Partener USV „Regele Mihai I“ din Timișoara, Facultatea de Medicină Veterinară

Pesta porcină africană a afectat, începând cu anul 2021, 52 de țări din cinci regiuni ale lumii, având ca rezultat peste 125 de mii de infecții la porcii domestici și peste 30 de mii de infecții la mistreți, cu aproximativ 2 milioane de pierderi de animale, după cum se subliniază în cel mai recent raport al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE).

În acest context, proiectul european VAX4ASF are ca principal scop obținerea unui vaccin de ultimă generație împotriva virusului pestei porcine africane (PPA), participând astfel la eradicarea bolii la nivel global.

Susținut de Horizon Europe și coordonat de HIPRA, proiectul se întinde pe o perioadă de 4 ani și mizează pe potențialul vaccinurilor vii atenuate pentru a dezvolta o soluție eficientă, durabilă și sigură împotriva virusului PPA, contribuind la bunăstarea animalelor, la stabilitatea economică globală și a comunităților rurale. Proiectul este inovator, bazat pe abordările și strategiile anterioare de vaccinare cu potențial de succes.

Proiectul VAX4ASF reunește 17 parteneri reuniţi într-un consorțiu internațional: Spania (Centrul de biologie moleculară Severo Ochoa, Sabiotec, Anprogapor, Interporc, HIPRA, Zabala Innovation), Germania (Universitatea Ludwig-Maximilians din München), Regatul Unit (Institutul din Pirbright), Kenya (Institutul internațional de cercetare în domeniul creșterii animalelor), Suedia (Agenția veterinară suedeză-SVA), Italia (In3diagnostic srl), Olanda (Cercetare bioveterinară Wageningen – WUR), Ungaria (Institutul pentru Managementul Faunei Sălbatice și Conservarea Naturii al Universității MATE, PROPHYL), România (Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I“ din Timișoara), Polonia (Institutul Național de Cercetare Veterinară – NVRI (PIWET) și Statele Unite ale Americii (Universitatea din Kansas). Responsabil de proiect din partea Universității de Științele Vieții „Regele Mihai I“ din Timișoara USVT este dna conf. dr Corina Pascu. Prima reuniune a consorțiului a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie 2024 şi marchează oficial începutul acestui proiect.

Provocare globală: Combaterea pestei porcine africane

PPA a cauzat deja un impact socio-economic sever, amenințând sectorul global al cărnii de porc. De fapt, focarele au consecințe socio-economice grave, provocând pierderi devastatoare ale mijloacelor de subzistență rurale, care depind de producția de animale și amenințând stabilitatea generală a pieței și securitatea alimentară. În ciuda eforturilor internaționale uriașe de a produce un vaccin împotriva virusului, până în prezent nu sunt disponibile decât măsuri de control și eradicare (bazate în principal pe diagnosticarea timpurie) și implementarea unor proceduri sanitare stricte, ceea ce generează un impact economic uriaș, pe lângă necesitatea de a sacrifica toate animalele sensibile. Răspândirea transcontinentală persistentă a virusului reprezintă o amenințare semnificativă

Inovarea în domeniul protecției animalelor: Vaccinurile de ultimă generație, ca punct de cotitură

Natura complexă a genomului virusului pestei porcine africane și a particulelor de virus a fost principalul factor care a împiedicat dezvoltarea vaccinului împotriva acestei boli; prin urmare, în ciuda cercetărilor intensive privind diferite abordări vaccinale, nu există încă vaccinuri candidate comerciale complete.

Controlul nivelului de replicare a virusului pentru următoarea generație de vaccinuri împotriva PPA, așa cum se propune în cadrul proiectului VAX4ASF, va fi crucial pentru a schimba paradigma actuală de dezvoltare a vaccinurilor și de gestionare a bolii. Controlul virusului va fi, de asemenea, realizat prin obținerea de teste specifice de diagnostic, precum și de îmbunătățirea strategiilor de supraveghere și de control al PPA de către toate părțile interesate.

Proiectul nu va consta doar în dezvoltarea unei noi generații de vaccinuri destinate controlului eficient al virusului la nivel mondial, ci va propune, de asemenea, politici inovatoare în controlul și gestionarea PPA, prin implicarea continuă a tuturor părților interesate.

Mai multe detalii în linkul https://www.pig333.com

Clement LUPU

La începutul lunii februarie, Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești" (ASAS) prin Secția de Medicină Veterinară a inițiat o dezbatere on-line împreună cu reprezentanți ai instituțiilor de stat din domeniu, ANSVSA, IDSA, ICPBMV, IISPV, DSVSA județene, și ai organizațiilor din mediul privat, APCPR, ca urmare a situației epidemiologice unice privind creșterea suinelor din România, care se confruntă cu focare emergente de pestă porcină africană (PPA).

Situația României este unică în Uniunea Europeană, datorită faptului că toate celelalte state membre raportează doar cazuri de infecție la porcii mistreți, în timp ce în România, focarele sunt distribuite în toate sectoarele de creștere.

Față de această situație, ASAS prin Secția de Medicină Veterinară a considerat necesară consultarea tuturor factorilor implicați și a celor decidenți, pentru a identifica acțiuni imperative în situația epidemiologică de facto.

Concluzii în urma discuțiilor:

- Epidemia de PPA în România nu poate fi controlată exclusiv prin măsuri de biosecuritate, dată fiind structura polimorfă a sectorului de creștere a porcului.

- Finanțarea cercetării medical-veterinare pe acest subiect este o problemă de securitate alimentară, socială și națională.

Utilizarea unui vaccin ca instrument pentru controlul acestei situații epidemiologice particulare este o necesitate majoră, dar în UE nu este produs și autorizat niciun vaccin pentru pesta porcină africană.

În cadrul programului de cercetare ADER (2023 - 2026) există proiectul nr. 10.1.1 inițiat de ASAS și coordonat de IDSA în parteneriat cu toți furnizorii de cercetare veterinară din țară, care își propune o abordare de ansamblu a epidemiei de PPA, inclusiv realizarea unui vaccin.

- Trebuie precizat însă, că Instituțiile publice cu atribuții în Medicina veterinară - IDSA, ICPMB, IISPV - dețin infrastructură care permite realizarea cercetărilor/ testărilor numai la nivel de laborator.

Ca atare, în România nu există facilități (biobaze cu nivel de biosecuritate 3) pentru testarea clinică a produselor imunologice veterinare/ vaccinurilor veterinare, fie că sunt din import sau produse în țară, în vederea omologării acestora conform cerințelor științifice şi legale în domeniu, cerințe care impun inclusiv realizarea unor infecții de control cu tulpini virale patogene în cazul PPA; realizarea unei astfel de facilități reprezintă o urgență majoră.

- România este printre puținele țări europene care nu are un institut public de cercetare pentru domeniul medical veterinar.

- Față de această realitate epidemiologică și instituțională considerăm că rezolvarea subiectului necesită includerea acestuia pe ordinea de zi a unei întruniri de urgență a CSAT.

Vremuri grele pentru veterinarii din Satu Mare, ca de altfel și pentru cei din mai toată țara. Pe lângă numeroasele focare de pestă porcină africană (PPA) care au creat mari dezechilibre economice sectorului creșterii porcului, apar frecvent și alte boli infecțioase și parazitare.

Astfel, 11 cazuri de trichineloză descoperite în ajunul recentelor Sărbători de iarnă la porcii din exploatații non-profesionale sacrificați pentru consum familial, în județul Satu Mare, constituie un semnal de alarmă nu doar pentru medicii veterinari, ci și pentru crescători, dar mai ales pentru consumatori. Un motiv în plus să... cântărim de două ori atunci când ne propunem să procurăm populara carne de porc.

Porcii depistați pozitiv provin din localitățile Turț, Odoreu, Medieșu Aurit și Roșiori. În valoare de aproximativ 28.875 lei și având o greutate totală de aproximativ 1.925 kg, aceștia au fost confiscați și dirijați spre incinerare într-o unitate de ecarisare autorizată sanitar veterinar din județ. Dintre cei 11 porci diagnosticați cu trichineloză, doar 10 erau crotaliați și înscriși în Baza Națională de Date, proprietarii acestora putând fi despăgubiți la valoarea de piață.

Referitor la pesta porcină africană, am aflat de la directorul adjunct al DSVSA Satu Mare, dr. Dan Zeicu, că și în anul 2022 au fost descoperite focare, vreo 14 la număr. Acesta declara la sfârșit de decembrie: „Desfășurăm acțiuni de controale în trafic, împreună cu cei de la poliție, prilej cu care verificăm transporturile de animale vii și produse de origine animală. Din păcate, într-un caz de trichineloză s-a consumat din carnea infestată și noi trebuie să depistăm restul de carcasă ca să prevenim alte îmbolnăviri la om. Apoi suntem atenți și la gripa aviară care evoluează lângă noi, în Ungaria. Țin să precizez că toate animalele vii, inclusiv porcul trebuie să circule doar cu acte sanitar veterinare, altfel amenzile pot fi până la zeci de mii de lei.“

Un focar de PPA poate fi echivalent cu un dezastru economic pentru afacere.

Dr. Dan Zeicu a reamintit câteva dintre obligațiile ce trebuie respectate pentru prevenirea apariției PPA în fermă. Astfel, exploatația trebuie să fie împrejmuită, iar intrarea să se facă doar după o dezinfecție a hainelor, mâinilor, încălțămintei. Apoi se recomandă schimbarea hainelor de stradă cu un halat curat și cizme dezinfectate. Se interzice personalului angajat în fermă să dețină porci în gospodăria proprie sau să intre în contact cu aceștia. Toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate. De asemenea, este obligatorie amenajarea filtrului rutier și a filtrelor sanitare pentru personal, iar accesul în fermă să se facă numai trecând prin acestea. Fermierul trebuie să conștientizeze că respectarea cu stricteţe a regulilor este numai spre binele afacerii.


  • Pesta porcină africană este considerată, în prezent, cea mai periculoasă boală la porc. Perioada de incubație a virusului este între 14 și 28 de zile, dar la porcii din rase specializate de carne din fermele comerciale incubația este de 9 zile, acestea fiind mai sensibile. Nu s-a descoperit încă un vaccin care să-i vină de hac acestui virus extrem de rezistent. Acesta poate fi activ pe o perioadă cuprinsă între 6-10 zile în fecalele de porc, 10 săptămâni în cadavre, 3-6 luni în carnea sărată şi afumată, 6-12 luni în corpul căpuşelor din genul Ornithodoros, 18 luni în sânge la temperatura de 4ºC, 6 ani în sângele congelat și peste doi ani în carnea congelată.
  • Pesta porcină ameninţă industria europeană a cărnii de porc, „primul exportator mondial de porc şi produse pe bază de porc, cu aproape cinci milioane de tone exportate în fiecare an“, sublinia Autoritatea Eu
    ropeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) anul trecut. Confruntată cu un ritm de răspândire pe care l-a calificat drept „alarmant“, EFSA a lansat în 2022 cea de a treia campanie de comunicare cu autorităţile din 18 ţări europene, pentru a-i sensibiliza pe crescătorii de animale, medicii veterinari şi pasionaţii de vânătoare cu privire la modul de propagare a maladiei. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, dar este mortală pentru porci. Boala a apărut în Africa, de unde s-a răspândit în Europa şi Asia, unde a ucis deja sute de milioane de porci şi a modificat industria globală a cărnii de porc şi a nutreţului. Ajunsă în Europa în anii 1960 pentru ca ulterior să fie eradicată, pesta porcină africană a revenit în 2007 prin Georgia.

Anca LĂPUȘNEANU

Adrian Bălăban: „Tot mai mulți fermieri sunt în expectativă“

Sfârșitul de an culminează cu un vârf al valorificării cărnii de porc. În preajma Sărbătorilor de Iarnă, consumul de carne de porc crește și de foarte multe ori prețurile se majorează. Anul acesta, însă, a fost marcat de multe incertitudini, iar marii producători de carne de porc sunt rezervați în a face previziuni cu privire la evoluția sectorului. Adrian Bălăban, președintele Cooperativei de Producție Suine Siliștea, a subliniat însă câteva concluzii ale anului 2022.

Efectele PPA s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României

Reporter: Suntem la final de an agricol. Putem să tragem concluziile legate de evoluția sectorului de creștere a porcilor.

Adrian Bălăban: Efectele Pestei Porcine Africane s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României, iar acest deficit se agravează de la an la an. Anul acesta am importat carne în valoare de aproape un miliard de dolari, având în vedere și deprecierea cursului euro/dolar. Evoluția Pestei Porcine Africane se simte în buzunarul fiecăruia dintre noi. Statul a plătit câteva milioane de euro despăgubiri către fermierii care au avut probleme cu pesta și a cheltuit câteva zeci spre 100 de milioane de dolari pe dezinfectanți, pe ecarisare și analize de laborator, bani pe care îi susținem tot noi. Toate acestea se simt în buzunarul fiecărui contribuabil. Biosecuritatea trebuie văzută într-un context național, nu doar într-un context punctual într-o gospodărie. În momentul în care vom lua măsuri de biosecuritate la nivel național, atunci vom începe să controlăm pesta porcină.

Rep.: Care a fost  anul în care s-au înregistrat cele mai multe pierderi din cauza Pestei Porcine Africane?

A.B.: În 2021 am pierdut ferme de pe tot teritoriul României și din toate categoriile de exploatații, atât unități comerciale mari cu măsuri de biosecuritate excepționale, dar mai ales gospodăriile populației au fost afectate, unde s-au înregistrat aproape 1.500 de focare.

Anul acesta numărul de focare a fost redus

Rep.: În cât timp se recuperează un astfel de decalaj?

A.B.: Este foarte greu de spus pentru că evoluția Pestei Porcine Africane implică mai multe paliere. Avem într-adevăr partea economică, cea sanitar-veterinară, dar și partea social-emoțională, care este foarte importantă în managementul oricărei boli. În momentul în care pierzi un număr mare de animale, cu greu crezi că vei mai putea trece încă o dată prin această situație. Avem foarte mulți fermieri care, în momentul de față, sunt în expectativă pentru că au reușit să supraviețuiască din 2018 și până acum și deodată, în 2021, au fost afectați foarte grav mulți producători de carne de porc. Noi am îmbunătățit măsurile de securitate foarte mult, le-am sporit de la an la an, dar la un moment dat am fost loviți din toate părțile. Efectiv, nu știm ce ar trebui să mai facem. Toți am făcut o retrospectivă, dar, dacă ar fi să mă raportez la mine, nu aș ști să spun ce aș schimba. Nu pot să oferim că mâine ar trebui să fac lucrul ăsta mai bine și, dacă voi reuși, ferma mea va fi protejată. Nu cred că poate nimeni să spună fără echivoc că, aplicând o anumită măsură, va reuși să se ferească de implicațiile apariției pestei.

Rep.: Totuși, anul acesta a fost cel mai blând cu crescătorii de porci.

A.B.: Da. Anul acesta numărul de focare a fost redus, chiar și în perioada în care ar fi trebuit să fie vârful de apariție a Pestei Porcine Africane. Acest lucru ne dă speranțe, dar probabil trebuie să îl vedem într-un anumit context. Eu cred că seceta a fost un factor favorizant pentru scăderea puterii de răspândirii a virusului în mediu, la fel și prețul foarte mare al cerealelor a dus la scăderea efectivelor de animale în gospodării și atunci receptorii pentru viruși au fost mai puțini.

Cererea și oferta stabilesc prețul

Rep.: Care este consumul de carne de porc pe cap de locuitor în România?

A.B.: Conform Institutului Național de Statistică, consumul este de 37,5 kg/cap de locuitor, consumul total de carne de porc la nivel național este puțin peste 700.000 de tone, iar producția internă industrializată este de cca 230.000 de tone de carne de porc. Diferența până la 700.00 de tone este acoperită fie din importuri, fie din producția gospodăriilor tradiționale. Principalii parteneri comerciali sunt Spania, Germania, Ungaria, Olanda, Danemarca, Franța. Importăm din Europa.

Rep.: Toate scumpirile recente se reflectă în costurile de producție. Trebuie să ne așteptăm la o scumpire a cărnii de porc în perioada următoare?

A.B.: Prețul îl face piața. Cererea și oferta decid prețul. Este foarte clar faptul că avem un deficit de carne de porc și acest lucru duce inevitabil la creșterea prețurilor. Această scădere a producției se înregistrează nu doar în România, ci și în Europa, având aceleași cauze, creșterea prețurilor la furaje, inputuri, la energie. Dacă piața va cere mai mult decât se poate oferi, prețul va crește. Aud și eu tot felul de speculații că prețul se va dubla sau tripla, dar sunt pur speculații.


„Costul nostru de producție nu este fix. Ar fi fost foarte bine să fie așa pentru că astfel am fi reușit să îl optimizăm, crescând productivitatea. Sunt foarte multe variabile, așa că este greu de spus un preț corect pentru valorificarea cărnii de porc, o cifră absolută.“


„În momentul de față, spre exemplu, nu știm care va fi prețul energiei. Înainte energia nici nu avea o rubrică aparte în calculele noastre, dar acum lucrurile s-au schimbat. Prețul gazelor este important pentru partea de producție a furajelor. Piața cerealelor este fluctuantă. Rata de schimb valutar este, de asemenea, un factor care ne influențează activitatea.“


Laura ZMARANDA

După 12 ani de existență pe piață, Cooperativa Siliștea Producție Suine poate fi considerată un model de succes. Cum a fost parcursul ei, care este structura actuală și ce planuri de dezvoltare există ne-a spus Adrian Bălăban, manager al companiei Pork&Co.

Structura: 4 ferme de reproducție, 4 îngrășătorii, o fermă de tineret și una de vieri

În 2006, spune Adrian Bălăban, a fost preluată prima fermă de porci de la Căzănești, iar în 2007 a fost populată. De la un nucleu de 600 de scroafe, s-a ajuns la 3.200 de scroafe în 2010. Tot în 2010 a fost înființată și Cooperativa Siliștea Producție Suine. Astăzi are șapte membri producători de porci, ferme de scroafe sau de îngrășat. În cadrul cooperativei există patru ferme de reproducție, trei ferme cu o capacitate maximă de 1.200 de scroafe și o fermă cu o capacitate variabilă, în funcție de planul de afaceri, între 3.500 și 5.000 de capete. În total există cca 9.000 de scroafe pentru reproducție, patru îngrășătorii cu o capacitate de 62.000 de locuri, o fermă de tineret cu 18.000 de locuri și o fermă de vieri unde se produce material seminal pentru fermele cooperativei. „În afară de ferma de la Căzănești pe care am modernizat-o, recompartimentat-o, restul investițiilor sunt greenfield, făcute în ultimii 10 ani. Cea mai recentă investiție a fost făcută într-o fermă de producție cu 25.000 de locuri de îngrășat, pe care am pus-o în funcțiune anul trecut. Tehnologia implementată în ferme este performantă și modernă, dar cu toate acestea prezența tehnicilor în ferme este necesară, mai mult în postura de observator care să se asigure că sunt întrunite condițiile de bunăstare a animalelor. Încercăm să folosim cât mai puțin spre deloc antibiotice în creșterea animalelor, le administrăm doar când este absolut necesar. Investim mai mult în forță de muncă specializată.“

Din punctul de vedere al numărului de scroafe, cooperativa se află pe locul al III-lea în topul producătorilor din țară, iar din perspectiva potențialului de producție pe locul al IV-lea. Capacitatea maximă este de 300.000 de unități purcei sau porci grași vânduți pe an, iar în momentul de față funcționează la 15% din capacitate.

Un sistem de dezvoltare sigur din punct de vedere economic și sanitar-veterinar

Până la finalul acestui an, managerii companiei și-au propus să mai repopuleze o fermă de scroafe, asta înseamnă să mai aducă în producție 1.200 de scroafe. Efectele se vor vedea însă în a doua parte a anului viitor, când vor putea vinde purceii obținuți de la aceste scroafe.

„Anul viitor se are în vedere și repopularea celorlalte ferme de reproducție și în momentul în care se va întâmpla acest lucru vom ajunge la finalul anului 2022, începutul anului 2024 la capacitate maximă de producție. Din momentul în care aduci o scrofiță în fermă și până la momentul în care scoți primii bani de pe urma ei trec 12 luni. În contextul economic actual costurile sunt din ce în ce mai mari, dar încercăm să le manageriem din aproape în aproape. Am fost primii producători specializați de purcei din România. Ferma de la Căzănești nu a avut niciodată o îngrășătorie proprie, toți purceii i-am vândut către alte ferme din afara cooperativei noastre. Celelalte ferme au completat ciclul de producție, dar ele pot funcționa și independent. Am văzut acest sistem de dezvoltare ca fiind cel mai sigur atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere sanitar-veterinar. Am cumpărat un număr relativ mic de animale cu valoare genetică ridicată, undeva la 600-650 de scrofițe inițial, și din acest nucleu ne-am produs scrofițele de înlocuire. Noi colaborăm din 2006 cu un furnizor de material seminal din Olanda “

Evaluarea unui astfel de lot de animale (600 de capete) poate fi undeva între 600.000 de euro și 1 milion de euro. Depinde de genetica pe care vrei să o introduci în fermă și de calitățile acelor animale pentru că toate animalele sunt selectate în baza unui index și, cu cât totalul acelui index este mai apropiat de vârf, cu atât animalele sunt mai scumpe.

„Să nu îți poți valorifica producția este îngrozitor pentru orice fermă“

Nivelul perderilor provocate de Pesta Porcină Africană este greu de stabilit pentru că există atât pierderi directe, cât și indirecte, spune medicul veterinar.

„Am pierdut enorm de mulți bani atunci când fermele au intrat în zona de restricție de mișcare; faptul că nu îți poți valorifica producția este îngrozitor pentru orice fermă. Noi din asta trăim, din valorificarea animalelor către abator și, dacă nu putem vinde, atunci nu avem încasări și nu îmi pot achita datoriile. Am avut și ferme infectate și acolo pierderile au fost parțial compensate de către stat. Spun asta pentru că despăgubirile oferite de stat sunt stabilite la valoarea de piață a animalelor de la momentul respectiv, iar restul costurilor cu ecarisarea animalelor din fermă, dezinfecția fermei și a echipamentelor sunt suportate de producător și sunt cheltuieli semnificative.“

Un focar de Pestă Porcină Africană se stinge după cca 35-40 de zile, numai că reluarea activității  nu este atât de ușoară. În 40 de zile abia dacă poți face dezinfecția obligatorie, apoi ferma intră într-un proces mult mai amănunțit de spălare și dezinfectare pentru că riscul de reapariție a bolii este destul de mare și nimeni nu vrea să se întâmple asta. Atunci repopularea se poate face și după un an, iar încasarea primelor veniturilor este posibilă după încă un an.


