reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Jul 2019

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost publicat proiectul de ORDIN privind aprobarea documentației standardizate de atribuire a acordurilor-cadru de furnizare a fructelor, legumelor, produselor lactate și produselor de panificație în cadrul Programului pentru școli al României.

Proiectul se află în dezbatere publică până la data de 1 februarie 2018, inclusiv.

Pentru detalii click aici: https://goo.gl/sscdgb

Fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație, în noul Program pentru şcoli

Programul pentru școli unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023, potrivit unei ordonanțe aprobate vineri, 18.08.2017, în Şedinţa de Guvern.

Conform legislaţiei europene, Programul pentru şcoli are două componente:

  • distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf;
  • măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor.

Actul normativ prevede crearea cadrului legislativ național pentru implementarea componentelor și obiectivelor acestui program în România, care va fi pus în aplicare de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, printr-o hotărâre de guvern, se vor stabili măsurile necesare pentru implementarea Programului pentru școli al României care va asigura şi distribuţia produselor de panificaţie.

Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, (prin componenta de educație pentru sănătate obligatorie a acestui program), precum și creșterea consumului de produse locale.

Finanțarea Programului pentru școli al României va fi asigurată de la bugetul de stat,  prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti, şi din fonduri externe nerambursabile. Bugetul pentru implementarea Programului pentru școli al României în fiecare an şcolar se va stabili anual prin Hotărâre de Guvern.

Din punct de vedere legislativ, ordonanța de urgență aprobată astăzi stipulează că, la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern, vor fi abrogate OUG nr.96/2002 și OUG nr. 24/2010. Mai mult, acordurile-cadru/contractele de achiziție publică încheiate pentru aplicarea prevederilor OUG nr.96/2002 și OUG 24/2010, înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, sunt supuse dispozițiilor legale în vigoare la data când acestea au fost încheiate în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora.

Programul pentru școli al Uniunii Europene se va derula începând cu anul școlar 2017-2018 ca urmare a adoptării Regulamentului (UE) 2016/791 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016.

Sursa: madr.ro

Copilul de suflet - soiul CRIȘANA

Interviu în exclusivitate cu domnul dr. ing. Bunta Gheorghe – cercetător principal grad I la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă LOVRIN

– Dle Bunta, de când sunteţi la Lovrin şi cu ce noutăţi aţi venit?

– De 3 ani sunt aici. Înainte am activat la staţiunea din Oradea. Din cauza situaţiei financiare de la Oradea am găsit soluţia de a-mi continua activitatea la Lovrin, cu punct de lucru la acolo. Activez în ameliorare de la absolvirea facultăţii, pe care am terminat-o la Timişoara. Din anul 1980, prin repartiţie, am ajuns la staţiunea Oradea, unde am intrat direct în ameliorare. În urma activităţii mele de ani şi ani de zile, am reuşit după 17 ani să înregistrez primul soi creat de mine – soiul de grâu de toamnă Crișana în anul 2004, iar în 2008 l-am şi brevetat. Este un soi protejat printr-un brevet de invenţie şi este înscris în Catalogul Oficial al Uniunii Europene. A fost testat în Cehia – privind testul DUS (Distinctivitate, Uniformitate, Stabilitate), când încă în România nu se făceau acest gen de teste. Acest soi corespunde din toate punctele de vedere standardelor europene. Soiul a fost creat în principal pentru zona colinară şi de deal, nu numai pentru vestul ţării, ci pe întreg teritoriul României în asemenea zone unde predomină solurile adice cu pH scăzut.

– Care sunt calităţile acestui soi?

soiul crisana 2– Aici nu ne referim doar la calitatea de panificaţie, unde este încadrat în grupa A2, considerând că un soi ameliorator în amestec cu soiuri de calitate inferioară le ridică calitatea acestora prin cupajare. Astfel, grânele de calitate inferioară, dacă sunt cupajate cu soiul Crişana, devin panificabile. Sunt grâne care sunt foarte productive, dar au o calitate inferioară – aşa-numitele grâne furajere. 2016 a fost un an favorabil şi din punct de vedere climatic, când s-a depăşit 34% gluten net, iar proteină realizată până în 15%.

O altă calitate a acestui soi de grâu este capacitatea lui de a tolera ph-ul scăzut din sol şi toxicitatea ionilor de aluminiu prezenţi în solurile acide. Este deocamdată singurul soi românesc care are aceste însuşiri. Din acest motiv este recomandat pentru solurile de deal cu probleme, cum ar fi ph-ul scăzut, blocarea fosforului de către aluminiu şi astfel el devine, chiar dacă se aplică o cantitate mare de fosfor, blocat şi inaccesibil plantelor. Soiul Crișana are capacitatea de a prelua fosforul din zonele greu solubile, după aceea are un sistem radicular foarte bine dezvoltat, profund tocmai pentru a explora solurile sărace. Explorează un volum mare de sol în căutarea elementelor nutritive, are frunza, spicul şi teaca acoperite cu pruină, intens acoperite, ceea ce dă şi o rezistenţă la arşiţă, la seceta atmosferică. Ca deficiență este talia relativ înaltă, unde trebuie folosiţi stabilizatori de creştere, mai ales când se aplică cantităţi mai mari de îngrăşăminte sau pe agrofonduri bogate – în ideea de a-i reduce talia şi de a nu cădea. O altă lipsă ar fi o anumită sensibilitate la fuzarioză, cum am menţionat mai devreme, alături de condi­ţiile optime pentru apariţia înfloritului, deci sunt două minusuri ale soiului.

Procesul de ameliorare este o activitate continuă. În prezent am o altă linie în testare la ISTIS, în anul doi de testare, derivată din linia Crişana, la care am reuşit să-i îmbunătăţesc anumite însuşiri, cum este cea legată de talie – i-am redus talia şi precocizarea cu 4-5 zile. Crișana fiind şi un soi semitardiv, s-au păstrat calităţile de panificaţie, deci tot intra în grupa genotipurilor superioare calitativ şi, în plus, este şi mai timpuriu, rezistă şi din acest punct de vedere la secetă, care se instalează începând de pe la mijlocul lunii iunie în partea de vest, cu un potenţial productiv mai mare.

– În ce zone ale ţării se poate cultiva soiul Crişana?

– În toate zonele colinare şi de deal unde există această problemă a solurilor acide. Constatăm în ultimii 10-20 de ani chiar 30 o acidifiere treptată, crescândă a solului datorită aplicării unilaterale a îngrăşământului pe bază de azot, fără a se aplica amendamente în compensare – calcar. Din această cauză ponderea solurilor acide în România a crescut foarte mult la nivel naţional. Nu doar solurile din zona de deal şi colinare au această problemă, chiar şi în unele zone de câmpie solurile au devenit acide, cu ph-ul chiar sub 6. Motivul – fertilizarea unilaterală cu azot fără o aplicaţie de fosfor şi o mare carență de calcar. Calcarul este cel care echilibrează nivelul ph-ului. Începând din toamna anului trecut, am adus producerea de sămânţă a soiului Crişana la staţiunea Lovrin, unde am modificat calitatea de menţinător al soiului de la staţiunea Oradea care este într-o situaţie imposibil de descris, fiind incapabilă să-şi mai menţină financiar activitatea.

– Din ce cauză se întâmplă acest lucru?

– Pentru că cercetarea şi activitatea de cercetare nu au fost susţinute de stat, în primul rând. În plus, tocmai statul este acel care, în final, a venit şi a executat şi vândut utilajele staţiunii, staţia de seminţe etc. ANAF-ul a fost cel care a lichidat ce a mai rămas din staţiune, în ideea de a recupera ceva sume de acolo şi s-a ajuns în această situaţie. Şi atunci am găsit soluţia aceasta. Ce a mai rămas din cercetarea agricolă de la Oradea... doar clădirile. Terenul s-a pierdut prin „revendicări“ (aşa-zise revendicări). Necazul a fost că terenurile staţiunii nu au fost niciodată intabulate. S-au făcut ca pe vremea lui Ceauşescu, din comasări etc., fără a se intabula. Din toată suprafaţa de teren a staţiunii, doar 50 ha au fost intabulate strict pentru cercetare, restul terenurilor s-au pierdut prin… revendicări!!! Am început să produc sămânţă şi aici la Lovrin, pentru că nu o poţi produce dacă nu ai staţie de condiţionare, nu ai posibilităţi de menţinerea purităţii, de recoltare etc. şi linia pe care o am înaintată spre testare este lansată tot în numele staţiunii Lovrin. Această linie are şanse mari de a fi înregistrată ca soi nou şi am demarat deja producerea de sămânţă în ideea că, în momentul în care se va omologa ca soi, să dispun de primele cantităţi de sămânţă pentru câteva hectare. Soiul nu are încă o denumire, ci doar un număr de cod şi când se face omologarea atunci i se atribuie un nume.

– Ce calităţi are noul soi şi cum aţi reuşit să-l obţineţi?

– Soiul Crişana l-am obţinut prin încrucişarea unui soi românesc (Fundulea 4), care la momentul respectiv era foarte bine adaptat României şi părţii de vest a ţării cu potenţial productiv, dar avea calităţi inferioare şi sensibilitate la aciditatea solului. L-am încrucişat cu un soi american (Atlas 66), foarte vechi, extensiv, cu talie înaltă şi cu o sumedenie de dificiențe, dar care avea această calitate de a tolera ionii de aluminiu din sol şi calităţi de panificaţie superioare. Din combinarea celor două soiuri a rezultat soiul Crișana – tolerant la ionii de aluminiu, productiv, pe tipul lui Fundulea 4 ca aspect fiziologic, dar şi cu diverse calităţi superioare. În ideea de a-l îmbunătăţi, am încrucişat mai departe soiul Crişana cu alte soiuri româneşti, prin care am reuşit să reduc talia cu 10 cm (nu mai există problema sensibilităţii la cădere), l-am făcut mai precoce cu 4-5 zile faţă de Crișana, ce-i conferă încă o rezistenţă suplimentară la secetă de vară, iar calitatea de panificaţie a rămas aproximativ aceeaşi. În plus, are potenţial productiv net superior (cam 15-20% mai mult decât soiul Crişana). În testele care s-au executat în reţeaua ISTIS în anii precedenți a dat sporuri de producţie cu peste 10% faţă de martorii folosiţi în testare în reţea. Sunt şanse reale de a se omologa. O calitate a soiului Crișana şi a soiului derivat din el este mărimea bobului de peste cca 50 g masa a 1.000 de boabe, bob mare plin, dar sămânţa este deficientă pentru că se aplică o cantitate mai mare de sămânţă faţă de alte soiuri cu bobul mărunt. Şi atunci se aplică undeva la 300-350 kg de boabe/ha pentru a se asigura o densitate de 550 plante/mp. Oricum, soiul nu suportă densităţi mai mari tocmai prin faptul că este un soi robust, cu spic mare, compact, cu foliaj bogat. Nu este destinat unei culturi superintensive, ci solurilor sărace şi unei agriculturi de subzistenţă spre agricultură medie. Producţia maximă/ hectar – 9.064 kg, realizată pe undeva în zona Satu Mare, aproape de potenţialul biologic al soiului. Consider că potenţialul biologic al soiului este undeva între 9.000-9.500 kg/ha.

Există soiurile Alex şi Ciprian create la Lovrin, dar sunt soiuri vechi, soiul Crişana este adus de mine de la Oradea şi acum este în patrimoniul staţiunii Lovrin. Am linia care e dată la testare la ISTIS pentru omologare, alte linii sunt în curs de testare şi mai am multe altele, dar toate pe ameliorarea grâului. Materialul vine din urmă, este în proces continuu.

Text și poze Clement LUPU

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 22-23-24

Industria de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse și a ajutoarelor sociale

Industria autohtonă de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse din sector, dar și a ajutoarelor sociale care s-au dat în ultimii ani și care "au stricat complet conceptul de muncă", iar pentru a-și proteja business-ul marii producători de pâine vor să aducă forță de muncă din afară.

"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificație în momentul de față este forța de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă și, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulți se bucură că intră în șomaj, își iau șomajul, dar lucrează 'la negru' și așa se face și evaziune fiscală", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta susține că 4-5 societăți de morărit și panificație, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forța de muncă din afară.

"Am primit de la 4-5 societăți din țară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forță de muncă din afară. Situația este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN — n. r.), fiind și centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învățăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem așa, ca piesă de muzeu, și unde mai facem produse tradiționale, ne-au plecat doi salariați la Londra, pentru că pur și simplu se câștigă mai bine. Consider că nu mai putem ține forța de muncă la un nivel de salarizare așa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în țară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, prețul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deși prețul grâului și cel al făinii este la fel, prețul gazelor și al energiei este la fel, în timp ce prețul forței de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.

În opinia șefului ROMPAN, 2016 a fost un an "mult mai prost decât mulți alți ani" pentru sectorul morărit și panificație, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.

"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulți alți ani și vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem niște probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit și panificație, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, și acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat președintele ROMPAN.

O altă problemă ridicată de șeful patronatului din industria de panificație este cea legată de taxele impuse de autorități pentru recuperarea deșeurilor, în condițiile în care acestea vor avea influențe semnificative în prețul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificație impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susține că și un impact de 1% reprezintă mult în condițiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".

Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".

"Și legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu știu cum președintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor și s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aștepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să își cumpere produse la o treime din preț. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preț, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut și ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, și, într-adevăr, a fost o influență nefastă asupra mediului de producție și au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populației și, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri și să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificație din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiții în sector.

"Trebuie să amintim și un lucru bun din acest an — și anume schema de ajutor pentru panificație din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase și biscuiți. Cine vrea să facă investiții, sunt bani suficienți și putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro și, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani și din anii următori", a adăugat Popescu.

În ceea ce privește închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificație în data de 12 decembrie 2016, și care se va concentra doar pe partea de morărit și pe livrarea de produse congelate, după cum a anunțat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, șeful ROMPAN susține că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piața românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificație.

"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcțiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a orașului București și sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul București și acolo se dezvoltă și se realizează producția de cozonaci și de pâine în mare parte. Am înțeles de la conducerea Titan că angajații disponibilizați, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat președintele patronatului.

În România, consumul de pâine a scăzut în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puțin de 96 kg în prezent, dar încă se menține peste media europeană de 82 kg/locuitor/an.

"La noi, consumul de pâine în cifre absolute scade, pentru că avem foarte mulți români plecați în afară, iar, pe de altă parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru că au apărut tot felul de alte produse. Eram anii trecuți la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 și acum suntem sub 96 de kilograme, în timp ce media europeană este de 82 de kilograme pe om anual", a menționat Popescu.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.

În industria de morărit și panificație lucrează 80.000 de salariați, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariați, numai în societățile membre ROMPAN fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES

Pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni

Președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, a declarat joi, că există o tendință la nivel național de a se reveni la pâinea tradițională, că a apărut o modă în a se folosi și grâu sălbatic, însă pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni, pentru că aici se folosesc metode mai vechi

'Un lucru foarte îmbucurător este că noi am făcut un studiu de piață cu ceea ce dorește consumatorul, l-am comparat cu studiul de piață făcut acum șapte ani și am constatat cu mare bucurie că nu mai este prețul elementul care să aleagă ce produs să cumpere cetățeanul, ci este calitatea, noutatea, produsul fiscalizat, pentru că un produs fiscalizat face un produs mai sigur din punct de vedere alimentar. Au apărut în ultimul timp produse realizate și din grâu Spelta, care este un grâu sălbatic, care este mai vechi decât ce avem noi în România. Este un element care aduce un aport de substanțe minerale și de tot ceea ce este bun pentru organism dar el deocamdată vine din import, în cantități mai mici. Dar realizăm și cu grâul din România produse foarte bune care sunt competitive pe plan mondial fără discuție. Pentru că trebuie să vă spun că pâinea românească are un gust și o aromă specifică pe care nu o poate realiza nimeni, pentru că noi folosim metode mai vechi', a arătat președintele ROMPAN.

Popescu a arătat că foarte mulți producători de pâine au început să lucreze în două faze, în trei faze cu pâine dospită, cum se făcea în trecut și în acest fel pâinea capătă un gust și o aromă specific românească.

'Din această cauză noi am adus din nou în atenție produsele realizate pe bază de rețete consacrate. Rețetele consacrate fiind rețetele mai vechi de 30 de ani care nu foloseau amelioratori, nu foloseau alte substanțe, ci apă, făină, drojdie, sare, să iasă un produs cât mai natural și cât mai apropiat de ceea ce cere cumpărătorul', a susținut președintele ROMPAN, care participă la cea de-a șaptea ediția a expoziției GastroPan de la Târgu Mureș.

Printre soiurile de grâu sălbatic, pe lângă Spelta, foarte mulți brutari români folosesc și Alacul, ambele importate din Ungaria, din care prepară pâine după metode tradiționale, cum e și cazul firmei bucureștene Frontera, care s-a prezentat la Expoziția GastroPan cu trei sortimente de pâine absolut noi.

'Am adus la Târgu Mureș trei tipuri de pâine: pâine cu hrișcă, mei și alac, pâine cu trei tipuri de cașcaval și pâine merișor și fructe de goji. Fructele de goji și merișorul le vom procura de la un cultivator de lângă București, care deține atestat, va produce pentru noi, iar această pâine o vom scoate în curând pe piață. Va fi o pâine un pic mai scumpă, dar foarte gustoasă. Pâinea cu alac, hrișcă și mei este foarte bună pentru digestie și am reușit să facem o pâine, după părerea mea, bună. Toate produsele sunt făcute prin metoda indirectă, ceea ce oferă un gust și o savoare plăcută. Se lucrează în 12 ore, lucrăm cu covas, fără amelioratori — vedeți că nu sunt foarte umflate — deși au 1 kilogram. E o pâine mai scumpă dar tendința actuală aceasta este și consumatorul preferă calitatea în primul rând. Pâinile acelea umflate s-au cam dus de pe piață și intră foarte bine pâinea de calitate, cea gustoasă, țărănească și sperăm să placă consumatorilor', a declarat pentru AGERPRES Ciprian Mihu, din partea firmei Frontera.

Potrivit acestuia, pâinea cu goji și merișoare de un kilogram nu ar trebui să coste mai mult de 5,50 lei, cea cu alac, undeva la 4 lei, 4,50 lei, iar pâinea cu cașcaval peste 7 lei.

Sursa Agerpres

Start pentru expoziţia GastroPan: cel mai mare eveniment culinar al anului!

Joi îşi deschide porţile cea mai mare expoziţie autohtonă de panificaţie, cofetărie şi alimentaţie publică. Timp de patru zile, în intervalul 11-14 aprilie, 132 dintre cei mai mari furnizori de echipamente, ingrediente şi tehnologii, sosiţi din 24 de ţări, vor prezenta ultimele inovaţii din domeniu. În paralel, 150 de brutari, cofetari şi bucătari se vor întrece în realizarea celor mai gustoase şi mai impresionante produse culinare. Care sunt principalele atracţii din program?

Ediţia a cincea a expoziţiei GastroPan se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 10.000 mp, la centrul expoziţional EXPOROM din oraşul Pantelimon - Ilfov. Cunoscut drept cel mai mare eveniment autohton ce reuneşte furnizori, producători, operatori şi consumatori din domeniile panificaţiei, cofetăriei şi alimentaţiei publice, GastroPan prezintăo gamă variată gamă de soluţii pentru afacerile de profil, dar şi numeroase concursuri şi demonstraţii practice.

Cea mai variată gamă de soluţii

Expozanţiiîşi aşteaptă vizitatorii cu o serie de noutăţi, produse şi tehnologii inovatoare, campanii de degustări, demonstraţii practice, idei de afaceri, lansări de noi concepte sau oferte valabile pe perioada târgului. Cele 24 de ţări reprezentate la standurile expoziţiei sunt: România, Anglia, Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Moldova, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Suedia, Turcia şi Ungaria.

150 de concurenţi la 9 categorii

Zona de concurs din cadrul expoziţiei prezintă zilnic, pe o suprafaţă de 1.000 mp creaţiile deosebite ale celor mai talentaţi brutari, cofetari şi bucătari. La cele 9 categorii de concurs se întrec 150 de brutari, cofetari şi bucătari. Cele mai mari premii vor fi trofeele pentru Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului 2013.

Zona DEMOGastroPan - spaţiul inovaţiei şi al creativităţii

Pe toată perioada desfăşurării evenimentului, atmosfera va fi antrenată de:

• sesiuni de coacere a pâinii şi a produselor de panificaţie şi patiserie - metode tradiţionale şi inovative;

• preparare produse de patiserie, snack-uri şi gustări rapide;

• metode creative de formare şi decorare a produselor din ciocolată şi zahăr;

• piese artistice din zahăr şi grilaj;

• formare figurine, piese artistice şi decoraţii din marţipan;

• formare produse artizanale din turtă dulce;

• show-uri de sculptură în fructe şi legume;

• demonstraţii de gătit.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 11-14 aprilie, între orele 10-18 (duminică între orele 10-16), completând talonul de acces disponibil pe www.gastropan.ro.

Peste 100 de concurenţi înscrişi la concursurile GastroPan 2013

Dincolo de oferta variată de soluţii expuse, târgul GastroPan este apreciat şi pentru concursurile de specialitate pe care le găzduieşte. Talentele descoperite în cadrul acestora au garanţia unei cariere profesionale de succes, în timp ce produsele prezentate în concurs devin vedete în vânzările brutăriilor, cofetăriilor şi restaurantelor.

La cele 9 categorii ale concursurilor GastroPan s-au înscris deja peste 100 de specialişti ai breslei - brutari, cofetari şi bucătari. Competiţiile au scopul de a promova aceste meserii dar şi de a impune noi tendinţe pe piaţa de profil, ajutând producătorii cu idei de diversificare a produselor oferite consumatorilor.

 

Premiem Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului 2013!

Cele mai râvnite premii vor fi trofeele Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului, dar competiţiile vor fi la fel de strânse la secţiunile de Creaţie Artistică, unde concurenţii îşi vor pune la încercare creativitatea realizând piese artistice impresionante din aluat de panificaţie, ciocolată, zahăr sau marţipan.

Secţiunile, categoriile şi tematicile concursurilor GastroPan sunt disponibile pe www.gastropan.roParticiparea la concursuri este gratuită, iar câştigătorii vor fi recompensaţi de către organizatorii concursurilor cu zeci de cupe, medalii şi diplome. Dacă furnizaţi soluţii pentru domeniul panificaţiei, cofetăriei şi alimentaţiei publice,puteţi susţine concursurile GastroPan prin sponsorizare. Detalii la telefon 0266-219.392 sau pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

 

GASTROPAN 2013 ÎN CIFRE

  • 120 de expozanţi din 24 de ţări
  • 10.000 mp spaţiu de expunere
  • 60% expozanţi români, 40% expozanţi străini
  • 20,000 vizitatori specialişti aşteptaţi
  • a 5-a ediţie, în creştere cu 70% faţă de anul trecut

 

Expoziţia GastroPan este cea mai bună platformă ce reuneşte producători, operatori, furnizori şi specialişti din domeniile panificaţiei, cofetăriei, gelateriei şi alimentaţiei publice. Oferta largă de echipamente, ingrediente şi tehnologii expusă, demonstraţiile practice susţinute de specialişti premiaţi la nivel internaţional şi concursurile care vor desemna Pâinea, Tortul şi Îngheţata Anului, transformă expoziţia într-un spaţiu al inovaţiei şi al creativităţii.

Pentru a vizita expoziţia accesaţi pagina www.gastropan.ro şi completaţiTalonul de Acces Gratuit.

 

Expoziţia GastroPan este organizată de societatea BORO-INFO

Redacţia revistelor de specialitate BRUTARUL-COFETARUL şi GASTROMEDIA.

Abonează-te la acest feed RSS