reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

Porumbul european, sub semnul incertitudinii

Recent a avut loc la Bruxelles Congresul Producătorilor Europeni de Porumb. Cu acest prilej, reprezentanții celor mai importanți producători din Uniunea Europeană au analizat situația actuală din domeniul producției celei mai cultivate plante din lume și au căzut de acord asupra unor viitoare domenii de acțiune, care să constituie obiect de negocieri cu viitoarele organisme ale UE.

Sub presiunea importurilor și a suprareglementării

Cu toate că UE produce anual peste 62 milioane tone de porumb, necesarul este cu mult mai mare. În jur de 27% din porumbul consumat în Europa provine din importuri. Țările de origine sunt Ucraina, Brazilia, SUA, Canada, Mexic și altele. „În ultimii doi ani, trendul de creștere a consumului a fost foarte clar. Importurile au crescut cu 30%“, a evidențiat Daniel Peyraube, președintele CEPM.

„Producția de porumb nu răspunde numai unor necesități de ordin alimentar“, a evidențiat Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România. „Culturile de porumb acționează și ca fixator de carbon, dar și ca o alternativă regenerabilă pentru petrol. În ultimii ani s-a dezvoltat din ce în ce mai mult producția de energie din bioetanol pe bază de porumb sau prin mecanizare. De asemenea, porumbul reprezintă o materie primă și în alte industrii decât cea alimentară și un element al biodiversității“, a mai arătat Alina Crețu.

„Ne aflăm în situația în care, fără a crește suprafețele cultivate, trebuie să producem pentru o populație în creștere, să producem sustenabil pentru a ne adapta schimbărilor climatice și să asigurăm competitivitatea și venituri decente pentru fermieri într-un sector expus concurenței internaționale“, a enumerat Cellina Durac provocările cărora trebuie să le facă față producătorii.

„Pe de altă parte, comunitatea de fermieri din UE este confruntată cu reglementări din ce în ce mai stricte privind biocombustibilii, protecția solului și irigațiile, sechestrarea carbonului și biodiversitatea. În acest context, îi chemăm pe noii aleși din Parlamentul European, pe membrii viitoarei Comisii și pe noul președinte al Consiliului la discuții și negocieri îndreptate pe direcții foarte clare de acțiune, care să stabilească niște căi concrete de acțiune“, a mai arătat dna Durac.

Noile tehnologii de reproducție, cheia soluției

Împreună cu Asociația Europeană a Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și cu cea a Producătorilor de Zahăr, CEPM a stabilit și trei direcții principale de dialog cu noile structuri comunitare, astfel încât să poată face pași importanți pe calea creșterii competitivității față de producătorii din alte state. Prima dintre aceste direcții este cea legată de noile tehnici de selecție și reproducție a plantelor. În martie 2019, raportul Rețelei Europene de Laboratoare pentru OMG (ENGL) a arătat că la ora actuală cele mai multe indicii privitoare la detecția, identificarea și cuantificarea produselor editate genetic sunt mai curând bazate pe considerații teoretice și nu sunt susținute de nicio dovadă experimentală. „Incertitudinea și lipsa de claritate a reglementărilor generează consecințe în detrimentul cultivatorilor de porumb și sfeclă și descreșteri în sectorul de procesare. Noile tehnici de reproducție, în special mutageneza, sunt cheia pentru a împăca nevoile unei populații în creștere cu eforturile de a crește sustenabilitatea și respectul pentru mediu“, se arată în acordul semnat de cele trei organizații. În același context, Luis Vasconcellos e Souza, membru al Consiliului Director al CEPM, a subliniat: „Într-un singur an, în Argentina s-a solicitat aprobarea pentru 12 OMG. În UE, în ultimii 12 ani s-au prezentat trei, dintre care a fost omologat unul!“

Fără protecția plantelor nu se poate!

O a doua direcție de negociere a reglementărilor este aceea a produselor pentru protecția plantelor (PPP). „Interzicerea folosirii tuturor substanțelor active (chimice sau non-chimice) nu este fezabilă și nici dezirabilă și ar genera consecințe catastrofale asupra producției agricole“, avertizează producătorii de porumb. „Îi chemăm pe cei care vor lua deciziile să se asigure că reglementarea deja prea strictă a PPP are la bază evaluarea riscurilor. Trebuie să fie bazată pe dezbateri științifice, pe date și cifre, în loc de afirmații alarmiste. Știința este singura fundație viabilă pe care putem construi pe termen lung politici sustenabile pentru generațiile viitoare“, se mai arată în documentul adoptat.

În fine, ceea de-a treia direcție este legată de riscurile legate de albine și polenizatori. Încă din 2013 EFSA a elaborat un document referitor la liniile ghid din acest domeniu, dar care nu a fost adoptat până acum de niciunul dintre Statele Membre. În schimb, în februarie 2018 a publicat trei rapoarte referitoare la trei neonicotinoide. Una dintre aceste substanțe, thiamethoxam, a fost interzisă – nejustificat, în optica CEPM – în urma acestui raport.

Ca o concluzie generală, la ora actuală producătorii europeni de porumb trăiesc sub semnul incertitudinii. Odată cu intrarea în funcțiune a noilor organisme comunitare și închegarea unui dialog constructiv, concretizat în programe bine țintite, lucrurile se vor așeza, au stabilit participanții la Congres.

Alexandru GRIGORIEV

Culturi impecabile cu produse Corteva Agriscience

An de an, fermierii din județul Teleorman participă la evenimentul de prezentare în câmp a produselor Corteva Agriscience. Gazda evenimentului este fermierul Cosmin Băcanu, care în fiecare campanie agricolă mizează pe cei mai buni hibrizi și aplică tehnologie de înaltă clasă pentru a obține producții ridicate.

Porumb, floarea-soarelui și produse pentru protecția plantelor

Ca în fiecare an, principalele vedete din câmp au fost hibrizii de porumb și floarea-soarelui Pioneer, însă noutatea evenimentului din acest an a fost prezența grâului în rândul loturilor demonstrative.

„Organizăm acest eveniment deja de 10 ani, iar fermierii din această zonă a țării vin aici, observă cum se dezvoltă hibrizii Pioneer și cum acționează produsele de protecția plantelor. În ceea ce privește pregătirea terenului, trebuie menționat că am arat în perioada august-septembrie, la adâncimea de 30 cm, apoi am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, în primăvară am trecut cu combinatorul la 6-8 cm, pentru a păstra apa în sol. Am semănat porumbul și floarea-soarelui pe data de 5 aprilie, iar grâul pe 15 octombrie“, a declarat fermierul Cosmin Băcanu.

În ferma domnului Băcanu, porumbul se prezintă cum nu se poate mai bine în acest moment, au fost semănați 15 hibrizi Pioneer, unii deja consacrați, alții mai noi. Culturile au fost erbicidate cu produsul Principal Plus din portofoliul companiei Corteva.

„La întâlnirea de la Furculești am prezentat câteva noutăți pentru următorul sezon, iar în ceea ce privește porumbul menționez hibrizii: P8834 – FAO 310, P9415 – FAO 340, P9889 – 380 FAO, un hibrid despre care spunem de pe acum că nu va avea egal în România în următoarele campanii, iar peste 400 FAO avem un hibrid de ultimă generație P0217“, a precizat Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience.

La floarea-soarelui, participanții au analizat hibrizii P64LE25, P53LE99, P64LC108 și P64LP130. „La floarea-soarelui au fost aplicate două tratamente cu Tanos, un fungicid complex ce conține famoxadon și cimoxanill, două substanțe unice pe care doar compania noastră le are omologate pentru această cultură. A mai fost aplicat un erbicid, iar fertilizarea a fost făcută ca la carte, de aceea plantele arată atât de bine“, a specifi­cat reprezentantul Corteva, Andrei Ciocoiu.

Pentru prima oară în această zonă,  fermierii au analizat și sole de grâu, estimând chiar și producții de peste 7 t/ha. Această performanță, în condițiile unui an dificil pentru cereale, se datorează și produselor de protecția plantelor din portofoliul companiei.

„Nimeni nu ar fi sperat acum 2 luni că grâul va arăta așa, însă datorită tehnologiei aplicate de fermier, grâul s-a dezvoltat foarte frumos și va oferi o producție bună. A fost aplicat aici erbicidul Bizon – 1 l/ha, dar și Pixxaro Super – 1 l/ha, Mustang, Floramix și Palace, pentru a demonstra fermierilor faptul că aceste produse sunt eficiente atât pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate. Am aplicat și fungicidele Eminent Star și Evolus – fungicidul care a lipsit o perioadă din portofoliul companiei, dar pe care suntem bucuroși să îl putem comercializa din această toamnă, pentru că fermieri chiar îl solicitau. Astfel că în funcție de fiecare solă s-au aplicat unul sau două erbicide și un fungicid. Ar mai fi trebuit un fungicid, dar este cam târziu în acest moment pentru că se apropie perioada de recoltare“, a punctat Ciprian Păcuraru – Corteva Agriscience.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Felix, un nou hibrid semitardiv de porumb creat la INCDA-Fundulea

Anul acesta cercetătorii științifici de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă au reușit să înregistreze un nou hibrid de porumb. Autorii acestei noi creații sunt Teodor Martura, Daniela Horhocea, Horia Lucian Iordan, Caterina Badut, Ion Ciocazanu. În rândurile următoare avem prezentarea caracteristicilor noului hibrid.

Caracteristici

Planta este viguroasă, cu înălțimea totală în medie de 260 cm, cu 17 frunze semierecte și cu înălțimea medie de inserție a știuletelui de 101 cm. Știuletele cilindric are în medie lungimea de 21 cm, cu 16 rânduri de boabe, randament boabe 84-85%, rahis de culoare roșie. Bobul este dentat, de culoare galbenă, cu o profunzime de 1.2 cm și MMB 300-320 g. Are un conținut mediu de proteină de 8.2-8.5%, conținut mediu de amidon de 72% (este recomandat pentru industria amidonului) și un conținut mediu de grăsimi de 3.7-3.9%.

Potențialul de producție: la neirigat, în condiții favorabile, în cele șapte stațiuni din rețeaua ASAS unde a fost experimentat în perioada de testare 2016-2018, a realizat o producție medie de 10 t boabe/ha, cu umiditatea medie la recoltare de 16.4%.

Felix hibrid porumb tabel 1

În rețeaua ISTIS a fost testat în 10 centre de testare în perioada 2017-2018, unde a realizat o producție medie de 11.9 t boabe/ha, cu umiditatea medie la recoltare de 15.6%. Producția medie maximă s-a realizat în centrul ISTIS de testare de la Dâlga, 14.6 t boabe/ha cu umiditatea medie de 16.1%.

Felix hibrid porumb tabel 2

Hibridul are ritm rapid de pierdere a apei din bob la recoltare și o bună stabilitate a producției în diferite condiții de stres hidric (grafic indice de selecție pentru adaptabilitate).

Felix hibrid porumb indice selectie

Hibridul Felix, încadrat în grupa FAO 460, este tolerant la secetă și arșiță, mediu rezistent la frângere și cădere, rezistent la fuzarioza plantelor și știuleților, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis și Helicoverpa zeae.

Zona de cultură: Hibridul Felix este recomandat pentru zonele I, II și III de favorabilitate, la densitate de 60.000-65.000 pl/ha la neirigat și 75.000-80.000 pl/ha la irigat.

Concluziile cercetării

Hibridul Felix, FAO 460, este un hibrid cu potențial ridicat de producție, cu o bună stabilitate a producției în diverse condiții climatice, cu un ritm rapid de pierdere a apei din boabe la recoltare, cu conținut ridicat de amidon (recomandat pentru industria amidonului). Are însușiri agronomice favorabile și este recomandat pentru zonele I,II și III de favorabilitate. Procesul de producere de sămânță este eficient, linia mamă fiind foarte productivă. Hibridul Felix va fi introdus în cultură în anul 2020.

  • Hibridul Felix a fost experimentat în perioada 2016-2018 în rețeaua ASAS în 7 stațiuni.
  • În rețeaua ISTIS martori au fost hibrizii F423, Iezer, PR37Y12, PR37N01.
  • Producția medie de boabe a fost exprimată în t/ha cu 15.5% umiditate.
  • Umiditatea boabelor la recoltare, din experiențele efectuate la INCDA Fundulea, a fost determinată cu umidometru DICKEY JOHN GAC 2000 (Grain Analysis Computer).

Laura ZMARANDA

Principalele boli și dăunători ai culturii porumbului

Evaluarea terenului şi a plantelor din punct de vedere fitosanitar este o condiţie esenţială pentru stabilirea celor mai eficiente metode de control ale bolilor şi dăunătorilor porumbului.

Gestionarea cu succes a organismelor dăunătoare se asigură prin aplicarea unui program de protecţie integrată, care include o serie de componente, printre care metode biologice, agrofitotehnice, mecanice, fizice şi chimice. Abordarea în practica fitosanitară a managementului integrat al organismelor dăunătoare se bazează pe menţinerea populaţiei organismului dăunător sub pragul economic de dăunare.

Cultivarea soiurilor adaptate zonal, care asigură protecţie faţă de atacul organismelor dăunătoare, metodele agrotehnice, care reduc mecanic o mare parte din rezerva biologică a organismelor dăunătoare sunt câteva măsuri aplicabile în contextul managementului integrat.

Aplicarea produselor de protecţie a plantelor este o intervenţie cu impact puternic şi complex asupra agroecosistemelor având o serie de avantaje, dar şi dezavantaje legate mai ales de toxicitatea produselor utilizate. De asemenea, aplicarea repetată a acestor produse duce la apariţia fenomenului de rezistenţă a organismelor dăunătoare faţă de produsele de protecţie a plantelor utilizate, ceea ce atrage după sine necesitatea aplicării unui mare număr de tratamente şi respectiv cheltuieli exagerate, metoda devenind nerentabilă. În plus, utilizarea unor doze mai mari decât cele indicate în prospectele care însoţesc produsele de protecţie a plantelor duce la apariţia unor fenomene de fitotoxicitate (arsuri pe frunze, stagnarea creşterii, îngălbeniri).

O altă verigă care duce la limitarea utilizării nejustificate a produselor de protecţie a plantelor este monitorizarea organismelor dăunătoare în vederea cunoaşterii dinamicii populaţiei, stabilirea speciilor „cheie“ care justifică aplicarea tratamentelor şi punerea în evidenţă a duşmanilor naturali care pot limita nivelul populaţiei de organisme dăunătoare. Elaborarea şi aplicarea unui program de protecţie faţă de boli şi dăunători nu se poate realiza fără diagnosticul corect al acestora, precum şi al duşmanilor naturali prezenţi în cultură.

Simptome produse de organismele dăunătoare la porumb

1.1. Ciuperci - Ciupercile fitopatogene acționează puternic asupra plantei la nivel biochimic și fiziologic și la nivel anatomo-morfologic. În general, bolile plantelor de cultură produse de ciuperci se caracterizează prin câteva tipuri principale de simptome, care permit și identificarea lor, confirmarea bolii se face însă după un examen de laborator al patogenului.

Simptomele ce apar pe diferitele organe ale porumbului sunt variate, astfel: pe știuleți, panicule: - apar pungi de mărimi diferite, care prin crăpare eliberează o pulbere negricioasă (ex. Ustilago maydis); - pulbere negricioasă, liberă, fără pungi (ex. Sorosporium holci-sorghi) - boabele sunt acoperite de un mucegai alb-roziu, iar uneori crapă (ex. Gibberella fijikuroi); - rahisul știuleților se desface în fascicule, iar boabele se mișcă ușor în alveole (ex. Nigrospora oryzae) pe frunze: - pete alungite sau ovale de 3-15 mm, brune (ex. Helminthosporium turcicum); - pete mici alungite, bine delimitate, cu contur brun-roșcat (ex. Cochliobolus carbonum); - pete alungite pe fața inferioară a frunzelor, acoperite cu punctișoare negricioase. pe tulpini: - pe internodii, pete brune cu numeroase punctișoare negre, în dreptul cărora tulpina adesea se frânge.

1.2. Bacterii - În cazul bacteriozelor care afectează porumbul, pot fi întâlnite următoarele tipuri de simptome:  pătări de forme şi mărimi diferite (circulare/eliptice/neregulate), cu sau fără aureolă (halo) - apar pe frunze și tulpini; - în condiții favorabile, ţesuturile infectate exsudează masa de bacterii şi produc îmbolnăvirea altor plante. Exemplu: Pseudomonas syringae pv. Syringae, ofiliri - cauzate de pătrunderea bacteriilor în xilem, unde se multiplică şi migrează; - apa şi substanţele nutritive nu mai pot fi transportate, având ca rezultat slăbirea, ofilirea şi moartea plantei; - bacteriile distrug adesea părţi ale pereţilor celulelor xilemice, se răspândesc şi se multiplică în ţesuturile parenchimatice adiacente, în diferite puncte de-a lungul vaselor, omorând celulele; - bacteriile care produc aceste simptome pătrund prin răni ce expun elementele vasculare; - vârfurile frunzelor situate cel mai sus pe plantă se pot usca și muri, iar la baza verticiliului de frunze apare un putregai moale și lipicios. Frunzele care formează verticiliul pot fi smulse cu ușurință de pe plantă, vârful putrezit al acesteia răspândind un miros urât. Exemplu: Erwinia carotovora subsp. carotovora, Erwinia (Pantoea) stewartii à ulcere (ulceraţii), leziuni - apar pe tulpini; - sunt numai o parte a simptomului de boală; - au aspect de: zone necrotice pe părțile aeriene ale plantei sau porţiunea afectată este lucioasă, lipicioasă şi moale, emanând un miros urât; - bacteriile pătrund prin răni, iar în plantele tinere şi prin deschideri naturale. Exemple: Erwinia carotovora subsp. carotovora.

1.3. Virusuri - Cele mai frecvente și evidente simptome ale infecțiilor virale la porumb sunt: · micșorarea înălțimii plantelor, caracterizată prin scurtarea internodiilor la: Maize chlorotic mottle virus, Maize mosaic virus, Maize rough dwarf virus, Maize white line mosaic virus; · cloroza, simptom care se manifestă prin pete de dimensiuni mici, de culoare galben-pal, ce apar, de regulă, pe suprafața frunzelor tinere precum și dungi clorotice dispuse în lungul nervurilor, fenomen întâlnit la Maize chlorotic mottle virus, Maize mosaic virus; · marmorare foliară evidențiată prin zone clorotice slab diferențiate și care diferă mai puțin de cele de culoare verde închis, la Maize chlorotic mottle virus, Maize white line mosaic virus; · mozaicare: apariția unor pete sau dungi rectangulare albe, galbene sau galbene verzui pe suprafața limbului, la Maize white line mosaic virus; · umflături longitudinale ce apar pe nervurile de pe suprafața inferioară a limbului, uneori pe teaca frunzelor și pe pănuși și care dau frunzei un aspect rugos, la Maize rough dwarf virus; · necroza frunzelor la Maize chlorotic mottle virus; · scurtarea și malformarea știuleților: știuleți de dimensiuni mici cu boabe puține, la Maize chlorotic mottle virus, Maize rough dwarf virus, Maize white line mosaic virus; · rădăcini adventive scurte, îngroșate cu crăpături longitudinale și ramificații secundare puține, la Maize rough dwarf virus.

1.4. Simptome produse de insecte, acarieni - Dăunări produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: - galerii în tulpini (larvele de Ostrinia nubilalis) - galerii în rădăcini (larvele de Diabrotica virgifera virgifera) - roaderea scalariformă a frunzelor (Tanymecus dilaticollis);  scheletarea frunzelor (cărăbuşi); roaderea frunzelor sub formă de dungi (puricii cerealelor);  roaderea rădăcinilor (Melolontha melolontha)  perforarea ştiuleţilor (larve de fluturi);  roaderea mătăsii (adulţii de D. virgifera virgifera, larvele de Helicoverpa armigera) . Dăunările produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt, apar în urma faptului că pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora, printre care amintim:  decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (afide);  deformări şi colorări ale frunzelor (afide, acarieni);

Capitolul 2. Organisme dăunătoare la porumb.

Organismele dăunătoare plantelor şi produselor vegetale pot fi grupate în două categorii: organisme dăunătoare de carantină şi organisme dăunătoare non-carantină.

Organismele dăunătoare de carantină sunt organismele care reprezintă o importanţă economică potenţială pentru o zonă aflată în pericol, care nu sunt prezente în acea zonă sau dacă sunt prezente nu sunt larg răspândite şi fac obiectul unui control oficial. În ţara noastră organismele dăunătoare de carantină sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului 563/2007 cu modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei 29/2000 a Uniunii Europene.

2.1. Organisme dăunătoare de carantină la porumb

Bacterii 1. Erwinia stewartii (Smith) Dye – veștejirea bacteriană a porumbului Asia, Africa, America Raportată și neconfirmată: Austria, Grecia, Polonia, România și Rusia.

Insecte, acarieni

  • Diabrotica barberi Smith and Lawrence – viermele nordic al rădăcinilor de porumb Canada, SUA Europa: absent.
  • Diabrotica undecimpunctata howardi Barber – gândacul cu 12 pete al cartofului America de Sud, SUA, Canada Europa: absent.
  • Diabrotica undecimpunctata undecimpunctata Mannerheim – gândacul vestic pătat al castraveţilor SUA, Oceania Europa: absent.
  • Diabrotica virgifera zeae Krysan & Smith – viermele mexican al rădăcinilor de porumb Mexic, America Centrală Europa: absent.
  • Heliothis zea (Boddie) – viermele porumbului America Centrală, America de Sud, Canada Europa: absent.
  • Spodoptera frugiperda (Smith) – viermele frunzelor de porumb Afica, America de Sud Europa: absent.
  • Spodoptera litura (Fabricius) – viermele egipean al bumbacului Africa, SUA, Asia, Oceania, Europa: Rusia.
  • Spodoptera littoralis (Boisduval) – viermele frunzelor de bumbac Africa, Asia Europa: Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania, Turcia.
  • Listronotus bonariensis (Kuschel) – gărgăriţa argentiniană a tulpinii America de Sud, Oceania.

2.2. Organisme dăunătoare non-carantină la porumb

2.2.1 Ciuperci

  • Cochliobolus carbonum R. R. Nelson – helmintosporioza/pătarea frunzelor de porumb.
  • Colletotrichum graminicola (Ces.) G.W.Wils. – antracnoza porumbului.
  • Gibberella fujikuroi (Saw.) Wr – înflorirea albă a boabelor de porumb.
  • Kabatiella zeae Narita & Y. Hirats. – pătarea în ochi a frunzelor.
  • Nigrospora oryzae (Berk. & Broome) Petch – putregaiul uscat al știuleților de porumb.
  • Puccinia sorghi (Schwein) – rugina porumbului.
  • Setosphaeria turcica (Luttrell) K. J. Leonard și E. G. Suggs – helmintosporioza/arsura frunzelor de porumb.
  • Sphacelotheca reiliana (J.G. Kühn) Clinton– tăciunele ştiuleților și paniculelor.
  • Stenocarpella maydis (Berkeley) Sutton și Stenocarpella macrospora (Earle) Sutton – putregaiul uscat al tulpinilor și știuleţilor de porumb.
  • Ustilago maydis (D.C) – tăciunele comun.

Măsuri de management

Măsuri preventive ● utilizarea în cultură a hibrizilor rezistenți; ● respectarea rotației culturilor – porumbul să nu fie cultivat mai mult de 2-4 ani pe aceeași suprafață; ● respectarea densității corecte a plantelor ; ● evitarea rănirii mecanice a plantelor; ● distrugerea insectelor, pentru ca în procesul acestora de hrănire să se evite rănirea plantelor; ● distrugerea resturilor infectate și curățirea minuțioasă a terenului după recoltare; ● fertilizarea echilibrată a solului; ● asigurarea unui drenaj bun al apei; ● folosirea de semințe sănătoase; ● tratarea semințelor.

2.2.2. Bacterii

  • Clavibacter michiganensis subsp. nebraskensis (Vidaver et Mandel 1974) Davis, Gillaspie, Vidaver et Harris 1984 – pătarea punctiformă a frunzelor și veștejirea porumbului.
  • Erwinia carotovora subsp. carotovora (Jones) Bergey – putregaiul moale al culturilor de porumb
  • Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall – „Holcus spot.

2.2.3. Virusuri şi micoplasme

  • Maize chlorotic mottle virus (MCMV) – virusul marmorării clorotice a porumbului.
  • Maize dwarf mosaic virus (MDMV) – virusul piticirii mozaicale a porumbului.
  • Maize mosaic virus (MMV) – virusul mozaicului porumbului.
  • Maize rough dwarf virus (MRDV) – virusul piticirii rugoase a porumbului.
  • Maize white line mosaic (MWLMV) – virusul mozaicului linear al porumbului.

2.2.4. Insecte, acarieni

c) Agriotes spp. – viermii sârmă.

d) Agrotis segetum Denis & Schiffermüller– buha semănăturilor.

e) Anoecia corni Fabricius – păduchele rădăcinilor de graminee.

f) Anoxia villosa Fabricius – cărăbușul de stepă.

g) Apamea sordens Hufnagel – buha boabelor de grâu.

h) Chaetocnema aridula Gyll – puricele negru al cerealelor.

i) Diadrotica virgifera LeConte – viermele vestic al rădăcinilor de porumb.

j) Heliothis armigera Hubner – omida capsulelor.

k) Heliothis (Chloridea) viriplaca Hufnagel – buha lucernei.

l) Loxostege sticticalis Linnaeus – omida sfeclei.

m) Melolontha melolontha Linnaeus – cărăbușul de mai.

n) Opatrum sabulosum Linnaeus – gândacul pământiu.

o) Oscinella frit Linnaeus – musca suedeză.

p) Ostrinia nubilalis Hübner – sfredelitorul porumbului.

q) Oulema melanopus Linnaeus – gândacul ovăzului.

r) Phyllotetra vittula Redtenbacher – puricele dungat al cerealelor.

s) Rhopalosiphum maydis Fitch –păduchele verde.

t) Schizaphis graminum Rondani – păduchele verde al cerealelor.

u) Sipha (Rungsia) maydis Passerini – păduchele negru al porumbului.

v) Siteroptes graminis Reuter – acarianul gramineelor.

w) Sitotroga cerealella Olivier – molia cerealelor.

x) Spodoptera exigua Hübner – buha cucurbitaceelor.

y) Tanymecus dilaticollis Gyll – gărgăriţa frunzelor.

z) Tetraneura ulmi Linnaeus – păduchele roz al rădăcinilor de graminee.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Timiș

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Fermierii campioni la porumb cu hibrizi Pioneer

2018 a fost anul în care hibrizii Pioneer au performat în fiecare județ al țării. Încheiem seria comunicatelor dedicate fermierilor campioni la porumb prezentându-vă cele mai bune rezultate din județele Bihor, Satu Mare și Mureș.

Astfel, în județul Bihor, domnul Nagy Attila a devenit fermier campion datorită hibrizilor P0725 și P0216, primul i-a oferit 18.070 kg/ha, în timp ce la cel de al doilea a avut producția de 16.200 kg/ha. “Lucrez 1.400 ha, iar anul trecut am avut 400 ha cu porumb, care a fost semănat după grâu. Astfel că în vară am împrăștiat amendament  - 5 t/ha, după care am scarificat și în toamnă am arat. În primăvară am intrat cu combinatorul, am aplicat 150 kg/ha de îngrășământ complex 16.16.16 și am încorporat cu combinatorul. La semănat am mai fertilizat cu 250 kg/ha de nitrocalcar și am semănat 72.000 b.g/ha pentru siloz și ce a fost pentru boabe am semănat 62.000 – 64.000 b.g/ha. Am aplicat un singur erbicid, am prășit și tot atunci am mai dat 120 kg/ha de azotat și am mai aplicat un îngrășământ foliar. În această primăvară vom semăna aproximativ 500 ha cu porumb, întreaga suprafață va fi semănată doar cu hibrizi Pioneer – P0126, P0725 și P9911”, a declarat fermierul campion.

nagy atila p0725

În județul Satu Mare fermier campion a devenit fermierul Bogdan Sopoian, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 14.800 kg/ha. “Lucrez 700 ha, în 2018 am semănat porumb pe 200 ha, iar cultură premergătoare a fost soia. În toamnă am arat la 27-28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și freza și am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ triplu 16. Am semănat 80.000 b.g/ha, am erbicidat și preemergent și postemergent, iar la prășit, atunci când plantele aveau 10 frunze, am aplicat nitrocalcar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în luna noiembrie. Sunt mulțumit de producția obținută, de doi ani cultiv acest hibrid și am avut rezultate bune”, a afirmat agricultorul și a mai adăugat faptul că în acest an va semăna 300 ha cu porumb.

sopoian bogdan

În cadrul societății Cultilis, din județul Mureș, fermieri campioni au devenit și agricultorii Nagy Istvan și Gheorghe Oltean, care au semănat hibridul P9175 și au obținut 11.200 kg/ha. “În cadrul fermei lucrăm 950 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 190 ha – 110 ha pentru siloz și 80 ha pentru boabe. Cultura premergătoare a fost soia, așa că în toamnă am arat, în primăvară a discuit superficial, am intrat cu combinatorul și am fertilizat cu 400 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am semănat 74.000 b.g/ha și am erbicidat o singură dată, doar unde a fost cazul am aplicat un altul pentru corecție. În faza de 6 frunze am prășit, dar în rest nu am mai aplicat nimic culturii. Anul acesta vom semăna aproximativ aceeași suprafață cu porumb și pentru siloz și boabe, iar de la Pioneer am ales 5 hibrizi printre care P9241, P0725 și PR34Y02”, a precizat agricultorul.

oltean gheorghe

Alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui

La alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui se au în vedere anumite cerințe care corespund în general cerințelor cultivatorilor.

Pentru hibrizii de porumb alegerea trebuie să aibă în vedere următoarele:

  • Zona de cultură. Alegerea hibrizilor se va face în funcție de zona de favorabilitate în care ne situăm, și anume: zona foarte favorabilă, favorabilă I, favorabilă II și puțin favorabilă. În unii ani condițiile de vegetație din zona respectivă sunt favorabile hibrizilor cu perioadă de vegetație mai scurtă sau mai lungă.

De aceea este bine ca pe suprafețe mai mari să cultivăm 2-3 hibrizi cu perioade de vegetație diferite, pentru a beneficia de condițiile climaterice ale anului respectiv.

  • Capacitatea de producție. Potențialul de producție este criteriul principal de alegere a unui hibrid de porumb, din numărul mare de sortimente existente pe piață. Rezultatele testărilor anuale, care se fac în câmp de către firmele producătoare, se aduc la cunoștința celor interesați. Pe lângă aceste informații, cultivatorul se bazează și pe experiența proprie în alegerea hibridului.

România este deja cunoscută ca o mare producătoare de porumb, clasându-se pe primul loc în Europa în anul 2017, devansând Franța.

  • Capacitatea de adaptare la stresul termic și hidric. O comportare bună sub acest aspect o au hibrizii de porumb românești și hibrizii străini, cu genetică nouă și cu stabilitate destul de mare la secetă.
  • Rezistență la cădere și frângere, pe suprafețele recoltate mecanizat.
  • Rezistența la boli și dăunători.
  • Capacitatea boabelor de pierdere a apei, ca la recoltare acestea să aibă umiditatea de 30% sau mai mică.

Pentru cei interesați care dețin ferme zootehnice există hibrizi care își mențin suculența și culoarea verde a frunzelor și tulpinilor, constituind o sursă bună pentru hrana animalelor sub formă de siloz.

Se pot alege hibrizi de porumb pentru industria morăritului sau pentru hrana animalelor care conțin aminoacizi esențiali – lizina și triptofanul.

Pentru hibrizii de floarea-soarelui trebuie să avem în vedere cerințele cultivatorilor deoarece în ultimii ani suprafețele ocupate cu această plantă au crescut semnificativ, ajungând la 1 milion de hectare, existând disponibilități de producție la export. Din aceste motive, cultivatorii sunt nevoiți să practice un asolament cu rotație mai scurtă de 3-4 ani, față de 7 cât ar fi fost normal.

La alegerea hibrizilor se vor avea în vedere următoarele:

  • Capacitatea de producție, care poate fi cunoscută din parcelele experimentale organizate de firmele producătoare de semânță sau din experiența proprie a cultivatorului.
  • Rezistența la lupoaie, care a devenit endemică în țara noastră, precum și rezistența la mană, putregai și pătare brună.
  • Rezistență sub aspect termic (la frig în primăvară și la secetă în timpul verii)

Dacă se anunță un an secetos,este bine să folosim hibrizi timpurii. De obicei nu știm cum va fi anul și atunci vom folosi hibrizi timpurii, semitimpurii și semitardivi, prin care se asigură și o recoltare eșalonată.

Să reamintim că România a fost prima țară din lume care a creat hibrizii de floarea-soarelui de către colectivul de cercetători de la Institutul Fundulea, în frunte cu amelioratorul A. V. Vrânceanu.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

Fermierii campioni la porumb siloz cu hibrizi Pioneer

Hibrizii de porumb pentru siloz Pioneer au oferit producții ridicate și în 2018, iar fermierii care cultivă acest tip de porumb afirmă că au fost mulțumiți de rezultatele obținute și în acest an vor miza tot pe genetica Pioneer. Vedetele acestei categorii sunt hibrizii PR34Y02 și P0725. Primul face parte din grupa FAO 530, este tardiv, are o capacitate ridicată de producție, este tolerant la secetă și are o bună capacitate de adaptare la stresul hidric și termic. Al doilea hibrid face parte din categoria FAO 520, este tardiv, are adaptabilitate ridicată la diferite medii de cultură și este recomandat pentru siloz cu valoare energetică ridicată pe unitatea de suprafață.

Primul fermier campion din această categorie este domnul Iacob Crăciun din Sânpetru de Câmpie, județul Mureș, care a obținut 90 t/ha  cu hibridul P0725.

craciun iacob

Același hibrid - P0725, a fost ales și de fermierul Simon Călin, din Coasta Mare, județul Mureș, care a obținut 75 t/ha. Acesta lucrează 150 ha, iar cu porumb a avut anul trecut 90 ha, dintre care 60 ha de porumb pentru siloz. “Am fermă zootehnică, de aceea marea parte a terenului o semăn cu porumb pentru siloz, iar de obicei plantele premergătoare sunt lucerna, triticalele și semăn chiar și după porumb. Ar în toamnă și aplic dejecții de vacă, în primăvară aplic uree – 200 kg/ha și încorporez cu combinatorul. La semănat mai fertilizez cu îngrășământ complex 20.20.0 – 200 kg/ha, iar densitatea pe care o aleg este de 80.000 b.g/ha. Cultura a primit un singur erbicid, foarte puțin am mai intrat cu un altul pentru corecție, aceasta este toată tehnologia, nu mai aplic altceva și nici nu prășesc. Anul acesta voi semăna în jur de 55 ha de porumb siloz și 28 ha pentru boabe. Terenul pe care îl lucrez e limitat, tot timpul trebuie să am grijă să am producții ridicate, de aceea vreau să schimb în acest an și tehnologia pentru a mai crește rezultatele”, a declarat fermierul campion.

simon calin

Un alt fermier campion din județul Mureș este Nagy Tamaș, care a cultivat hibridul PR34Y02 și a obținut 74 t/ha. “Anul trecut am avut 30 ha de porumb pentru siloz, încerc să respect rotația culturilor și semăn după lucernă. În toamnă scarific pentru că rădăcinile lucernei sunt destul de mari, apoi ar. La semănat, în cea de a doua parte a lunii aprilie, am dat îngrășăminte 20.20.0, în jur de 350 kg/ha, și am mers pe densitatea de 82.000 b.g/ha. Am erbicidat o singură dată, iar în vegetație, atunci când am prășit, am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. Nu am mai aplicat nimic altceva, pentru că semănând după lucernă nu a mai fost cazul. Am recoltat în luna august, iar în această primăvară voi semăna în principal hibridul P0725”, a precizat Nagy Tamaș.

nagy andrei tamas

Și în județul Bistrița-Năsăud fermierii care au ales hibrizii Pioneer au obținut producții foarte bune. Este și cazul agricultorilor Daniel Pop și Sorin Chiciudean din cadrul fermei Centana, care au obținut 60 t/ha cu hibridul PR34Y02. “Lucrăm 150 ha iar în 2018, 100 ha au fost semănate cu porumb. Am avut monocultură, așa că am arat, apoi am pregătit terenul cu freza, iar la semănat am aplicat îngrășământ complex, iar în vegetație aplicăm azot, tot total, ambele fertilizări în jur de 500 kg/ha substanță brută. Am erbicidat o singură dată, nu am prășit și nici nu am mai aplicat altceva. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în această primăvară vom semăna în jur de 100 ha cu porumb”, a declarat Sorin Chiciundean.

pop daniel

Fermierii campioni la porumb din județul Brăila

Brăila este unul dintre județele în care cultura porumbului a fost una excepțională în 2018, iar fermierii care au mizat pe această cultură au obținut producții foarte bune, atât la irigat, cât și la neirigat. Alături de hibrizii de top Pioneer, agricultorii au ales și o tehnologie pe măsură, astfel că la finalul recoltatului au fost mulțumiți de recolte obținute și deja și-au format o părere cu privire la alegerea hibrizilor pentru următoarea campanie.

Primul fermier campion din județul Brăila este Cosmin Dogărescu, care lucrează 300 ha, iar anul trecut a avut porumb pe 130 ha. A obținut 14.700 kg/ha cu hibridul P9911 și 14.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat anul trecut 30 ha cu porumb după soia, iar pe 100 ha am avut monocultură. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul. Am semănat 82.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 230 kg/ha de îngrășământ complex 16.16.16. Am aplicat două erbicide în vegetație, primul în faza de 2-4 frunze, iar cel de al doilea în 6 frunze. Am prășit atunci când plantele aveau 8-10 frunze și am aplicat azot – 200 kg/ha. Cultura a fost în irigat, a primit două tranșe de apă, iar recoltatul a avut loc începând cu prima parte a lunii octombrie. În acest an voi semăna porumb pe 160 ha și am ales hibrizii P9911, P0023, P0217 și un hibrid nou. Pot spune că am avut o producție foarte bună anul trecut și o cultură fără probleme”, a declarat fermierul campion.

dogarescu cosmin p9911

Iulian Văsii a devenit și el fermier campion la porumb în 2018. Acesta a semănat hibridul P0216 și a obținut 14.500 kg/ha. “Anul trecut am avut monocultură, așa că am tocat resturile vegetale și am scarificat din toamnă. În primăvară am efectuat două treceri cu discul, iar înainte de prima trecere am aplicat 120 kg/ha de uree. Apoi am semănat în data de 13 aprilie, am aplicat atunci și 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16 și 25 kg/ha de îngrășământ starter. Am semănat în jur de 85.000 b.g/ha și am recoltat 80.000 de plante. Am irigat în două tranșe, am erbicidat înainte de semănat, atunci când am încorporat cu al doilea disc, apoi al doilea erbicid a fost dat în stadiul de 5-6 frunze. Am aplicat un foliar -  3.5 l/ha, și tot în vegetație am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha. Am recoltat începând cu 18 septembrie, iar umiditatea a fost de 14.5%”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în această primăvară va semăna porumb aproximativ pe același număr de hectare și a ales doar hibrizi Pioneer și anume P9911, P0216 și P0937.

vasi iulian

Un alt fermier campion este și domnul Cătălin Gîrlea care a obținut 14.400 kg/ha cu hibridul P9415, 11.1740 kg/ha cu P0216 și 11.300 kg/ha cu hibridul P0023.

girlea catalin p9415

Cu producția de 14.200 kg/ha obținută cu hibridul P9911, fermier campion a devenit și Ștefan Stoean. “În cadrul a două societății lucrăm în familie 480 ha, cu porumb am avut anul trecut 170 ha, a fost fie monocultură, fie am avut plantă premergătoare floarea-soarelui. Am arat în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere sau două cu combinatorul în funcție de solă, am erbicidat preemergent, am fertilizat la semănat cu 250 kg/ha îngrășământ 20.20.0, iar apoi am aplicat azotat – 250 kg/ha, mai întâi în faza de 4 frunze am aplicat și apoi la prășit. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar 3 l/ha și am irigat în 2 sau 3 tranșe”, a specificat fermierul campion.

stoean stefan

Hibridul P0023 i-a oferit fermierului Dan Mihăilă producția de 13.800 kg/ha și a devenit și el fermier campion în județul Brăila.

mihaila dan

Nicușor Bogdan este un alt fermier campion din această zonă a țării. Acesta a semănat hibrizii P9537 și P9911, primul dintre ei i-a asigurat 13.700 kg/ha, în timp ce cel de al doilea hibrid i-a oferit 12.720 kg/ha.

bogdan nicusor

Dănuț Florin Iconaru lucrează 2.500 ha, iar în 2018 porumb a avut pe circa 800 ha. Hibridul P0023 i-a asigurat cea mai bună producție din fermă – 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui sau după grâu, astfel că în toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, lucrările au diferit în funcție de solă. Am semănat 62.000 b.g/ha în cea de a doua parte a lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea, am dat mai întâi îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, apoi fazial azot, în două tranșe 300 kg/ha de azot – prima oară la prașilă, atunci când plantele aveau 10-20 cm, iar cea de a doua aplicare am realizat-o atunci când am putut intra ultima oară în cultură. Am aplicat și două erbicide, iar la cea de a doua trecere am aplicat și un îngrășământ foliar”, a punctat domnul Iconaru. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut această producție în cultură neirigată și că este cel de-al treilea an în care a semănat hibridul P0023. În această primăvară va semăna în jur de 900 ha cu porumb și  a ales din portofoliul Pioneer hibrizii P0023, P9911, P9241 și P9537.

iconaru danut

Doamna Elena Șerban lucrează 600 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 200 ha,  obținând rezultate foarte bune în special cu hibridul P9241, care i-a asigurat 12.480 kg/ha. “Am avut monocultură pe 100 ha, iar cealaltă plantă premergătoare a fost grâul. În toamnă am scarificat 150 ha, diferența a fost arată. În primăvară am fertilizat cu uree 150 kg/ha,  după care am încorporat cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, am ales densitatea de 70.000 b.g/ha, și tot atunci am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am făcut o sigură erbicidare, am prășit în stadiul de 6-8 frunze, atunci când am aplicat și azotat 200 kg/ha, iar în 8 frunze am dat și un îngrășământ foliar cu zinc. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc în luna septembrie”, a declarat Elena Șerban. Dumneaei a mai adăugat faptul că în această campanie va semăna în jur de 270 ha cu porumb și a ales hibrizii P9241, pe care îl cultivă deja de 4 ani și este mulțumită de rezultate, P9911 și P0023.

serban elena

Hibridul P9911 i-a asigurat fermierului Marcel Bănică 12.000 kg/ha devenind astfel și el fermier campion la porumb. “Lucrez aproximativ 900 ha, dintre care anul trecut 400 au fost semănate cu porumb, am mers pe monocultură. În toamnă am arat la 30 – 35 cm adâncime, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în prima parte a lunii aprilie, tot atunci am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 150 kg/ha. Am erbicidat o singură dată, iar la prășit, în stadiul de 5 frunze, am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot. Am dat și 2 ape, în jur de 30 litri, și bineînțeles am beneficiat de precipitații. În acest an voi semăna în jur de 370 ha cu porumb, am ales pentru 300 ha doar hibrizi Pioneer, printre care P9911 si P0023”, a afirmat agricultorul brăilean.

banica marcel

Un alt fermier campion din acest județ este Mădălin Orzan, care lucrează 180 ha, iar în 2018 a semănat porumb pe 60 ha. “Am semănat P9911 și P0023 și am obținut 11.800 kg/ha, respectiv 11.100 kg/ha. Culturile premergătoare au fost rapița, mazărea și grâul, așa că am arat în toamnă, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat la începutul lunii aprilie, 72.000-75.000 b.g/ha, atunci când am aplicat la bază 220 kg/ha îngrășământ triplu 15. Cultura a primit erbicid pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate, în faza de 4-6 frunze, atunci când am dat îngrășământ foliar pe bază de zinc. Apoi, după două săptămâni am prășit mecanic și am încorporat 200 kg/ha de azotat de amoniu, după care am mai aplicat încă un foliar pe bază de zinc. Anul acesta am făcut și o probă, într-o solă am semănat 82.000 b.g/ha după mazăre și am recoltat 13.400 kg/ha cu hibridul P9911. Am recoltat începând cu finalul lunii august și pot spune că am fost foarte mulțumit, de aceea aleg doar hibrizi Pioneer, iar în această primăvară voi semăna 75 ha cu porumb, am păstrat hibridul P9911 și am ales un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

orzan madalin

Hibridul P0023 a fost una dintre alegerile fermierului Dumitru Crângău, care a obținut 11.200 kg/ha și a devenit fermier campion. “Lucrez 670 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 100 ha. Am avut în mare parte monocultură, dar și sole semănate după floarea-soarelui. În primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și una cu combinatorul și am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. Am semănat 64.000 b.g/ha în data de 10 aprilie, atunci când am dat și îngrășământ triplu 16 – 150 kg/ha. La prășit, atunci când plantele aveau aproximativ 30 cm, am dat 200 kg/ha de azotat. Am aplicat un singur erbicid și doar atât, după care am recoltat în perioada 15-20 septembrie. În acest an voi semăna 100 ha cu porumb, depinde și de cum se dezvoltă orzul”, a precizat agricultorul.

crangau dumitru

Fermierii campioni la porumb din județul Timiș

2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului inclusiv în județul Timiș. Fermierii au avut producții peste măsura așteptărilor, în unele cazuri duble față de cele obținute în campania agricolă 2017, una dezastruoasă după cum au declarat chiar ei.

Primul fermier campion din județul Timiș este Alexandru Mutulescu. Acesta lucrează aproximativ 2.000 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 170 ha și a obținut 16.900 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat porumbul după rapiță, însă am făcut greening (înverzire), astfel că în primăvară am dat un disc ușor doar pentru a toca cultura apoi am semănat cu o semănătoare foarte grea, în a doua jumătate a lunii aprilie. Am făcut 3 fertilizări, astfel că înainte de a toca cultura verde am aplicat 50 kg/ha de uree pentru a descompune plantele, apoi am aplicat pe rând 400 kg/ha de îngrășământ complex 27.13,5.0, iar la prașilă am mai aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha, substanță brută. Am erbicidat o dată imediat după semănat și apoi o dată în vegetație în faza de 6 frunze. Cultura a primit un insecticid în data de 25 iunie și am prășit o singură dată în faza de 10-12 frunze. Am recoltat începând cu luna octombrie”, a declarant fermierul campion.

mutulescu alexandru

În 2018, fermier campion a devenit și Robert Ispan, care a cultivat hibridul P0937 și a obținut 16.000 kg/ha. “Anul trecut, după finalizarea campaniei de recoltat, am decis să predau ferma.  Producția de 16.000 kg/ha a fost uimitoare și pentru mine, dar chiar acesta a fost rezultatul real. Am avut în total 69 ha cu porumb, iar culturile premergătoare grâul și floarea-soarelui. Toate solele au fost arate, însă unele au fost și scarificate și am aplicat îngrășăminte complexe 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am aplicat pe rând îngrășăminte 20.20.0 - 280 kg/ha, asta la începutul lunii aprilie. La prășit am mai aplicat 250 kg/ha de azotat de amoniu și îngrășăminte foliare cu zinc și microelemente. Cultura a primit două erbicide, unul în preemergență și unul postemergență. Am recoltat în perioada optimă cu umiditatea de 16 %”, a specificat Robert Ispan.

ispan robert

Claudiu și Marian Pașca lucrează în cadrul a 3 societăți 550 ha, anul trecut au avut 50 ha cu porumb, au semănat hibridul P0412 și au obținut 15.880 kg/ha. “Planta premergătoare a fost rapița, așa că după ce am recoltat-o am discuit, apoi în toamnă am arat la aproximativ 28 cm. În primăvară, am aruncat pe arătură sare potasică – 120 kg/ha, apoi am mai aplicat 220 kg/ha de uree, substanță brută, iar ca lucrări am intrat pe sol cu discul și freza. La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am semănat printre primii la noi în  zonă, am optat pentru 56.000 b/g/ha și am aplicat îngrășământ complex 27.13,5.0 – 280 kg/ha. În faza de 4-6 frunze, când a mai plouat, am mai aplicat 220 kg/ha de azot. Am efectuat două treceri cu erbicide și am mai aplicat îngrășământ foliar cu zinc. Cultura nu a mai fost prășită pentru că s-a dezvoltat foarte repede și nu am mai avut cum să intrăm. Am început recoltatul încă din prima parte a lunii septembrie, dar parcela pe care am obținut 15.880 kg/ha a fost recoltată la finalul lunii. Anul acesta vom semăna 159 ha cu porumb, semănăm doar hibrizi Pioneer și am ales P0412, P9911, P9903, P0216, dar cel puțin un hibrid nou”, a declarat fermierul campion.

Hibridul P0023 i-a asigurat agricultorului Robert Cernescu 14.300 kg/ha și astfel a devenit și el fermier campion. “Lucrez 80 ha, iar porumb am avut anul trecut pe 15 ha, într-o singură parcelă. Am semănat după grâu, astfel că am arat din toamnă am fertilizat în 3 tranșe: 200 kg/ha DAP înainte se semănat, apoi la semănat am mai aplicat 250 kg/ha de uree, iar la prășit am mai aplicat 130 kg/ha. Am semănat în jurul datei de 15 aprilie, am erbicidat în două treceri și am recoltat în prima parte a lunii octombrie. Pentru această campanie am ales același hibrid pentru aproximativ 27 ha”, a precizat fermierul campion.

robert cernescu

Fermier campion a devenit și domnul Gheorghe Gorban, care lucrează 250 ha, iar porumb a avut anul trecut pe 92 ha. Cele mai bune rezultate le-a obținut cu hibridul P0023, care i-a garantat producția de 13.863 kg/ha. “Am semănat fie tot după porumb, fie după floarea-soarelui și am arat încă din toamnă. În primăvară am aplicat pe unele parcele îngrășământ complex 18.46.0, iar pe altele am aplicat complex 20.20.0, după care am intrat cu combinatorul. Am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar – 200 kg/ha. Am aplicat un singur erbicid în vegetație, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 6-8 frunze, am mai aplicat 120 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 15 octombrie. Pentru această primăvară am ales deja hibrizii P0023, P0216, P9415 și P9903, în total vor fi 110 ha”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut parte de o campanie fără probleme și a obținut producții foarte bune, chiar dacă din luna august și până la recoltat nu a mai plouat.

gorban gheorghe

Fermier campion a devenit și domnul Mircea Boteanu care a obținut 13.580 kg/ha cu hibridul P0412. “Lucrez 130 ha, porumb am avut în 2018 pe 60 ha și am semănat după păioase. Așa că am arat la 32 cm și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 180 kg/ha. În primăvară am intrat de două ori combinatorul și am aplicat uree – 300 kg/ha. După aceea am semănat în cea de a doua jumătate a lunii aprilie, o parte dintre culturi a fost erbicidată preemergent și o parte am intervenit în vegetație cu o altă trecere, a depins de solă. Cultura a mai primit un îngrățământ foliar cu zinc, în faza de 4-8 frunze, atunci când am și erbicidat. În faza de 10-12 frunze cultura a fost prășită. Aceasta a fost tehnologia, apoi pe finalul lunii septembrie am recoltat. În această primăvară voi semăna aproximativ 70 ha, am ales doi hibrizi Pioneer și doi de la o altă companie”, a precizat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că hibridul P0412 solele semănate anul trecut cu hibridul P0412 au avut o evoluție foarte bună, dovadă fiind și producția mulțumitoare pe care a obținut-o.

boteanu mircea

Un alt fermier campion din județul Timiș este domnul Ioan Sîrbu, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 13.535 kg/ha.

sirbu ioan

Cu producția de 12.800 kg/ha, obținută cu hibridul P0023, fermier campion a devenit și Gabriel Ivănușcă. “Anul trecut am semănat 10 ha cu hibridul P0023, am avut o producție bună cu el, chiar și în 2017 când a fost un an dezastruos pentru porumb în zona noastră. Am semănat fie tot după porumb, fie după grâu, așa că am arat din toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat în  a doua jumătate a lunii aprilie, atunci când am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 combinat cu azot, în total 300 kg/ha, dar și îngrășământ microgranulat -18 kg/ha. Imediat după semănat am erbicidat, apoi în stadiul de 4-6 frunze am aplicat al doilea erbicid, iar la prașilă, în faza de 8-10 frunze, am mai aplicat 170-180 kg/ha. Aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat fermierul campion.

ivanusca gabriel

Domnul Marius Mureșan este un alt fermier campion din vestul țării. Acesta a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9911 și 10.600 kg/ha cu hibridul P0216. “Lucrăm 1.200 ha, iar cu porumb am semănat anul trecut 250 ha, după floarea-soarelui și grâu. Am arat din toamnă, apoi în primăvară am discuit, am aplicat îngrășământ complex 15.15.15 – 200 kg/ha și am intrat cu combinatorul. La finalul lunii martie, început de aprilie am semănat 68.000 b.g./ha. Cultura a primit un singur erbicid, iar în faza de 7-8 frunze am mai aplicat 100 kg/ha de azot. La finalul lunii septembrie am recoltat, iar în acest an voi semăna porumb pe 150 ha și am ales hibrizii P9911, hibrid de bază, și P0268”, a punctat fermierul.

muresan marius

PR32F73 - hibridul de aur în Insula Mare a Brăilei

De curând a avut loc Congresul Fermieri pentru fermieri, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, în cadrul căreia au fost acordatele trofeele Porumbul de Aur la categoria irigat și neirigat. La categoria irigat, câștigător a fost desemnat domnul Mihai Solomei – director tehnic Agricost, IMB, care a obținut 22.609 kg/ha cu hibridul PR32F73.

Castigator Porumbul de Aur Mihai Solomei

“Am semănat 35 ha cu acest hibrid, iar planta premergătoare a fost grâul. Așa că, după recoltarea acestuia, am scarificat la 40 cm, imediat după scarificat am nivelat cu Jokerul și după am erbicidat pentru a ține terenul curat până la intrarea în iarnă. Apoi, în primăvară am erbicidat din nou, după care am semănat 77.000 b.g/ha în data de 20 aprilie și am optat pentru distanța între rânduri de 50 cm. La semănat am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ complex 12.24.12 + 6% sulf, iar după semănat am aplicat azot lichid – 100 l/ha. După aceea, în faza de 2-3 frunze, am erbicidat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, iar în faza de 6-7 frunze pentru combaterea buruienilor monocotiledonate și tot atunci am mai aplicat și 1.5 l/ha de îngrășământ foliar. Atunci când plantele aveau 8-10 frunze am fertirigat cu 150 l/ha de azot lichid, apoi am făcut un tratament împotriva dăunătorului Helicoverba, la apariția acestuia. Imediat după polenizare am mai aplicat 140 l/ha de azot lichid, tot prin fertirigare. Cultura a am avut parte de precipitații, 170 l, în perioada iunie-iulie, dar am și irigat în 3 tranșe - 900 m.c/ha. Am recoltat în prima jumătate a lunii octombrie, noi am avut un o suprafața de 170 ha unde am semănat hibrizi de la mai multe firme distribuitoare de semințe, iar PR32F73 ne-a oferit cea mai ridicată producție. Semănam acest hibrid încă din 2013 și mereu am avut producții care au depășit 18.000 kg/ha, însă în acest an putem spune că a atins recordul de producție la noi în fermă”, a declarat fermierul campion Mihai Solomei.

PR32F73 este un hibrid tardiv, FAO 600, rezistent la principalele boli ale porumbului, la frângere și cădere, are toleranța la secetă. Se recomandă a fi cultivat numai în sistem de irigare. Așadar, Mihai Solomei este fermierul campion Pioneer care și-a adjudecat și trofeul Porumbul de Aur.

“Ne bucurăm atunci când fermierii aleg hibrizii Pioneer și au parte de rezultate excepționale. Știm că în Inusla Mare a Brăilei se aplică tehnologii de înaltă clasă, poate chiar cele mai inovatoare din piață, iar rezultate se observă în sporurile de producție. Este clar că pentru a avea cele mai bune rezultate trebuie să alegi sămânță de calitate, trebuie să ai grijă de fiecare verigă tehnologică să fie respectată și să dispui de oameni pregătiți care să aplice toate aceste lucruri. Echipa Agricost este una profesionistă și ne bucurăm că dintre toți hibrizii pe care i-au semănat și înscris în concursul organizat și monitorizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, PR32F73 a oferit o producție istorica in acest moment dar cu siguranta hibrizii Pioneer vor depasi in Romania acest potential” – Maria Cîrjă –  Marketing Manager Corteva Agriscience™ - Divizia de Agricultură a DowDuPont.

Fermierii campioni la porumb din Moldova

Vedetele câmpurilor cu porumb din zona Moldovei au fost hibrizii P9415, P9911, P9241 și P9537. Producțiile obținute de fermierii din județele Botoșani, Bacău, Vrancea, Vaslui și Galați au fost pe măsura așteptărilor acestora, iar stabilitatea pe care o au an de an, datorită rezultatelor obținute, îi determină să rămână fideli hibrizilor Pioneer.

Primul fermier campion din zona Moldovei este domnul Tudorel Popa din  Vrancea, care lucrează 100 ha, dintre care 30 ha au fost semănate anul trecut cu porumb. A obținut 14.065 kg/ha cu hibridul P9415 și se declară mulțumit de rezultate. “Am semănat porumbul după rapiță, așa că am arat și am fertilizat cu 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care în primăvară am efectuat o lucrare cu tăvălugului și una superficială cu discul, am dat 200 kg/ha de uree și am semănat. Am aplicat 2 îngrășăminte și unde a fost cazul am corectat, am efectuat o prașilă mecanică și am fertilizat cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.  A fost primul an în care am semănat acest hibrid și am fost foarte mulțumit”, a declarat fermierul.

popa tudorel

În Botoșani, Titel Simionescu a devenit fermier campion cu producția de 14.180 kg/ha, obținută cu hibridul P9911. “Lucrez 710 ha, iar cu porumb am avut anul 270 ha. Am semănat după soia și floarea-soarelui, astfel că în toamnă am arat și scarificat și am aplicat îngrășăminte – 300 kg/ha. În primăvară am pregătit terenul și am aplicat îngrășăminte triplu 16 – 200 kg/ha. În vegetație am mai fertilizat cu azotat de amoniu – 120 kg/ha, asta în stadiul de 6-8 frunze, la prima prașilă, după care la a doua prașilă, în faza de 10 frunze, am mai aplicat uree. Am semănat 67.000 b.g/ha în a doua jumătate a lunii aprilie, cultura a primit două erbicide – unul în preemergență și unul în postemergență, dar și un insecticid. În acest an am irigat în 4 tranșe, porumbul primind în total 80 l/mp. Am recoltat începând cu finalul lunii august și până în octombrie, perioada a depins de hibridul pe care l-am semănat. Anul acesta suprafața cu porumb va crește, voi întoarce rapița și grâul în primăvară, deci voi avea aproximativ 404 ha cu porumb”, a declarat agricultorul.

 simionescu titel

În județul Bacău primul fermier campion este domnul Cătălin Pavel, care a obținut 14.000 kg/ha cu hibridul P9415. “Anul trecut am avut o producție foarte bună la porumb, hibridul P9415 a fost excepțional. Am fertilizat cu 280 kg/ha de îngrășăminte complexe triplu 16 și 170 kg/ha de nitrocalcar, am erbicidat în două treceri și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de zinc. Am recoltat în perioada 10-15 octombrie”, a afirmat fermierul campion.

pavel catalin

Un alt fermier campion la porumb este domnul Ioan Răuță din Săscut, Bacau, care a semănat hibridul P9415 și a obținut 13.600 kg/ha.

rauta ioan

În județul Vrancea fermier campion a devenit și domnul Eugen Grigoraș, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 12.950 kg/ha.

grigoras andrei

Neculai Păun din Bacau a cultivat porumb anul trecut pe 130 ha, iar hibridul P9241 i-a asigurat 12.500 kg/ha. “Lucrez 38 ha, iar porumbul l-am semănat după grâu, soia, dar am avut și monocultură. Am arat în toamnă la 25-30 cm, în primăvară am efectuat două lucrări pentru pregătirea terenului și astfel am intrat cu discul și combinatorul. Am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha și 200 kg/ha de uree, am semănat în perioada 10 – 25 aprilie. Cultura a mai primit 2 erbicide și un tratament, iar recoltatul a avut loc în perioada 25 septembrie – 15 octombrie. Am fost foarte mulțumit de producție, iar în acest an voi semăna 150 ha cu porumb și am ales același hibrid, P9241”, a punctat fermierul campion.

paun neculai

Cătălin Lucian Popa din localitatea Pădureni, județul Vrancea, este și el fermier campion și a obținut 12.300 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 300 ha, iar porumbul l-am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășăminte complexe 20.20.0 - 200 kg/ha. Am mai aplicat culturii două erbicide și doar atât, apoi am recoltat începând cu 20 septembrie”, a precizat agricultorul.

popa catalin lucian

Un alt fermier campion din zona Moldovei, Jud Galati este Fițel Stanciu, care obținut 10.400 kg/ha cu hibridul P9903. “Anul trecut am avut porumb pe 94 ha, iar în total lucrez 420 ha. Am semănat pe mai multe sole, deci au fost mai multe plante premergătoare printre care mazăre, floarea-soarelui și chiar porumb. Am scarificat și arat, iar în primăvară doar am pregătit terenul cu combinatorul și am aplicat azot în jur de 150 kg/ha, în timp ce la semănat am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 250 kg/ha. Am prășit mecanic în faza de 6-8 frunze și atunci am aplicat azot 100 kg/ha, vorbim de substanță brută. În postemergență am aplicat un erbicid, nu am mai apucat să dăm îngrășăminte foliare pentru că plantele s-au dezvoltat foarte bine”, a  declarat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că a avut o cultură foarte frumoasă, a recoltat în jurul datei de 10 octombrie, iar pentru acest an a ales doi hibrizi noi pentru a le testa productivitatea, dat hibridul de bază rămâne P9903.

stanciu firel

Fermier campion a devenit și domnul Dorin Căpraru, din Vaslui, care lucrează 823 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 155 ha și a obținut 10.060 kg/ha cu hibridul P9415. “Am semănat porumbul după rapiță, așa că am arat, am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, după care am semănat, începând cu 25 aprilie. Am erbicidat o singură dată, la prășit, în faza de 8-10 frunze, am fertilizat cu azot – 180 kg/ha. Am recoltat la finalul lunii septembrie”, a afirmat agricultorul. Acesta a mai adăugat că în următoarea campanie va semăna același hibrid, P9415, însă din cauza vremii nu știe exact suprafața, totuși aproximează că va avea cel puțin 140 ha.

capraru dorin

Fermierii campioni la porumb din județele Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Hunedoara

Știm cu toții deja că 2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului, iar hibrizii Pioneer au oferit producții foarte bune în fiecare județ din țară. Ar fi imposibil să prezentăm fiecare fermă din fiecare județ în care producțiile au fost pe măsura așteptărilor fermierilor, însă vrem totuși să prezentăm performanța obținută de cel puțin un fermier din fiecare județ.

Începem cu județul Gorj, acolo unde își desfășoară activitatea fermierul campion Cristian Marinescu, care lucrează 160 ha, iar cu porumb a semănat anul trecut 60 ha. Cel mai performant hibrid din fermă in 2018 s-a dovedit P9903, care i-a asigurat 14.800 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, astfel că după recoltatul acestei culturi am arat la 30 cm și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe 20.20.0. Am continuat cu lucrările de pregătire a patului germinativ în primăvară, am făcut o lucrare cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în perioada 14-20 aprilie și tot atunci am aplicat 150 kg/ha de azotat. Am erbicidat de două ori și am prășit o dată, atunci am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. A fost anul bun, nu am mai aplicat altceva, iar perioada de recoltat a fost între 20 septembrie și 1 octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în ultimii 4 ani a ales hibridul P9903, a obținut recolte foarte bune, motiv pentru care și în acest an îl va semăna pe 100 ha.

marinescu cristian

Un alt fermier din județul Gorj este Cristian Fulger, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 12.200 kg/ha. “Lucrez 190 ha, iar anul trecut am semănat pe 40 ha, după grâu. În toamnă am arat la 30-35 cm, iar în primăvară am discuit și am aplicat îngrășăminte complexe 16.16.16 – 300 kg/ha și apoi am intrat cu combinatorul. Am semănat după în perioada 20 aprilie -15 mai, cultura a primit un singur erbicid, nu am mai dat nici un fel de substanță sau tratamente, doar atunci când  am intrat cu cultivatorul am mai aplicat azot – 270 kg/ha.  Am recoltat începând cu data de 20 octombrie. În acest an intenționez să semăn cel puțin 130 ha cu porumb, suprafața poate fi mai mare pentru că intenționez să măresc suprafața din fermă. Momentan am ales hibrizii P0023, P9903 și P9874”, a afirmat agricultorul.

fulger cristian

Și în județul Hunedoara s-au înregistrat anul trecut producții foarte bune la porumb. Cele mai bune rezultate le-a înregistrat doamna Vionelia Bălușe, care a obținut 14.150 kg/ha cu hibridul P9903. “În cadrul a 5 societăți lucrăm în total 4.400 ha, iar anul trecut am avut 1.800 ha cu porumb, am semănat după floarea-soarelui, grâu, dar am avut și monocultură. Am arat în toamnă, iar 400 ha le-am scarificat, după care în primăvară am aplicat între 300 și 350 kg/ha îngrășăminte complexe în funcție de fiecare solă, după care am pregătit terenul cu combinatorul sau freza și am efectuat o lucrare cu discul. Am semănat în cea de a doua decadă a lunii aprilie și tot atunci am aplicat 25 kg/ha de îngrășământ starter. În vegetație, acolo unde am putut intra, am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha, iar acolo unde porumbul a fost prea mare am făcut o singură trecere cu 250 kg/ha de azot. Am erbicidat toată suprafața în postemergență, iar unde a fost nevoie am corectat în vegetație. Am aplicat un îngrășământ foliar cu zinc, pe toată suprafața, iar unde a fost nevoie am revenit și cu a doua trecere, în rest nu am mai aplicat nimic, doar 30% din suprafața am prășit-o. Am început campania de recoltat în luna septembrie și am terminat în luna decembrie. În această primăvară voi semăna cel puțin 2.000 ha cu porumb, dar suprafața poate ajunge și la 2.500 ha în funcție de cum se dezvoltă rapița până în luna martie”, a precizat aceasta.

vionelia baluse

Un alt fermier campion din județul Hunedoara este domnul Miron Dragostesc, care a obținut 10.200 kg/ha cu hibridul P9074.

dragotesc miron

În județul Mehedinți cea mai bună producție a obținut-o agricultorul Alexandru Rădoi, care a semănat hibridul P9537 și a obținut 14.000 kg/ha. “Am avut anul trecut 65 ha cu porumb, a fost monocultură. În toamnă am scarificat, după care în primăvară am discuit și pregătit terenul pentru semănat și am aplicat triplu 16 - 200 kg/ha. Am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg/ha de azot. Cultura a primit 2 erbicide și un foliar cu bor, atunci când plantele aveau 40-50 cm. Nu am aplicat nimic altceva și nici nu am prășit, iar recoltatul a avut loc la începutul lunii septembrie. Nu au fost probleme anul trecut, cultura a mers bine, chiar dacă răsărirea a fost mai greoaie din cauza frigului. Pentru acest an am ales hibrizii P9537, P9241 și un hibrid nou, voi semăna 70 ha cu porumb”, a punctat fermierul.

radoi alexandru

Alin Ancuța este primul fermier campion din județul Vâlcea. Acesta a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.580 kg/ha. “Anul trecut am lucrat 1.300 ha, însă am crescut suprafața la 2.000 ha. Am avut 200 ha de porumb și am semănat după orz, rapiță sau grâu. Astfel că am arat sau scarificat, în funcție de solă și planta premergătoare. În primăvară am fertilizat cu triplu 15  - 250 kg/ha și uree - 200 kg/ha, după care am efectuat o lucrare cu discul. Am semănat în jur de 70.000 b.g/ha  în prima decadă a lunii aprilie. Am erbicidat toată suprafața o singură dată, iar unde a fost cazul am corectat cu un alt erbicid. Am prășit pe o suprafață mai mică, în jur de 50 ha, am aplicat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în luna octombrie, a fost o campanie bună, fără probleme, motiv pentru care anul acest voi semăna 500 ha cu porumb și am ales pentru toată suprafața hibrizi Pioneer, dintre care doi hibrizi pe care i-am mai cultivat - P9911 și P9903, plus alți doi hibrizi noi ”, a precizat fermierul campion.

ancuta alin

Tot în județul Vâlcea fermier campion a devenit și domnul Elvis Nițu, care lucrează 1.300 ha, porumb a avut pe 200 ha și a obținut 11.100 kg/ha cu hibridul P9903. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui, grâu sau chiar după porumb. Am arat din toamnă, iar în primăvară am pregătit patul germinativ și am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0., după care am semănat 70.00 b.g./ha în perioada 10 aprilie – 12 mai. Am aplicat un singur erbicid, fără alte tratamente și am recoltat în perioada 5-10 octombrie. În acest an voi semăna 300 ha cu porumb și am ales hibrizii P9911 și P9903”, a declarat fermierul.

nitu elvis

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Fermierii campioni la porumb din județele Olt și Dolj

Primul fermier campion din Oltenia este George Dobrescu, care a obținut 15.600 kg/ha cu hibridul P0937. Acesta își desfășoară activitatea în județul Dolj și coordonează în cadrul a două societăți aproximativ 6.000 ha. “În acest an noi am avut 1.432 ha cu porumb, a fost monocultură pentru că noi și irigăm. Am arat la o adâncime între 29-31 cm, în primăvară am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 - 150 kg/ha, apoi am discuit și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 200 kg/ha de azot. Am erbicidat în preemergență, iar al doilea erbicid l-am aplicat în vegetație, atunci când plantele aveau 5 frunze. Cultura a primit și 2 tratamente, în faza de 8-10 frunze am fertilizat din nou cu azot – 200 kg/ha și am irigat în 6 tranșe.  În această campanie vom semăna în jur de 2.000 ha de porumb, iar pentru irigat vom alege același hibrid P0937”, a punctat George Dobrescu.

dobrescu gheorghe

Radu Marian din județul Olt lucrează 113 ha, anul trecut a cultivat porumb pe 18 ha și a obținut cele mai bune rezultate cu hibridul P9241- 13.720 kg/ha. “Am avut 4 parcele cu porumb și am semănat după rapiță și grâu, așa că în toamnă am arat la 30-33 cm apoi am discuit și am aplicat îngrășăminte de tip NKP – 300 kg/ha. În primăvară am intrat iar cu discul și apoi am semănat. După răsărire am aplicat  250 kg/ha, însă am avut o răsărire neuniformă din cauza lipsei apei, 80% dintre boabe au răsărit imediat, iar diferența după ce am avut parte de prima ploaie. Cultura a mai primit 3 îngrășăminte foliare, am erbicidat de 2 ori și am avut o cultură perfect curată, am folosit produse foarte eficiente. Am recoltat în luna septembrie, iar în această primăvară nu știu exact ce suprafață voi semăna cu porumb, depinde de rapiță, dacă voi întoarce cultura. Nu voi mai face experiențe, voi alege doar hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

radu marian

În județul Olt își desfășoară activitatea și fermierul Marius Pârvu care a obținut 13.570 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 322 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 130 ha, semănat fie după porumb sau grâu, așa că după recoltarea acestora mai întâi am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 100 kg, după care am arat. Pregătirea terenului a constat în efectuarea unei treceri cu combinatorul, apoi am fertilizat cu 120 kg/ha de îngrășăminte 20.20.0 pe parcelele unde plantă premergătoare a fost grâul, iar unde a fost porumb am aplicat 100 kg/ha, după care am mai trecut o dată cu combinatorul. A urmat semănatul în perioada 1-6 aprilie, atunci când am aplicat și 240 kg/ha nitrocalcar. După răsărire am mai fertilizat cu încă 160 kg/ha de nitrocalcar, în faza de 6 frunze am mai aplicat uree, în funcție de solă și de cum am considerat necesar, fie 80 sau 100 kg/ha. Am efectuat două treceri cu erbicid, în primă fază chiar am aplicat și 1 l/ha de Glifosat. Cultura a mai primit și două tratamente, primul în faza de 2-4 frunze, iar al doilea în 6-8 frunze. Recoltatul l-am început la finalul lunii septembrie, pot spune că am fost foarte mulțumit de rezultatele finale. În această campanie voi avea doar 50 ha cu porumb, pentru atât îmi permite rotația culturilor, și am ales hibrizi P9903 și P8567”, a punctat agricultorul.

pirvu marius

pirvu marius 1

Un alt fermier campion la porumb din județul Olt este domnul Ilie Popescu. Anul trecut porumb a semănat pe 350 ha, iar cu hibridul P0412 a obținut 13.500 kg/ha. “Am semănat porumb după soia și grâu, am pregătit terenul în mod clasic pentru semănat și am fertilizat cu uree – 200 kg/ha și cu nitrocalcar – 200 kg/ha. Cultura a primit un singur erbicid, nu am aplicat insecticide și nici tratamente. Am început recoltatul în prima parte a lunii septembrie, iar în această campanie intenționez să semănăm în fermă aproximativ 400 ha cu porumb și voi alege același hibrid – P0412”, a declarat Ilie Popescu.

popescu ilie

Jean Anghel din județul Dolj a cultivat hibridul P0412 și a obținut 12.950 kg/ha. “Anul trecut am avut 300 ha cu porumb, din totalul de 600 ha pe care le lucrăm. A  fost monocultură, de aceea am arat la 30 cm în toamnă și am continuat lucrările de pregătire a terenului în primăvară și am semănat la finalul lunii martie, început de aprilie. La semănat am fertilizat cu îngrășământ complex NPK 27:13,5:0 – 300 kg/ha substanță brută. Am erbicidat o singură dată și asta a fost toată tehnologia pe care am aplicat-o. Am recoltat în perioada septembrie-octombrie. În acest an voi semăna porumb pe aproximativ 270 ha și voi alege P0412, cred că este cea mai bună alegere pentru zona noastră, în neirigat vorbim, este un hibrid stabil în productivitate”, a precizat fermierul campion.

anghel jean ovidiu

Un alt fermier campion la porumb din această zonă a țării este Cătălin Nicu. El a cultivat hibrizii P9911, cu care a obținut 12.000 kg/ha și P9903, care i-a asigurat producția de 11.500 kg/ha.

nicu catalin

Hibridul P9721 i-a asigurat 12.000 kg/ha și fermierului Viorel Mănucu, acesta lucrează 450 ha, iar porumb a semănat pe 80 ha. “Am avut și monocultură, dar am semănat și după grâu. În toamnă am arat la 30 cm, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul, apoi am semănat și tot atunci am aplicat îngrășământ complex NPK 27:13,5:0 – 320 kg/ha. Am erbicidat în două treceri și am aplicat un tratament cu zinc în faza de 10 frunze. Am recoltat în perioada 10-15 septembrie, iar în această primăvară voi semăna 165 ha cu porumb și am ales hibridul P0412 ”, a declarat agricultorul.

viorel manucu

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Plantele de cultură mare folosite în medicina populară

Fie că vorbim de grâu, porumb, orz sau floarea-soarelui, plantele de cultură mare au fost folosite cu succes încă din cele mai vechi timpuri în medicina populară.  Spre exemplu, strămoșii noștri foloseau tărâțele de grâu arse sau fierte în putregai de salcie drept cataplasme de gât pentru tratarea amigdalitei. De asemenea, cu terciul obținut din fierberea tărâțelor rezulta un bun ameliorator al durerii reumatice dacă se făceau înfășurări la încheieturi. Totodată, zeama de tărâțe era deseori folosită de tinerele satului care doreau să aibă un păr sănătos și strălucitor, fără urmă de mătreață. Împotriva răcelii de primăvară și toamnă, strămoșii noștri foloseau ceai de tărâțe, iar dacă se confruntau cu inflamații purulente utilizau tărâțe înmuiate aplicate pe suprafața afectată. Cine s-ar fi gândit că banalele tărâțe pot avea atâtea efecte uimitoare asupra sănătății noastre?

O altă plantă de cultură mare pe care oamenii satului o foloseau pentru diverse afecțiuni este orzul. Pentru combaterea acneei tinerii de odinioară aplicau orz fiert pisat pe ten, iar dacă existau cazuri în care o persoană suferea de tuse măgărească sau convulsie, ceaiul din boabe de orz cu leuștean și flori de tei era soluția ideală pentru a scăpa de aceste afecțiuni. De asemenea, pentru dezinterie și dureri abdominale fiertura de orez reprezenta panaceul ideal. Totodată, cei care se simțeau slăbiți, fără vlagă, se revitalizau cu o mică porție de orz încolțit scufundat într-o cantitate considerabilă de miere.

În scop medicinal, mătasea de porumb, recoltată în perioada de înflorire, din iunie până în august, se folosea deseori sub formă de infuzie, decoct în afecțiuni, precum gută, reumatism, obezitate, hipertensiune arterială și hepatite cronice.

Consumul de porumb duce la arderea grăsimilor

Pe vremuri, țăranii consumau foarte multă mămăligă. Odată cu trecerea timpului s-a constatat că gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității, și o acțiune ușor calmantă, sedativă. În plus, carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate pentru că anumite molecule din compoziția porumbului grăbesc degradarea grăsimilor. Totodată, vitamina A, conținută în porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sănătate și funcționarea corectă a organismului, pentru un metabolism rapid.

Floarea-soarelui tratează arsurile și eczemele

Un alt ingredient al naturii dedicat nevoilor și însănătoșirii organismului este floarea-soarelui. În trecut, uleiul de floarea-soarelui era folosit pe larg la prepararea diferitelor unguente. Cu ceaiul din capitulele florale oamenii se udau la tâmple și în moalele capului ca remediu pentru amețeli și dureri de cap. Ceaiul era folosit contra tusei, răgușelii, pojarului și a altor boli eruptive. În unele zone, florile se fierbeau împreună cu dumbăț sau cu planta cunoscută sub numele de lemnul-domnului cu buruieni de rast, decoctul fiind consumat contra frigurilor.

Tinctura din petale de floarea-soarelui era utilizată și în combaterea febrei, precum și în tratarea afecțiu­nilor căilor respiratorii. De asemenea, în uz extern, oamenii foloseau uleiul de floarea-soarelui în tratarea locală a arsurilor și eczemelor. Se pare că mama natură ne este de folos mai mult decât ne-am putea imagina, ne oferă totul necondiționat. În schimb, noi trebuie doar să o prețuim mai mult și să nu ne mai îndepărtăm de ea.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Social

Un agricultor a stabilit două noi recorduri mondiale la recoltarea porumbului cu CLAAS

Omaha, NE, noiembrie 2018. Cu o cantitate de porumb recoltată de 1.111 tone în opt ore și 1.620 de tone în douăsprezece ore, afacerea de familie Steward Farms din Yorkville, Illinois, a stabilit două noi Recorduri Mondiale Guiness cu o combină de recoltat CLAAS LEXION 760 TERRA TRAC.

Încercare de doborâre a recordului în condiții diferite

În 2010 CLAAS LEXION a stabilit un record de recoltare a porumbului în zece ore pe câmpul familiei Steward. La acel moment cântarul afișa o greutate de aproape 1.300 de tone. Totuși, LEXION 760 a suferit câteva modificări în ultimii ani. Datorită unei puteri sporite, unui buncăr de boabe mai mare și unui sistem de răcire mai eficient, tentativa de doborâre a unui nou record a fost mai ușoară decât în 2010. Cu CEMOS AUTOMATIC în dotarea utilajului LEXION, echipa care a doborât recordul mai dispunea de un sistem de asistență pentru operator performant și unic în segmentul său. Pe lângă reglajele referitoare la operațiunea de treierat, sistemul stabilește automat viteza de deplasare cu ajutorul CRUISE PILOT, asigurând o îmbunătățire continuă a performanțelor.

Și cerințele din Cartea Recordurilor s-au schimbat. Regulile actuale se referă la recorduri de recoltare după opt și douăsprezece ore. Echipa a decis să doboare ambele recorduri, reușind să depășească destul de ușor recordul curent de recoltare după zece ore. Acest lucru a permis și o comparație între 2008 și 2018.

Randament record de 135 t pe oră

claas 359006 26

Încercarea de a stabili un nou record a început pe 26 septembrie 2018, cu puțin înainte de ora 9. Combina LEXION 760 TERRA TRAC a utilizat pentru recoltare un culegător de porumb pe 16 rânduri, avându-l pe Bob Steward la comandă. Condițiile nu erau perfecte. Chiar cu o zi înainte, cantitatea de precipitații a atins 12 mm. Prima semiremorcă a preluat porumb cu un nivel de umiditate de 17-18%. Numărul de camioane necesare pentru a garanta o preluare continuă a porumbului s-a dovedit a fi o provocare majoră.

După opt, zece și douăsprezece ore, porumbul a fost transportat la marginea câmpului, până când utilajul a fost golit complet. Astfel, rezultatele intermediare au putut fi măsurate cu precizie. După opt ore, cântarul indica 1.111 tone. Două ore mai târziu, valoarea măsurată a fost de 1.379,35 tone. Recordul măsurat după 10 ore îl depășea așadar pe cel precedent cu mai mult de 6%. Două ore mai târziu era stabilit rezultatul final de 1.619,8 tone. Astfel, prin acest record, LEXION 760 TERRA TRAC a înregistrat un randament de aproape 135 de tone pe oră, adică o încărcătură de camion la fiecare douăsprezece minute.

Dinamica producției de cereale 2007-2017

În 2017 și 2018 s-a vorbit despre producții istorice (record) la cereale. Dea Domnul să fie așa, că ne mai scoate agricultura din anumite încurcături financiare! 2017 a fost, într-adevăr, un an agricol fast, la fel pesemne și 2018, deși i-am auzit pe mulți fermieri povestind că producția la porumb n-a fost atât de grozavă. În fine, trecem peste asta. La altceva ne gândim. La cifrele statistice. La felul în care sunt ele colectate, în primul rând. Și-apoi discutăm despre evoluția suprafețelor și producțiilor la cereale de bază, grâu și porumb.

Din 2007 încoace nu avem nicio îndoială că suprafețele declarate sunt cât de cât apropiate de realitate. Și asta pentru că fermierii înscriu date corecte pentru a primi subvenția europeană la hectar. Falsul se lasă cu sancțiuni. Inclusiv pe fiecare cultură se colectează cifre reale. Dar avem serioase îndoieli că producțiile sunt cu adevărat cele înscrise în statisticile transmise în final către INS. Aducem argumente. Marii fermieri, la un moment dat, trebuie să raporteze producția obținută, altfel se încurcă în contabilitate și-și creează probleme cu legea. Dar micii fermieri (gospodăria țărănească) nu fac asta pentru că n-au nicio obligație în acest sens. Nici măcar nu declară undeva cât porumb sau grâu au recoltat, iar circuitul economic îi scapă printre degete. Aici intervin direcțiile agricole județene, cele care realizează raportările. Specialiștii Daj-urilor nu au timpul fizic necesar să meargă din ogradă în ogradă pentru a estima producțiile, așa că le măsoară din ochi și le pun din... condei. Nici în relația cu fermierii mari nu stau prea bine, în sensul în care societățile comerciale au încă rezerve să le declare lor cifrele. Dar aici să zicem că totul se poate retușa când se confruntă bazele de date de la APIA, direcțiile agricole și finanțe. În consecință, avem mari rezerve că producțiile înscrise în statistici chiar sunt cele care există și faptic. De un plus sau un minus (poate de ordinul zecilor sau sutelor de mii de tone) e clar că se poate discuta. Treaba e că nu are cine să verifice aceste aspecte, că nu avem un mecanism de control. Așa că luăm de bun ce ni se servește.

Grâu

Dacă ar fi să glumim, am făcut un ocol de peste două decenii pentru a ajunge, în 2013-2017, la aproximativ aceeași suprafață de grâu pe care România o cultiva în 1990. Pe plan european, Institutul Național de Statistică ne spune că, la grâu, România ocupă locul cinci ca suprafață cultivată, după Franța, Germania, Polonia și Spania, și locul patru la producția realizată, după Franța, Germania, Regatul Unit și Polonia. În statistica internă, privind cifrele din perioada de după aderarea la UE, raportată la anul etalon 1990, remarcăm faptul că diferența de producție este semnificativă. Inginerii știu că, în condiții de neirigare și a climei din regiune, deci un fel de a rămâne la dispoziția Celui de Sus, producția nu-i cel mai bun indicator pentru a marca evoluția (involuția) sectorului. Dar este unul pentru a măsura performanța. Progresele (în teren) sunt remarcabile, toate generate de gama de mașini pe care o au la dispoziție marii fermieri, de tehnologiile inovative de cultură, de inputurile de calitate etc. Așa că, de exemplu, producția medie din 2017, de 4.888 kg/ha, este una mincinoasă. Specialiștii din corporații au dus recolta inclusiv în anul 2018, unul extrem de ciudat din punctul de vedere al climei, la 7-8 tone/ha! Prin anii ’90, maximul care se obținea în câteva IAS-uri de elită se oprea undeva la 6-6,5 tone/ha! În rest însă media ducea în anii favorabili la un cel mult 4 tone/ha.

Revenind în 2017, județele din Bărăgan și câmpiile Olteniei sau de Vest au depășit media națională. Cea mai mare producție medie s-a obținut în Ialomița (5.995 kg/ha), județul fiind urmat de Călărași (5.549 kg/ha), Constanța (5.413 kg/ha), Timiș (5.395 kg/ha), Arad (5.315 kg/ha), Brăila (5.246 kg/ha), Buzău (5.186 kg/ha), Teleorman (5.107 kg/ha) și Olt (5.072 kg/ha). Mai observăm că, începând cu 2013, ultimul din cadrul exercițiului bugetar european 2007-2013, după ce agricultura a beneficiat de proiecte de modernizare a fermelor (utilaje, în principal), suprafața cultivată cu grâu s-a stabilizat în jurul a 2 milioane de hectare. Avem, de asemenea, și o constanță a producției, cu un plus pentru 2017, an care a avut și condiții meteo excelente. Dacă s-ar pune la punct și sistemul de irigații, evident că lucrurile ar sta mult mai bine.

dinamica tabel Grau

Porumb

Cultura de porumb boabe n-a renunțat să-și revendice locul de cereală vedetă în România. Remarcați (cu excepția anului 2010 – minus și 2012 – plus) că suprafața rămâne din 1990 și până astăzi în zona 2,4-2,6 milioane de hectare cultivate. Cu producția medie, ca și la grâu, au fost fluctuații generate în principal de condițiile meteo. Interesant este că totuși, ca producție totală, au fost cinci ani (șase, dacă socotim și 2018), când producția a trecut de 10 milioane de tone, acest aspect generând semne de constanță. La nivelul UE, România deținea, în 2017, prima poziție ca suprafață (urmată de Franța, Ungaria, Italia și Polonia) și locul al doilea, după Franța, ca producție. În 2018, pentru care nu avem date finale de la INS, sunt semnale că România ar fi depășit ca producție totală Franța.

În 2017 fermierii români au obținut cea mai mare producție medie de porumb boabe: 5.959 kh/ha. Recordul îl deține județul Ialomița, cu o medie de 8.367 kg/ha, urmat de Neamț (7.858 kg/ha) și Călărași (7.718 kg/ha). Producții medii de peste 6 tone la hectar s-au mai înregistrat în Bihor, Maramureș, Brăila, Satu Mare, Buzău, Tulcea, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea și Arad. Ciudat este că două dintre cele mai mari producătoare din țară, am numit județele Constanța și Timiș, au avut rezultate modeste, cu medii de 5.786 kg/ha, respectiv 5.202 kg/ha, într-un an despre care s-a afirmat că a fost cel mai bun din punct de vedere climatic. Marii fermieri au depășit însă, știm bine, producția de 10 tone la hectar. Ca și la grâu, media este trasă în jos de recoltele oarecum modeste din micile gospodării, unde nu se aplică corect tehnologia de cultură.

dinamica tabel Porumb

Maria Bogdan

Fermierii campioni la porumb din județele Teleorman și Prahova

Hibrizii care au performat în județele Teleorman și Prahova au fost P0216, P0023, P9903 și P9241. Ca și în alte zone ale țării, aceștia au dovedit încă o dată faptul că atunci când este vorba și despre condiții dificile de cultură, fermierii obțin totuși producții care să-i determine ca și în următoarea campanie să aleagă genetica Pioneer. Așa stau lucrurile și cu fermierii din aceste două județe, deoarece ei seamănă de ani buni hibrizii Pioneer, sunt mulțumiți de rezultatele obținute și mereu sunt dispuși să încerce și hibrizi noi.

Primul fermier campion din județul Teleorman este Cristi Isvoranu, care a avut porumb în acest an pe 80 ha și a obținut 12.700 kg/ha cu hibridul P0216 și 12.000 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui, așa că mai întâi am discuit, apoi am efectuat o lucrare cu subsolierul. În primăvară am fertilizat cu 150 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0 și 150 kg/ha de uree, după care am încorporat cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie. Cultura a mai primit două erbicide și 200 kg/ha de nitrocalcar. În acest an nu am irigat, pentru că am avut parte de ploaie, și nici nu am aplicat tratamente. Am recoltat în luna septembrie, iar în următoarea campanie voi semăna aproximativ 100 ha cu porumb și am ales hibrizii P0023 - pe care îl cultiv deja de doi ani, P0216 – îl avem în cultură de aproximativ 5 ani și suntem mulțumiți, dar și doi noi hibrizi”, a declarat agricultorul.

isvoranu cristian

Următorul fermier campion este domnul Valentin Coman, care își desfășoară activitatea în localitatea Lisa din județul Teleorman. Acesta lucrează 517 ha și a obținut 12.500 kg/ha cu hibridul P0023. “După recoltatul grâului am semănat 130 ha cu porumb. În toamnă am arat la 25-30 cm, iar în primăvară am fertilizat cu 150 kg/ha de uree, am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat 70.000 b.g/ha, atunci am aplicat pe rând îngrășăminte complexe 18.46.0 – 150 kg/ha.  În stadiul de 3-4 frunze am aplicat un erbicid, după care atunci când plantele aveau în jur de 1 metru am aplicat un îngrășământ foliar. Am recoltat la jumătatea lunii septembrie, am fost foarte mulțumit de producția obținută. Am semănat câte doi hibrizi de la 3 companii, de departe cele mai bune rezultate le-am obținut cu hibrizii Pioneer, unde am avut o medie la hectar de 12.500 kg, în timp ce la ceilalți hibrizi nu am avut producții care să ajungă la 12.000 kg/ha. Anul viitor voi alege hibridul P0023 pentru 45 ha, iar în total voi semăna 70 ha cu porumb”, a precizat fermierul.

coman valentin

Tot în județul Teleorman, localitatea Izlaz, fermier campion a devenit și domnul Gabriel Mațoi, care a obținut 12.000 kg/ha cu hibridul P9903.

matoi gabriel

Stelian Neblea este un alt fermier campion din județul Teleorman, care a avut în acest an 50 ha de porumb și a obținut 11.000 kg/ha cu hibridul P9903. “Am semănat 72.000 b.g./ha, tot după cultură de porumb. În toamnă am scarificat și am discuit, în primăvară am efectuat o trecere sau două cu combinatorul, în funcție de fiecare solă în parte și la pregătirea patului germinativ  am aplicat 100 kg/ha de uree. Am semănat la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie și tot atunci am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 100 kg/ha. Am aplicat un erbicid în preemergență și unul în vegetație, dar și un tratament cu insecticid, fungicid și îngrășământ foliar”, a specificat fermierul Stelian Neblea. Acesta a mai adăugat faptul că a recoltat în perioada 2-5 septembrie și că este pentru prima dată când obține o astfel de producție la porumb, cel mai mult a obținut până acum 8 tone/ha.

neblea stelian

În județul Prahova fermier campion a devenit domnul inginer Gheorghe Gheorghe, care a obținut 11.000 kg/ha cu hibridul P9903. Agricultor cu experiență, acesta a specificat faptul că a obținut această producție și datorită modului în care a pregătit terenul pentru semănat. “Lucrez 325 ha, dintre care 88 ha au fost semănate în acest an cu porumb. Plantă premergătoare a fost floarea-soarelui, așa că am arat din toamnă la adâncimea de 30-35 cm. Am continuat lucrările de pregătire a terenului în primăvară, mai întâi am discuit, apoi am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, am mai făcut o lucrare cu discul și imediat am semănat pentru a nu pierde apa din sol. Am semănat 66.000 – 67.000 b.g/ha și pentru că am verificat prognoza meteo care anunța o secetă puternică, am ales să semăn porumbul la 7 cm, nu la 5 cum era recomandat. Am erbicidat preemergent, apoi am mai aplicat două erbicide, unul în stadiul de 4 frunze, iar celălalt atunci când plantele aveau 6 frunze. În faza de 8-10 frunze am fertilizat cu 90 kg/ha de azotat de amoniu, deci 30 kg/ha substanță activă. Nu prășesc și nici nu a fost nevoie să aplic tratamente. Consider că am obținut această producție pentru că am avut grijă să păstrez apa în sol și am avut o răsărire uniformă. Dispun și de utilaje performante, inclusiv combina este nouă și astfel nu am pierderi la recoltat. Cred că trebuie să fim responsabili și cu ceea ce aplicăm culturilor și să avem grijă de pământul pe care îl lucrăm. În ceea ce privește anul viitor, cred că voi semăna în jur de 100 ha cu porumb, pentru că voi întoarce rapița”, a punctat fermierul campion.

gheorghe gheorghe

Marius Manea este un alt fermier campion la cultura porumbului din județul Teleorman. În cadrul a două societăți a semănat în acest an 100 ha cu porumb, după rapiță și grâu. A obținut 10.300 kg/ha cu hibridul P9241. “În toamnă am arat sau scarificat, după caz, iar în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Apoi am semănat în perioada 10-15 aprilie și am ales o densitate mai mică – 58.000 b.g din cauza secetei. Am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, o parte din cultură a primit erbicid preemergent, iar în funcție de solă, plantele au primit în total unul sau două erbicide. În faza de 8-10 frunze am aplicat un insecticid și un biostimulator, iar jumătate din suprafață a fost și prășită. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar în următoarea campanie intenționez să semăn cel puțin 120 ha cu porumb și am ales hibrizii P9241, P9903 și P9537 ”, a declarat agricultorul.

marius manea

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Fermierii campioni la porumb din Dobrogea

În Dobrogea, cea mai mare producție la porumb a fost obținută în cadrul societății Hermanos Romptop, acolo unde fermierii campioni au deveni Constantin și Florin Romaneț. Aceștia lucrează 700 ha, iar porumb au avut în acest an pe 86 ha, iar hibridul P9903 le-a asigurat 13.100 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, de aceea am arat la peste 30 cm adâncime și după două săptămâni am efectuat o lucrare cu discul. În ianuarie am aplicat 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, apoi 150 kg/ha de uree, la semănat am mai dat 100 kg/ha de 18.46.0, iar la prașilă am mai fertilizat cu 200 kg/ha de azot. Am semănat 71.400 b.g/ha în prima parte a lunii aprilie. Cultura a primit două erbicide, însă nu am dat nici un fel de tratament. A fost un an bun, însă grindina ne-a făcut ceva probleme, pentru că au cedat vârfurile plantelor pe o solă de 5 hectare. Am recoltat începând cu 8 septembrie, iar pentru următoarea campanie vom semăna în jur de 90 ha, de la Pioneer voi alege același hibrid – P9903, pentru 40 ha”, a declarat Florin Romaneț.

hermanos romtop

În localitatea Cherchezu din județul Tulcea, fermier campion este domnul Dumitru Vișinoaia. Acesta lucrează 200 ha, dintre care a semănat anul acesta porumb pe 40 ha și a obținut 12.600 kg/ha cu hibridul P9903. “Am semănat porumbul după orz și rapiță, așa că am arat în toamnă la 30-35 cm, în luna ianuarie am dat 100 kg/ha îngrășământ complex 18.46.0, apoi am lucrat terenul cu combinatorul în două tranșe. Am semănat 72.000 b.g/ha începând cu 10 aprilie și am fertilizat cu 200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. Cultura a primit un erbicid și un  tratament cu zinc, atunci când plantele aveau în jur de 50 cm. Am prășit și tot atunci am aplicat 200 kg/ha de azot, aceasta a fost toată tehnologia, apoi am recoltat la sfârșitul lunii august. A fost un an bun, cu producție bună la porumb, iar anul viitor cred că voi semăna aproximativ aceeași suprafață cu porumb, am comandat deja hibridul P9903, plus încă un hibrid tot din portofoliul Pioneer”, a punctat fermierul campion.

visinoaia

Cu producția de 11.000 kg/ha, obținută cu hibridul P9415, fermier campion a devenit și Ionuț Dumitrache. “Lucrez 70 ha, cu porumb am avut anul acesta 8 ha. Am semănat după fasole, merg de obicei pe aceeași tehnologie: arătură de toamnă, pregătit terenul cu combinatorul în primăvară, am aplicat la semănat 250 kg/ha complexe 18.46.0, iar la prașila mecanică, am mai aplicat 80 kg/ha de azot. Am dat doar un erbicid și aceasta a fost toată tehnologia, după care am recoltat la sfârșitul lunii septembrie. Încă nu știu câte hectare voi semăna anul viitor, depinde foarte mult de campania de semănat din această”, a declarat agricultorul.

dumitrache ionut

Un alt fermier campion din Dobrogea este domnul George Piti, care a obținut 10.500 kg/ha cu hibridul P9537. “Am semănat anul acesta 57 ha cu porumb, din totalul de 580 ha pe care îl lucrăm. Plantă premergătoare a fost grâul, așa că am arat încă din vară la 30 cm adâncime, iar în toamnă am aplicat 200 kg/ha de 18.46.0 și am discuit pentru a uniformiza terenul. În primăvară am aplicat 300 kg/ha triplu 16, am lucrat terenul cu combinatorul și am semănat în jur de 64.000 b.g/ha pe data de 15 aprilie, dar a fost destul de secetă și nu am avut o răsărire tocmai uniformă. Am mai fertilizat atunci când am prășit cu 200 kg/ha de azotat de amoniu și am aplicat un singur erbicid. Campania de recoltat am început-o pe 19 septembrie și am avut și umiditatea de 14 %, a fost deci un an bun. Următoarea campanie voi semăna în jur de 60 ha, avem deja pregătit terenul și voi alege același hibrid Pioneer – P9537”, a punctate fermierul dobrogean.

piti gelu

Tot în județul Constanța, fermier campion a devenit și domnul Baban- Romagra Development, care a obținut 10.200 kg/ha cu hibridul P9486.

baban

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Fermierii campioni la porumb din județele Alba și Sibiu

Majoritatea agricultorilor români susțin că în ceea ce privește cultura porumbului, 2018 a fost un an de excepție. Un an în care au muncit, au ales cei mai performanți hibrizi și au avut producții pe măsura așteptărilor. Acest lucru s-a întâmplat și în centrul  țării, mai exact în județe Alba și Sibiu, acolo unde hibrizii Pioneer s-au apropiat de 20 t/ha.

În acest an unul dintre fermierii care a avut cele mai bune rezultate cu hibrizii Pioneer este domnul Teodor Aflat din localitatea Brateiu, județul Sibiu. Cea mai mare producție a obținut-o cu hibridul P0937 – 19.702 kg/ha, următorul hibrid din top a fost P1275 – 19.587 kg/ha, urmat de P9874 - 18.199 kg/ha și P9757 – 17.907 kg/ha. “Lucrez în jur de 8.000 ha, dintre care anul acesta 1.950 ha au fost semănate cu porumb. Pe unele parcele am obținut producții foarte bune, chiar excepționale, așa cum reiese și din fotografii. Principalele culturi după care am semănat au fost grâul, sfecla și am semănat chiar și după porumb. Lucrările pentru pregătirea terenului le-am început din toamnă și astfel am scarificat sau arat, a depins de solă, pot spune că jumătate din suprafață a fost arată, jumătate scarificată. În primăvară am lucrat terenul cu grapa și am început campania de semănat pe data de 9 aprilie. Am fertilizat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0, am aplicat și uree în două tranșe, în total 250 kg/ha. Am aplicat în luna mai un îngrășământ foliar cu zinc, iar în ceea ce privește erbicidele am aplicat fie unul singur, fie două unde a fost cazul. Jumătate din suprafață a fost prășită, iar campania de recoltat a debutat în data de 2 septembrie. A fost un an bun, cu producții bune, de aceea voi semăna porumb anul viitor pe aproximativ 2.000 ha și voi alege cu siguranță aceeași hibrizi Pioneer”, a declarat fermierul campion.

teodor aflat

În județul Alba primul fermier campion este Iosif Muntean care a semănat hibridul P9241 și a obținut 15.100 kg/ha. “Lucrez 300 ha, iar porumb am avut pe 200 ha și am semănat în principal după floarea-soarelui, grâu și lucernă. În toamnă am scarificat și am aplicat gunoi de grajd, pentru că eu am și o fermă de vaci. În primăvară am continuat lucrările, așa că am intrat cu freza apoi am semănat la jumătatea lunii aprilie. La semănat am aplicat îngrășăminte 20.20.0 -  350 kg/ha, iar în vegetație am mai aplicat azotat – 150 kg/ha. Erbicide am aplicat în două tranșe, unul după semănat și cel de al doilea a fost de corecție. Nu am aplicat nici un fel de tratament și nici nu am prășit, iar campania de recoltat am început-o în luna octombrie. În primăvară voi semăna tot în jur de 200 ha, aceeași hibrizi Pioneer, poate și ceva nou. Anul acesta a fost de excepție, pentru toți hibrizii, iar la hibrizii Pioneer s-a văzut diferența, în plus spun, deci am fost mulțumit”, a punctat agricultorul.

muntean iosif

Tot  în județul Alba, în cadrul societății Vintana hibridul P9415 le-a asigurat fermierilor Nicolae Nemeș și Ovidiu Oltean o producție de 15.071 kg/ha.

vintana

În cadrul societății Fitomar Raluca Marian a obținut 13.860 kg/ha cu hibridul P9241. “Lucrăm 1.000 ha, porumb am avut anul acesta pe 275 ha, iar plantă premergătoare a fost grâul. Am arat în luna august la o adâncime de 28 cm,  pregătirea terenului a avut loc primăvara, atunci când am aplicat 280 kg/ha de îngrășăminte complexe 16.16.16 și am încorporat cu combinatorul. Începând cu 13 aprilie am semănat 68.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat și azotat de amoniu – 200 kg/ha. Cultura a primit două erbicide și am recoltat începând cu 8 octombrie”, a precizat Raluca Marian, care a adăugat faptul că anul viitor va semăna cu porumb 270 ha.

fitomar

Următorul fermier campion din această zonă a țării este Mihai Marius Dragu, care lucrează 130 ha, iar porumb a semănat în acest an pe 70 ha. Cea mai bună producție a obținut-o cu hibridul P9903, respectiv 13.000 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu și tot după cultură de porumb. În toamnă am scarificat și am aplicat nitrocalcar, iar în primăvară am dat triplu 16 – 380 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Am început să semăn după jumătatea lunii aprilie, iar apoi cultura a primit două erbicide și un îngrășământ foliar, atunci când plantele aveau în jur de 50-60 cm și asta a fost toată tehnologia. Am recoltat în luna octombrie, iar în următoarea campanie mă gândesc să semăn 65 ha cu porumb și voi alege hibrizii P9757, P9241 și P9903”, a specificat fermierul.

dragu mihai marius

Claudiu Aurel Mureșan este un alt fermier campion din județul Alba, iar hibridul care  i-a asigurat cea mai bună producție – 12.250 kg/ha  a fost P9903. “În fermă lucrez 135 ha, dintre care anul acesta am semănat porumb pe 80 ha, a fost monocultură, așa că după recoltarea porumbului am arat la 30-35 cm. În primăvară am efectuat o lucrare cu grapa rotativă, am semănat la jumătatea lunii aprilie și am aplicat azot – 300 kg/ha. Am aplicat trei erbicide, unul imediat după semănat, apoi am aplicat pentru combaterea buruienilor cu frunză lată, iar când a apărut costreiul a trebuit să iau măsuri. Pe sfârșitul vegetației am intrat cu autopropulsata și am aplicat 3 litri/ha de Glifosat pentru a-i reduce umiditatea. Lucrăm pe vatra Mureșului și pot spune că a fost bine anul acesta, am obținut și la siloz 60 t/ha tot cu un hibrid Pioneer, poate dacă suplimentam cantitatea de îngrășământ era și mai bine. Anul viitor cred că voi semăna aceeași suprafață, voi alege aceeași hibrizi, diferența este că terenul va fi scarificat”, a punctat agricultorul.

muresan claudiu

Hibridul P9903 a fost cel care i-a asigurat 11.500 kg/ha agricultorului Darius Cipariu, care lucrează 230 ha. “Am semănat în acest an 150 ha cu porumb, iar plantă premergătoare a fost orzul. În toamnă am arat la 25-30 cm, iar în primăvară am discuit, după care am semănat începând cu 19 aprilie, atunci când am aplicat și 300 kg/ha îngrășământ complex 15.15.15. Am erbicidat o singură dată, imediat după semănat. Nu am aplicat nici un tratament și nici nu am prășit. În faza de 12-16 frunze am mai fertilizat cu azot 100-150 kg/ha, a fost un fel de experiment, care a dat rezultate, iar acolo am obținut rezultate și mai bune. Am început să recoltez în jurul datei de 15 octombrie. Anul viitor voi semăna 180 ha cu porumb și am ales deja hibrizii P9903, P9241, P9757. Mai am și 5 saci de sămânță pe care i-am câștigat la evenimentul organizat de compania Corteva la Mediaș, atunci când a trebuit să aproximăm ce producție se va obține cu acest hibrid”, a declarat Darius Cipariu.

cipariu darius

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Abonează-te la acest feed RSS