  • Din 200.000 de purcei la îngrășat la nivelul cooperativei se obțin 14.000 de tone de carne, producție care pleacă pe piața din România.
  • Cel mai mare producător din România are 40.000-50.000 de scroafe, iar al doilea cca 10.000-12.000 de scroafe. La nivel de țară, producătorii specializați însumează cca 100.000 de scroafe, iar necesarul României doar pentru a asigura autoconsumul este de 30.000-350.000 de scroafe.

Laura ZMARANDA

Eforturile întreprinse de serviciile veterinare pentru a preveni răspândirea virusului pestei porcine africane (PPA), cele pentru gestionarea focarelor de boală, coroborate cu intensificarea controalelor din ultima perioadă, au avut ca rezultat o scădere semnificativă a numărului de focare.

Astfel, din data de 23 decembrie, când erau înregistrate 420 de focare, numărul acestora a scăzut la 213, înregistrate astăzi.

O măsură care a contribuit în mod relevant a fost intensificarea controalelor cu această tematică, în special cele realizate cu sprijinul Inspectoratelor de Poliție Județene în trafic.

Cele peste 2.000 de controale, desfășurate în echipe mixte, au  avut scopul de a preveni răspândirea bolii, prin verificarea respectării restricțiilor sanitare veterinare impuse pentru mișcarea porcinelor din zonele afectate de focare active de pestă porcină africană.

În timpul acestor acțiuni au fost descoperite și sancționate persoane care transportau sau comercializau animale sau produse din carne fără documentele prevăzute de legislația sanitară veterinară sau cu mijloace de transport neautorizate, ceea ce constituie un risc major de difuzare a virusului PPA.

Controalele au dus la identificarea de persoane care au comercializat ilegal carne și produse din carne neverificate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Astfel de practici au fost aspru sancționate având în vedere atât pericolul grav pentru sănătatea oamenilor, reprezentat de trichineloză dar și de alte boli, cât și riscul de răspândire a virusului PPA având în vedere rezistența îndelugată a acestuia în carnea congelată (peste doi ani), sau în produsele din carne (3-6 luni în carnea sărată şi afumată).

Anchetele epidemiologice întreprinse de medicii veterinari au stabilit că principalele cauze și mijloacele prin care s-a difuzat virusul care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

– intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

– scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

– sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA;

– nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

– aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

– mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate, care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

– monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale;

- furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor;

- lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie;

- personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

– nerespectarea cerințelor de biosecuritate și a măsurilor stabilite în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine.

Acțiunile de control ale inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor cu această tematică vor continua, pentru a proteja sănătatea oamenilor și a animalelor.

Sursa: ansvsa.ro

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 44 de focare de pestă porcină africană (PPA), iar în data de 11.11.2021 mai sunt active 549 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 21 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 426.538 de porcine (animale afectate din focarele active).

focare active pesta porcina africana 11.11.2021

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3760 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Anul

Nr. focare confirmate

Nr. focare active

Nr. focare stinse

2019

1728

0

1728

2020

1063

0

1063

2021

1518

549

969

Total

4309

549

3760

În intervalul 05.11.2021 – 11.11.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

  • Județul Alba – 1 focar;
  • Județul Arad – 1 focar;
  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Dâmbovița – 3 focare;
  • Județul Galați – 1 focar;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Giurgiu – 2 focare;
  • Județul Ialomița – 6 focare;
  • Județul Mehedinți – 1 focar;
  • Județul Neamț – 1 focar;
  • Județul Olt – 2 focare;
  • Județul Sălaj – 1 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Teleorman – 4 focare;

și au fost stinse 44 de focare de PPA:

  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
  • Județul Brăila – 1 focar;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Dâmbovița – 1 focar;
  • Județul Galați – 2 focare;
  • Județul Harghita – 1 focar;
  • Județul Hunedoara – 1 focar;
  • Județul Olt – 6 focare;
  • Județul Teleorman – 17 focare;
  • Județul Vâlcea – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 10 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.932 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 58 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 28 de mistreți vânați;
  • Judeţul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 52 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Botoșani – 131 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 16 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 89 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 20 mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
  • Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 36 mistreți găsiți morți și 22 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Judeţul Galaţi – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 210 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 174 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Judeţul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 214 de mistreți vânați;
  • Judeţul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 30 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 43 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 05.11.2021 – 11.11.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Bacău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Bihor – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Brașov - 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Cluj - 5 cazuri, 3 mistreți vânați și 2 mistreți găsiți morți;
  • Județul Neamț - 2 cazuri, mistreți vânați;
  • Județul Prahova - 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Satu Mare - 3 cazuri, mistreți vânați;
  • Județul Vaslui - 3 cazuri, mistreți vânați.

Principalele cauze care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

- intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora; de multe ori (peste 30 %) porcinele nu sunt identificate şi înregistrate în Baza Națională de Date (B.N.D) motiv pentru care este imposibilă stabilirea exploataţiei de origine. Mai grav, nu în puţine situaţii, atunci când animalul a fost identificat, pentru a nu se putea stabili deţinătorul şi exploataţia de origine, se elimină şi se distruge mijlocol de identificare (crotalia);

- scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

- mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

- monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale, furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor, lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie, personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

- nerespectarea cerințelor de biosecuritate în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine și a măsurilor stabilite şi aprobate în cadrul C.L.C.B;

- numărul mare de cazuri de PPA la mistreţi, necolectarea cadavrelor de la mistreţii morţi, acestea constituind o permanentă sursă de contaminare atât pentru mistrieţi cât şi pentru exploataţiile de porcine (virusul rezistă în cadavre peste 10 săptămâni). 

La verificările efectuate de către A.N.S.V.S.A prin corelarea datelor înregistrate în Baza Națională de Date (B.N.D) cu porcinele existente în exploatațiile nonprofesionale s-a constatat că, în perioada septembrie 2020 - august 2021, pe teritoriul național, au fost mișcate din exploataţiile nonprofesionale (gospodăriile populaţiei), fără a se cunoaște destinația acestora, un număr de 1.150.475 capete porcine, în condiţiile în care efectivul de porcine din B.N.D, la data de 31.08.2021 era de 1.584.143 capete porcine.

Situația referitoare la mișcările necontrolate de porcine/județ în perioada septembrie 2020 – august 2021

Județul

Efectiv de porcine mișcate din exploatații nonprofesionale, fără a se cunoaște destinația acestora

Efectiv de porcine B.N.D la 31.08.2021

Alba

19919

29452

Arad

45131

61548

Argeș

37278

39919

Bacău

17115

30022

Bihor

36549

79371

Bistrița-Năsăud

4317

51006

Botoșani

20944

46501

Brăila

60583

19793

Brașov

1560

12447

București

0

142

Buzău

85231

57759

Călărași

15753

20840

Caraș-Severin

1620

11636

Cluj

18509

66436

Constanța

5177

16240

Covasna

9721

33342

Dâmbovița

39996

36317

Dolj

67774

73742

Galați

31361

26989

Giurgiu

22049

33858

Gorj

82822

59770

Harghita

5291

30998

Hunedoara

1638

24831

Ialomița

10763

32892

Iași

40391

42102

Ilfov

2490

4837

Maramureș

26813

46704

Mehedinți

14327

18466

Mureș

31373

76787

Neamț

5947

23142

Olt

66346

60543

Prahova

16963

35055

Sălaj

29521

51498

Satu Mare

53991

60699

Sibiu

6845

28340

Suceava

8688

18455

Teleorman

88109

52093

Timiș

31481

58516

Tulcea

2272

8265

Vâlcea

36323

49899

Vaslui

23575

29413

Vrancea

23919

23478

Total

1.150.475

1.584.143

 

La Gura Humorului a avut loc o întâlnire de lucru având ca temă analiza evoluţiei virusului pestei porcine africane în România, întâlnire la care au participat şefi de instituţii sanitar-veterinare din 20 de judeţe, precum şi conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Este necesară îmbunătăţirea legislaţiei

La nivel naţional situaţia este una îngrijorătoare atât pentru medicii veterinari, cât şi pentru fermieri. O analiză a evoluţiei pestei porcine africane arată că, în 2019, în România au fost 1.700 de focare, iar numărul acestora a scăzut până la începutul verii acestui an pentru ca mai apoi să se ajungă la peste 620 de focare de pestă porcină africană active care au dus la pierderea a peste 310.000 de capete de porcine, pierderile economice fiind estimate la peste 60 de milioane de euro.

„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare judeţ şi modul de implicare a factorilor locali şi decizionali. Concluzia a fost că este necesară o îmbunătăţire a cadrului legislativ şi concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor şi a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acţiune unic. Nu am ales judeţul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei judeţe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment“, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.

Cele mai grav afectate de focare sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila şi Gorj. Esenţială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci care trebuie să anunţe imediat medicii veterinari dacă observă semne de boală la porc. Pentru ca numărul de focare să se diminueze repede şi semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autorităţile, să nu mai realizeze comerţ de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.

Pesta porcină africană produce daune enorme

Potrivit dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, participanţii au împărtăşit din experienţa lor în lupta cu virusul pestei porcine africane, în special cea legată de problemele întâmpinate în exploataţiile comerciale mari.

„Aproape în exclusivitate au fost dezbătute probleme legate de gestionarea pestei porcine africane care pare să ne copleşească, aducând daune enorme. Am avut şi noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reuşit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuţioasă, să cauţi sursa, aşa poţi stăpâni boala“, a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc (foto).

Medicul veterinar Mihai Voloşeniuc a scos în evidenţă că sucevenii au înţeles în mare mesajele şi au anunţat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine, mai ales că fermierii sau cei care cresc porci în gospodării şi anunţă autorităţile la primele simptome de boală au şanse mari apoi să fie despăgubiţi, conform legii. În proporţie de 75%, acestea sunt acoperite de Comisia Europeană, diferenţa de 25% provenind din bugetul de stat. La respectivele costuri se adaugă cheltuielile cu incinerarea cadavrelor animalelor care, de asemenea, presupune un efort financiar considerabil.

Anul acesta, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Au fost stinse focarele din gospodăriile populaţiei de la Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. În mediul silvic mai sunt active 4 focare de pestă la mistreţii de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca.

50% din efectivele de porci sunt localizate în gospodăriile populaţiei

Directorul executiv al DSVSA este de părere că toţi factorii de răspundere din România ar trebui să ia măsuri ferme referitoare la sectorul suinelor în ţara noastră, mai ales în condiţiile în care „ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în sistemul actual de creştere, România nu poate gestiona criza pestei porcine africane“. La această dată, 50% din efectivele de porci de la nivel naţional sunt localizate în gospodăriile populaţiei, fiind destinate, în proporţie covârşitoare, sacrificării şi autoconsumului.

Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacţie a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar. 

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în şapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreţi rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Silviu BUCULEI

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 30 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 28.10.2021 mai sunt active 585 de focare de PPA, dintre care 21 de focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 376.938 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.670 de focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Anul

Nr. focare confirmate

Nr. focare active

Nr. focare stinse

2019

1728

0

1728

2020

1063

0

1063

2021

1464

585

879

Total

4255

585

3670

În intervalul 22.10.2021 – 28.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

  • Județul Alba – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 3 focare;
  • Județul Călărași – 1 focar;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Ialomița – 9 focar;
  • Județul Iași – 3 focare;
  • Județul Mureș – 1 focar;
  • Județul Prahova – 1 focar;
  • Județul Sălaj – 1 focar;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Teleorman – 2 focare;

și au fost stinse 30 de focare de PPA:

  • Județul Bihor – 1 focar;
  • Județul Brăila – 2 focare;
  • Județul Buzău – 2 focare;
  • Județul Covasna – 3 focare;
  • Județul Ialomița – 2 focare;
  • Județul Iași – 2 focare;
  • Județul Sibiu -  7 focare;
  • Județul Sălaj – 4 focare;
  • Județul Satu Mare – 7 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.895 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 57 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 87 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 34 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 205 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 20 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 29 de mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 22.10.2021 – 28.10.2021 au fost înregistrate 10 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Cluj – 3 cazuri, mistreți vânați;
  • Județul Iași – 1 caz, mistreț găsit mort;
  • Județul Sălaj – 5 cazuri, mistreți vânați.

Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri şi/sau mortalități;

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul CLCB.

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 41 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 14.10.2021 mai sunt active 591 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 20 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

image001

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Anul

Nr. focare confirmate

Nr. focare active

Nr. focare stinse

2019

1728

0

1728

2020

1063

0

1063

2021

1408

591

817

Total

4199

591

3608

În intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Bihor - 1 focar;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 4 focare;
  • Județul Dâmbovița – 2 focare;
  • Județul Ialomița – 5 focare;
  • Județul Iași – 1 focar;
  • Județul Neamț – 1 focar;
  • Județul Prahova – 3 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Teleorman – 3 focare;
  • Județul Vâlcea – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 1 focar;

și au fost stinse 41 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 13 focare;
  • Județul Cluj – 2 focare;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 15 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 3 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 56 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 86 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 33 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 204 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 5 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Hunedoara – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Sălaj – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Vâlcea - 1 caz, mistreț vânat.

Grafic nr. 2

image002

 Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească și să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri și/sau mortalități;

-  de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite și aprobate în cadrul CLCB.

Sursa: ANSVSA

În intervalul 29.04.2021 – 06.05.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Sălaj – 3 focare;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 1 focar.

și au fost stinse 4 focare de PPA:

  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.594 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 51 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 199 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 133 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 111 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Judeţul Bihor – 256 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 10 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 123 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 109 mistreți vânați;
  • Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 11 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Judeţul Galaţi – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 25 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 203 mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 99 de mistreți găsiți morți și 90 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 6 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 168 de mistreți vânați;
  • Judeţul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 46 de mistreți găsiți morți și 41 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 21 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 283 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 194 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

grafic pesta porcina agricana

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 5 focare;
  • Județul Arad – 20 focare;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Timiș – 6 focare;
  • Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

În data de 25.03.2021 sunt active un număr de 407 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 104.408 porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 25 focare noi PPA:

  • Județul Arad – 1 focar PPA;
  • Județul Bihor – 2 focare PPA;
  • Județul Botoșani – 1 focar PPA;
  • Județul Brașov – 1 focar PPA;
  • Județul Buzău – 2 focare PPA;
  • Județul Cluj – 3 focare PPA;
  • Județul Mureș – 2 focare PPA;
  • Județul Satu-Mare – 3 focare PPA;
  • Județul Sălaj – 7 focare PPA;
  • Județul Sibiu – 1 focar PPA;
  • Județul Tulcea – 1 focar PPA;
  • Județul Vaslui – 1 focar PPA;

și au fost stinse 19 focare PPA:

  • Județul Bacău – 1 focar stins PPA;
  • Județul Buzău – 2 focare stinse PPA;
  • Județul Călărași – 1 focar stins PPA;
  • Județul Cluj – 11 focare stinse PPA;
  • Județul Dolj – 1 focar stins PPA;
  • Județul Olt – 1 focar stins PPA;
  • Județul Sălaj – 2 focare stinse PPA.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5362 cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 163 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 87 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 235 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 13 mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 1 mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 22 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 193 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 83 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 17 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 de mistreți găsiți morți și 163 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 143 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 43 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 271 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 190 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 17 cazuri noi PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Arad – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Bacău – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Caraș-Severin – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Ialomița – 1 caz PPA, mistreț vânat;
  • Județul Iași – 1 caz PPA, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
  • Județul Sălaj – 5 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
  • Județul Sibiu – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Suceava – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Vâlcea – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți.

În data de 18.03.2021 sunt active un număr de 401 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 8 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 124.521 de porcine.

grafica focare pestea porcina africana martie 2021

În intervalul 11.03.2021 – 18.03.2021 au fost înregistrate 18 focare noi PPA:

  • Județul Arad – 4 focare;
  • Județul Bihor – 1 focar;
  • Județul Cluj – 2 focare
  • Județul Călărași – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Olt – 1 focar;
  • Județul Sălaj – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 31 de focare PPA:

  • Județul Cluj – 4 focare;
  • Județul Caraș – 1 focar;
  • Județul Giurgiu- 1 focar;
  • Județul Suceava – 4 focare;
  • Județul Timiș – 20 de focare;
  • Județul Vâlcea – 1 focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.345 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 162 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 86 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 235 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 7 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 12 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 22 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 193 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 81 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 17 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 de mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 163 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 138 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 42 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 13 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 271 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 188 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

În data de 11.03.2021 sunt active un număr de 413 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 112.869 de porcine.

grafic pesta

În intervalul 04.03.2021 – 11.03.2021 au fost înregistrate 35 de focare noi PPA:

  • Județul Alba – 1 focar;
  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Arad – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Brașov – 1 focar;
  • Județul Cluj – 1 focar;
  • Județul Constanța – 1 focar;
  • Județul Covasna – 1 focar;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 3 focare;
  • Județul Maramureș – 1 focar;
  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 4 focare;
  • Județul Sibiu – 4 focare;
  • Județul Sălaj – 1 focar;
  • Județul Timiș – 5 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vrancea – 2 focare;

și au fost stinse 50 de focare PPA:

  • Județul Arad – 14 focare;
  • Județul Cluj – 12 focare;
  • Județul Sălaj – 15 focare;
  • Județul Suceava – 7 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.268 de cazuri la mistreți în 41 de de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 49 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 146 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 80 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 232 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 6 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 9 mistreți găsiți morți și 104 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 4 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 16 mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 191 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 81 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 12 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 161 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 136 de mistreți găsiți morți și 67 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 42 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 13 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 255 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 186 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a intrat  în alertă la mijlocul lunii ianuarie, după ce s-au confirmat cazuri de pestă porcină africană (PPA) la porci mistreţi de pe raza Fondului de Vânătoare Pătrăuţi. La mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul judeţului Suceava existau două focare de pestă porcină africană la mistreţ, respectiv unul în zona Vatra Dornei, iar cel mai recent la Pătrăuţi.

„La ora actuală avem un număr de 10 focare de pestă porcină active. Au fost 12 focare, două sunt deja închise (la Strâmtura-Vama şi la Călineşti-Dărmăneşti), iar cele rămase evoluează favorabil, în sensul că nu au mai apărut alte cazuri noi de boală, nu au mai fost înregistrate mortalităţi sau semne de boală în focarele de la Corocăieşti-Vereşti, Hreaţca-Vultureşti, Mihăieşti-Horodniceni şi de la Păltinoasa. Sperăm ca, în prima parte a lunii februarie, să putem închide șapte focare, ele fiind legate unul de altul“, a precizat medicul veterinar Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava,

Mistreţii vor fi vânaţi integral de pe 10 fonduri de vânătoare

De la medicul Mihai Voloşeniuc am aflat că primul caz de PPA la Fondul de Vânătoare de la Pătrăuţi a fost depistat la un mistreţ care a fost vânat, iar probele au confirmat prezenţa virusului. A doua zi, pe acelaşi fond de vânătoare au mai fost găsiţi alţi doi mistreţi morţi, de la care s-au recoltat probe, iar testele de laborator au fost pozitive, confirmând prezenţa pestei porcine africane.

Situaţia a fost prezentată Comitetului Local de Combatere a Bolilor care a avut pe ordinea de zi adoptarea Hotărârii privind aprobarea Planului de măsuri referitoare la combaterea Pestei Porcine Africane din Fondul de Vânătoare Pătrăuţi.

Conform directorului DSVSA, medicul veterinar Mihai Voloşeniuc, pesta porcină africană este o boală infecţioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor şi  mistreţilor, iar în cazul animalelor sălbatice, care circulă foarte mult, riscul de transmitere a virusului este mult mai ridicat, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a transmis în regim de urgenţă administratorilor de fonduri de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire. Zona infectată pe care trebuie realizată vânătoarea este de opt kilometri.

S-a stabilit zona afectată pe o rază de 13 kilometri, compusă din zona infectată cu o rază de 8 kilometri, formată din localităţile Dragomirna, Călugăreni, Mitocu Dragomirnei, Adâncata, Lipoveni, Pătrăuţi, Călineşti, Călineşti Enache şi o zonă tampon de încă 5 kilometri, care cuprinde 34 de localităţi din judeţul Suceava şi două din judeţul Botoşani (Vârfu Câmpului şi Ionăşeni).

Mistreţii care vor fi vânaţi din zona infectată vor fi incineraţi şi îngropaţi imediat, conform procedurilor. Vânătorii trebuie să acţioneze cu echipament special şi să fie foarte atenţi la dezinfecţie atât faţă de uniforme, cât şi în privinţa mijlocului de transport folosit pentru mistreţi, dacă este cazul.

Măsuri aplicate sub supravegherea DSVSA

„Aceste măsuri sunt puse în aplicare sub supravegherea şi coordonarea Direcției Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. DSVSA a transmis în regim de urgenţă administratorilor fondurilor de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire, dar am avut şi o şedinţă tehnică cu gestionarii fondurilor de vânătoare. O parte din fondurile de vânătoare aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor, o parte AJVPS-ului, iar o parte aparţin Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava. Am discutat cu gestionarii care au participat la şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor din cadrul Prefecturii; toţi ştiu exact ce au de făcut, fiecare membru ştie ce măsuri trebuie să ia“, ne-a asigurat directorul Mihai Voloşeniuc.

Peste 100 de mistreţi recoltaţi în regim de urgenţă

Despre acţiunile Direcţiei Silvice Suceava pentru combaterea pestei porcine africane la porcii mistreţi de pe raza Fondului de vânătoare Pătrăuţi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ing. George Celsie, ne-a spus: „S-au făcut toate procedurile împreună cu Direcţia Sanitar Veterinară şi s-au stabilit o serie de măsuri, printre care cea mai drastică este cea legată de recoltarea integrală a tuturor mistreţilor din trei fonduri de vânătoare aparținând Direcției Silvice. Pe lângă fondul de vânătoare de la Pătrăuți mai intră şi două fonduri de la Adâncata. Mai întâi am pregătit gropile în care vor fi îngropaţi mistreții, gropi făcute după anumite standarde şi autorizate de Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Arii Protejate, Apele Române etc. Am primit toate autorizaţiile pentru gropi, iar din data de 20 ianuarie a început recoltarea. Sunt în jur de 55 de mistreţi pe care îi avem evaluaţi la Ocolul Silvic Pătrăuţi şi aproape 60 la Ocolul Silvic Adâncata.

Pe lângă acţiunea de recoltare, am securizat zona, tot ce intră şi iese din pădure trece printr-un filtru de dezinfectare. Avem la fiecare barieră personal îmbrăcat corespunzător, cu echipamente de dezinfecţie, cu substanţe.

Cât o să dureze nu putem estima, depinde de timp, de migraţia mistreţilor. Noi suntem pregătiţi să punem în aplicare toate măsurile impuse de Comitetul Local de Combatere a Bolilor“, a precizat inginerul George Celsie.

Crescătorii de porci trebuiesă evite deplasările în pădure

Autorităţile responsabile din Uniunea Europeană, cele naţionale din ţările afectate, dar şi cele locale adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea şi eradicarea PPA, cooperarea cu vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare şi cu fermierii fiind vitală. Pe fondurile de vânătoare şi în păduri, în această perioadă vânătorii şi lucrătorii forestieri sunt primii care pot observa un comportament neobișnuit al mistreților sau găsi un animal mort. Ei trebuie să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost infectat cu pesta porcinǎ africanǎ (mai ales în zonele infectate sau zonele cu risc).

Pentru a eradica focarele de PPA este necesară colaborarea între instituţii, dar şi cu crescătorii de porci, fie că este vorba de ferme mari sau gospodării ale populaţiei. În caz contrar, există riscul ca virusul pestei porcine să fie scăpat în totalitate de sub control.

„Oamenii care deţin porci în gospodării trebuie să evite deplasările în pădure sau, dacă este nevoie urgentă, să se dezinfecteze pentru a nu aduce virusul acasă. Şi muncitorii forestieri trebuie să urmeze măsurile de dezinfecţie la terminarea lucrului pentru a preveni infectarea gospodăriei cu acest virus“, a declarat directorul executiv al DSVSA Suceava.

Porcii domestici nu se sacrifică

Medicii veterinari au ca misiune efectuarea recensământului populaţiei de porcine din zona de focar. În cazul porcilor domestici nu se pune problema de sacrificare decât dacă porcul are simptome de boală, caz în care, dacă proprietarul anunţă la timp, va fi despăgubit.

„Facem apel la toți crescătorii de porci de a ne anunţa despre orice modificare suspectă a animalelor pentru a putea interveni la timp. Dacă se identifică un animal bolnav într-o gospodărie sau exploatație se ucid celelalte animale, dacă există, fermierul fiind despăgubit la preţul pieţei, iar cadavrele animalelor se distrug sau se îngroapă conform manualului operaţional. Noi am procedat la îngroparea la o adâncime de doi metri pe raza fiecărei localităţi. Este foarte important să putem acţiona şi izola virusul la timp“, este apelul doctorului Sorin Voloşeniuc.

Simptomele bolii care face ravagii printre porci

Medicii veterinari suceveni, care s-au confruntat deja cu câteva cazuri de porci bolnavi de pestă porcină africană, spun că primul simptom important este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci, când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană.

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în 7 zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%.

Fermierii care cresc porci sunt sfătuiţi să-şi ţină animalele în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise şi să nu aducă porci străini în coteţ,

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Recent, o fermă de porci din Focşani a pierdut 30.000 de animale, în timp de una din Iaşi a rămas fără o mie de porci după ce virusul a ajuns în exploataţii.

Silviu Buculei

În ultima perioadă, pe raza judeţului Suceava au fost depistate în gospodăriile populaţiei patru focare principale de pestă porcină africană. Primul focar a apărut la sfârşitul lunii octombrie în satul Strâmtura, comuna Vama, apoi la începutul lunii noiembrie au apărut alte două focare la Corocăieşti, comuna Vereşti, şi în satul Hreaţca, comuna Vultureşti, iar la diferenţă mică de timp probele de laborator au mai confirmat un alt caz de boală în satul Călineşti Enache, comuna Dărmăneşti, iar în satul Corocăieşti a mai fost descoperit un focar secundar.

Conform conducerii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, se fac toate eforturile pentru ca virusul să nu se extindă. Au fost constituite zone de supraveghere şi zone de siguranţă, iar echipe mixte de control au început inventarierea tuturor efectivelor de porcine.

„Este foarte important ca oamenii să colaboreze şi să nu ascundă porcii, chiar şi dacă nu erau anterior înregistraţi sanitar-veterinar. Mesajul cel mai important care trebuie să ajungă la crescători este că porcii nu vor fi sacrificaţi dacă nu prezintă semne de boală. Animalele trebuie izolate, iar contactul cu acestea trebuie să îl aibă doar o persoană, cea care le aduce hrana“, a precizat doctorul Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava.

Pesta porcină africană (PPA) este o boală periculoasă, fără tratament sau vaccin, care afectează speciile domestice şi sălbatice de porcine Porcii care contractează virusul refuză hrana, pe corp apar pete roşiatic-violete, au secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine în 2-3 zile, boala fiind extrem de contagioasă şi virulentă. Din fericire, nu există risc de transmitere a virusului pestei porcine africane la om.

Cea mai mare piaţă din Moldova, închisă din cauza focarelor de pestă porcină africană

Din cauza evoluţiei pestei porcine africane, Centrul Local de Combatere a Bolilor Suceava a decis interzicerea desfăşurării activităţii pieţei din localitatea Vereşti, cea mai mare piaţă din Moldova, întinsă pe aproximativ şapte hectare de teren şi în care se face comerţ cu animale şi produse agricole. Decizia a fost luată în condiţiile în care piaţa se află în zona de supraveghere a focarului, fiind considerată un factor major de risc pentru răspândirea virusului, iar schimburile de animale în această locaţie se fac intens şi cu crescătorii din judeţul vecin – Botoşani.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, cu sprijinul poliţiştilor şi jandarmilor, a început şi controale, inclusiv în trafic, pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane prin depistarea transporturilor de porcine.

La numai câteva zile de la declanşarea alertei sanitar-veterinare au fost depistate trei transporturi de porcine, două la Vereşti şi unul la Vicovu de Sus. Directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Suceava, doctorul Sorin Mihai Voloşeniuc, a declarat că, în cele trei cazuri, cei care făceau transporturile au fost amendaţi cu câte 3.000 de lei, fiind escortaţi totodată înapoi spre locurile de unde au venit cu animalele.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava face apel la crescătorii de porci să înţeleagă perioada dificilă, să colaboreze pentru ca animalele să fie inventariate şi supravegheate şi, foarte important, să nu scoată din gospodării porci sau carnea provenită de le porcii sacrificaţi.

„Cu măsuri stricte, virusul ar putea fi ţinut sub control, iar cele cinci focare de acum ar putea fi închise“, precizează oficialii DSVSA.

Silviu BUCULEI

ANSVSA a efectuat o analiză a situaţiei PPA în România de la diagnosticarea primului focar în iulie 2017, la Satu Mare, până la data de 01.11.2020, în baza unui studiu efectuat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor pentru România ţinându-se cont de evoluția și analiza factorilor de risc epidemiologici. Studiul a fost prezentat în ședința cu Șefii Serviciilor Veterinare din țările membre a Uniunii Europene, din perioada 27.01- 28.01.2020.

Conform studiului se putea estima o creștere a numărului de focare în anul 2020 față de anul 2019. Totuși, prin măsurile luate de autorităţile din România s-a reușit o scădere a numărului acestora. Este adevărat că reducerea focarelor în anul 2020 se datorează și restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență, aspect care demonstrează că mișcarea necontrolată a porcinelor constituie unul din principalii factori de risc pentru difuzarea bolii.

Din analiza anchetelor epidemiologice efectuate pentru fiecare focar, se desprinde concluzia că numărul de focare, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, se află în scădere față de anii precedenți. În grafic sunt prezentate numărul de focare confirmate în fiecare an până la data de 04.11.2020.  

grafic 1 PPA

Grafic nr. 1

Principalele măsuri luate de ANSVSA care au dus la scăderea numărului de focare sunt:

-     organizarea de controale efectuate în trafic de către echipe de control formate din reprezentanţi ai Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Inspectoratelor de Poliție Județene și Inspectoratelor Județene de Jandarmi;

-     consilierea crescătorilor de porcine, de către medicii veterinari de liberă practică privind măsurile de biosecuritate pe care trebuie să le respecte şi obligativitatea de a anunța orice îmbolnavire/moarte a animalelor din exploatație;

-     instruirea medicilor veterinari din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor, respectiv a medicilor  veterinari de liberă practică cu privire la simptomatologia și măsurile ce trebuie aplicate în cazul focarelor de PPA;

-     actualizarea și aprobarea în cadrul Centrelor Locale de Combatere a Bolilor din fiecare județ a planului de măsuri privind prevenirea și controlul PPA la porcii domestici şi mistreți.

La data de 04.11.2020, în ţară sunt active un număr de 441 de focare de PPA, din care 10 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A.

Numărul de focare active din fiecare judeţ, la data menţionată, sunt prezentate în graficul nr 2.

Din anchetele epidemiologice rezultă că principalele cauze care duc la apariţia de noi focare de pestă porcină africană sunt următoarele:

-     numărul mare de mistreți; în unele fonduri de vânătoare depășirea densității maxime de 0,5 mistreți/kmp, care se datorează nerespectării cotelor de vânătoare;

-     nerealizarea cerinței de a se vâna întreg efectivul de mistreți în zonele infectate conform Hotărârii nr. 3/2019 a Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgență;

-     neefectuarea supravegherii passive, în sensul de necolectare a cadravelor de mistreți în vederea testării în direcția PPA și neutralizării ulterioare;

-     vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;

-     ieșirea porcinelor din zonele de protecție şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km), în conformitate cu cerințele Directivei 2002/60/CE;

-     mișcările necontrolate de porcine realizate de comercianții ilegali de animale vii;

-     sacrificarea porcinelor bolnave fără anunțarea medicului veterinar și conservarea produselor provenite de la acestea, ţinând cont că datele științifice au demostrat că virusul rezistă în produse congelate/conservate ani de zile;

-     administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor;

-     nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populație, dar și în unele exploatații comerciale.

grafic 2 PPA

Graficul nr. 2

În intervalul 29.10.2020 – 04.11.2020 au fost înregistrate 11 focare noi PPA:

  • Județul AR – 1 focar PPA;
  • Județul DJ – 5 focare PPA;
  • Județul GR – 1 focar PPA;
  • Județul MH – 1 focar PPA;
  • Județul VL – 2 focar PPA;
  • Județul VS – 1 focar PPA.

și au fost stinse 56 de focare PPA:

  • Județul AG – 1 focar stins PPA (exploatație comercială);
  • Județul BV – 1 focar stins PPA;
  • Județul CL – 1 focar stins PPA;
  • Județul GR – 1 focar stins PPA;
  • Județul OT – 4 focare stinse PPA;
  • Județul SM – 48 focare stinse PPA.       

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3963 de cazuri la mistreți în 38 de județe, conform datelor prezentate în graficul numărul 3.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

–        Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 14 mistreți pozitivi vânați;

–        Județul Arad – 14 mistreți găsiți morți și 49 mistreți vânați;

–        Județul Argeș – 128 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Bacău – 27 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Judeţul Bihor – 199 mistreți găsiți morți și 33 mistreți vânați;

–        Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;

–        Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;

–        Județul Brașov – 8 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;

–        Judeţul Brăila – 21 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Buzău – 28 mistreți găsiți morți și 38 mistreți vânați;

–        Judeţul Călăraşi – 128 mistreți găsiți morți și 54 mistreți vânați;

–        Judeţul Constanţa – 21 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;

–        Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;

–        Județul Dâmbovița – 61 mistreți găsiți morți și 37 mistreți vânați;

–        Județul Dolj – 31 mistreți găsiți morți și 32 mistreți vânați;

–        Judeţul Galaţi – 36 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;

–        Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 mistreți vânați;

–        Județul Gorj – 48 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 3 mistreți vânați;

-        Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;

–        Judeţul Ialomiţa – 158 mistreți găsiți morți și 31 mistreți vânați;

–        Județul Iași – 64 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Judeţul Ilfov – 134 mistreți găsiți morți și 42 mistreți vânați;

–        Județul Maramureș – 54 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

–        Județul Mehedinți – 38 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–        Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;

–        Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;

–        Județul Prahova – 144 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;

–        Judeţul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 120 mistreți vânați;

–        Judeţul Sălaj – 129 mistreți găsiți morți și 52 mistreți vânați;

–        Județul Sibiu – 28 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;

–        Județul Suceava – un mistreț găsit mort;

–        Județul Teleorman – 492 mistreți găsiți morți și 48 mistreți vânați;

-        Județul Timiș – 126 mistreți găsiți morți și 3 mistreți vânați;

–        Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 75 mistreți vânați;

–        Județul Vaslui – 6 mistreți găsiți morți și 15 mistreți vânați;

–        Județul Vâlcea – 117 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;

–        Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați.

 

Grafic nr. 3

grafic 3 cazuri confirmate mistret

În 10.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 155 de localități din 28 de județe, cu un număr de 261 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 02– 08.07.2020 au fost înregistrate 11 focare noi:

  • Județul Teleorman – 3 focare;
  • Județul Gorj – un focar;
  • Județul Bacău - un focar;
  • Județul Satu Mare – 5 focare;
  • Județul Galați – un focar.

și au fost stinse 2:

  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Satu Mare – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.718 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 26 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 59 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 33 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 84 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 25 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (10.07.2020) au fost despăgubiți 15.136 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.003.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.035.820 de lei pentru alți 209 proprietari.

Sursa: ANSVSA

În 03.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 153 de localități din 28 de județe, cu un număr de 252 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 25.06 – 01.07.2020 au fost înregistrate 17 focare noi:

  • Județul Bihor – un focar;
  • Județul Dolj – 4 focare;
  • Județul Prahova - un focar;
  • Județul Ilfov – 2 focare;
  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Satu Mare – un focar;
  • Județul Buzău – un focar;
  • Județul Brașov – un focar;
  • Județul Timiș – 4 focare;
  • Județul Argeș – un focar.

și au fost stinse 8:

  • Județul Teleorman – 6 focare;
  • Județul Dolj – un focar;
  • Județul Harghita – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.711 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 83 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 24 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (03.07.2020) au fost despăgubiți 15.134 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.999.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.018.320 de lei pentru alți 206 de proprietari.

Sursa: ANSVSA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti