) din Franţa, a efectuat o analiză care relevă că, în majoritatea ţărilor est-europene, condiţiile meteorologice din vara 2012 au fost extrem de dure pentru porumb. Astfel, temperaturile au atins şi chiar depăşit 40°C în lunile iulie şi august, în paralel cu absenţa precipitaţiilor. Aceste condiţii au afectat puternic culturile de porumb din România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Ucraina, Rusia şi zona balcanică. Chiar dacă suprafeţele cu porumb au crescut anul trecut în ţările menţionate, acest lucru nu a adus după sine o creştere a producţiei. Dimpotrivă, s-a ajuns chiar la o scădere a acesteia.

Cantităţile sunt limitate la hibrizii cei mai comercializaţi

În condiţiile în care, în 2012, producerea de sămânţă a fost afectată de secetă, putem discuta de cantităţi limitate la hibrizii cei mai comercializaţi, dar nu despre o criză a seminţelor, este de părere Nina Gheorghiţă, directorul general al Caussade Semences România.

„În opinia noastră, sămânţă se va găsi şi pentru ultimul fermier care doreşte să cultive porumb, dar cu siguranţă acesta nu-şi va putea cum­păra hibridul pe care şi-l doreşte. În general, cele mai mari probleme, legate de disponibilul de sămânţă, sunt la hibrizii cei mai vânduţi, întru­cât pentru aceştia nu sunt stocuri de la un an la altul sau acestea sunt reduse“, a precizat Nina Gheorghiţă. Domnia sa afirmă că randamentele în loturile semincere au fost în medie cu 30-50% mai reduse decât într-un an normal. O problemă apare şi la hibrizii, soiurile sau speciile noi introduse în portofoliu, produse în România, unde nu există stoc din anul trecut.

Pentru floarea-soarelui şi porumb, directorul general a recomandat fermierilor să cultive 2-3 grupe de maturitate, astfel încât, pe ansamblu, să-şi poată asigura o producţie cel puţin satisfăcătoare. De asemenea, i-a sfătuit să nu facă abatere de la aplicarea corectă a tuturor verigilor tehnologice.

Directorul general al Caussade a menţionat că, la cultura de porumb, compania lansează pe piaţă trei hibrizi noi, doi din grupa extratimpurie (Luigi CS, Laperi CS) şi unul din cea timpurie (Joliet CS), performanţi şi adaptaţi la arealul pedoclimatic al României.

Stocuri epuizate încă din ianuarie la unele produse

„La porumb, situaţia este mai delicată într-adevăr, pentru că producţia de sămânţă a fost concentrată în această zonă a Europei, afectată de seceta extremă. Este un an atipic şi sperăm să nu ne mai întâlnim cu această situaţie. Am încercat să respectăm toate comenzile ferme, dar situaţia de acum 2-3 ani, când primeam comenzi şi în luna martie pe care le puteam onora, nu va mai fi posibilă anul acesta“ – a afirmat Alina Creţu, director de marketing la Limagrain România.

Domnia sa a menţionat că, în ceea priveşte genetica LG, vor lipsi cantităţi importante de sămânţă, în special la hibrizii cei mai cunoscuţi de pe piaţă, de porumb şi floarea-soarelui. Însă, în general, consideră că, la nivelul pieţei locale, cererea va fi în final satisfăcută şi se va găsi sămânţă pentru toate suprafeţele care urmează să fie însămânţate în primăvară, dar categoric nu cu cele mai apreciate produse, pentru că la acestea „stocurile s-au epuizat încă de la începutul lunii ianuarie“.

Directorul de marketing a adăugat că Limagrain vine cu hibrizi noi de porumb şi floarea-soarelui, care au avut rezultate bune în condiţiile ţării noastre. La porumb, noutatea o reprezintă întregirea gamei de produse din grupa FAO 300-400. Este vorba de LG 30.310 (FAO 310) şi LG 30.360 (FAO 340), a căror productivitate depăşeşte media hibrizilor standard la aceeaşi grupă de maturitate şi care au avut un comportament bun în condiţiile de secetă prelungită ale anului trecut. În grupele de maturitate tardivă apar hibrizii LG 30.491 şi LG 30.440, ambii cu potenţial de producţie ridicat, recomandaţi culturilor în sistem intensiv.

O altă noutate pentru fermierii din România o reprezintă gama specială de hibrizi LG de porumb siloz, LG Nutriţie Animală, destinaţi crescătorilor de vaci de lapte.

Fermierii trebuie să fie mai deschişi către nou

Directorul general Alcedo, domnul Vicenţiu Cremeneanu, spune că într-adevăr anul acesta este unul mai dificil pentru piaţa seminţelor, dar aceste probleme nu sunt imposibil de rezolvat. În acest sens, recomandarea sa este ca fermierii să asculte şi să aibă încredere în sfaturile specialiştilor de la care achiziţionează sămânţă şi împreună să aleagă un alt hibrid din aceeaşi grupă de maturitate cu a celui pe care nu-l mai găsesc.

„S-a produs sămânţă într-un an greu, obţinându-se o cantitate mai mică cu cheltuieli ridicate. Nu este vorba de o criză, ci mai degrabă de faptul că mulţi fermieri doresc să cumpere hibrizii pe care îi cunosc bine. Nu au curajul de a încerca ceva nou şi îi înţeleg pentru că şi eu sunt fermier şi sunt mai conservator. Dar trebuie precizat un lucru: companiile prezente pe piaţă aduc produse bune, pe care le recomandă în funcţie de regiune pentru că în general vorbim de hibrizi zonaţi.Trebuie să avem încredere şi în ceea ce este nou.“ Directorul Alcedo aminteşte faptul că, în ultima vreme, din cauza schimbărilor climatice, avem puţine precipitaţii, motiv pentru care şi genetica lucrează cu scopul de a produce hibrizi care pot valorifica cât mai bine resursele limitate de apă pe care le au la dispoziţie plantele.

SUA speră să-şi revină

Chiar dacă anul 2012 a fost unul dezastruos pentru producţia nord-americană de porumb, sectorul îşi poate reveni şi chiar poate performa dacă recolta se îmbunătăţeşte până la un nivel moderat, este de părere David Anderson, specialist în economie agrară al Universităţii A&M din Texas (SUA).

Într-o prezentare pe care a susţinut-o la întâlnirea anuală a Federaţiei Birourilor Agricole Americane, economistul texan a afirmat că, în 2013, suprafaţa însămânţată cu porumb ar putea să ajungă la 39.250.000 ha, similară cu cea înregistrată în 2012, iar producţiile ar urma să fie de peste 340 milioane de tone de porumb, adică să depăşească recordul de aproxima­tiv 333 milioane de tone.

„Suprafeţele mari cultivate creează premisele unor recolte bune, chiar şi cu producţii sub medie. Nu are cum să fie mai rău decât anul trecut.

Producţia sezonului agricol anterior a înregistrat o medie de 6,9 t/ha“, a afirmat Anderson

Chad Hart, economist pe probleme de agricultură din cadrul Universităţii din Iowa (SUA), consideră că recoltele de porumb, soia şi grâu, în general, vor rămâne scăzute şi în 2013, dar că totalul producţiei s-ar putea îmbunătăţi ca urmare a creşterii suprafeţelor cultivate.

Traian Dobre

Francezii sprijină producătorii români de porumb

Lansarea oficială a Asociaţiei Producătorilor de Porumb din sudul ţării, al cărei preşedinte este Arnaud Perrein, un francez care administrează circa 3.700 ha în judeţul Ialomiţa, a avut loc la Forumul Afacerilor Agricole organizat recent de Carré Promotion. Evenimentul i-a adus la Bucureşti pe Luc Esprit, (Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb) şi Anna Kolakowska (Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi Sorg din Franţa). Esprit este şi director al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg din Franţa (FNPSPSF).

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS