Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Producția de struguri a fost compromisă în Dealu Mare

Efectele schimbărilor climatice se resimt tot mai mult și în fermele agricultorilor români. Primăvara aceasta a început cu secetă severă și a continuat cu ploi torențiale și grindină. În data de 30 aprilie, aceste fenomene s-au abătut asupra județului Prahova, acolo unde peste 3.200 ha de vie au fost afectate, iar grindina cât nuca ori căpșuna a distrus toată munca viticultorilor și gospodarilor. Chiar dacă în zonă există sistem antigrindină și au fost lansate rachete antigrindină, de această dată nu a fost eficient pentru că gheața s-a format la 11.000 metri înălțime, iar raza de acțiune a lansatoarelor ajunge până la 8.000 metri.

45 de minute de dezastru în Valea Călugărească

În viile din Valea Călugărească efectele grindinei sunt dramatice. Fiecare parcelă și implicit fiecare soi a avut de suferit, deși la prima vedere în unele zone plantele par să arate destul de bine, majoritatea nu vor rodi în acest an și poate nici în următoarea campanie. „Grindina a fost după-amiază, a ținut în jur de 45 de minute și a distrus tot ce era pe coarde. Chiar dacă pe coarde sunt ochi care nu au pornit în vegetație, ei au fost afectați, iar lăstarii tineri distruși. Sunt butuci pe care nu găsim nici măcar un strugure, pe ici acolo mai apare câte unul, adică producția pe care o vom obține nu va ajunge nici măcar la 1 tonă/ha“, a specificat ing. Marcel Cazacu.

În aceste condiții grele, viticultorii trebuie să lucreze via cu mai multă atenție, să aibă grijă de fiecare lăstar, să-l ciupească, astfel încât aparatul foliar să fie cât mai dezvoltat pentru ca planta să aibă mai mari șanse de rodire anul viitor.

„La data în care a căzut grindina lăstarii aveau între 8 și 10 cm, se anunța un an foarte bun pentru că iarna a fost blândă, nu ne-am confruntat cu probleme de îngheț și chiar dacă la începutul anului era mai puțină apă în sol, via se refăcuse după ce au venit primele ploi din primăvară. În comună sunt aproximativ 180 ha de vie, multe dintre ele refăcute sau înființate cu fonduri europene. Acum toată această suprafață a fost afectată! Am mai întâlnit astfel de fenomene meteorologice, dar niciodată nu s-a întâmplat să cadă grindina 45 de minute și pe o distanță atât de mare“, a mai completat Cazacu.

Specialist cu state vechi, domnul Marcel Cazacu a mai precizat faptul că viticultorii s-au mai confruntat de-a lungul timpului cu astfel de fenomene, nu la fel de puternice ce-i drept, dar niciodată la final de aprilie, ci începând cu luna iunie. Cei mai mulți viticultori nu aveau asigurări deoarece acestea se încheie cel mai adesea începând cu jumătatea lunii mai, atunci când se pot realiza corect evaluările în vie. Așadar via are nevoie de lucrări suplimentare și este necesară cicatrizarea lăstarilor pentru a evita instalarea bolilor.

3 struguri pe 100 metri

Și viticultorii din Urlați au avut de suferit, motiv pentru care cel mai probabil vinul se va scumpi și mai mult în acest an, iar de pe piață va lipsi Feteasca Neagră producție 2019.

„Fiecare parcelă de vie dintre cele 100 ha pe care le lucrăm a fost afectată. 50 ha au fost afectate în proporție de 100%, cele situate pe teritoriul Urlațiului, iar cealaltă suprafață de vie care este situată la Ceptura este afectată în proporție de 40-50%. Este clar că nu vom avea producție în acest an, însă sperăm să putem face ceva astfel încât măcar anul viitor să avem rod. Va fi greu pentru că de exemplu în prima săptămână de după grindină nu s-a îmbunătățit cultura deloc. Grindina a durat în jur de 20 de minute, după care a plouat“, a declarat Angelica Ciobanu, inginer în cadrul fermei Domeniile Urlați.

Aceasta a mai completat faptul că înainte de acest fenomen via arăta foarte bine, existau lăstari de 10-15 cm, iar după grindină nu se mai pot observa lăstari fertili. Din acest motiv au fost demarate deja stropirile pentru cicatrizarea plantelor și vor urma și alte lucrări pentru a pregăti via pentru următorul sezon. Mai mult decât atât, dacă până acum se obțineau 8 tone/ha într-o plantație de Fetească Neagră, în urma analizării viilor au putut fi numărați 3 struguri pe o suprafață de 100 metri.

Larissa SOFORN

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

2014 - anul de deces al podgorie Teremia Mare

Moto: „Toate celelalte bogăţii ale pământului pălesc înaintea minunatelor podgorii, întinse pe mari suprafeţe“.   Dimitrie Cantemir

Anii studenţiei, în practica de o lună în primul an de facultate şi de şase luni în ultimul, precum şi primii cinci ani ai profesiei i-am petrecut printre viile din Teremia Mare. Astfel, m-am legat sufleteşte de aceste meleaguri şi de populaţia predominant germană (şvabii bănăţeni) care popula o mare parte a satelor din zonă. În afara localităţii de reşedinţă, comuna Teremia Mare mai avea şi atunci două sate: Nerău, cu populaţie predominant românească, şi Teremia Mică, ce avea exclu­siv etnici germani. Veniturile localnicilor proveneau îndeosebi din viticultură, dar erau atât de substanţiale încât cei mai avuţi dintre ei, în anii dintre cele două războaie mondiale, îşi schimbau anual autoturismul.

Sortimentul local era constituit din soiurile Creaţă, Majarcă şi Steinschiller, iar acestea se cultivau pe terenurile nisipoase ale extravilanului, la o distanţă de 1/1 metri, având astfel o densitate de 10.000 viţe/ha. Se practicau tăieri scurte, iar lucrările de întreţinere se efectuau aproape exclusiv manual şi hipo. Singurele tratamente se făceau cu zeamă bordeleză, contra manei, deoarece făinarea încă nu ajunsese în podgorie, iar putregaiul cenuşiu nu crea probleme.

Fosta Gospodărie Agricolă de Stat (GAS), devenită ulterior Întreprindere Agricolă de Stat (IAS), deţinea trei ferme viticole şi una de pepinieră. Anual se altoiau circa 5 milioane de butaşi de portaltoi, cifră dublă faţă de cât se altoieşte în prezent în întreaga ţară.

Din viţele STAS obţinute an de an se reţinea o parte importantă pentru extinderea suprafeţelor viticole. În acest mod, la nivelul anului 1980, numai IAS-ul din localitate deţinea circa 1.200 hectare de vii pe rod. În perimetrul localităţii mai erau suprafeţe importante şi în posesia CAP-ului, precum şi a particularilor.

Începând din 1990, la Teremia Mare, ca şi în alte câteva podgorii din ţară, a început un declin accentuat al plantaţiilor viticole astfel că, din întregul patrimoniu viticol al localităţii, în urmă cu 10 ani mai existau doar 8 hectare de vii, din care în prezent (2014) au mai rămas 0,5 ha, urmând ca după culesul strugurilor şi această vie să fie defrişată.

Unele dintre datele prezentate mi-au fost furnizate de către inginerul Ion Ilie, absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti în anul 1975, care încă de la absolvire şi-a desfăşurat activitatea în zonă (CAP, IAS şi SC Terevin din localitate), fiind martor ocular al prosperării şi apoi al decăderii viticulturii locale. A avut însă iniţiativa ca în gospodăria proprie să cultive şi viţe din cele trei soiuri ale vechiului sortiment, pentru a nu se pierde în totalitate. Regret că pe un alt coleg (M. Macici), care a plecat dintre noi în 2010, nu pot să-l mai rog să-şi rectifice harta alăturată care îi aparţine, cel puţin pentru eliminarea celei mai vestice podgorii din România.

Dispariţia podgoriei Teremia Mare le-a provocat cu siguranţă un sentiment de frustrare localnicilor şi celor care, prin activitatea lor îndelungată, au contribuit la producerea plăcutelor vinuri „de cursă lungă“, ce au fost apreciate atât de conaţionalii noştri, cât şi de către mulţi consumatori din străinătate, prin vinurile trimise la export.

În încheiere, aş pune doar o întrebare decidenţilor din ţara noastră: Oare nimeni nu se face vinovat pentru dispariţia acestei avuţii naţionale, ce poartă numele de Podgoria Teremia Mare, care multor generaţii de localnici le-a fost un sprijin atât moral cât şi mai ales material?

Virgil GRECU

An dificil pentru producătorii de vin

După un an 2013 cu supraproducţie de vin, 2014 se arată mai degrabă modest pentru producători, situaţie determinată în mare parte de condiţiile meteo defavorabile, care au redus producţia cu circa 25% faţă de 2012, un an normal din punctul de vedere al recoltei. Viticultorii speră ca măcar calitatea vinurilor să fie de excepţie.

Pe fondul numeroaselor precipitaţii din acest an, care au afectat o mare parte din podgorii, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului se aşteaptă la o producţie de vin mai mică cu circa 25% faţă de 2012, când recolta a atins niveluri normale. Există, însă, şi zone unde pierderile au fost de 100%, viticultorii renunţând practic să mai culeagă strugurii.

„Avem un an atipic. 2014 este un an cu o producţie diminuată faţă de 2012 cu 25%. Vreau să punctez că 2013 a fost un an cu o producţie de struguri şi de vin foarte mare şi de aceea nu facem referire la anul de producţie 2013. Au fost regiuni viticole afectate de grindină, cu preponderenţă Banat, Mehedinţi, Drăgăşani şi Tulcea. Precipitaţiile au fost duble cantitativ faţă de anul precedent, iar acest lucru a îngreunat campania agricolă în general, de la tratamente până la cules“, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedinte PNVV.

Acesta susţine că, din punct de vedere cantitativ, producătorii care au efectuat corect şi la timp tratamentele fitosanitare nu au avut pierderi semnificative de producţie raportat la producţiile normale estimate.

Din punct de vedere calitativ, toamna călduroasă şi prelungită, cu diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, va conduce la obţinerea unor producţii de struguri cu caracteristici senzoriale şi fizico-chimice deosebite şi implicit a unor vinuri de calitate ridicată, după cum apreciază reprezentantul PNVV.

Acesta avertizează, însă, viticultorii că este foarte posibil ca în unele regiuni să fie înregistrate ploi, care vor afecta culesul strugurilor la momentul optim sau chiar mai rău, acestea pot să determine apariţia mucegaiului. Situaţia ar putea fi cu atât mai dificilă cu cât nu se pot face tratamente înaintea culesului, susţine Ovidiu Gheorghe.

În 2012 producţia de vin a fost de 3,3 milioane de hectolitri, iar în 2013 de 5,1 milioane de hectolitri, potrivit datelor MADR.

Diferenţe mari între regiuni

Producţia de struguri diferă în acest an foarte mult de la o zonă la alta. Dacă la Cotnari estimările sunt optimiste, în alte zone lucrurile stau cu totul altfel. La Săhăteni (Dealu Mare) producţia este undeva la jumătatea nivelului de anul trecut, în timp ce în Argeş există viticultori care pur şi simplu au renunţat să mai culeagă strugurii afectaţi de mană.

Pentru acest an, conducerea Cotnari estimează o producţie de vin de 15 milioane de litri, comparativ cu 13 milioane de litri, anul trecut, de pe cele 1.300 ha de vie admi­nistrate de companie. În campanie, peste 1.400 de culegători adună zilnic strugurii aflaţi în viile de pe cele 7 coline ale Cotnariului. Culesul a început cu suprafeţele de Frâncuşa, Fetească Albă şi Tămâioasă, urmate de Grasa de Cotnari. Pe rod au intrat, şi încă din 2013, Feteasca Neagră şi Busuioaca, reintroduse în podgoria Cotnari după aproape 100 de ani.

În Argeş, în schimb, precipitaţiile au făcut ravagii. George Lazăr, de exemplu, care deţine 11 ha de vie, spune că nu a mai văzut precipitaţii precum cele din acest an niciodată.

„Pagubele au fost foarte mari, au fost ploi de 100 de litri pe metru pătrat în Argeş. Am avut parte de trei ploi, dintre care una chiar în timpul înfloritului. La momentul acela, ploile s-au prelungit şi nu am putut să intrăm să executăm tratamentele. Totul s-a dus pe apa sâmbetei şi nu am mai avut ce să mai facem“, spune Lazăr. El afirmă că a luat decizia de a nu mai recolta via, deoarece cantitatea de zahăr din struguri era foarte mică – mai puţin de 150 de grame.

„N-am cules, pentru că dacă recoltezi struguri care sunt pe jumătate stricaţi trebuie să pui zahăr, ceea ce legislaţia nu îţi dă voie. Trebuie să adaugi cel puţin 20 de grame ca să faci un vin de 10 grade. Ce a mai scăpat din struguri, cred că nu a avut nici 150 de grame de zahăr“, a declarat Lazăr.

Producţie la jumătate la Săhăteni

Producţia din acest an este mult mai mică şi la Domeniile Săhăteni, în podgoria Dealu Mare, sub jumătate faţă de cea de anul trecut, după cum afirmă Aurelia Vişinescu, în calitate de oenolog şi proprietar al companiei.

„Să nu uităm totuşi că 2013 a fost un an de excepţie în ceea ce priveşte producţiile de struguri obţinute în România. Dacă ne raportăm la un an normal, scăderea ar fi cam de 30%. Sunt foarte multe suprafeţele fără struguri, recolta a fost pierdută chiar din faza de legare ca urmare a atacului de mană şi făinare în special“, a declarat Vişinescu.

Ploile excesive au făcut ca aplicarea tratamentelor fitosanitare să nu poată fi efectuată la timp, iar multe tratamente au fost spălate de ploi şi nu au mai asigurat protecţia necesară.

Aurelia Vişinescu mai afirmă că, din cauza precipitaţiilor, a fost „sacrificată“ o parte din plantaţie pentru a putea fi ţinute sub control parcelele valoroase calitativ, dar chiar şi aşa producţiile au fost semnificativ mai mici în comparaţie cu un an normal. În ceea ce priveşte coacerea, aceasta a fost foarte diferită, soiurile albe au ajuns la maturitate foarte repede, în timp ce pentru soiurile roşii încă nu s-a atins acest moment (n. red. – la data de 30 septembrie), excepţie fiind Pinot Noir-ul, care este un soi timpuriu.

„Aceasta îmi aminteşte cumva de începuturile carierei mele când nu intram la cules decât în luna octombrie, mergând chiar către sfârşitul lunii cu soiurile tardive precum Cabernet Sauvignon“, adaugă Vişinescu.

În ceea ce priveşte calitatea vinului din acest an, în mod cert 2014 va fi mult mai bun decât 2013 şi 2012, susţine oeonologul de la Săhăteni.

Ioana Guţe

Mai multe podgorii afectate de căderea accidentală a florilor şi boabelor tinere

Condiţiile climatice atipice din primăvara acestui an, cu temperaturi ridicate în preînflorit, urmate de zile reci cu ploi abundente în perioada de înflorit a viţei-de-vie, au provocat tulburări de polenizare şi fecundare, soldate cu „căderea accidentală a florilor şi boabelor tinere“ şi distrugerea parţială sau totală a inflorescenţelor. Fenomenul a fost semnalat în mai multe regiuni viticole din ţară, cel mai afectat soi vinifer fiind Muscat Ottonel. Au fost de asemenea afectate, în mai mică măsură, soiurile: Riesling italian, Muscat Polscay, Muscat Hamburg, Gewurztraminer.

În ultimii ani, pe fondul accentuării condiţiilor climatice extreme, astfel de fenomene denumite Coulure (în franceză) sau Shatter (în limba engleză) au fost semnalate în mai multe ţări viticole din Europa, cele mai afectate soiuri fiind în ordinea importanţei pagubelor produse Grenache, Malbec, Merlot, Muscat Ottonel, Riesling italian.

În baza cercetărilor multianuale efectuate la Staţiunea de Cercetări Viticole Blaj (SCDVV Blaj), manifestări similare au fost evidenţiate în pri­măvara anilor 1984 şi 1985 în câmpul experimental Crăciunel pe acelaşi soi Muscat Ottonel.

Fenomenul de „Cădere accidentală a florilor şi boabelor tinere“ se manifestă primăvara în perioada înfloritului, ca rezultat al unor reacţii metabolice la condiţiile climatice extreme care împiedică polenizarea şi fecundarea florilor şi determină căderea boabelor mici imediat după ce se formează.

Într-o anumită măsură, căderea (scuturarea) florilor este un fenomen natural de autoreglare a viţei-de-vie în vederea normării producţiei. Fenomenul cauzează pierderea unui anumit procent de flori, dar atunci când situaţia este agravată de anumite condiţii meteorologice neprielnice, care perturbă fotosinteza, căderea este considerată accidentală şi poate avea un impact sever asupra producţiei anului în curs.

A nu se confunda fenomenul de „meiere accidentală“, care provine de la un mecanism trofic de tulburare a redistribuirii zaharurilor, cu fenomenul de „cădere accidentală“, cauzat de tulburările de polenizare şi fecundare din cauza condiţiilor climatice neprielnice din timpul înfloritului, deşi de multe ori cele două fenomene merg mână în mână.

În acest moment în plantaţiile afectate pot fi observate inflorescenţe afectate 100% sau uscate, inflorescenţe parţial afectate, dar şi inflorescenţe în plin înflorit aflate pe copili.

O evaluare a intensităţii fenomenului de cădere accidentală asupra recoltei anului în curs poate fi efectuată în prima decadă a lunii iulie, începând cu fenofaza bob de mazăre.

Factori favorizanţi

Fenomenul de „cădere accidentală a florilor şi boabelor tinere“ este declanşat de o serie de factori meteorologici nefavorabili înfloritului şi legării boabelor:

- Temperaturi reduse <15°C.

- Ploi abundente şi de lungă durată.

- Înnourări accentuate.

- Fluctuaţia temperaturilor (perioade cu temperaturi ridicate, urmate de perioade cu temperaturi scăzute), care pot întârzia sau întrerupe fotosinteza.

- Alte cauze care agravează efectele includ: sol umed şi fertil, tăierea severă primăvara, portaltoi viguroşi, lumina difuză, aplicarea în exces a îngrăşămintelor cu N.

Soluţii privind refacerea viilor calamitate

În viile afectate soluţiile recomandate diferă în funcţie de gradul de afectare a inflorescenţelor:

n În plantaţiile calamitate, unde este afectată producţia principală, în scopul stimulării producţiei secundare se recomandă ciupitul lăstarilor.

Această lucrare constă în suprimarea vârfurilor de creştere a lăstarilor fertili. Astfel se provoacă emiterea de copili purtători de inflorescenţe, asigurând pe cât posibil recuperarea parţială a producţiei pe anul în curs. Concomitent se recomandă aplicarea produselor fertilizante (îngrăşăminte foliare cu potasiu), care să favorizeze formarea strugurilor din copili şi să grăbească maturarea.

Atenţie! Lucrările în verde speciale necesită un volum de muncă ridicat şi vor avea ca efect pornirea în vegetaţie a unui număr prea mare de copili, iar în unele cazuri chiar pornirea în creştere a mugurelui principal din ochiul abia format. Aceasta duce la folosirea neraţională a asimilatelor şi favorizează atacul de mană pe frunzele tinere ale copililor.

n Dacă accidentul climatic a provocat distrugerea parţială a inflorescenţelor (meiere şi mărgeluire), nu sunt recomandate lucrări speciale, deoarece inflorescenţele neafectate sau cele afectate parţial asigură în bună parte producţia anului în curs, boabele mărgeluite îşi măresc volumul şi cresc în greutate, chiar dacă strugurii nu ar fi de mărime normală. Pentru obţinerea unei producţii de bună calitate se recomandă aplicarea raţională a lucrărilor agrotehnice şi fitosanitare corespunzătoare.

Dr. ing. Liliana TOMOIAGĂ, SCDVV Blaj
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS