cemrom iulie 2018
update 14 Dec 2018

ANSVSA a demarat controale cu scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare și răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA)

Începând cu data de 30.11.2018 și până în data de 07.01.2019 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va desfășura controale tematice specifice sărbătorilor de iarnă, cu scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare și răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Se va verifica modul în care operatorii din sectorul alimentar respectă măsurile privind combaterea pestei porcine africane (PPA), a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a modului de marcare şi certificare a cărnii proaspete, a cărnii tocate, a cărnii preparate şi a produselor din carne de porc, sau care conţin carne de porc.

În acest sens, la nivelul DSVSA judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, vor fi constituite echipe, care, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale oficiale având drept scop:

  • Verificarea modului de sacrificarea porcilor care se va realiza în unităţi de abatorizare, autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de porcine şi publicate pe site-ul ANSVSA. Este interzisă tăierea porcilor, în scopul comercializării cărnii, în alte locuri sau spații, decât cele autorizate sanitar veterinar.
  • Verificarea modului de respectare a cerințelor legislației Uniunii Europene aplicabile comerţului cu porcine vii, precum și a măsurilor privind restricționarea mișcărilor de porci vii, ca urmare a apariției și evoluției focarelor de PPA.

De asemenea, se vor realiza controale în trafic, cu sprijinul reprezentanţilor Inspectoratelor de Poliţie județene, pentru a se verifica dacă sunt respectate condițiile legale pentru transportul animalelor, cărnii și produselor din carne.

  • Verificarea modului de respectare a cerințelor legale aplicabile comerţului cu carne proaspătă și produse din carne, ca urmare a apariției și evoluției unor focare de PPA.
  • Verificarea respectării normelor în vigoare prinvind comercializarea ouălor şi produselor din ouă, laptelui şi produselor lactate, precum și peştelui şi produselor din pescuit.

Obiectivele vizate în cadrul acestor acțiuni sunt: pieţele agro-alimentare, abatoare, unităţile de tranşare a cărnii, unităţile de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare etc.).

Piețele agroalimentare vor fi supravegheate de către medicii veterinari care vor sancționa comercializarea produselor în alte condiții decât cele prevăzute de normele sanitare veterinare.

Este interzisă comercializarea produselor şi alimentelor de origine animală în spaţii improvizate (în sistem de vânzare stradal), nesupuse controlului sanitar veterinar.

Totodată, cu ocazia acestor controale, o atenție deosebită va fi acordată verificării condițiilor sanitare veterinare și de igienă existente în locurile organizate periodic de către autoritățile locale, în vederea comercializării unor alimente care prezintă caracteristici tradiționale (de ex. târguri de Crăciun).   

La nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul supuse înregistrării şi controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se va proceda la:

a) verificarea respectării cerinţelor pentru înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;

b) verificarea respectării cerinţelor de igiena;              

c) verificarea trasabilităţii produselor alimentare.

La nivelul DSVSA judeţene și a municipiului București și al circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) în perioadele 30.11.2018-24.12.2018 şi 27.12.2018 - 07.01.2019 va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, va fi afişat programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare. De asemenea, la nivelul DSVSA judeţene și al circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) vor fi afișate locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spiralis în carnea de porc.

Sursa: ANSVSA

Deși piețele gem de produse, din sticla televizorului se anunță altă inflație

Prin ce trece România în acest an aniversar este greu de imaginat. În loc să ne bucurăm de împlinirea unui secol de la unirea majorității ținuturilor românești între hotarele patriei-mamă, poporul vrând-nevrând este implicat într-unul dintre cele mai cumplite războaie – războiul româno-român, iscat de efectele întârziate al evenimentelor din decembrie 1989. Credeam că vom trăi în sfârșit într-o țară democrată cu adevărat, fără să știm că vom distruge ce s-a construit cu sacrificii greu de îndurat și de imaginat.

De aproape trei decenii fiecare zi pe care o mai apucăm vine să ne convingă că se poate și mai rău. România a încăput pe mâinile unor conducători veniți parcă dintr-o altă lume, care s-au apucat să o hărtănească, să tragă unii într-o parte, alții în alte zeci, sute și chiar mii de părți. Românii, plini de o vină care este de neiertat, au dovedit o pasivitate uneori soră cu jafurile comandourilor de trădători și vânzători ai celor mai de preț bunuri pe care le cuceriseră prin trudă.

Partidele create nu au avut ideologii, nu au avut proiecte și programe pentru dezvoltarea României pe baza temeiurilor solide pe care erau construite multe dintre sectoarele economiei naționale. Au început punerea în aplicare a celor mai naive și frauduloase înstrăinări plasate sub cele mai odioase înalte protecții.

Rând pe rând au căzut în cel mai groaznic faliment cele mai productive întreprinderi care aveau o însemnată contribuție la bugetul statului din industrie, agricultură și servicii, acolo unde se nășteau sau se prelucrau bogățiile naturale ale solului și subsolului. România sfârșitului de secol XX se prezenta incomparabil mai distrusă ca Iugoslavia, supusă unei dezmembrări pe care puțini o bănuiau și, poate, un scenariu asemănător era pregătit și pentru noi.

Partidele, cele istorice, Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, au avut parte de frământări greu de potolit în care lupii tineri proveniți unii dintre ei din structuri așa-zis comuniste și securiste au avut grijă ca adevărații politicieni ieșiți din temnițele cominterniste să treacă la cele veșnice, iar cei rămași la cârma organizaților s-au înfrățit cu dușmanii, până nu de mult de moarte, și au devenit tovarăși de jafuri și trădări, așa încât s-a înstrăinat tot ce am avut mai de preț, începând cu petrolul, gazele, sursele de energie electrică și tot ce era competitiv în economie. S-a pus cruce mineritului, atât a celui pentru cărbune, dar mai ales celui pentru celelalte minereuri, pregătindu-se întreg sectorul extractiv pentru vânzare pe nimic.

Pământul, unul dintre cele mai fertile și mai invidiate din Europa, a avut parte de hotărâri criminale care au permis înstrăinarea unor mari suprafețe către persoane de alte naționalități. La ora actuală aproape 40% din cele mai roditoare suprafețe din Câmpia Banatului, Bărăganului și Câmpiei Române sunt deținute de italieni, germani, francezi, arabi, olandezi, danezi, turci și alte neamuri.

Ca să se ajungă la această situație, unii parlamentari autohtoni au dat legi una mai draconică decât alta și fiecare în felul ei a contribuit la distrugerea locurilor de muncă și la scăderea continuă a nivelului de trai. Mai mult, în România cei care aveau în sarcină să păzească patrimoniul, avutul național s-au înarmat cu legi și la aplicarea lor au angajat cele mai credincioase slugi puse pe căpătuială. Aceștia din urmă au avut sarcina să tragă obloanele și să pună lacătele la porțile întreprinderilor econo­mice românești. Societățile comerciale au fost închise și cei care le-au creat au fost arestați.

Cu sprijinul celor mai înalți conducători au fost defrișate milioane de hectare de pădure. Un exemplu concret este retragerea măsurilor care pedepseau tâlharii codrilor. Așa a ajuns metrul ster de lemn de foc de la 500 de lei în 1991 la 5.000 de lei în 2018, iar românii se încălzesc cu lemne aduse din Bulgaria.

Și cum vorba lungă este sărăcie curată, vă reamintesc că în urmă cu aproape un secol revista Brazda, patronată de marele sociolog Dimitrie Gusti – renăscător de tradiții românești, anunța criza din 1929, aducând națiunii la cunoștință că de la Turnu Severin și până la Sulina silozurile și locurile de depozitare sunt pline, iar banița de grâu și porumb nu a crescut cu o para, dând de înțeles că marfă este din belșug și cerere puțină.

Mihai Vișoiu

Producătorii autohtoni au livrat primele roșii în piețele agroalimentare din București

Primele tomate ale producătorilor agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin guvernamental au apărut în piețele agroalimentare din municipiul București. Consumatorii se pot aproviziona cu tomate românești preferate pentru calitățile lor gustative, obținute pe sol prin metode convenționale, fertilizate cu îngrășământ natural și, bineînțeles, proaspete.

Sunt expuse deja spre vânzare de producătorii agricoli în piețele: Rahova, Străduinței, Domenii, Râmnicu Sărat, Sudului iar, în zilele următoare, consumatorii se vor putea aproviziona cu tomate românești și din alte piețe din București. Producătorii agricoli autohtoni înscriși în programul de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate pot fi ușor recunoscuți de către consumatori, ei purtând șorturi roșii cu însemnele programului și având la loc vizibil afișat tăblițe de identificare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că până la data de 9 mai 2018 au fost primite în total 11.925 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, pentru ciclul I aferent anului 2018. Cei mai mulți cultivatori provin din județele Olt (3.937), Dolj (1.643) și Galați (1.590). Dintre solicitanții de sprijin în Ciclul I au definitivat plantarea tomatelor în spații protejate un număr de 10.451. 

Reamintim că programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susținuți, se află în al doilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producția autohtonă începând cu luna mai și până în decembrie.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Sursa: madr.ro

Măsuri de control în piețe în beneficiul consumatorilor și producătorilor autohtoni

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale verifică încă de la începutul lunii martie modul de respectare a prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, în piețele agroalimentare en-detail și en-gros din București, cât și din țară.

Având în vedere creșterea volumului de legume şi fructe proaspete, de proveniență autohtonă, ce se vor comercializa în perioada următoare, se impun acțiuni de control privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul comercializării legumelor şi fructelor proaspete, în principal în piețele agroalimentare    en-detail și piețele en-gros.

Aceste acțiuni au vizat până în prezent un număr de 184 piețe agroalimentare din București și din țară, dintr-un total de aproximativ 260 piețe agroalimentare existente la nivelul întregii țări.

Principalele obiective urmărite de inspectorii MADR sunt:

  • Asigurarea în piețe a spațiilor distincte de minim 40% pentru producătorii agricoli, marcate și semnalizate vizibil
  • Etichetarea conformă cu legislația în vigoare, astfel încât să nu se creeze confuzii privind originea produselor și eliminarea fenomenelor de substituire a originii legumelor și fructelor provenite din import, prezentate ca fiind produse în România
  • Existenţa documentelor care să ateste provenienţa legumelor şi fructelor supuse comercializării după caz, file din carnetul de comercializare, facturi fiscale pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar, în cazul agenţilor economici persoane juridice

Acțiunile inspectorilor MADR au avut într-o primă etapă un caracter preventiv, ținând seama și de prevederile Legii prevenirii nr.270/2018, dar în situația când au fost constatate abateri repetate de la prevederile legislative, au fost dispuse măsuri ferme și termene de remediere.

Împreună cu administrațiile piețelor agroalimentare, inspectorii MADR urmăresc respectarea regulilor de către comercianți, astfel încât consumatorii să poată distinge și  cumpăra produsele românești.

În paralel cu verificările din piețe, pentru atestatele de producător care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, inspectorii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor desfășura împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și a Municipiului București, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Ministerul  Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară în baza legislației și atribuțiilor specifice, acțiuni permanente de control care să conducă la eliminarea totală a practicilor incorecte, în ceea ce privește activitatea de producere, comercializare a legumelor și fructelor și, în general, a produselor agricole într-un climat legal și civilizat al comerțului în piețele agroalimentare și nu numai.

Sursa: madr.ro

Sărăcia bate onestitatea

Sucevenii se lasă păcăliți de ucrainenii care vând produse ilegale

De câţiva ani a prins avânt, pe piaţa neagră suceveană, comercializarea erbicidelor, fungicidelor, pesticidelor şi a altor produse fitosanitare aduse din Ucraina. Aceste produse, a căror vânzare în România se desfăşoară autorizat, în condiţii stricte, pentru că sunt substanţe periculoase, cu diferite niveluri de toxicitate, se vând în pieţe, bazaruri, parcări, pe Internet la preţuri scăzute comparativ cu cele din magazinele de specialitate. De cele mai multe ori efectul după utilizare nu este cel scontat.

Teama agricultorilor suceveni ca aceste produse să se regăsească în unele magazine autorizate amestecate cu produsele omolgate, care se vând vrac, sau să fie falsificate fitosanitare cunoscute ca produse neomolgate, provenite din Ucraina şi Moldova, este mare din cauza cantităţii foarte mari de astfel de substanţe aflate pe piaţă.

Potrivit unei informări a IPJ Suceava, în primele şase luni ale anului 2017 poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi, Substanţe Periculoase, cu sprijinul Oficiului Fitosanitar Suceava şi al Gărzii de Mediu Suceava, au desfăşurat 10 acţiuni pe linia produselor de protecţie a plantelor, fiind confiscate în timpul controalelor sute de kilograme de produse de protecţie a plantelor de provenienţă ucraineană. Produsele urmau să fie vândute pe piaţa neagră și puteau prezenta un nivel crescut de toxicitate cu efecte imediate sau în timp asupra sănătăţii populaţiei.

Doar la o singură descindere în bazarul din Suceava au fost confiscate 216 kg de produse de protecţie a plantelor de provenienţă ucraineană, din care 45 litri erbicid. La un alt control la 44 de comercianţi, fitofarmacii, farmacii veterinare, au fost constatate 16 infracţiuni de trafic cu produse sau substanţe toxice şi două infracţiuni de contrabandă calificată cu produse fitosanitare. Sunt doar câteva date dintr-o informare a poliţiştilor, dar care îi înspăimântă pe agriculturii de bună credinţă pentru că aplicarea de tratamente cu substanţe necorespunzătoare, procurate din magazine, poate duce la infestarea ireversibilă a culturilor şi la pierderi foarte mari sau chiar la compromiterea totală.

Micii fermieri preferă substanţele aduse în pieţe sau bazar

Dacă fermierii preferă produsele de protecţie a plantelor folosite în tratamente cumpărate de la marile companii pentru a le putea aplica conform buletinelor de prognoză şi avertizare emise de inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare judeţene, mulţi dintre cei care practică agricultura pe suprafeţe mici, lângă casă, preferă produsele aduse de peste graniţă şi vândute pe sub tarabe pentru că sunt mai ieftine. Ei nu ştiu dacă nu este depăşit termenul de valabilitate, nu au fost depozitate în condiţii improprii, nu au în compoziţie ingrediente care să producă alergii sau soluţia cu care stropeşti legumele şi fructele nu le-a otrăvit pentru că ambalajele nu au indicaţii clare privind conţinutul şi natura produselor de protecţie a plantelor. Dacă informaţiile există, puţini ştiu limba ucraineană, iar singurele date sunt cele oferite de comerciant, pentru că dacă nu cunoşti limba nu poţi citi eticheta de pe ambalaj.

Verificarea provenienţei substanţelor folosite este foarte importantă

Referitor la substanţele folosite în agricultură, fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără a precizat în cadrul unei întâlniri cu legumicultorii suceveni că există un organism, Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor, care verifică produsele pentru tratamente, inclusiv pe cele bio. Ele trebuie să treacă printr-un sistem de testare, această comisie înfiinţată la nivel naţional având asemenea atribuţii.

„Suntem aproape de frontiera cu Ucraina la nord şi Republica Moldova la est, state care au un alt regim. Foarte mulţi agricultori se aprovizionează pe această cale ilegală, fenomenul fiind foarte greu de controlat. Aici intervine responsabilitatea producătorului. În cazul în care analizele – şi iată că au început să se facă – sunt pozitive la substanţe interzise – şi Doamne fereşte să se găsească o astfel de substanţă, resturi sau urme în produs – fermierul poate să fie compromis pentru totdeauna. Nu va putea vinde niciodată. Asta se întâmplă oriunde în lume“, a precizat Valeriu Tabără.

Acesta le-a recomandat tuturor utilizatorilor să verifice omologarea produselor de protecţie a plantelor pe pagina web a Ministerului Agriculturii, putând afla şi informaţii despre substanţa activă, numărul şi deţinătorul certificatului de omologare, ţara de provenienţă.

Silviu BUCULEI

„România este o piață importantă pentru Syngenta“

La sfârșitul lunii august, compania Syngenta a organizat la București un eveniment deosebit de important pentru activitatea sa: conferința globală a specialiștilor Syngenta în domeniul tratamentului semințelor.

Dl Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice pentru România și Republica Moldova al Syngenta, ne-a făcut o prezentare generală a evenimentului: „Partea de tratament a seminței are o importanță din ce în ce mai mare pentru creșterea randamentului culturilor. Noi suntem convinși că sămânța reprezintă, pentru orice fermier, punctul de plecare spre culturi cu randament maxim. În contextul actual al modificărilor climatice, de cele mai multe ori în defavoarea fermierilor, devine tot mai important să protejăm sămânța, adică să protejăm investiția, astfel încât fermierii să obțină culturi cu un randament cât mai mare“, a subliniat domnia sa.

„Obiectivul nostru – noi tehnologii la îndemâna fermierilor“

„În aceste zile aici, la București s-au întâlnit peste 150 de specialiști, din 40 de țări, conducători ai departamentelor specializate în cercetarea, producția și aducerea pe piață a tot ceea ce înseamnă produse pentru protecția semințelor în cadrul companiei Syngenta. Ei au dezbătut problemele majore din domeniu, precum și utilizarea produselor, cercetarea și inovarea în acest scop. Cu acest prilej i-am avut alături pe dl John Paar, vicepreședintele Departamentului de Protecție a Culturilor din cadrul companiei, și pe dna Ioana Tudor, directorul global al direcției Tratament Sămânță a Syngenta.

În momentul de față, Syngenta reprezintă un jucător important de pe piață. În cifre, vânzările din anul 2016 s-au ridicat la 13 miliarde de dolari, iar în România vorbim despre o creștere cu două cifre. Important însă este ceea ce pregătim și ceea ce putem oferi fermierilor români. Suntem o companie bazată în principal pe cercetare-dezvoltare, iar obiectivul nostru este să aducem permanent la dispoziția fermierilor cele mai noi tehnologii în domeniul protecției plantelor și al semințelor de calitate superioară, cu o genetică superioară. De altfel, în următorii doi ani așteptăm lansarea a cel puțin trei produse noi. Evident că termenul acesta depinde de reglementările și de obținerea aprobărilor necesare pentru a aduce pe piață aceste produse. Suntem convinși că orice beneficiu adus în mâna fermierilor este pentru competitivitatea agriculturii din România“, a mai arătat directorul de comunicare și relații publice.

Syngenta rămâne o firmă elvețiană

În ceea ce privește cumpărarea Syngenta de către China Chem, citându-l pe dl John Paar, Andrei Măruțescu a spus: „Cumpărarea de către China Chem nu reprezintă sfârșitul Syngenta, ci, dimpotrivă, o relansare. Considerăm această tranzacție benefică pentru ambele părți și spunem tuturor că Syngenta rămâne Syngenta, o companie cu sediul central în Elveția, care va continua să investească în cercetare și dezvoltare, în beneficiul și pentru fermieri.“

Despre noile produse a căror lansare o pregătește compania a făcut câteva dezvăluiri dna Ioana Tudor, directorul global al direcției „Tratament Sămânță“ a Syngenta: „Pe partea de fungicide, unul dintre produse este Vibrance, un fungicid cu totul special prin spectrul larg de boli împotriva cărora protejează. Practic, lista lor se întinde pe trei pagini.

În România îl vom lansa în varianta pentru cereale, porumb și sfeclă de zahăr. În alte țări din afara UE produsul a fost deja lansat. Sperăm ca în sezonul următor să aducem pentru porumb produsul Maxim Quatro, care a rezultat în urma unei combinații de patru substanțe active de fungicid reunite într-unul singur. E foarte ușor de aplicat, foarte concentrat și este un produs care s-a dovedit constant peste tot în lume. Acest aspect este foarte important pentru România, care este una dintre țările mari producătoare de semințe. Cele produse în România sunt exportate în foarte multe țări din Europa și din afara ei. Al treilea produs protejează semințele de factorii de stres de mediu, de prea multă secetă sau, dimpotrivă, de prea multă ploaie. Pentru România, în acest sens ne-am concentrat pe floarea-soarelui, care este una dintre cele mai importante culturi din zonă.“

„România are un potențial fantastic!“

Dl Sergiu Staicu este noul director general al Syngenta România. Declarațiile sale s-au bucurat de un interes deosebit. „Provocările cu care se întâlnește fermierul din România, la fel ca și oportunitățile pe care agricultura românească le oferă, au determinat compania să prevadă și pentru anii următori o creștere a volumului activității în România. Practic, ne apropiem de creșteri cu două cifre față de activitatea din anul trecut. În ceea ce privește provocările cu care se confruntă fermierii români, primul lucru care îmi vine în minte sunt extremele care s-au înregistrat anul acesta. Nu sunt extreme specifice neapărat anului 2017, dar cred totuși că în această primăvară am văzut fenomene mai puțin obișnuite, și mă gândesc la zăpada și la frigul din aprilie, care ne-au luat pe nepregătite, mă uit la ultimele 30 de zile în care temperaturile de peste 35-40 de grade au fost constant la ordinea zilei.

Abilitatea fermierilor și a companiilor care sunt alături de fermieri pentru a găsi acele culturi sau acea structură de culturi care să reducă, pe cât posibil, din impactul acestor extreme reprezintă cheia succesului, cred eu.

Oportunitățile vin din potențialul pe care România îl are. Avem mai bine de opt milioane și jumătate de teren arabil care este în folosință, ceea ce reprezintă jumătate din suprafața agricolă a Franței, reprezentând un potențial fantastic. Ne uităm la poziția geostrategică pe care o are România în bazinul Mării Negre. Doar aceste două elemente, fără a mai vorbi de cele legate de calitatea solului, sunt suficiente pentru a da dimensiunile oportunității pe care agricultura României o are. Vedem în ultima perioadă, de la intrarea României în UE, chiar dacă au trecut zece ani de la acel moment, din perspectivă tehnologică, un progres semnificativ care s-a întâmplat în România. Punând toate aceste lucruri la un loc, rezultă oportunitățile pe care fermierii le au“, a prezentat domnia sa provocările și oportunitățile cu care echipa sa are de a face.

Cantitatea și calitatea merg mână în mână

Întrebat despre culturile speciale, acesta a declarat: „Vorbind despre cultura viței-de-vie, în ultimii ani am avut probleme de reconversie și cred că în momentul de față vedem deja efectele: sunt din ce în ce mai multe suprafețe care vin în producție, sunt producători care s-au consolidat și sunt producători mai mici care au apărut pe această piață. Efectele benefice ale acestor programe cred că sunt deja vizibile în suprafețele de producție, în calitatea produsului finit, respectiv în calitatea vinului românesc. La fel se întâmplă și în zona pomiculturii și a legumiculturii, începem să vedem rodul acestor investiții. Prin echipa noastră din România suntem alături de fermieri și căutăm să îi ajutăm să capteze cât mai mult din potențialul existent în acel domeniu de investiție. Când ai o vie sau o livadă intensivă sau superintensivă este foarte important să lucrezi și cu o tehnologia care să îți permită să folosești la maximum acel potențial. Prin echipa tehnică oferim aceste tehnologii menite, pe de o parte, a crește randamentul și a crește productivitatea pe suprafață și, în același timp, de a respecta cerințele din perspectiva reziduurilor din produsul finit. Ambele aspecte sunt la fel de importante. E important să avem cantitate, dar este la fel de important să avem și calitate, să respectăm cerințele impuse de zona de producție și de poziția în lanțul de producție.“

Trăgând concluzia, Sergiu Stancu a rezumat astfel viziunea Syngenta asupra pieței românești: „România este o piață importantă pentru Syngenta. Inclusiv organizarea aici a conferinței legate de tratamentul semințelor o dovedește. Vom continua să ne întărim prezența pe piață și alături de fermieri, de clienții noștri cu produse bazate pe cercetare și dezvoltare, adaptate condițiilor din România.“

Alexandru GRIGORIEV

Investiţiile daneze se consolidează pe piaţa românească

Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, l-a primit miercuri, 6 septembrie 2017, pe ambasadorul Regatului Danemarcei în România, E.S. Dl Karsten Vagn Nielsen. Ambasadorul a fost însoţit de Șeful Secției Comerciale din cadrul Ambasadei Danemarcei, precum şi de reprezentantul unui grup de companii cu o experienţă vastă în administrarea de producţii de porci la scară largă.

În introducere, Ambasadorul a făcut o prezentare a investiţiilor daneze de pe piaţa românească, o parte dintre acestea aflându-se de mai mulţi ani în ţara noastră şi dezvoltându-se în toată această perioadă. De asemenea, Ambasadorul a menţionat că România are un potenţial foarte mare în domeniul agriculturii, subliniind în acelaşi timp că investitorii danezi care activează pe piaţa din România vor continua investiţiile în tehnologie şi know-how pentru a dezvolta companiile şi a deveni mai profitabile de la an la an.

În cadrul întâlnirii, ministrul Petre Daea a afirmat că România a obţinut performanţe deosebite în producerea cerealelor, situându-se pe locul I la suprafața cultivată cu porumb in Europa și având o vastă experiență în creșterea suinelor. De altfel, de-a lungul timpului, fermierii români au dobândit experienţă, s-au dotat tehnic, astfel că randamentele au crescut de la an la an, ceea ce creează premisele sporirii efectivelor de porci. În acelaşi timp, ministrul a evidenţiat că este momentul să ne gândim cum să dezvoltăm partea de reproducţie, astfel încât să avem materialul biologic din România, în condiții de maximă securitate. „Suntem deschiși oportunităților de investiții străine și, mai ales, dorim să facilităm parteneriate agricole de toate tipurile, de la sectorul creșterii animalelor, până la procesarea de produse”, a precizat ministrul Petre Daea.

Un alt subiect discutat în cadrul întâlnirii de azi l-a constituit pesta porcină africană, investitorii danezi arătându-se preocupaţi de riscurile pe care această boală le implică. Din acest punct de vedere, ministrul Petre Daea i-a asigurat pe oaspeţii danezi că sistemul sanitar veterinar din România este foarte bine pus la punct, autorităţile acţionând foarte bine şi prompt la primul caz semnalat la Satu Mare. Ministrul a arătat că România a fost liberă de pesta porcină africană până în 31 iulie 2017, când a fost confirmat primul focar la porcii domestici din gospodăriile populației, la periferia municipiului Satu-Mare, județul Satu-Mare, aflat la granița cu Ucraina, stat unde boala evoluează din anul 2012, atât la porcii domestici, cât și la porcii mistreți. Pe data de 1 august 2017 a mai fost confirmat un al doilea focar secundar, iar de atunci situația este stabilă în privința acestei boli, neînregistrându-se niciun focar nou.

Totodată, ministrul a explicat că imediat după apariția suspiciunii de pestă porcină africană, autoritățile veterinare județene, împreună cu celelalte autorități teritoriale implicate în controlul bolii, au aplicat măsurile necesare pentru stoparea bolii, așa cum prevede legislația europeană de profil, transpusă în legislația națională și a activat planul de contingență național pentru pesta porcină africană.

La finalul întâlnirii de astăzi, ministrul Petre Daea şi-a exprimat dorinţa ca în perspectiva Politicii Agricole Comune după 2020 interesele României şi ale Danemarcei să conducă la o consolidare a relaţiilor economice, astfel încât să se asigure un climat favorabil pentru o dezvoltare propice în interesul actorilor din întregul sector.

Sursa: madr.ro

108 sancțiuni contravenționale în piețele agroalimentare din București

În perioada 23-29 mai 2017, echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București. Au fost controlate 15 dintre piețele agroalimentare mari din București, iar ca urmare a acestor controale se constată o îmbunătățire considerabilă a modului de etichetare ,respectiv a modului de organizare a spațiilor distincte alocate producătorilor persoane fizice.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător și ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului și evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au verificat un număr total de 5.531 operatori, dintre care 4.598 producători agricoli și 918 comercianți. Echipele de control au realizat verificări zilnice, o parte dintre aceștia fiind controlați succesiv, având în vedere prezența permanentă în piețe.

Pe parcursul acțiunii de control s-au aplicat în totalitate 108 sancțiuni contravenționale, cu o valoare de 77.800 lei atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat existența unui număr de 240 de atestate de producător, care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început, împreună cu Direcțiile pentru Agricultură Județene și a municipiului București, demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producătorii agricoli.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse în această săptămână, spațiile de vânzare alocate conform legii pentru producătorii agricoli, persoane fizice, au fost delimitate în mod distinct în toate piețele controlate, acestea fiind semnalizate corespunzător.

La momentul actual producătorii nu întâmpină probleme din cauza lipsei spațiului de desfacere a produselor din gospodăriile proprii, având în vedere că în piețele agroalimentare au fost disponibilizate spații distincte pentru comercializarea de fructe și legume autohtone.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale continuă și în celelalte piețe mai mici ale Municipiului București până la instaurarea unui climat adecvat pentru ca producătorii agricoli să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să beneficieze de calitățile oferite de produsele autohtone.

Echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările în piețele agroalimentare

În perioada 23-25 mai 2017, echipele de control din cadrul MADR au continuat verificările privind respectarea prevederilor Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în 15 piețe agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător și ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului și evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

De la începutul acțiunii de control, echipele de inspectori au aplicat în totalitate 89 de sancțiuni contravenționale, atât administratorilor de piețe, cât și comercianților care nu au respectat normele de trasabilitate sau au substituit originea produselor.

Echipele de control au constatat existența unui număr semnificativ de atestate de producător, aproximativ 200, care ridică suspiciuni în ceea ce privește respectarea prevederilor legale, pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început demersurile de verificare a acestora, atât la sediul primăriilor emitente, cât și în teren, la producători.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse în această săptămână, spațiile de vânzare alocate conform legii pentru producătorii agricoli, persoane fizice, au fost delimitate în mod distinct în toate piețele controlate, acestea fiind semnalizate corespunzător.

La momentul actual producătorii nu întâmpină probleme din cauza lipsei spațiului de desfacere a produselor din gospodăriile proprii, având în vedere că în piețele agroalimentare au fost disponibilizate spații distincte pentru comercializarea de fructe și legume autohtone.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua și în celelalte piețe ale Municipiului București până la instaurarea unui climat adecvat pentru ca producătorii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să beneficieze de calitățile oferite de produsele autohtone.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii face controale în piețe

În această săptămână, echipe de control din cadrul MADR verifică respectarea prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, în toate piețele agroalimentare din sectoarele Municipiului București.

Pentru desfășurarea optimă a acestei acțiuni de amploare, s-a solicitat sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, pentru constituirea de echipe mixte de control alcătuite din inspectori de specialitate ai MADR și ofițeri de poliție economică și ordine publică, în scopul de a asigura depistarea, sancționarea și eliminarea tuturor activităților ilicite ce se manifestă în aceste zone de comercializare, în special, în domeniul fructelor și legumelor proaspete.

Obiectivele principale ale acestor acțiuni de control constau în:

  • Asigurarea unui procent minim de spații de vânzare distincte, în proporție de minimum 40% din totalul spațiilor de vânzare existente, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli autohtoni, persoane fizice deținătoare ale unui atestat de producător şi ale unui carnet de comercializare pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obținute din gospodăria/ferma proprie.
  • Etichetarea conformă a tuturor loturilor de legume și fructe expuse în piețe prin indicarea informațiilor cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obținerii produsului şi evident, a prețului de vânzare.
  • Existența unui atestat de producător eliberat în condițiile legii și a documentelor de proveniență, în cazul comercianților.

În urma controalelor efectuate s-a constatat faptul că foarte mari cantități de legume și fructe proaspete provenite din comerțul intracomunitar sau din import, tranzacționate “la negru” ajung a fi comercializate ca produse autohtone în depozite en-gros sau direct în piețele agroalimentare.

Foarte multe atestate de producător eliberate de primării ridică suspiciuni rezonabile asupra legalității modului de eliberare a acestora, urmând ca pentru toate aceste situații să se extindă verificările de specialitate la instituțiile care le-au eliberat, respectiv primării.

În prima zi de verificări, echipele de control ale MADR au aplicat 40 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 43.000 lei.

A fost angajată răspunderea contravențională în cazul a trei administratori de piețe agroalimentare, cărora li s-a aplicat fiecăruia amendă contravențională în valoare de 12.000 lei.

Acțiunile inițiate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vor continua până la eradicarea fenomenului ilicit din piețele Municipiului București și instaurarea unui climat adecvat pentru ca fermierii români să-și poată comercializa produsele proprii, iar consumatorii să aibă garanția calității oferită de produsele autohtone.

Au ajuns pe piață primele tomate produse în solariile din Prahova

Programul MADR pentru susținerea produselor românești deficitare, cu subprogramul tomate, începe să dea roade. Directorul Direcției Județene Agricole Prahova, Mita Enache, a anunțat că prima producție din spațiile protejate a fost livrată en-gross pe piețele ploieștene. Recolta de tomate vine de la Daniel Matei, din comuna Tomșani. Prețul este deocamdată destul de ridicat pentru consumatori, dar extrem de favorabil pentru intermediari ori producători, 15 lei/kg.

În zilele următoare sunt așteptate alte cantități în special din solariile legumicultorilor din Balta Doamei și Olari. În Registrul Unic al DAJ deschis special pentru acest program s-au înscris 186 de fermieri. Sprijinul constă în alocarea sumei de 3000 de euro agricultorilor care dețin minimum 1.000 mp solarii sau sere cultivate cu tomate, cu o producție de cel puțin 2 kg tomate/mp și care fac dovada că valorifică pe piață 2.000 kg de pe suprafața înscrisă pentru ajutor. Valorificarea celor 2.000 kg trebuie să se facă în perioadele ianuarie-mai inclusiv și noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Prețul din piața cărnii de porc s-a reglat convenabil

În rest, de cele mai multe dintre promisiunile din luna aprilie s-a ales praful

În luna aprilie 2016 a existat, dacă vă aduceți aminte, un scandal de amploare printre fermierii din zootehnie legat de prețul extrem de mic de vânzare a porcului: 3,5-3,8 lei/kg în viu în condițiile unor costuri de producție de 5-5,3 lei/kg de carne. Acesta – spuneam și noi, la vremea respectivă, în paginile revistei noastre – a fost generat de „embargoul impus Rusiei, invadarea României cu carne din statele UE, micșorarea prețului la un nivel periculos pentru afacerile autohtone, blocaje în piața de desfacere, imposibilitatea asigurării condițiilor de bună practică etc.“. Fermierii vorbeau despre „faliment iminent“, „dezastru“.

La nivel oficial se discuta despre câteva intervenții: plata către fermele de creștere și îngrășare a suinelor a ajutorului excepțional instituit de Comisia Europeană, în valoare de 2,37 milioane de euro, la nivelul României; obținerea unei derogări de la UE pentru întreruperea temporară a angajamentelor de bună practică (o serie de exploatații, neavând cereri de livrare și existând acel preț mic, nu au putut relua repopularea în condițiile cerute de Măsura 215); eliminarea impozitului perceput banilor acordați pentru buna practică etc.

Ce s-a întâmplat pe piață

Astăzi, la trei luni distanță, am vrut să aflăm ce se mai întâmplă în piața cărnii de porc, dacă lucrurile s-au remediat, dacă s-au îmbunătățit prețurile etc.

Alexandru Mladin, Gromfid SRL Bănești, Prahova:

„– Prețurile s-au reglat, au ajuns la 6,2 lei/kg în viu, dar acum se semnalează din nou o tendință de scădere, la 5,7 lei/kg în viu. Pentru a se păstra un echilibru financiar și o marjă de profit oarecare, un preț corect, pentru cei care nu au fermă vegetală în spate, ar fi de 6,2-6,3 lei/kg. Revenirea tarifului de vânzare a fost dictată de piață, pe fondul unei cereri mai mari și a ofertei reduse, chestiune generată de faptul că a intrat mai puțină carcasă din UE pe piața salamurilor/sortimentelor din carne de porc din România;

– ajutorul excepțional a fost acordat. Dar ce a însemnat el? Noi, la 4.500 de suine, câte au intrat în acest ajutor, am luat 12.000 lei! Faceți dvs. socoteala...

– ministrul Agriculturii a promis că va discuta cu oficialii de la Ministerul Finanțelor pentru a nu se mai percepe impozit pentru ajutoarele pe care le primim pentru bunăstarea animalelor. Bine, plătesc impozit de 16% societățile comerciale, nu și micii producători, organizați pe persoane fizice. Nu s-a făcut nimic în acest sens și este aberant să tai tu, stat, din ajutorul pe care tot tu îl dai;

– nu s-a obținut derogarea de la UE pentru între­ruperea temporară a angajamentelor de bună practică;

– în fine, noi am propus să se interzică tranșarea carcasei venite din țările UE și vânzarea ei la caserolă, sub formă de semipreparat. Și am făcut acest lucru pentru că marfa provine din stocuri, deci e carcasă veche și foarte veche și nu este corect să livrezi un astfel de produs fără să-i spui consumatorului despre proveniență. Nu s-a făcut nimic nici în acest sens și româ­nii noștri mănâncă – eu știu? – cotlet sau mușchiuleț filé din carne de acum câțiva ani sau zeci de ani! Asta în vreme ce noi avem carne proaspătă și uneori nu avem unde-o vinde...

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 38

Piața legumelor bio din România, o piață în așteptare

Viorel Piperea, fermier de 43 ani din Singureni, județul Giurgiu, se ocupă de 8 ani cu legumicultura bio. A început cu producerea de legume bio direct în câmp, iar de trei ani o face și în sistem protejat, în solarii. Dar, în România, piața de legume produse natural nu este prea ofertantă deocamdată.

Din păcate nu a amortizat nici jumătate din investiție

Ca să ajung în Singureni, la circa 35 de km de centrul Bucureștilor, am trecut prin Jilava și 1 Decembrie, apoi am luat-o la dreapta, la ieșirea din Călugăreni, pe DJ 411. Ferma este chiar la intrarea în localitate, pe partea dreaptă. Viorel Pipera are pregătire de tehnician zootehnist, iar acum este student la Horticultură. Asta pentru că e greu să găsească consultanță eficientă pentru ceea ce face el. A înțeles că informația este vitală pentru activitatea de legumicultor ecologic. Dar greutățile întâmpinate se înmulțesc și din cauza schimbărilor climatice majore din ultimii ani. Ba secetă, ba inundații, ba iarnă fără zăpadă, ba vijelii și grindină. A investit în spații protejate pentru a securiza într-un fel producția. Dar anul trecut, când inundațiile le-au creat mari probleme, aproape că a fost la un pas să renunțe definitiv. Chiar a avut atunci senzația de zădărnicie. Dar a luat-o de la capăt. Cei aproape 3.000 mp de solarii i-a mutat mai sus, terenul fiind pe un plan înclinat. Un alt dezavantaj a fost și pierderea forței de muncă permanente. Dar și greutatea de a găsi zilieri atunci când are nevoie. Într-o asemenea întreprindere munca manuală este de neînlocuit. „Din păcate localnicii nu vor să muncească, mai bine stau pe ajutorul de la primărie“, spune vădit supărat fermierul. Dar prin venirea celor 2 angajați pe care îi are acum, speră la vremuri mai bune. Le asigură și cazare + masă pentru că sunt din Moldova.

Tot terenul fermei este închis cu gard și este destinat în întregime agriculturii bio. Certificat în acest sens. Chiar și zona cultivată cu grâu, lucernă și livadă sunt în aceeași condiție tehnologică. Dar, chiar și așa, e nevoit să vândă de multe ori ca și cum produsele obținute ar fi convenționale pentru că magazinele de specialitate sunt prea pretențioase. Iar dacă ar investi în ambalare, condiționare și etichetare ar distribui marfa în afara țării. Are însă o familie numeroasă care absoarbe o parte din surplusul de producție în majoritatea timpului. Plus câțiva clienți permanenți, mai ales din zona celor cu venituri peste medie, care au înțeles să mănânce sănătos. Mai au un protocol de colaborare cu firma EcoShoping – care deține un site specializat pe vânzarea de legume bio. Dar cel mai mult vinde prin intermediari, care îi oferă prețuri mult prea mici. Dar decât să arunce producția a făcut și asemenea compromisuri. Din fericire, pentru viitor, au bătut palma cu un lanț de restaurante, iar acum există premisa unui câștig ferm și constant.

De la cinci stoloni de căpșuni la peste 3.000 mp

Am gustat cu deosebită plăcere atât din căpșunile din câmp, cât și din cele cultivate în solar. Fiecare în parte cu o aromă de poveste. Chiar și cele albe erau dulci. Ca la bunica în grădină. Am întrebat ce soi sunt și mi-a răspuns că nu știe. A primit cinci stoloni într-o jardinieră și de aici are toată suprafața cultivată acum (peste 3.000 mp). Nu cresc mari dar au un gust și un miros de zici că ai cules fragi la munte. A pus și pomi fructiferi care sunt în ultimul an de conversie. Chiar și viță de vie dar, din păcate, anul trecut au avut un puternic atac de mană, iar iarna a degerat vița. Acum a dat de jos, de parcă ar fi nemuritoare. Semn că anul viitor, când va intra oficial în epoca bio, va avea și struguri de masă altoiți pentru pofticioși.

Viorel Piperea este căsătorit și are doi copii. Un băiat de 14 ani și o fată de 9 ani. Părinții lui locuiesc tot timpul la fermă, iar ei stau în sat pentru că școala este aproape de locuința de acolo.

Am văzut și sectorul zootehnic, apropo de specializarea inițială a fermierului din Singureni, unde erau tot felul de animăluțe. Aproape ca la ferma animalelor. Curci, fazani, găini, porci vietnamezi și de Mangalița, crescuți cu grâu, porumb și lucernă făcute în sistem bio. „Doar cu bălegar și cu sapa“, spune giurgiuveanul. Pentru familia și prietenii lor mai apropiați, subliniază acesta.

Tot în Singureni, Alain Kremeur, un francez care a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Franța - România face o agricultură rustică. Chiar mai mult decât bio. A avut o perioadă și un restaurant în centrul capitalei, chiar foarte vestit, iar acum vrea să facă o pensiune frumoasă din conacul Mociorniță. Clădirea pe care a cumpărat-o de la moștenitorii de drept se află cam la 200 de m pe drumul care duce la Stâlpu. Undeva pe un drum lateral dreapta. Dar trebuie să fii atent pentru că de afară nu se zărește decât ghereta din zid de la poarta conacului Mociorniță, care este înconjurat de o curte din zid, înaltă de aproape 2 m. În sens opus, parcă pentru echilibru, se găsesc alte două conace, de această dată gemene, care au aparținut prințului Nicu Cantacuzino (unul din copiii prințesei Irinei Ghica, născută Cantacuzino, care a fost fiica Nababului, așa cum era supranumit prințul George Grigore Cantacuzino). Într-unul dintre ele a fost sediul CAP, iar acum este stăpânit de Societatea Agricolă Singureni. O societate constituită pe legea 36 /1991, care exploatează 1.300 ha teren agricol. Cele două conace ale Cantacuzinilor sunt leite. Doar felul în care au fost renovate (cel din curtea societății agricole în 2013, iar celălalt anul trecut) le diferențiază cumva. Dar asta e deja o altă poveste.

Tudor CALOTESCU

Piaţa blocată pentru grâu şi porumb

În momentul de faţă piaţa grâului şi a porumbului este blocată pentru că nu se mai vinde nimic, susţin fermierii. În silozuri a mai rămas cam o treime din producţia din acest an, stocată în aşteptarea unor preţuri mai bune de către cei care au avut capital să realizeze lucrările de toamnă. La grâu, cel puţin, nu se aşteaptă o presiune asupra preţului până la sfârşitul anului pentru că procesatorii şi-au făcut deja stocuri consistente. În schimb, a crescut puternic cererea, şi implicit, preţul la floarea-soarelui.

Singura excepţie, floarea-soarelui

„În prezent, nu se mai vinde şi nu se mai cumpără niciun bob. La preţurile actuale s-a blocat piaţa. Oamenii au mare nevoie de bani, dar nici la preţurile acestea (n. red. preţul unui kilogram de grâu sau de porumb se învârte în jurul valorii de 50 de bani, iar la floarea-soarelui este de 1,7 lei/kg) nu poţi să vinzi. Stau cu marfa în siloz şi aşteaptă să crească preţurile“, a declarat Marian Topală, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Iaşi.

„Piaţa este, într-adevăr, blocată. Nu se mai cumpără nimic în port în afară de floarea-soarelui. Toată lumea caută floarea-soarelui. Ne-au tot zis că există un excedent de 5 milioane de tone producţie în ţările UE, că nu are nimeni nevoie de floare. Şi, uite, acum se exportă floarea-soarelui“, a declarat Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Dacă preţul la grâu a crescut uşor, la floarea-soarelui cotaţia s-a majorat semnificativ. „E adevărat, piaţa este blocată la grâu, dar cererea a crescut la floa­rea-soarelui. Pe bursă preţul la grâu a crescut cu 20 de euro până pe la 160-168 de euro, în timp ce la floarea-soarelui creşterea a fost de 40 de euro, până la 375-380 de euro. E normal ca piaţa să fie mai bună pentru floarea-soarelui decât pentru grâu“, a arătat Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.

O treime din producţie, depozitată

În orice caz, cărţile au fost făcute pentru producţia de grâu din acest an. A mai rămas ceva doar la cei, puţini la număr, care au avut bani să înceapă lucrările de toamnă.

„În general mai există grâu pe stoc doar la oamenii care au avut ceva capital ca să facă lucrările şi să-şi plătească datoriile. Aceşti oameni au strâns grâul şi nu l-au dat la preţuri mici. Acum este firesc să crească preţul. Toţi şi-au fixat o ţintă de 750-800 de lei pe tonă şi-i dau drumul doar când piaţa ajunge la acest preţ, în general după începutul anului următor“, a precizat Popescu.

Şi la porumb fermierii aşteaptă vremuri mai bune

Nici la porumb situaţia nu este mai roz în privinţa preţurilor. Aşa că, fermierii care-şi permit, aşteaptă vremuri mai bune.

„La porumb nu se mişcă mai nimic pentru că preţurile sunt foarte jos. Nu sunt mulţi doritori să vândă la 0,48 – 0,49 lei/kg, din care se mai scad serviciile de uscare. La grâu mai toată lumea a vândut ce a avut pentru că oamenii au avut nevoie de bani pentru însămânţări, pentru motorină. A mai rămas ceva grâu pe la micii producători, cam 30-35% din producţia din acest an“, a arătat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.

Preţurile vor rămâne cam la nivelul de acum până la sfârşitul anului, cred fermierii.

„Procesatorii şi-au făcut stocuri de grâu, aşa că rezistă măcar două luni. Deci nu cred că se va mai schimba ceva în preţ în scurt timp. Până la urmă, pe ce a mai rămas, preţurile se vor aduna şi la noi conform bursei, pe undeva pe la 180-190 de euro. Nu 130 de euro ca acum!“, a mai spus Bazon.

Ioana GUŢE

Spaţii de vânzare rezervate producătorilor agricoli, în toate pieţele agroalimentare din România (proiect)

Toate cele 500 de pieţe agroalimentare existente la nivel naţional vor avea obligaţia să organizeze spaţii de vânzare distincte rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli, care deţin un carnet de comercializare a produselor agricole, potrivit proiectului Ordonanţei de Urgenţă referitoare la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

"În cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul organizate în zonele publice, indiferent de forma de administrare, publică sau privată, este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare ale unui carnet de comercializare. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 20% din totalul spaţiilor de vânzare existente. Comercializarea cu amănuntul a produselor din sectorul agricol obţinute pe gospodăria/ferma proprie de către producătorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate şi a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol", se arată în document.
Proiectul prevede şi procedura de obţinere a atestatului de producător, respectiv a documentului care confirmă capacitatea deţinătorului de a desfăşura o activitate economică în sectorul agricol şi regimul de utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sector.
În prezentul proiect de act normativ nu au mai fost prevăzute date despre cardul de acces în pieţe pentru producători.

Potrivit proiectului, atestatul de producător cuprinde informaţii şi date privind temeiul legal al eliberării atestatului, numele şi prenumele producătorului agricol, denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în Registrul Agricol deţinut de unitatea/subdiviziunea administrativ teritorială pe a cărei rază se află ferma/gospodăria, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării.

Valabilitatea atestatului de producător este de un an calendaristic de la data emiterii.

"Atestatul de producător se eliberează la cerere producătorilor agricoli persoane fizice, care optează pentru desfăşurarea unei activităţi economice în sectorul agricol. Atestarea profesională a solicitanţilor se realizează de către structuri asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional, care se înregistrează în acest scop la primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale. Pentru unităţile/subdiviziunile administrativ teritoriale la care nu s-au înregistrat structuri asociative, atestarea profesională a solicitanţilor se asigură de către entităţi teritoriale din subordine, sau în coordonare, care sunt mandatate în acest scop de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", se menţionează în document.

De asemenea, proiectul mai prevede şi regimul de întocmire şi utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol, respectiv a documentului utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul, a produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.

Tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol revine în sarcina consiliilor judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, care le distribuie unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale la solicitarea acestora. Costurile generate de tipărirea carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol se suportă de consiliile judeţene/consiliul general al municipiului Bucureşti, iar sumele cheltuite de acestea se reconstituie prin grija unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale din preţul achitat de solicitanţi pentru eliberarea acestora.

Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitanţilor, de către primarii unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale pe a căror rază se află ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării. Primăriile unităţilor/subdiviziunilor administrativ teritoriale ţin evidenţa carnetelor de comercializare a produselor din sectorul agricol printr-un registru special deschis în acest sens.

"Prima filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care conţine datele privind identitatea producătorului agricol, informaţii privind suprafeţele cultivate şi/sau animalele deţinute care să reflecte grupele de produse vegetale/grupele de animale stabilite din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi producţiile estimate a fi destinate comercializării, este semnată de primarul localităţii şi rămâne nedetaşabilă la carnet", arată documentul.

Potrivit regimului de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, primul exemplar se înmânează cumpărătorului, al doilea exemplar se păstrează de vânzător, iar al treilea exemplar se păstrează la carnet. Carnetele utilizate, conţinând al treilea exemplar al filelor, se depun la primăria unităţii/subdiviziunii administrativ teritoriale care a emis carnetul. Aceste prevederi se aplică obligatoriu pentru orice fel de livrare de produse agricole, în orice cantitate şi structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoană juridică.

Filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol deţinute de cumpărătorul persoană juridică se păstrează şi se arhivează timp de 10 ani, acestea reprezentând documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a achiziţiilor.

De asemenea, pe parcursul transportului produselor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de comercializare, în scop comercial sau pentru autoconsum, cumpărătorul trebuie să deţină fila din carnet care justifică provenienţa mărfii.

În cazul transportului de produse agricole efectuat de producătorii agricoli persoane fizice, de la locul de deţinere la locul de comercializare în regim cu ridicata sau cu amănuntul, aceştia completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, corespunzător cantităţilor şi structurii sortimentale transportate.

Carnetele utilizate constituie documentul justificativ pe timpul transportului, a desfacerii mărfii şi a eventualelor retururi ale produselor necomercializate.

Unităţile administrativ teritoriale/subdiviziunile municipiului Bucureşti au obligaţia de a comunica trimestrial organelor fiscale din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală informaţii cu privire la beneficiarii carnetelor de comercializare emise, precum şi datele cuprinse în acestea.

Sancţiunile prevăzute în proiect pentru persone fizice şi juridice arată că nerespectarea prevederilor din acest act normativ se sancţionează cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei, dar şi cu confiscarea cantităţilor de produse din sectorul agricol transportate. De asemenea, pentru administratorii pieţelor se prevede o amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei.

Filiera de comercializare a acestor produse agricole în regim de vânzare cu amănuntul şi cu ridicata la nivel naţional cuprinde peste 500 de pieţe agroalimentare permanente din care circa 400 sunt pieţe urbane aflate în marea majoritate în proprietate şi administrare privată sau în proprietate publică şi administrare privată, precum şi existenţa a peste 700 de structuri de vânzare temporare organizate în mediul rural.

Certificatele de producător emise în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2013.

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

Sursa AGERPRES

Dozatoarele de lapte, controlate de politicieni, poliţişti şi mafia pieţelor

Majoritatea dozatoarelor de lapte instalate în spațiile publice din România nu aparțin fermierilor, ci unor intermediari, aceștia fiind, de regulă, persoane care n-au nimic în comun cu creșterea vacilor de lapte. Din acest motiv, nu există un control riguros al calității laptelui comercializat prin aceste auto­mate, sunt de părere reprezentanții Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte (AFUAL).

Proprietari de automate fără vaci de lapte

„Circa 80% dintre automatele de lapte instalate în România nu sunt ale fermierilor care produc lapte, ci ale subprefecților, polițiștilor, politicienilor locali sau ai afaceriștilor aflați mână în mână cu mafia locală. Din păcate, acesta este un fenomen generalizat“, a declarat Cristian Lungu, președintele onorific al AFUAL.

El a precizat că proprietarii reali ai dozatoarelor sunt relativ ușor de iden­tificat.

„Ne dăm seama imediat cine sunt proprietarii dozatoarelor. Când centralizezi vânzările și o iei din dozator în dozator realizezi că ai de-a face cu firme și cu persoane fizice care n-au nicio treabă cu vaca de lapte. La Obor este o doamnă care ia laptele de la o fermă din Berceni și-l vinde mai de­parte, iar în hala mare este un sirian care nu mai are de mult timp animale. La piața Râmnicu-Sărat avem un singur fermier care are o fermă la Mircea-Vodă, iar celelalte două sunt deținute de șeful pieței și de un polițist. La Sălăjan sunt două – unul autorizat și altul neautorizat. La piața 16 Februarie este un dozator al unei doamne care are doar cinci vaci, dar vinde lapte non-stop. În Militari este unul care ia laptele de la Institutul de Cercetări Balotești, iar la Pajura există unul al cărui proprietar n-are nicio fermă“, a mai spus Lungu.

Fermierii pun acest fenomen atât pe seama mafiei din piețe, foarte dezvoltată în toate orașele țării, cât și pe lipsa de organizare a fermierilor.

„Este plin de șmecheri care au dozatoare de lapte peste tot, dar n-au ferme de vaci. Nu am certitudinea că cele mai multe dozatoare sunt ale producătorilor. Asta se datorează faptului că producătorii de lapte nu sunt asociați și că mulți producători, cam 80%, sunt mici, au una-două vaci“, a declarat Mihai Petcu, un producător din Pantelimon, județul Ilfov, care are 300 de vaci.

Aparate contrafăcute, risc mare de îmbolnăvire

Reprezentantul AFUAL susține că dezvoltarea acestor rețele de dozatoare, care scapă oricărui control, ar pune în pericol sănătatea populației.

„Cea mai mare parte a acestor dozatoare sunt contrafăcute în niște făbricuțe din Ploiești, Târgu-Mureș, Sibiu și Miercurea-Ciuc. Nu sunt kit-uri originale, de afară, care sunt mult mai scumpe. Rezervoarele cilindrice de 120 sau 150 de litri sunt adaptate din rezervoare de miere și au fundul plat, nu semirotund, cum îl au cele originale. Acest lucru este foarte important pentru curățarea acestora, pentru că pe fundul vasului sunt depuneri de grăsime care te pot îmbolnăvi dacă nu sunt bine curățate“, a punctat reprezentantul AFUAL.

Potrivit AFUAL, rețeaua națională de dozatoare de lapte numără aproximativ 1.400 de aparate, în București fiind aproximativ 100.

Marius ŞERBAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2013

Concluzia tristă a unui legumicultor: „Mai bine şmecher de piaţă decât producător“

După aproape douăzeci de ani de muncă în legumicultură, soţii Dan şi Mariana Manea au ajuns aproape la capătul răbdării, dându-şi seama că la noi, din muncă cinstită, e aproape imposibil să răzbeşti. Această familie din Tomşani, judeţul Prahova, ca multe altele din localitate, judeţ şi ţară ar trebui să constituie motorul dezvoltării rurale, o dezvoltare care nu înseamnă doar infrastructură rutieră, educaţională, de sănătate şi de servicii, ci mai ales bunăstarea, plus valoarea adusă în fiecare gospodărie din comunitate.

Tânărul Manea şi-a luat soarta în mâini de când avea 19 ani. „La noi, în Tomşani, n-a fost mare tradiţie legumicolă. Dar trebuia să facem ceva cu viaţa noastră, noi, cei de la ţară. N-am stat cu mâna întinsă la stat, n-am aşteptat programe naţionale întocmite de alţii, ne-am luat soarta în mâini şi ne-am apucat de treabă. Eu, de exemplu, am 10 clase şi am terminat o şcoală profesională, soţia este laborant chimist. Când au început să dărâme fabricile, în 1993, – ca şi alţi consăteni – mi-am construit 200 mp de solarii şi am început să produc răsaduri de legume. Ideea mi-a venit după ce am văzut afacerea actualului primar. Făceam un fel de pionierat agrar în capitalism. Am fost printre primii care au ieşit pe piaţă cu o asemenea ofertă. Următorul an m-am extins la 600 mp. A fost o perioadă foarte bună, financiar şi ca desfacere, care a durat până când piaţa a fost invadată de răsaduri. Şi atunci m-am reorientat, fiindcă e bine să fii mereu cu un pas înaintea altora şi am început să produc legume (ardei, tomate, vinete, castraveţi), activitate din nou excelentă pe piaţa noastră zonală (Mizil), asta până când au apărut intermediarii, cu legume luate de aiurea, care ne-au sufocat şi, cu vremea, aproape că ne-au eliminat pe noi, producătorii direcţi.“

Muncă multă şi revoltă pe măsură

În prezent, familia Manea a ajuns la 3.200 mp de solarii. În afară de legume, experimentează şi afacerea cu flori, pe 200 până la 600 mp spaţii protejate. Iarna, când prinde „o fereastră“, lucrează la instalaţii sanitare, prin Bucureşti. Tinerii legumicultori nu se vaită de muncă. Au forţa de a face sau reface lucruri care pe mulţi i-ar doborî: „În zona noastră, apa freatică este la suprafaţă. Cum plouă, cum bălteşte apa. Am cărat zeci de camioane de pământ şi, de aici, cu roaba, în solar, să salt terenul cu 30 cm, să nu mai am probleme. Am avut inundaţii câţiva ani la rând. Dar ne-am ambiţionat şi am luat de fiecare dată totul de la capăt. În afară de 2012, când am primit despăgubiri de la stat, pentru povestea cu gerul şi zăpada, niciodată nu ne recuperăm pierderile, fiindcă, ştiţi bine, asiguratorii n-au clauze pentru secetă, îngheţ şi inundaţii şi nici pentru solarii.“

Ca un exemplu, anul 2012 a fost cel mai critic din câţi îşi aminteşte: îngheţ şi zăpadă în februarie, inundaţii în luna mai şi, apoi, cineva le-a furat sistemul de irigaţii. După zeci de ani de muncă, inventarul de familie şi legumicol nu este unul bogat: „Am cumpărat o maşină «de corvoadă» în rate, am motocultor, irigaţii, atomizor pentru stropit, centrală pe rumeguş pentru încălzirea unui solar şi vreo 400 de milioane de lei vechi datorii la bancă.“ În 2012 soţii Manea au depus un proiect pentru bani europeni, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Dan refuză să-şi amintească experienţa birocratică prin care a trecut. Cert este că proiectul a fost declarat eligibil, dar fără finanţare. Adică este în aşteptare, la poziţia 958. Dar această din urmă încercare a fost picătura care a umplut paharul: „Dacă nu pot să obţin aceşti bani mă las de agricultură. Dărâm solariile şi mă fac «şmecher» de piaţă, fiindcă aşa vrem noi, în România, să nu respectăm truda agricultorului, munca, în general, ci să-i admirăm pe descurcăreţi.“

Dan vorbeşte foarte serios. A devenit un om aspru, aproape intolerant. Este un bărbat înalt, uscat, rupt de muncă. Iar soţia a rămas o mână de om. De trei ani n-au plecat nici măcar o zi în concediu, fiindcă au avut ba zăpadă care a rupt folia, ba inundaţii, ba le-a fost furat sistemul de irigaţii, ba au venit oficialii să constate pagubele produse de apă după o lună şi i-au luat în râs. „Ne-au întrebat unde este apa, de parcă inundaţia stătea să-i aştepte pe ei. Sau parcă eu îmi permiteam să ţin locul pârloagă, ca să vină ei să constate pierderile la 30 de zile!“

Cum vede un fermier o piaţă legală de legume

Familia Manea trăieşte din plin revolta pentru că, dincolo de „coptura din solar“, inundaţii, furturi mai au probleme şi la desfacerea producţiei. Au încercat toate variantele: „Am mers şi eu într-o zonă mai cu vad, să vând mai bine. Au pus intermediarii derbedeii pe mine, să mă omoare, nu alta. M-am trezit cu ei şi acasă, peste noi şi copii. M-am lecuit definitiv.“ În pieţele de legume-fructe producătorii nu prind locuri la tarabe. Ele sunt luate pe nişte criterii foarte bine cunoscute, tolerate tacit, de reţelele locale de intermediari, în marea majoritate neplătitori de impozite. Legumicultorii sunt astfel nevoiţi să livreze marfa „angrosiştilor“(n.m. – piaţa en-gros de la Puchenii Mari este viespar de evaziune) la jumătate de preţ faţă de cât se vinde în pieţe.

La ora la care scriem, roşia, ardeiul gras şi vinetele se vindeau în piaţă cu 6 lei, dar legumicultorii primeau pe kilogram 3-3,5 lei. Care să fie soluţia pentru a termina odată pentru totdeauna cu această speculă, în care intermediarul câştigă fără prea multe eforturi egal sau mai mult decât producătorul? „Simplu de tot. Dai o lege prin care autorizezi persoana fizică şi toată lumea să vândă pe factură. Pentru producător pui impozitul acela de 16%, iar pe intermediar îl bagi la rând cu oricare alt agent economic. S-ar termina şi cu cei care se dau ţărani şi vând legume turceşti, ar lua şi statul bani, pieţele s-ar transforma real într-un loc unde ar vinde doar pro­ducătorul. Pe urmă, s-ar rezolva şi cu enervarea aceasta generală, că legumicultorul nu plăteşte taxe la stat. Între noi fie vorba, în afară de impozitul pe clădiri şi teren, pe certificatul de producător, plătim suficient TVA care merge la stat, pe energie, folie, sămânţă, îngrăşăminte, pesticide, plante, îmbrăcăminte şi mâncare. Dacă într-un an consum un miliard de lei vechi pe toate acestea, 24% se întorc la stat, sub formă de TVA. Şi ar mai fi ceva, dar asta depinde de noi, să ne organizăm în cooperative, să fim mai puternici. Dar n-ai cu cine, atâta vreme cât omul nu este împins să facă asta printr-o lege.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Cardul de producător, testat în câteva pieţe pentru eliminarea deficienţelor noului sistem de acces

Cardul de producător va fi testat, în cel mai scurt timp, în câteva pieţe din ţară pentru a vedea modul de funcţionare, dar şi deficienţele noului sistem de acces în pieţe, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

"Săptămâna viitoare mai avem o întâlnire cu Asociaţia Comunelor pentru armonizarea unor puncte de vedere pe care le mai avem în privinţa proiectului de implementare a cardul de producător, după care selectăm câteva pieţe din municipii pentru a vedea cum funcţionează sistemul şi ce deficienţe are. În mod cert nu vom testa sistemul într-o piaţă din Bucureşti pentru că nu avem o imagine exactă. Aici ai importuri foarte multe şi nu ai reglată chestiunea cu certificatul de producător. Va fi o piaţă din sudul ţării, una din Moldova şi una din centrul ţării şi din acestea vom vedea ulterior care acceptă toate condiţiile. Cel mai important este să aibă în apropiere un bazin legumicol de aprovizionare. Proiectul va începe în aceste pieţe ca să corectăm ce nu merge", a spus Botănoiu.

Proiectul de act normativ referitor la implementarea unui nou sistem de acces în pieţe pentru producătorii agricoli trebuie avizat la alte 7 ministere, de unde MADR, iniţiatorul proiectului, a primit deja diferite propunerii de consultare cu Asociaţiile Comunelor şi ale Municipiilor.

"Sper să finalizăm cât mai repede toate discuţiile pentru că tot ce a ţinut de Ministerul Agriculturii am finalizat la sfârşitul lunii martie. Vedem ce se întâmplă şi ulterior corectăm ce mai avem de corectat, dacă nu, dovedim şi celorlalţi că funcţionează corect şi pe principii serioase. Dacă după testare totul este în regulă îi dăm drumul în Guvern. Consider că este un proiect important şi de aceea încercăm să corectăm toate defectele înainte de a-l aproba pentru că schimbă fundamental logica accesului la piaţă. Şi aici vorbim nu numai de cardul de acces ci şi de borderoul de achiziţii, iar cei care fac comerţ au temeri în această privinţă. De asemenea, vorbim şi de cine eliberează certificatele de producător şi cine le atestă. Cred că nu este doar o măsură a Ministerului Agriculturii, ci şi a ANAF şi a altor instituţii, pentru că vreau să avem o piaţă corectă", a adăugat oficialul MADR.

Ministerul Agriculturii a pregătit încă de anul trecut implementarea unui nou sistem de acces în pieţe pentru producătorii agricoli, măsura fiind mult aşteptată pe piaţă pentru că este corelată cu certificatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor agricole. 

Potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă elaborat de MADR pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, persoanele fizice care vor dori să îşi comercializeze legumele sau fructele din producţie proprie în pieţele din ţară vor avea nevoie de un card special care le va permite accesul în aceste spaţii. 

De asemenea, pentru a putea să îşi vândă marfa pe tarabe, ei vor avea nevoie, pe lângă certificatul de producător eliberat de primării, şi de un carnet de comercializare a produselor agricole.

Proiectul prevede ca în pieţele din România să fie organizate obligatoriu spaţii speciale care vor fi destinate producătorilor agricoli persoane fizice unde aceştia vor putea să îşi comercializeze mărfurile. Cardul de acces nu va putea fi transmis de la un producător la altul şi se va acorda numai în baza certificatului de producător, având înscrise unităţile de măsură pentru produsele specifice activităţii desfăşurate. Cardul va conţine informaţii precum locul de producţie, numele producătorului şi dacă acesta respecta bunele practici agricole.

Sursa AGERPRES

Peste 80 de tone de macrou congelat infestat cu paraziţi, retrase de la comercializare pe piaţa românească

Peste 80 de tone de macrou congelat provenit din Insulele Feroe au fost retrase de la comercializare pe piaţa românească din cauza infestării cu paraziţi, a anunţat, miercuri, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor /ANSVSA/.

"În data de 27 februarie 2013, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, a fost primită o notificare din partea DSVSA Maramureş privind infestarea cu paraziţi a produsului 'macrou întreg congelat', cu origine Insulele Feroe, via Olanda. În urma recoltării de probe de către inspectorii DSVSA Maramureş şi a efectuării examenului parazitologic, au fost depistate larvele nematodului Anisakis pe viscerele abdominale", se arată într-un comunicat al ANSVSA, remis miercuri AGERPRES.

Operatorul alimentar a iniţiat procedura de retragere a produsului neconform, până în acest moment 80.432 de kg de macrou congelat fiind retrase de la comercializare. Acţiunea se află încă în derulare.

Reprezentanţii ANSVSA precizează ca peştele eviscerat nu prezintă pericol pentru sănătatea publică.

Sursa AGERPRES

Oportunităţile de piaţă ar trebui să le dea speranţă şi încredere agricultorilor în activitatea lor

Oportunităţile de piaţă ar trebui să le dea speranţă şi încredere agricultorilor în meseria şi activitatea lor, dincolo de susţinerea financiară care ar trebui să rămână în agricultură, a declarat, miercuri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la deschiderea târgului de agricultură Indagra.

"Dincolo de aceste subvenţii acordate agriculturii atât la nivel european cât şi internaţional, cererea de produse agroalimentare este în creştere, iar agricultorii organizaţi ar trebui să profite mai mult de aceste oportunităţi, care sunt şi pe piaţa internă dar şi la export. Vă recomand să nu vă uitaţi numai pe piaţa UE ci şi în exterior. Uniunea Europeană negociază acorduri de liber schimb cu diferiţi parteneri din lume care sunt importatori neţi de produse alimentare. Aici, agricultura şi sectorul agricol din noile state membre ar trebui să ocupe un teren mai consistent", a spus Cioloş.

Acesta a precizat că manifestări precum Indagra ar putea să contribuie mai mult la o punere în contact a ofertei prezentate de România, dar şi de vecinătatea României.
"Indagra ar putea avea pretenţia unui târg regional în sud-estul Europei. Târgul a crescut mult şi sper ca în viitor, după ce ajunge la majorat, să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare şi de reflectare a evoluţiei realităţilor din agricultură şi industria alimentară şi chiar să anticipeze o posibilă evoluţie a sectorului în România. Împreună cu susţinerea autorităţilor publice şi a agricultorilor sper ca de anul viitor camerele agricole să aibă o prezenţă notabilă în organizarea acestui eveniment. Prin pragmatism şi optimism, potenţialul agricol şi agroalimentar al României, de care se vorbeşte de ani de zile, trebuie pus în valoare şi prin utilizarea acestei oportunităţi", a adăugat comisarul european.
În opinia acestuia, Politica Agricolă Comună (PAC) are potenţial pentru a susţine în continuare dezvoltarea agriculturii.

"Îmi exprim speranţa ca statele membre să fie în măsură să prezerve măcar ceea ce a propus Comisia Europeană ca buget pentru perioada 2014-2020 pentru că mingea este în terenul statelor membre, iar ele trebuie să decidă pe baza propunerilor Comisiei. CE a propus menţinerea bugetului PAC şi un proces de reechilibrare a plăţilor directe în anii următori. Deciziile guvernelor statelor membre pe care le vor lua în următoarele luni să asigure şi pentru PAC acest buget consistent", a adăugat comisarul Dacian Cioloş.
Peste 400 de firme din 22 de ţări vor fi prezente la cea de-a XVII-a ediţie a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - INDAGRA, ce se va desfăşura în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012.

Târgul este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Abonează-te la acest feed RSS