Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 3 Dec 2021

Recomandări pentru proprietarii animalelor de companie privind limitarea răspândirii infecției cu COVID 19

Odată cu înregistrarea unui număr mare de persoane infectare cu noul coronavirus în majoritatea localităților din țara noastră, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu recomandă proprietarilor de animale de companie, următoarele:

  • Plimbați animalele de companie obligatoriu în lesă, în apropierea locuinței dumneavoastră, evitând contactul cu alte persoane, evitați ca alte persoane să atingă animalul dumneavoastră și păstrați distanța fizică în timpul plimbării.
  • După plimbarea animalului de companie spălați extremitățile picioarelor (labuțele) animalului cu șampon cu clorhexidină, șampon normal sau săpun, după care limpeziți foarte bine. Puteți să folosiți și șervețelele speciale pentru curățat. În caz de reacții cutanate apelați medicul veterinar curant.
  • Spălați-vă pe mâini înainte și după ce ați atins animalul de companie, mâncarea sau ustensilele acestuia și evitați să le sărutați în această perioadă.
  • Înainte de a merge la un cabinet veterinar sunați pentru un sfat, faceți o programare telefonică sau online, mergeți la cabinet doar pentru urgențe și numai după ce ați făcut programarea.
  • Animalul de companie, atunci când este dus la un cabinet veterinar, să fie însoțit doar de o singură persoană adultă. Evitați vizitarea animalului de companie pe durata internării lui.
  • Când ajungeți la un cabinet veterinar așteptați indicațiile afară sau în sala de așteptare și scurtați pe cât posibil prezența la cabinetul veterinar.
  • Dezinfectați-vă mâinile când intrați și ieșiți din cabinetul veterinar.
  • Evitați contactul direct și păstrați o distanță între persoane de cel puțin 1,5 m în sala de așteptare și față de personalul cabinetului veterinar.
  • Încercați să nu atingeți nimic în sala de așteptare sau în sala de consultații și tratamente.
  • Achitați serviciile medicale veterinare utilizând cardul.
  • Medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.
  • În această fază a epidemiei medicii veterinari pot solicita deținătorilor animalelor de companie să precizeze dacă au fost testați, vaccinați, sau izolați, dacă au fost suspecți sau pozitivi pentru COVID-19.
  • Dacă un proprietar are COVID trebuie evitat contactul apropiat cu membrii familiei, inclusiv cu animalele de companie.

Proprietarii de animale de companie trebuie să mențină întotdeauna bunele practici de igienă (inclusiv spălarea mâinilor înainte și după ce au fost în preajma animalelor sau au atins animalul, mâncarea sau consumabilele lor, precum și evitarea sărutării lor) și în niciun caz nu ar trebui să renunțe la animalele de companie.

În acest moment, din datele oficiale nu există dovezi că animalele se pot îmbolnăvi și pot răspândi virusul mai departe. Multe companii au testat deja mii de câini și pisici pentru COVID-19, iar în toate cazurile rezultatele au fost negative.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Recomandări în contextul pandemiei în relația medic - proprietar de animale

În contextul pandemiei COVID-19, rolul și responsabilitatea medicinei veterinare în apărarea sănătății publice sunt esențiale pentru a asigura continuitatea în domeniul siguranței alimentare, prevenirea bolilor și gestionarea situațiilor de urgență.

Odată cu creșterea numărului de infecții cu noul coronavirus în majoritatea țărilor și în special în țara noastră, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu recomandă medicilor veterinari care administrează unități medicale veterinare, precum și proprietarilor de animale să respecte următoarele:

  • La cabinet se afișează numărul maxim de persoane care pot intra în sala de așteptare – de regulă maximum 2 cazuri. Pentru fiecare animal de companie se acceptă o singură persoană.
  • În această fază a epidemiei medicii veterinari pot solicita deținătorilor animalelor să precizeze dacă au fost contacți, izolați, suspecți sau pozitivi pentru COVID-19.
  • Medicul veterinar verifică după fiecare caz în sala de așteptare şi se asigură că proprietarii animalelor respectă disciplina în sala și în curtea cabinetului, distanța fizică fiind de minimum 1,5 m între fiecare persoană.
  • La intrarea în sala de consultații proprietarii îşi dezinfectează mâinile timp de minimum 10 secunde. Cabinetele asigură în sala de așteptare flacoanele cu dezinfectant.
  • Medicul veterinar poartă mască facială de tip chirurgical care să acopere gura şi nasul, ochelari de protecție, precum şi halat care se schimbă în fiecare zi, după program.
  • În timpul discuției cu proprietarul animalelor de companie, medicul păstrează o distanță de minimum 1,5 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil staționarea clientului în cabinet, respectiv în sala de consultații.
  • În timpul discuției cu proprietarii fermelor sau exploatațiilor agricole, cu tehnicienii sau alte persoane medicul păstrează o distanță de minimum 3 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil orice conversație.
  • Proprietarii animalelor de companie nu au acces în sala de chirurgie şi nici în alte săli speciale ale cabinetului.
  • Proprietarii animalelor de rentă, precum şi orice alte persoane nu au acces în autovehiculele medicului şi nici în alte săli ale cabinetului.
  • După stabilirea diagnosticului la animalul consultat, medicul veterinar rămâne pe cât posibil singur sau cu ajutorul său, timp în care proprietarii sunt invitați să rămână la distanță. Principiul este acela de limitare permanentă a contactului dintre medic şi restul persoanelor care se află în incinta respectivă.
  • În cazul în care medicul observă că proprietarul tușește sau strănută se întrerupe brusc comunicarea, se eliberează sala de consultații şi pentru câteva minute se trece la realizarea unei dezinfecții, ce cuprinde neapărat şi activarea lămpii cu ultraviolete.
  • După fiecare caz, medicul își asigură dezinfecția spațiilor de lucru și a grupului social.
  • La încheierea programului sau la schimbarea turelor se realizează exercițiul unei dezinfecții totale, urmărindu-se câțiva pași esențiali: se intră cu aspiratorul, se evacuează sacii pentru deșeuri, se aplică dezinfecții pe suprafețele utilizate, se dezinfectează pardoselile, se aerisesc încăperile și apoi se închide cabinetul sau intră tura următoare, după caz.
  • În perioada pandemiei, precum și în etapa stării de alertă, medicii veterinari vor putea asigura cazuistica ce se prezintă, cu respectarea condițiilor minime de protecție.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația apariției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, dar și a celor cu care lucrează și a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Adoptarea telemuncii în pandemie și vulnerabilitățile legate de zona de apărare cibernetică

  • 56% dintre respondenți consideră că organizațiile lor au ignorat procesele de securitate cibernetică pentru a putea implementa cerințele legate de telemuncă.
  • 77% dintre respondenți avertizează în privința creșterii numărului de atacuri cibernetice grave.
  • 39% cred că bugetul organizației lor nu este adecvat pentru gestionarea noilor provocări.

Adoptarea noilor practici de muncă în contextul pandemiei a expus companiile la atacuri cibernetice tot mai numeroase și mai sofisticate și a adus în prim-plan subfinanțarea mijloacelor de apărare cibernetică, potrivit raportului EY Global Information Security Survey 2021 (GISS), care a sondat opiniile a peste 1.000 de lideri din domeniul securității cibernetice din cadrul companiilor din toată lumea.

Conform datelor raportului, peste jumătate dintre respondenți (56%) sunt de părere că organizațiile lor au ocolit procesele de securitate cibernetică pentru a facilita implementarea noilor cerințe legate de telemuncă și de un regim de muncă flexibil. În același timp, liderii în securitate cibernetică declară că nu au fost niciodată mai preocupați ca acum de capacitatea lor de a gestiona amenințările cibernetice (43%). Peste trei sferturi dintre aceștia (77% față de 59% conform ediției anterioare a GISS) avertizează în privința creșterii numărului de atacuri cibernetice cu impact puternic în ultimele 12 luni, cum ar fi cele de tip „ransomware“.

Bugetele pentru securitatea cibernetică nu sunt aliniate nevoilor

În pofida amenințării tot mai mari a atacurilor cibernetice, bugetele pentru securitatea cibernetică rămân la un nivel redus în raport cu cheltuielile totale cu tehnologia informației, potrivit ediției din acest an a GISS. Deși organizațiile respondenților au înregistrat venituri medii de 11 miliarde de USD în ultimul exercițiu financiar, valoarea medie a cheltuielilor cu securitatea cibernetică a fost de doar 5,28 milioane de USD.

Aproape patru din zece respondenți (38%) atrag atenția că bugetul organizației lor este sub nivelul necesar gestionării noilor provocări apărute în ultimele 12 luni. Același procent de respondenți declară că cheltuielile cu securitatea cibernetică nu sunt integrate corespunzător în costul investițiilor strategice, cum ar fi transformarea lanțului de aprovizionare IT. În același timp, mai bine de o treime (36%) spun că este doar o chestiune de timp până când organizația lor va suferi o breșă de securitate majoră care ar fi putut fi evitată, dacă ar fi existat investiții de un nivel adecvat în mijloacele de apărare cibernetică.

Din criză în oportunitate…

Relațiile esențiale dintre liderii în securitate cibernetică și cei care dețin poziții importante în cadrul organizației sunt lipsite de deschidere și de forță, potrivit ediției 2021 a raportului GISS.

41% dintre liderii în securitate cibernetică sondați au descris relația lor cu zona de marketing drept negativă, în timp ce 28% au menționat că relația cu proprietarii companiei lasă de dorit. Drept urmare, în timp ce 36% dintre respondenții din 2020 aveau convingerea că echipele de securitate cibernetică sunt consultate încă din faza de planificare a noilor inițiative comerciale, acest procent a scăzut la 19% în 2021. Mai mult, doar 25% consideră că liderii de business ar descrie funcția de securitate cibernetică a organizației lor drept una comercială.


În contextul în care liderii de companii văd în tehnologie mijlocul prin care își pot realiza viziunea și transforma compania, aceștia nu își pot permite să întoarcă spatele riscurilor cibernetice care vin la pachet cu aceste demersuri. Misiunea directorilor de securitate cibernetică va fi să se asigure că liderii de companii vor înțelege valoarea adusă de investițiile în securitatea cibernetică și vor conștientiza faptul că acestea reprezintă o parte integrantă a procesului de transformare.


Aspecte specifice pentru România

„Investițiile majore din ultimii 10 ani, care au avut loc în zona de IT din România, au dus la o uniformizare a practicilor și procedurilor de lucru pe zona securității cibernetice specifice celor din vestul Europei și SUA. Practica ultimelor luni a arătat că și în cazul companiilor din România investițiile în zona de apărare contra atacurilor informatice au crescut, chiar dacă per total nu ne aflăm la un nivel rezonabil de reziliență nici în mediul public și nici în cel privat. Soluțiile antivirus rămân în continuare cel mai utilizat mijloc de protecție, însă acest lucru s-a dovedit a fi insuficient dacă nu vine în completare cu alte soluții. În plus, nu trebuie neglijată nici implementarea directivei NIS, transpusă în legislația din România prin Legea nr. 362/2018. Noi acte normative și regulamente adoptate în ultima perioadă conturează cadrul necesar implementării directivei NIS. Asemănător cu situația în care a fost implementată legislația GDPR, în viitorul apropiat vom asista la momentul în care și normativele care vin în completarea Legii nr. 362/2018 vor fi finalizate. Acesta va însemna o bornă importantă la care companiile din România ar trebui să se gândească întrucât nerespectarea acestei legislații poate atrage după sine sancțiuni importante. Astfel, cu cât măsurile în zona apărării împotriva atacurilor informatice vor fi luate mai din timp, cu atât companiile se vor pune la adăpost atât de eventuale riscuri generate de expunerea la amenințările cibernetice, dar și de eventuale sancțiuni legislative.“ Cristian Zaharia, Manager, EY România.

Bogdan PANȚURU

  • Publicat în Magazin

APIA a demarat plata ajutorului de stat în sectorul bovin

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de miercuri, 15 septembrie 2021, demarează autorizarea la plată a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în conformitate cu OUG nr.58/2021.

Suma totală autorizată la plată este de 225.529.364,50 lei din care:

  • pentru efectivul de bovine - 700.117,60 lei
  • pentru cantitatea de lapte - 829.246,90 lei.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcție de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga și valoarea calculată în funcție de cantitățile de lapte, în tone, produse și valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență.

Cuantumul stabilit pe cap de animal este în valoare de 140,37 lei iar cuantumul pe tona de lapte este de 541,87 lei.

Precizăm că au fost depuse 93.618 cereri iar în urma verificărilor administrative efectuate a rezultat un număr de 93.005 cereri eligibile pentru un număr total de 1.301.561 capete animale eligibile și o cantitate de lapte eligibilă de 79,039.708 tone.  

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;

b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

Sursa: apia.org.ro

 

Se anunţă vremuri grele?

De ceva vreme se tot vorbește despre venirea unui… al patrulea val, bineînţeles al pandemiei de Covid-19, fapt ce va face ca toate lucrurile să redevină tot mai tulburi, pline de incertitudine şi teamă.

Urmăresc o mulţime de analişti care îşi exprimă opinia referitoare la starea economică a ţării şi, totodată, la viitorul acesteia cu referire la situația în care soluţia primordială la care mai-marii ţării apelează este să închidă diferite industrii cheie care contribuie într-o mare măsură acum la constituirea bugetului acestei ţări.

Închiderea industriilor care participă acum într-o proporţie însemnată la constituirea PIB-ului, poate conduce cu siguranţă la o criză financiară, poate una dintre cele mai neîntâlnite de până acum şi asta în ciuda discursurilor optimiste susţinute de către oamenii politici.

Ei bine, toată lumea cunoaşte pericolul iminent generat de pandemie, însă personalități al căror cuvânt cântăreşte suficient de mult încât populaţia i-ar urma oricând și oriunde sunt de părere că soluţia este să lăsăm totul să funcţioneze normal, fără bariere, graniţe închise sau mai ştim eu ce reguli menite să ne izoleze de restul lumii.

Privind dincolo de granițele patriei noastre, am putut observa că mai toate statele, la venirea fiecărui val, au urmat un curs ascendent al restricțiilor impuse, însă chiar acestea au condus sau vor conduce la producerea unui colaps financiar major, chiar dacă o parte dintre noi refuză să creadă acest aspect. Nu o simplă lege sau un simplu proiect ar putea relansa economia, economia nu trebuie repornită, trebuie pur și simplu să funcționeze normal pentru a preveni ceva dezastruos peste ceva timp.

Așadar, nu cred în vremuri grele, ci mai degrabă în rațiunea oamenilor politici.

Andrei Oprea-Banu

  • Publicat în Social

Deși în general nu este prea dezvoltat, turismul românesc a fost „bolnav“ pe jumătate în primul an de pandemie

Nu că România ar excela în turism în rest, în comparație cu alte țări și cu resursele de care dispune, dar anul pandemic 2020 s-a resimțit destul de puternic în această industrie care contribuie cu 2,7% (2019) la formarea PIB. La nivel macro, cumva tocmai aportul acesta mai mic în produsul intern a făcut ca impactul general asupra economiei să fie mai mărunt la noi, în comparație cu statele în care sectorul turistic (venituri directe și indirecte) reprezintă între 15% (Spania) și 30% (Grecia) din PIB. Ca să o spunem pe șleau, în privința noastră, turismul a fost un pariu veșnic pierdut în politicile publice, așa că n-a fost prea ușor să fie îngropat într-o situație excepțională, așa cum a fost și este perioada pandemică.

Statisticile noastre privind turismul oricum nu reflectă cu fidelitate realitatea. De exemplu, chiar buletinul INS privind anul 2020 face o precizare: „Nomenclatorul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate (...) La data de 2 iulie 2020, lista cuprindea 14.898 de structuri, din care au fost eliminate: 4.205 de apartamente și camere de închiriat, care fac obiectul unei alte cercetări statistice;  497 de unități ce erau închise din cauza Covid; 2.342 unități erau în reparații capitale; 1.010 nu au completat chestionarul din alte cauze.“ Am adăuga noi că nu este cuprins – din motive logice – nici turismul de o zi, dar nici acela desfășurat cu cazări la rude ori în spații nedeclarate. Altfel spus, trebuie să luăm cu rezerve datele publice, ele având o relevanță de ceva peste 80%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică

În 2019, sosirile s-au cifrat la 13.268, 8 mii de persoane, din care 79,9 (10. 601,7 mii) au însemnat turiști români, iar 20,1% (2.667,1mii) turiști străini (74,2% din Europa).

În 2020, numărul de sosiri s-a situat la 6.335,4 mii, cu 92,8% (5.879, 25 mii) turiști români și doar 7,2% (456,15 mii) turiști străini (78,4% din Europa).

Avem așadar o scădere cu 52,3% a sosirilor în anul pandemic 2020, comparativ cu anul normal 2019!

În privința vizitatorilor stăini, în 2019, cei mai mulți provin din Germania (57,4 mii), Italia (40,1 mii), Franța (30,1 mii), Israel (29,2 mii) și Regatul Unit (26,9 mii).

În 2020, turiștii din Germania (296,2 mii) sunt pe primul loc, urmați fiind de cei din Israel (234,5 mii), Italia (222,3 mii), SUA (161,8 mii), Ungaria (156,8 mii), Franța (154,1 mii) și Regatul Unit (139,1 mii).

Plecările turiștilor români în străinătate

Am ales să punem în oglindă acești doi indicatori, sosiri vs plecări, ca să ne dăm seama că totuși ceva se întâmplă cu turismul nostru, de vreme ce românii aleg majoritar să plece în străinătate, iar străinii nu se dau peste cap să-și petreacă timpul liber la noi. Și poate că aici sunt de semnalat aspecte ce țin de infrastructura rutieră, cazare, raport calitate/preț în structurile turistice, curățenie, servire, oferte de petrecere a timpului liber etc.

În 2019, potrivit datelor înregistrate la frontiere, 23.065,8 mii de români au plecat să viziteze alte țări, ceea ce înseamnă mai mult cu 117,56% comparativ cu românii care și-au petrecut concediul acasă. În același timp, în contrapartidă, ca să spunem așa, în România au intrat 2.667, 1mii de străini, cifră de 8,65 de ori mai mică decât a românilor plecați afară.

În 2020, raportul se păstrează: plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 9.510,1 mii, mai mari cu 71,75% decât românii care și-au petrecut concediile acasă. În același timp, în România au intrat 456,15 mii de turiști străini, cifră de 28,4 ori mai mică decât cea a românilor plecați în străinătate.

E adevărat, pandemia a făcut ca, în 2020, plecările afară ale românilor să scadă cu 58,8% în 2020, față de 2019.

Înnoptările înregistrate în structurile de cazare turistică

În 2019, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 29.870,4 mii (români – 82,4%, străini –17,6%, din care 72,1% provin din Europa). Durata medie a șederii a fost de 2,3 zile la turiștii români și de 2,0 zile la turiștii străini.

În 2020 înoptările au însumat 14.444,7 mii (români – 93,1%, străini – 6,9%). Durata medie a șederii a fost 2,3 zile la turiștii români și de 2,2 zile la cei străini.

Înnoptările au scăzut deci în anul pandemic 2020 cu 51,6% față de cele din anul 2019.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

În 2019 indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 34,2% pe total structuri de cazare turistică. Indici mai mari de utilizare s-au înregistrat la hoteluri (42,8%), bungalouri (31,4%), vile turistice (27,8%), spații de de cazare pe nave (27,3%), hosteluri (25,2%), campinguri (23,1%) și pensiuni turistice (22,4%).

În 2020, indicele de utilizare netă a locurilor a fost de 22,9%, iar preferințele turiștilor s-au schimbat un pic pe fondul temerilor legate de Covid, aceștia preferând spațiile de cazare pe nave (29,3%), bungalourile (28,9%) și abia după aceea hotelurile (26,7%), campingurile (24,3%), căsuțele turistice (22,1%), vilele turistice (21,4%), popasurile turistice (19,4%) și pensiunile agroturistice (16,7%).

Observăm și aici, în 2020, o scădere cu 11,3 puncte procentuale față de anul 2019.

Preferințele turiștilor pentru destinațiile din România

În 2019 sosirile turiștilor în structurile cu funcțiuni de cazare turistică au înregistrat valori mai mari în București (2.038,9 mii), Constanța (1.380,6 mii), Brașov (1.402,5 mii), Cluj (667,3 mii), Mureș (596,2 mii) și Prahova (581,9 mii).

În 2020 ordinea s-a schimbat, în sensul în care pesemne nu a mai existat prea mult turism de afaceri în Capitală, iar turiștii au preferat locuri mai izolate ori din stațiunile balneoclimaterice: Constanța (1.004,5 mii), Brașov (715,4 mii), București (559,8 mii), Prahova (310,5 mii), Bihor (264,4 mii), Sibiu (260,6 mii), Cluj (253,7 mii), Suceava (244,8 mii), Mureș (243,3 mii) și Vâlcea

(241,4 mii).


Ca număr de înnoptări, clasamentul se păstrează oarecum, cu mici schimbări în clasament, litoralul Mării Negre reprezentând totuși destinația preferată, urmată fiind de zona montană și stațiunile balneoclimaterice:

- 2019: Constanța (5.196,5 mii), București (3.549,7 mii), Brașov (2.763,9 mii), Bihor (1.546,5 mii), Vâlcea (1.518,2 mii), Prahova (1.294,1 mii), Cluj (1.248,0 mii) și Mureș (1158,6 mii);

- 2020: Constanța (3.497,4 mii), Braşov (1.413,3 mii), București (970,6 mii), Bihor (728,1 mii), Vâlcea (722,6 mii), Prahova (662,7 mii), Suceava (515,5 mii), Mureș (491,0 mii), Cluj (450,0 mii), Sibiu (443,2 mii), Caraș Severin (436,8 mii) și Timiș (361,0 mii).


Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

Ce poate învăța medicina umană din Virologia Veterinară în gestionarea viitoarelor pandemii?

Până în prezent, nu mai puțin de 3,8 milioane de oameni au murit, iar alți 176 de milioane au fost infectați cu Covid-19. Un virus care ne-a arătat că, într-o lume globalizată, un caz local se poate transforma oricând într-o pandemie internațională. Ce lecții am învățat din situația actuală? Ce e de făcut pentru a preveni viitoarele epidemii? Ce modele pot fi aplicate pentru a avea un control epidemiologic mai bun?

Plecând de la aceste întrebări Federația Veterinarilor din Europa, împreună cu AnimalhealthEurope și ENAJ au încercat să propună soluții inspirate din virologia animală în cadrul unei conferințe internaționale online ce a reunit mai mulți experți în epidemiologie veterinară și jurnaliști agricoli.


Transmiterea agenților patogeni de la animal la om și viceversa, cunoscută drept zoonoză, este responsabilă pentru 60% din bolile umane cunoscute: Zika, Ebola și Covid-19 fiind printre cele mai recente exemple. Totuși, în prezent, sub 25% dintre virusuri provin de la animalele domestice, fapt datorat modului în care sistemul de identificare și biosecuritate veterinară funcționează.


„La nivel de ferme, cel puțin în Europa avem un sistem de trasabilitate cu mult peste ce există în medicina umană. Fiecare fermă și fiecare animal are un număr de identificare unic. Dacă se face un transport de animale  există de asemenea o serie de înregistrare, astfel încât să putem interveni devreme și să putem izola eventualele cazuri care apar. În ceea ce privește oamenii avem acte de identitate, dar aici se termină tot. Nu există niciun control sau triaj epidemiologic de rutină pentru oameni. În mai puțin de 24 de ore poți aduce o boală transmisibilă din Australia în Europa“, a declarat Hans Nauwynck, profesor de Virologie Veterinară la Universitatea din Ghent (Belgia).

În plus, conform cercetătorului, procesul de diagnosticare este diferit: dacă în cazul medicinei veterinare există verificări regulate și un sistem integrat pentru prelevarea și testarea probelor în laborator (PathoSense), în cazul oamenilor identificarea cazurilor de boli infecțioase se face tardiv din cauza sistemelor de asigurări.

Cea de-a doua soluție identificată de experți este implementarea unei abordări unificate între medicina umană și cea veterinară în ceea ce privește bolile zoonotice: „Înainte de pandemie sistemele de sănătate publică s-au concentrat aproape exclusiv pe biosecuritatea umană și pe răspunsul clinic mai mult decât pe profilaxie. Autoritățile medicale, veterinare și cele de monitorizare a mediului și vieții sălbatice au funcționat complet separat unele față de altele, fără să partajeze între ele date și informații privind transmiterea bolilor infecțioase, fapt care ne-a făcut vulnerabili la zoonoză. Din acest motiv, noi propunem și susținem utilizarea în viitor a sistemului One Health, care implică realizarea și folosirea unei baze comune de studii și date privind sănătatea umană, animală și a mediului“, a afirmat Roxane Feller, secretarul general al asociației AnimalhealthEurope, ONG ce reunește 90% dintre producătorii europeni de soluții farmaceutice veterinare.

Zoonozele nu sunt însă unidirecționale, transmiterea globală a virusului H1N1 către suine fiind datorată oamenilor. De aceea, după cum a explicat președintele Federației Veterinarilor din Europa, Rens van Dobbenburgh, este necesară această „abordare multisectorială în cadrul căreia medicina veterinară poate funcționa, prin monitorizarea animalelor domestice și sălbatice, ca prima linie de protecție a oamenilor în fața bolilor.“

Daniel PLĂIAȘU

Doar o poveste…

Orice om, indiferent de vârstă, are propriile gânduri, idealuri, griji, în fine, propria poveste.

Totuși, ni se întâmplă de multe ori să-i judecăm pe cei din jurul nostru, uneori poate prea devreme, lipsindu-ne timpul, ori capacitatea de a-i înțelege, privind lucrurile doar prin prisma propriilor stări, supărări, de ce nu, chiar frustrări.

Pandemia, cu siguranță, ne-a determinat să fim tot mai individualiști, conservatori, să ne gândim doar la noi, fără să realizăm, să înțelegem că, mai devreme sau mai târziu, vom reveni și vom continua să trăim în aceeași comunitate.

Starea aceasta generală a creat controverse în rândul oamenilor, care au devenit tot mai reci, mai distanți, mai indiferenți și tot mai lipsiți de dorința de a simți o stare de plăcere atunci când ajută, îndeamnă ori fac, spun ceva care, în mod normal, te înveselește. Te face pur și simplu să râzi.

Această perioadă a creat suspiciuni, neînțelegeri și, totodată, foarte multe dezechilibre în rândul semenilor noștri, făcându-i să se teamă chiar și de cei mai apropiați sufletului lor, uitând că, fără oameni, nu vom mai fi oameni.

Omul este o ființă sociabilă, astfel că, nesocializând, este supus unor stări emoționale uneori greu de suportat în singurătate. Astfel de stări generează de cele mai multe ori o degradare a sănătății noastre, așa că multe din afecțiuni, spun specialiștii în domeniu, sunt cauzate de stres, de starea psihică și fizică, în general.

Așadar, să socializăm, să fim optimiști, înțelegători față de semenii noștri și, mai cu seamă, de cei mai apropiați nouă, să ne bucurăm de fiecare clipă trăită pentru a fi sănătoși, viguroși.

Nu cu mult timp în urmă, într-o carte pe care am citit-o cu mare plăcere, era inserat un motto din care am reținut că adevăratele povești sunt cele create și ascultate în timpul vieții, iar cele spuse de părinți sau bunici în timpul copilăriei au scopul de ne pregăti pentru cele pe care le vom crea chiar noi.

Prin noul mod de viață, fă ca povestea ta să fie una memorabilă!

Andrei Oprea-Banu

  • Publicat în Social

Denisa Blaga, solista care a sensibilizat românii în pandemie

Muzica populară reprezintă un element important de identificare a poporului român, de aceea atragerea tinerilor către cântec trebuie să fie o prioritate. Și, slavă Domnului, în prezent există în mai toate zonele țării copii și tineri talentați care nu țintesc neapărat miile de vizualizări în online, ci vor să ajungă la sufletul oamenilor cu adevărat interesați de muzica populară. Din această categorie face parte și Denisa Blaga, din județul Sălaj, care a avut inspirația să aducă în fața publicului melodii atractive, dar care fac referire la situația complicată prin care trecem cu toții, devenind foarte apreciate.

„Muzica populară înseamnă totul“

În urmă cu 5 ani, Denisa și-a dat seama că adevărata sa pasiune este muzica populară, așa că nu a mai stat pe gânduri și a apărut în fața publicului. Acum are 20 de ani și mai multe melodii proprii, unele de joc, altele mai de suflet, care stârnesc reacții emoționante.

„Am început să studiez muzica la Palatul Copiilor din Zalău (secțiunea canto popular), am fost elevă a Centrului de Cultură și Arte al Județului Sălaj, iar în prezent sunt studentă la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca. Îmi aduc aminte cu drag prima apariție în fața publicului pentru că a avut loc în cadrul unei activități extrașcolare, unde am interpretat cântecul Într-un sat lâng-o fântână. Cea care mi-a descoperit calitățile și m-a îndrumat să merg pe drumul cântecului a fost chiar diriginta mea, căreia îi mulțumesc pe această cale. Aparițiile mele au continuat și am participat la diverse concursuri, spectacole și evenimente și astfel am ajuns să înregistrez și primul meu cântec, intitulat M-o făcut măicuța-l dracu. În prezent, muzica populară înseamnă totul și nu mă văd făcând altceva în viitor deoarece mă regăsesc în mijlocul oamenilor și mă bucur că pot fi părtașă la momentele lor de bucurie, asta motivându-mă să abordez diverse genuri muzicale (ușoară, etno și manele)“, a declarat tânăra artistă.

Sava Negrean Brudașcu, modelul ei

Denisa Blaga

Faptul că astăzi reușește să facă ceea ce îi place se datorează și părinților care au susținut-o să meargă pe acest drum, chiar dacă își doreau ca fata lor să facă cu totul altceva în viață. Un rol la fel de important l-au avut și alte persoane din domeniu care i-au cultivat talentul și au susținut-o.

„După ce părinții mei au realizat că îmi doresc cu adevărat să pornesc pe acest drum al cântecului au fost primii care m-au susținut, ajutat, îndrumat și mi-au fost aproape în tot ceea ce înseamnă cariera mea. Cu tatăl meu am o relație specială deoarece mi-a lăsat ca moștenire ce a avut el mai bun: graiul, talentul și cântecul. Până în prezent am realizat împreună două frumoase proiecte de suflet: N-am crezut s-ajung vreodată și priceasna intitulată Universul ți se închină, însă bineînțeles că vor urma și alte proiecte, sper la fel de reușite“, a mai precizat interpreta.

Pentru a deveni o solistă de marcă în muzica populară, Denisa studiază și apreciază munca marilor nume din industrie, însă cel mai aproape sufletului ei este cântăreața sălăjeancă Sava Negrean Brudașcu.

Inspirația și-o culege inclusiv din lumea satului pentru că în satului bunicilor consideră că-i sunt rădăcinile și, mai ales, vede satul ca fiind locul unde țăranul român e autentic și păstrează obiceiurile, tradițiile, portul popular, dar mai ales cinstește cu sfințenie zilele de sărbătoare și credința în Dumnezeu rămâne vie în permanență.

„Nu mai mergem la Înviere“, versurile ce-au stârnit lacrimi

La începutul pandemiei, atunci când restricțiile erau destul de dure și nici măcar nu aveam voie să participăm la slujbele bisericești, Denisa ne-a adus în atenție Imnul suferinței 2020, o priceasnă care nu are cum să nu stârnească emoție în sufletele celor care o ascultă.

„Trăim vremuri grele, vremuri de boli și pandemie, și am perceput greu această perioadă deoarece nu am mai putut fi aproape de public așa cum mi-aș fi dorit. Însă cineva acolo sus mi-a fost aproape și spun asta deoarece îmi amintesc și acum atmosfera grea și tăcerea Sărbătorilor Pascale din 2020. Tristețea că nu puteam fi aproape de sufletul publicului și atunci m-a determinat să fac ceva să ajung acolo unde îmi e locul și în mai puțin de o săptămână am adus în fața oamenilor un proiect intitulat Imnul suferinței 2020, unde se reflecta realitatea zilelor pe care le-am trăit:

«… În biserici slujbe mute

Cântă preoți în altare

Nimeni nu-i ca să-i asculte

Că bisericile-s goale…»

Proiectul a fost un real succes adunând sute de mii de vizualizări și mii de distribuiri, în scurt timp a fost difuzat și la Radio Diaspora 360, ajungând astfel și la românii plecați din țară“, a mai punctat Denisa.

Am cunoscut-o pe Denisa în urmă cu câțiva ani, chiar pe plaiurile sale natale. A reușit atunci să mă sensibilizeze cu o melodie despre satul bunicilor, apoi prin Imnul suferinței am simțit că a reușit să fie un purtător de cuvânt al nostru, al tuturor celor care ne-am simțit prizonieri în propriile case. A urmat apoi și noua melodie dedicată Sărbătorilor de iarnă, Colind la porțile străine, ale cărei versuri trimit la suferința copiilor care se află departe de părinți și nu pot să-i colinde. Pentru că da, sărbătorile înseamnă familie, iar situația dificilă prin care trecem nu ne-a permis multora dintre noi să fim alături de cei dragi, dar ea ne-a adus alinarea prin cântec.

„Până în prezent, cel mai important moment al carierei mele a fost atunci când am lansat priceasna Imnul suferinței 2020 deoarece a fost un real succes. Sper din tot sufletul ca și următoarele proiecte să fie la fel de bine primite de către public. Îmi doresc ca prin tot ceea ce fac să rămân mereu în mijlocul oamenilor. În momente de tristețe să le fiu alinare, iar în momente de bucurie să le fiu veselie deoarece acesta este e rolul nostru, să exprimăm prin cântec trăirile și sentimentele oamenilor din viața de zi cu zi“, a afirmat solista.

Așa cum poate era de așteptat, în primăvara acestui an Denisa a lansat o nouă pricească, de data aceasta alături de tatăl ei, iar reacțiile pozitive nu au întârziat să apară. A reușit prin aceste cântece să se apropie parcă de sufletul fiecărui român și astfel, la fiecare mare sărbătoare așteptăm să vedem cu ce ne mai surprinde.

Larissa DINU

  • Publicat în Social

Elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de pandemie, mai ales în contextul cursurilor online (II)

În acest număr al revistei publicăm partea a II-a a materialului care analizează situația învățământului din mediul rural de la începutul pandemiei până în prezent.

Un microbuz şcolar a devenit şcoală mobilă

Dacă problema dispozitivelor mobile pentru şcoala online a fost rezolvată în cea mai mare parte și în oraşe lucrurile au mers altfel privind semnalul la Internet, în mediul rural şi acum este un „deficit“ pentru date mobile. La Panaci s-au găsit soluţii, unele inedite, pentru ca toţi copiii să beneficieze de educaţie.

„Un proiect cu care noi ne mândrim este «Şcoala mobilă». Având două microbuze şcolare, am transformat unul dintre ele într-o minişcoală. Am pus în microbuz o bancă şcolară, cu pupitru, cu scăunel, iar cadrele didactice au mers la copiii cu probleme în procesul educaţional online şi la cei mai mici elevi. Întâlnirile aveau loc în microbuz, respectând condiţiile de igienă, de distanţare, cu măşti, cu mănuşi. Acolo se făcea fixarea de cunoştinţă, se mai învăţa câte o literă, diriginţii se întâlneau cu copiii claselor pe care le coordonau.

Cu ajutorul Proiectului «Şcoala mobilă» nu am avut elevi cu medii neîncheiate. A fost unul din obiectivele pentru care am gândit acest proiect, pentru că altă soluţie nu aveam pentru copiii unde nu există acoperire cu semnal GSM. Celor mari le-am predat,

le-am dus fişe de lucru pentru evaluarea cunoștințelor, iar pe cei mici i-am învăţat să scrie şi să citească. Copiii ne aşteptau la poartă cu măscuţă, cu mănuşi pe mâni, erau întâlniri chiar emoţionante de cele mai multe ori. A fost singura cale prin care s-a reuşit interacţiunea elev-profesor, iar copiilor le plăcea foarte mult, în primul rând că se vedeau cu învăţătorii, cu diriginţii. Au fost activităţi eficiente, mai ales la clasa pregătitoare, la clasa I-a, acolo unde se învaţă litere şi era nevoie de intervenţia directă a învăţătorului.

Pentru copiii de vârstă mică, care anul trecut nu au ajuns la şcoală, o problemă a fost poziţia corectă în bancă sau ținerea corectă a stiloului în mână, pe care le-am ajustat cu școala mobilă.

În momentul de faţă nu mai continuă şcoala mobilă pentru că avem toţi copiii la şcoală. Dacă se va reveni în online, ceea ce nu ne dorim, vom continua“, ne-a mărturisit Mirela Verdeşecu Buzilă.

Şcoala online a adus şi multe problem de sănătate

Şcoala online nu este lipsită de probleme și din punct de vedere medical. Principala problemă semnalată de părinţi este legată de sănătatea copiilor, sănătatea fizică, sănătatea mintală pentru că, stând zi de zi în faţa calculatorului, tabletei sau telefonului, ei au devenit un fel de „roboţei“. Dacă în mediul urban mulţi copii nu au făcut altceva în perioada învăţării online decât să studieze şi să meargă la frigider, obezitatea fiind o problemă care a intervenit în această perioadă, pentru cei din mediul rural au fost alte provocări.

„Faptul că noi aparţinem unei zone rurale ne face ca problemele legate de sedentarism să  nu fie resimţită la fel ca în mediul urban, unde au lipsit activitatea fizică, orele de sport, deplasările. Noi am avut tot timpul foarte puţine cazuri de îmbolnăvire, copiii noștri au putut să iasă în natură acasă la ei. Chiar dacă nu au fost la şcoală, și-au ajutat familiile în gospodării. Am discutat pe această temă la orele de dirigenție şi la diferite întâlniri de consiliere, nu sunt modificări legate de creşterea în greutate.

Noi am fost un caz fericit raportându-ne la alte comune din judeţ, din ţară, pentru că, în semestrul al II-lea, am stat doar două săptămâni în scenariul galben, în restul timpului fiind la şcoală cu întreg efectivul de copii şi cadre didactice. Zicem noi că este o bucurie, o stare de bine, dar copiii suferă de lipsa colaborării între ei, a colaborării directe cu cadrele didactice, le este dor de activităţile la care participau înainte.

Am primit semnale că unii copii nu prea mai văd pe ecranul telefonului mobil sau tabletei, mulţi copii se plâng de dureri de cap, dureri de ochi, au nevoie de ochelari. Sunt mulţi copii care nu fost supravegheaţi şi ajutaţi de părinţi în perioada în care am fost nevoiţi să lucrăm în online, se plâng de dureri de spate, unii dintre ei acuză stări de agitaţie, de nervozitate. Avem norocul că nu locuim în oraş sau aproape de oraş, aceşti copii pot să iasă afară mult mai mult decât un copil care locuieşte la bloc. Sunt probleme pe care nu le vom rezolva în scurt timp, s-ar putea să ne marcheze pe fiecare. Chiar şi eu ca şi adult mă plâng că deja  mi-au crescut dioptriile, am o stare de agitaţie atunci când predau şi nu văd decât buline cu o literă în mijloc pe laptop“, spune profesoara Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Recuperare prin programe remediale şi programe „Şcoală după şcoală“

Din luna aprilie, în cele trei şcoli din comuna Panaci se derulează Programul remedial de tip „Şcoală după şcoală”, iniţiat de Ministerul Educaţiei, unde s-au înscris foarte mulţi copii la orele care au loc în zilele de sâmbătă, prezenţa fiind cu mult peste aşteptări.

„Unii copii chiar nu au înţeles destul de bine conţinuturile lecţiilor în online. De exemplu, când am selectat elevii care să participe în programul de tip «Școală după şcoală», mulţi părinţi şi copii au spus că au avut dispozitive, au participat la lecţie, dar nu au înţeles conţinuturile. Și într-adevăr aceasta a fost o problemă, uneori mă trezeam vorbind singură, aveam impresia că sunt auzită şi îmi scriau copii în chat că nu mă aud. Și invers.

Acest program remedial propus de Ministerul Educaţiei este bun pentru copii pentru că pot să vină la şcoală, programul este cu prezenţă fizică, indiferent de scenariul în care se află şcoala respectivă.

Cred că vom recupera foarte mult din acest an şcolar pentru că avem Programul «Şcoală după şcoală» și în satul Glodu, la Şcoala primară din satul Coverca avem Centru de zi unde copiii îşi continuă şederea după finalizarea orelor de curs şi participă la activităţi de recreere și creative, supravegheaţi de personal calificat. Şi la Glodu şi la Coverca îşi fac şi temele pentru acasă şi primesc o masă caldă. Tot cu sprijin de la Primărie şi Consiliul Local am înfiinţat Centru de zi şi pentru Grădiniţa din Panaci“. Acestea sunt o mică parte din realizările coordonate de Mirela Verdeşescu-Buzilă.

„Pâinea, liantul cu aromă divină dintre oameni“

Deşi a fost o perioadă dificilă, şcoala din Panaci a antrenat copiii în mai multe programe educaţionale, fiind alese teme, în care ei să se regăsească, teme în care să se simtă utili şi să fie scoşi din monotonia strictă a orarului şi a materiilor de studiu, fie că acestea s-au derulat on line, fie cu prezenţă fizică.

„Am avut un proiect frumos, «Pâinea, liantul cu aromă divină dintre oameni», în care am vorbit despre pâine, despre drumul pâinii, despre povestea parfumată a pâinii; copiii au colaborat cu părinţii şi au învăţat să facă o pâine. Am spus că trebuie să ne alegem cu ceva din această perioadă de încercare, să învăţăm să supravieţuim altfel şi să ştim să facem o pâine. Este o activitate foarte frumoasă, în pragul Crăciunului, majoritatea copiilor din comunitate au făcut câte o pâine împreună cu părinţii pe care au donat-o printr-un alt proiect la care am participat, «Olimpiada faptelor bune», dăruind pâinile făcute de ei copiilor de la un centru social din Vatra Dornei.

Acum derulăm Proiectul «Școala de duminică», avem întâlniri cu elevii pe diferite teme, discutăm, copiii îşi spun of-ul, le oferim consiliere, povestim despre planurile lor, despre planurile noastre. Ne-am apropiat foarte mult sufleteşte. Nu apuc să îi întreb eu ce fac pentru că mă întreabă ei pe mine ce fac şi cum mă simt. A sporit în intensitate şi modul de a ne exprima stările sufleteşti şi  cred eu că este un lucru bun.

În colaborare cu o fundaţie lucrăm la Proiectul «Vânătoarea de comori» şi încercăm să finalizăm un muzeu virtual al comunei. Punem în valoare comunitatea, valorile comunităţii, oamenii valoroşi din comunitate şi ne promovăm în felul acesta. Dacă tot suntem cufundaţi în tehnologie, să învăţăm şi alte lucruri decât cele de comunicare în cadrul orelor de curs“. Acestea sunt doar trei din zecile de proiecte despre care ne-a vorbit Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei

Cum putem trata depresia cu metode naturiste (II)

Depresia și anxietatea sunt tulburări psihologice tot mai întâlnite în ultimii ani, aceste afecțiuni fiind chiar mai frecvente de la începutul restricțiilor cauzate de pandemie.

Cu toate că neurocercetătorii nu au descoperit încă exact care sunt cauzele depresiei, au fost totuși remarcați anumiți factori care o pot genera și dezvolta: factori biochimici (nivelurile anormale de serotonină, norepinefrină și dopamină, trei dintre cei aproximativ 50 de neurotransmițători – elemente chimice din creier – pot contribui la apariția depresiei), factori genetici (tendințele depresive se pot moșteni ca oricare altă boală), personalitate (există anumite caracteristici de personalitate ce favorizează apariția depresiei: persoanele ce au o stimă scăzută de sine, persoanele pesimiste, persoanele care trăiesc în stare de stres constant și ridicat, în aceste cazuri există riscul apariției sindromului „Burnout“), factori de mediu (expunerea continuă la violență, neglijență, abuz sau sărăcie mărește riscul apariției simptomelor de depresie), factori circumstanțiali (stres în exces, vinovăție, izolare, durere, traume emoționale, probleme și afecțiuni neurologice, probleme familiale, financiare, conflicte, abuzuri repetate, pierderea cuiva drag etc.).

Care sunt primele semne ale depresiei

Persoanele afectate de depresie sunt triste, pesimiste, obosesc repede, sunt anxioase, irascibile, tind să se izoleze, se simt vinovate pentru tot ce se întâmplă, chiar și când nu este cazul; se confruntă cu anumite probleme, cum ar fi: creșterea sau scăderea poftei de mâncare, pierderea productivității, dificultăți de concentrare, pierderea interesului pentru orice se întâmplă în jurul lor, dificultăți în a lua decizii. De asemenea, persoanele afectate de această boală mai pot avea simptome fizice care nu vor răspunde la niciun tratament, respectiv dureri de cap, tulburări digestive, dureri în tot corpul etc. Pe lângă toate acestea, iar lista nu se termină aici, persoanele depresive încep să aibă probleme cu somnul: insomnie sau, dimpotrivă, prea mult somn! Iar de la lipsa somnului pornesc alte probleme. Pe măsură ce depresia se acutizează și se transformă într-un „tunel întunecat“ mintal și emoțional în care nu se mai vede luminița de la capăt, apar și gânduri legate de suicid. De aici și până la contemplarea morții ca o soluție pentru toate problemele mai este doar un pas. Există și soluții pentru a nu se ajunge atât de departe, trebuie doar să le dăm creditul cuvenit. Iar când aceste soluții au fost și testate cu succes pe pacienți afectați de această boală, nu ne rămâne decât să considerăm depresia o altă afecțiune ce se poate trata, dacă vrem.

Ce alegem în funcție de gravitatea problemei?

Anxietatea și depresia pot fi tratate cu anxiolitice, antidepresive etc., dar până la acestea există și alte soluții, cum ar fi: exerciții fizice, alimentație, ceaiuri din plante, tincturi, aromoterapie, cromoterapie, meloterapie (muzică pentru creier), tehnici de respirație, psihoterapie. Dacă depresia sau anxietatea sunt severe și medicul a stabilit deja un diagnostic, atunci tratamentul trebuie să fie cel prescris de medic. În paralel, dar și în cazuri ușoare de depresie și anxietate, se pot urma tratamente naturiste. Potrivit platformei doc.ro, un remediu natural pentru anxietate și depresie este salata verde cu broccoli, acestea având proprietăți calmante reducând stresul și excitabilitatea sistemului nervos central. Pentru o infuzie din salată și broccoli este nevoie de: un litru de apă, o legătură de salată verde, 350 grame de broccoli. După ce a fiert apa, se adaugă salata și broccoli tocate mărunt (exact la ca un ceai din plante). După ce s-au lăsat aproximativ 20 de minute în vasul acoperit, se strecoară și se bea această infuzie în loc de apă pe o perioadă de cinci zile. În fiecare zi se face o altă infuzie și se va bea proaspătă. Pe lângă beneficiile sale, infuzia are și un gust plăcut. Benefice în lupta cu anxietatea mai sunt bananele și cerealele integrale datorită faptului că sunt bogate în vitaminele B, atât de importante pentru buna funcționare a creierului și a sănătății mintale. Astfel, un milkshake cu banane coapte și lapte integral este nu doar delicios, ci și de mare ajutor în reducerea anxietății și a stresului. Mai mult decât atât, laptele cald ne ajută să avem și un somn bun. Ce ne trebuie pentru un astfel de remediu? Ei bine, avem nevoie de: o banană coaptă, un pahar de lapte (integral sau degresat), o lingură de cereale integrale, neîndulcite. Toate acestea se dau printr-un blender și se consumă dimineața, ca un mic dejun.

Simona Nicole David

  • Publicat în Social

Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor

La un an de la debutul pandemiei, în topul priorităților consumatorilor de la nivel global se află prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%) și experiențele personale (12%). În prezent, consumatorii sunt mai preocupați decât în urmă cu patru luni de sănătate, familie și de viitorul lor, potrivit celei de-a șasea ediții a EY Future Consumer Index, un studiu realizat pe un eșantion de 14.500 de consumatori din 20 de țări, în intervalul ianuarie – februarie 2021.

Procentul celor care cred că vor trăi încă un an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie 2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariției vaccinurilor. Studiul constată de asemenea că, din cauza pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile de bază, de finanțele personale și libertățile fundamentale. Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenții din India și Brazilia au fost în mod constant mai preocupați de toate aceste aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce oamenii din alte țări sunt acum mai îngrijorați în privința sănătății familiei lor decât erau în urmă cu patru luni (creștere de 4% în SUA și de 5% în Japonia). Respondenții din China și Germania au declarat că sunt tot mai preocupați de situația lor financiară (creștere de 4%) și de libertatea de a se bucura de viață (creștere de peste 10%) față de octombrie 2020.

În acest context, aproape jumătate dintre consumatori (48%) consideră că viața după perioada de vaccinare va fi mai bună decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în afara orașelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanță acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității. Având în vedere aceste date, companiile trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă consumatorii și să fie mai curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-și afacerile în funcție de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.

Atitudinea față de vaccinare…

Majoritatea respondenților la nivel global (91%) intenționează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „rețineri“, iar 9% nu intenționează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii crește până la 15% în SUA și până la 19% în Franța, dar scade la 3% în China, 5% în Brazilia și 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele efecte secundare (29%) și neîncrederea în siguranța vaccinurilor (19%). Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate și între consumatorii cu venituri mari și cei cu venituri mici și se leagă cu încrederea în instituții. Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenții cu venituri mici intenționează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate, față de 54% dintre respondenții cu venituri mari. Este posibil ca această situație să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenții cu venituri mici au mai puțină încredere sau deloc în autorități, față de 28% în cazul respondenților cu venituri mari.

În pofida acestei reticențe, majoritatea respondenților (56%) ar fi mai dispuși să cumpere din magazinele care impun angajaților să se vaccineze, iar 48% dintre respondenți consideră că cei care refuză vaccinarea se comportă egoist.

Prioritatea prețurilor accesibile sau a sănătății

După pandemie, prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%) vor rămâne priorități pentru consumatori atunci când fac cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie 2020, când 30% dintre respondenți au declarat că vor acorda mai multă atenție prețurilor accesibile și 26% sănătății, decât sustenabilității, impactului social și experiențelor personale.

Prețuri accesibile. Peste jumătate dintre respondenți (58%) intenționează să fie mai atenți și mai prudenți pe termen lung cu cheltuielile lor și 63% au declarat că prețul va fi cel mai important criteriu de achiziție pentru ei în următorii trei ani.

Sănătate. 57% dintre respondenți își doresc să facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce privește achizițiile de produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine“ va reprezenta cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani. 62% sunt dispuși să își pună la dispoziție datele cu caracter personal pentru a obține recomandări de produse mai sănătoase.

49% dintre respondenți vor acorda prioritate mediului și schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc și prin produsele pe care le achiziționează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani.

Impactul social. 56% vor fi mai dispuși să cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact pozitiv asupra societății, 38% vor cumpăra mai mult de la organizații cu impact pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe, iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.

Experiențe. 37% vor fi mai puțin inclinați să se implice în experiențe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate și siguranță, iar 76% și-au schimbat modul în care se distrează.


Pandemia provocată de COVID-19 a modificat comportamentele consumatorilor și a făcut mai mult decât să încurajeze „consumul de acasă“ prin intermediul comerțului electronic. Consumatorii își construiesc acum întregul lor stil de viață în jurul locuințelor lor, acestea fiind locul unde muncesc, se distrează și se mențin sănătoși. Peste jumătate dintre respondenți (56%) plănuiesc să se mențină în formă acasă după trecerea pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenționează să își schimbe electrocasnicele și mobilierul și 30% speră să lucreze mai mult de acasă în viitor.


Cristian CARSTOIU, EY Romania

Elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de pandemie, mai ales în contextul cursurilor online (I)

Începând cu data de 11 martie 2020, în contextul pandemie de COVID-19, în şcolile din satele sucevene nu s-au mai ţinut cursuri până la sfârşitul semestrului II, chiar dacă în multe localităţi nu exista niciun caz de îmbolnăvire. Copiii au rămas acasă, majoritatea dintre ei fără a avea dispozitive cu care să se conecteze la platforme electronice pentru a participa la cursurile de la distanţă, iar pentru profesori a fost o provocare să facă ore online, mai ales că nu fuseseră instruiţi pentru a preda în acest mod. Nimic din ceea ce era drept normalitate nu a mai fost valabil. Anul şcolar 2020-2021 a început cu trei scenarii de desfăşurare a orelor: cu toţi elevii în clasă, hibrid – jumătate în bănci şi jumătate în online şi exclusiv online, dar pe 9 noiembrie 2020 toate şcolile din România s-au închis ca urmare a creşterii cazurilor de infectare cu coronavirus. Semestrul II, care a început pe 8 februarie 2021 a adus o parte din elevi în băncile şcolilor, activitatea desfăşurându-se tot pe bază de scenarii. Lipsa socializării pe care o oferă şcoala prin educaţia standardizată a avut un impact profund, inclusiv pentru școlarii care nu au întâmpinat dificultăţi tehnice pentru şcoala online.

O analiză World Vision România arată că unul din trei sate are zone în care semnalul de internet este slab, și în cel mai rău caz, inexistent, școala online fiind o utopie pentru elevii din mediul rural din România. În prima parte a pandemiei, 40% dintre copiii din mediul rural nu au putut participa la școala online.

Panaci, comuna cu cea mai îndepărtată şcoală faţă de centru

Comuna suceveană Panaci este situată în Depresiunea Dornelor, la contactul dintre Munţii Bistriţei şi Munţii Călimani, având o populaţie de peste 2.000 de locuitori. Şcoala Gimnazială din  Panaci este şcoală cu personalitate juridică, având ciclu primar şi ciclu gimnazial, unde învaţă 101 elevi, şi o grădiniţă cu program normal cu 24 de copii, o construcţie nouă, modernă, construită prin Programul PNDL 2 şi inaugurată în acest an şcolar. La Şcoala din satul Glodu, aflată la o distanţă de 18 km de şcoala din centru, fiind cea mai îndepărtată structură subordonată faţă de o şcoală cu personalitate juridică din judeţ, după cum ne-a spus directoarea şcolii coordonatoare, prof. Mirela Verdeşecu Buzilă, sunt 10 elevi care studiază în regim simultan în clasele I-IV și 10 preșcolari. În satul Coverca, aflat la 2 km de Panaci, este o şcoală primară cu 24 de copii care studiază în două clase, clasa pregătitoare şi clasa a II -a.

„Avem trei microbuze şcolare, unul dintre ele fiind primit recent, şi sperăm să acoperim necesarul pentru transportul elevilor începând cu 4 mai. Cu două ne-a fost puţin greu pentru că distanţele de la care aducem copii sunt foarte mari şi de la peste 20 km trebuie să respectăm distanţarea şi măsurile sanitare care se impun. Pentru ciclul gimnazial aducem la şcoala de la centru copiii din toate cele şase sate componente, în mai multe ture; mulţi dintre copii se trezesc de la ora 5,00-5,30 pentru că stau departe de drum, o parte dintre elevi ajung şi la ora 7,00 la şcoală. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toate școlile din satele de munte cu case dispersate“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Lipsa Internetului, principala problemă pentru şcoala online

Pe lângă imposibilitatea, pentru familiile din mediul rural cu un venit mic, de a asigura câte un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate o conexiune bună la Internet a fost principala provocare.

„Am făcut faţă cu greu acestei perioade de încercare pentru întreg sistemul de educaţie românesc, mai cu seamă că noi facem parte din zona înaltă de relief şi, dacă e să ne plângem de o problemă, aceasta a constituit-o lipsa de semnal la Internet în unele cătune ale comunităţii noastre. Fiind în zonă de munte, locuinţele sunt de tip risipit, iar semnalul de Internet în unele locuri este bun, în altele este foarte slab sau intermitent, dar sunt şi unele locuri unde nu avem semnal.

Din păcate, cei mai mulți copii din comuna noastră nu se pot conecta şi cu camera video pentru că, în momentul în care îşi deschid camera, platforma îi scoate. Pierd din semnalul de Internet şi este frustrant şi de o parte, şi de cealaltă.

În rest, în ceea ce ne-a privit pe noi, cadrele didactice, am reuşit să ducem greul timpului acesta cu brio şi aici mă refer la cursuri de formare profesională pe care le-am urmat cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava, al Casei Corpului Didactic, s-au organizat şi cursuri special pentru şcoala noastră, colegii mei au participat la foarte multe webinarii de profil. Suntem printre primii care au accesat o platformă educaţională pentru a nu  crea o pauză prea mare de învăţare pentru elevi. Anul trecut, pe 24 martie, noi deja aveam acces şi lucram pe o platformă educaţională“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă, director coordonator al Şcolii Gimnaziale Panaci.

Primăria, Parohia şi Ministerul Educaţiei au asigurat tablete.

Trecerea de la predarea faţă în faţă la şcoala online, în primăvară, a însemnat o creştere semnificativă a dispozitivelor digitale în familii, unele fiind achiziţionate cu eforturi considerabile de către părinţi, altele au fost primite ca donaţie sau cu drept de folosinţă în această perioadă, urmând a fi predate la terminarea ciclului de studii.

„Copiii noştri nu aveau, foloseau un telefon mobil în comun cu părinţii sau cu fraţii, dar am reuşit să le asigurăm 100 de tablete. 36 de tablete au fost achiziţionate de preotul paroh din satul Glodu, 25 de tablete le-am achiziţionat dintr-o sponsorizare a unei societăţi comerciale, 14 tablete prin Programul «Şcoala de acasă» susţinut de Ministerul Educaţiei. Din bugetul alocat de primărie şcolii am cumpărat 25 de tablete, acoperind în mare măsură nevoile pentru majoritatea copiilor“, a precizat prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei

Pandemia a lovit micile afaceri ale meşterilor populari de la sate

Nu există activitate să nu fi fost afectată de pandemia de COVID-19. E şi cazul meşterilor populari din satele sucevene, care au lucrat toată iarna cu gândul că în vara 2020 îşi vor vinde lucrările. Pentru că toate târgurile tradiţionale şi festivalurile au fost anulate, o parte dintre ei au rămas cu marfa nevândută. Chiar și așa, ei au lucrat şi în această iarnă, dar se pare că nici anul acesta cei care nu îşi vând produsele online nu au şanse să supravieţuiască din valorificarea tradițiilor populare.

Pagină de promovare a meşterilor populari

Meșterii populari suceveni care obişnuiau să îşi vândă cu succes produsele la târgurile organizate de muzeele din ţară, la diverse evenimente publice locale sau naţionale sau în zonele intens frecventate de turişti spun că le-au scăzut veniturile considerabil din cauza pandemiei de coronavirus.

Chiar dacă au investit bani grei în materia primă şi riscă să-i piardă pentru că cea mai mare parte din lucrări au rămas în ateliere, cei mai mulţi dintre meşterii populari suceveni spun că nu vor abandona şi vor încerca să-şi păstreze activitatea pentru că au moştenit şi îndrăgit meşteşugurile practicate şi au făcut eforturi considerabile să-şi dezvolte micile ateliere. Fără târguri și expoziții, la vreme de restriște, meșterii populari suceveni continuă să-și promoveze munca în mediul online. Mulți dintre meșteșugari au acceptat propunerea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...“, apelând la platforma pusă la dispoziţie de Direcţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural „Bucovina“ ce se poate urmări pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava.

Ideea înfiinţării acestei pagini de promovare a meşterilor după declararea stării de urgenţă în primăvara anului trecut a fost gândită pentru a promova meşterii şi meşteşugul în sine, pentru a nu muri tradiţia, dar în primul rând pentru a-i susţine economic pe aceşti oameni, în speranţa ca doritorii să îi contacteze şi să le comande  obiectele produse de ei. Meşterii intraţi în proiect fie trimit prin curierat pachetele cu obiectele dorite, fie cumpărătorii se pot duce la meşter acasă să achiziţioneze produsele făcute cu multă migală pe care şi le doresc.

Camara hutulilor

Târguri on-line ale meşterilor populari

De la Eutasia Rusu, consultant artistic, expert etnograf în cadrul Direcţiei pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale a Centrului Cultural „Bucovina“, am aflat că, iniţial, meşteşugurile se practicau având la bază utilitatea obiectului. În timp, acel obiect a devenit şi parte a comerţului, s-a pornit de la troc, apoi la vânzarea obiectelor din nevoia de a asigura un trai liniştit meşterului.

„Din primăvara anului 2020 meşterii populari se confruntă cu o situaţie foarte dificilă pentru că nu se mai organizează târguri şi expoziţii şi ei nu au mai putut să vândă obiectele pe care le confecţionează cu multă migală.

Centrul Cultural Bucovina, prin Direcţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a iniţiat proiectul «Meşteri şi meşteşuguri din judeţul Suceava», care s-a născut din dorinţa de a arăta publicului larg că meşterii populari suceveni îşi continuă activitatea şi în perioada pandemiei. Am realizat un site de specialitate, unde am organizat târguri şi expoziţii în mediul virtual. Am început în luna martie a anului trecut cu «Meşterii populari la vreme de restrişte...», postând materiale video şi fotografii cu meşteri populari, făcându-le publice, cu acordul lor, datele de contact (număr de telefon, adresă e-mail, pagină de Facebook).

Pe 24 iunie, de Sânziene, organizam la Suceava un târg viu, interactiv şi complet, cu program amplu, spre a evoca iarmarocul de altădată, la care participau peste 70 de meșteri populari din întreaga țară. Și anul trecut, de Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, în cadrul proiectului «Promovăm meşterii şi meşteşugurile din judeţul Suceava. Suntem aici, poftiţi la noi!», am păstrat tradiția organizării Târgului de Sânziene, dar în online. Am continuat în luna decembrie cu Târgul de Crăciun on-line al meşterilor populari, anul acesta am avut în luna februarie Târgul online al mărţişorului, iar de la jumătatea lunii aprilie avem, timp de două săptămâni, un alt târg online, Târgul de Paşte, în cadrul căruia vom promova încondeietoarele de ouă din judeţul Suceava. Vom posta în fiecare zi filme, fotografii, descrieri de specialitate, adrese de contact ale meşterilor care se vor înscrie în acest proiect.

În acest fel, într-o perioadă în care nu pot fi organizate târguri şi expoziţii din cauza pandemiei de Covid-19, meşterii populari suceveni sunt ajutaţi să-şi promoveze munca în mediul online. Am fost surprinsă că foarte mulţi meşteri m-au contactat şi au vrut să intre în aceste târguri“, ne-a spus expertul etnograf Eutasia Rusu, de la Centrului Cultural „Bucovina“ din Suceava.

Silviu Buculei

Cum putem trata depresia cu metode naturiste (I)

Este tot mai clar că, în prezent, afecțiunile psiho-morale cu o latură depresivă sau depresia ca atare, cu tot ce derivă de aici, sunt tot mai frecvente. Destul de des întâlnite și în anii trecuți, aceste probleme s-au acutizat și înmulțit și din cauza pandemiei COVID-19. Explicația este cât se poate de simplă: imprevizibilul, privarea de libertate și de alte drepturi fundamentale, purtatul măștii și teama că oricând poate apărea poliția să ne dea amendă că nu o purtăm regulamentar, dar și lucrul de acasă – în unele cazuri, în locuințe prea mici pentru numărul membrilor familiei etc. – sunt principalii factori ce provoacă depresie.

Depresia cuprinde toate vârstele și straturile sociale, de la adolescentul care nu are voie să iasă din casă pentru a-și vedea iubita, poate prima iubire..., până la bătrânelul ieșit la pensie..., de la bogatul care tremură să nu-și piardă averea câștigată cinstit sau mai puțin cinstit, până la cel mai sărac om, speriat de gândul că mâine nu va avea ce pune pe masă copiilor sau că nu-și va mai putea plăti facturile și va fi azvârlit pe drumuri cu tot cu familie. Pentru unii, depresia este provocată de un traumatism de scurtă durată, pentru alții, având ca bază frustrarea sau o criză de adaptare, poate să dureze ani buni, chiar și toată viața dacă nu se ajunge la suicid. Depresia este cea mai comună și acută problemă psihologică la nivel mondial. De altfel, statisticile arată că sunt peste 120 de milioane de oameni înregistrați cu această boală; în Statele Unite ale Americii (SUA), mai mult de 10% suferă de depresie, femeile fiind afectate de 3-4 ori mai mult decât bărbații. Și vorbim doar de cifre oficiale, adică mult mai mici decât în realitate pentru că multă lume evită să meargă la psiholog sau psihiatru de teamă că se va pune eticheta de „nebun“. Pe de altă parte, există și temerea legată de medicamente care pot da dependență; precum și lipsa banilor pentru tratamente și terapii.

Sunătoarea, unul dintre aliații principali în lupta cu depresia

În cartea Depresia, Viorel Olivian Pașcanu menționează o serie de terapeuți din întreaga lume care au apelat cu succes la metode naturiste ce ajută în cazuri de: depresie, insomnie, blocaje emoționale, nesiguranță, frică, stres, tristețe, apatie etc. De pildă, în cazuri de depresie avem la îndemână leacuri lăsate de bunul Dumnezeu. Acestea pot fi transformate în ceaiuri și consumate zilnic pe o perioadă de 2-3 luni (fiecare ceai are un prospect de care este bine să ținem cont). Plantele care ajută în cazul depresiei sunt: valeriana, teiul, sunătoarea, cimbrul, lavanda, talpa gâștii. Autorul cărții menționează recomandările terapeutei Hademar Bankhofer, potrivit căreia consumul zilnic de infuzie de sunătoare (3 căni zilnic) și băi cu ace de molid (de două ori pe săptămână) ajută persoanele care suferă de depresie. Aceeași sunătoare este recomandată și de terapeuta Maria Treben. În studiile sale, Treben a observat că infuzia de sunătoare este mai eficientă dacă se fac și băi cu ceai de sunătoare, coada calului sau rădăcini de cicoare (alternativ). Infuzia de sunătoare este menționată și de R. A. Hoffman, care a observat rezultate bune dacă se consumă zilnic două căni de infuzie de sunătoare în care s-a adăugat o lingură de suc din planta mielului. Cercetări recente arată că sunătoarea este nu doar un remediu tradițional pentru depresie, ci ajută și la dezinfectarea și cicatrizarea rănilor, în stări febrile etc. Totodată, sunătoarea are proprietăți antivirale și antibacteriene. Sunătoarea acționează și la nivel cerebral, ajutând la eliberarea de serotonină, așa-numitul hormon al fericirii. Ceaiul de sunătoare are proprietăți antiseptice, sedative, antiinflamatoare, remineralizante, cicatrizante și astringente. Potrivit csid.ro, ceaiul de sunătoare învinge anxietatea și depresia, afecțiunile secolului 21; numeroase studii au arătat că ceaiul de sunătoare este la fel de eficient precum antidepresivele, dar are mai puține efecte adverse decât acestea. Recomandat de terapeuți și pentru insomnie, ceaiul de sunătoare va ajuta persoanele care nu se pot odihni printr-un somn bun deoarece crește producția de melatonină, hormonul care stimulează somnul profund, fără vise.


Viorel Olivian Pașcanu este autorul a numeroase lucrări de medicină naturistă în care găsim soluții la îndemână și fără efecte adverse pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Tratamente integrale prin medicina naturistă, Medicina naturistă preventivă, Depresia (Tratament integral naturist), Bolile digestive, tratamentul naturist și dieta, Povești terapeutice, Energia care vindecă, Eu, bolile mele, Vârsta a treia sau ultimul examen, Manualul bioenergoterapeutului, Energia care vindecă – spiritoterapia, Cancerul și tratamentele lui naturiste, Diabetul zaharat și tratamentul naturist integral al acestuia, Rețetele frumuseții, Omul bolnav, Tratamentul naturist al bolilor uro-genitale, Bătrânețea și calitatea vieții, Suferințele cronice și tratarea lor, Tratamente prin remedii naturale și spirit etc.


Simona Nicole David

  • Publicat în Social

Beneficiarii sprijinului forfetar pot solicita AFIR suspendarea contractului ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19

Beneficiarii submăsurilor 6.1, 6.2, 6.3 şi 19.2 pot solicita Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) recunoașterea circumstanței excepționale care duce la necesitatea suspendării contractului de finanțare. Solicitarea se va face justificat prin documente și doar în situația în care durata de implementare a planului de afaceri propus prin proiect nu poate fi prelungită.

AFIR precizează că beneficiari submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, au un termen maxim de implementare a planului de afaceri ce variază între 36 și 60 de luni de la data deciziei de acordare a sprijinului (conform art. 19 alin.(4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013), în funcție de tipurile de investiții.

„Acordarea posibilității de suspendare a contractului este un demers concret care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR afectați de restricții impuse de pandemie. Am avut toată susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar de la Comisia Europeană am primit clarificări care ne-au permis să oferim această posibilitate beneficiarilor noștri. Completarea ordinului MADR oferă Agenției instrumentele necesare pentru a analiza circumstanțele excepționale determinate de măsurile impuse pe timpul stării de alertă și pentru a aproba suspendarea contractului sau deciziei de finanțare, acolo unde este cazul.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea beneficiarilor poate fi transmisă on-line sau la sediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) și trebuie însoțită de documente care justifică cauzele ce conduc la măsura suspendării și prin care se demonstrează măsurile întreprinse de aceștia în sensul depunerii tuturor diligențelor pentru desfășurarea activității finanțate.

Documentele justificative menționate pot fi, după caz, decizii oficiale ale autorităților privind restricțiile care afectează activitatea beneficiarului – de exemplu, interzicerea organizării sau limitarea desfășurării activității propuse prin planul de afaceri sau a activităților interconectate, de care depinde activitatea propusă în planul de afaceri.

Un alt tip de document ar putea fi unul din care să rezulte perturbarea activității ca urmare a situației excepționale – de exemplu, lipsa forței de muncă din partea contractorilor sau a întârzierilor în furnizarea de echipamente/ utilaje, imposibilitatea obținerii documentelor emise de autorități ca urmare a suspendării activității, izolarea la domiciliu, carantina.

La data încetării suspendării, contractul de finanțare își reia cursul, iar părțile sunt repuse în drepturi, durata de valabilitate prelungindu-se automat cu perioada aferentă suspendării, în limita duratei maxime de eligibilitate a cheltuielilor FEADR prevăzute de art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală pentru acest demers este Ordinul MADR nr. 67 din 22.03.2021 pentru completarea OMADR 181/ 2020 privind stabilirea unor proceduri pentru implementarea PNDR 2020 și care poate fi consultat pe site-ul AFIR, în cadrul secțiunii Informații utile – Acte normative.

Sursa: afir.info

Obligații și responsabilități în perioada actuală. Supravegherea şi prevenirea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om

Starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ și se impun responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţiilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare. Acestea trebuie concretizate prin promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în Programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • Respectarea legislației în vigoare privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitar-veterinară a exploataţiilor cu animale şi păsări vii crescute în scop economic.
  • Colaborarea cu medicii veterinari arondaţi pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în exploataţie şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcăriile de efective survenite în exploataţie, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • Asigurarea și respectarea normelor de biosecuritate, protecție sanitară și bunăstare în exploataţiile cu animale, cu referire la condiţiile de adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.
  • Să se solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi cu acţiunile sanitar-veterinare efectuate, documentele de mişcare şi de certificare a stării de sănătate necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor.
  • Respectarea legislației privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, judeţean, naţional şi în activitatea de import, respectiv deţinătorii să posede, pe lângă avizul sanitar-veterinar, și următoarele documente: cartea de exploataţie, formularul de mişcare, cartea de sănătate a animalului, paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline), certificatul de sănătate şi documentul privind informaţile pentru lanţul alimentar în cazul mişcării către abator.
  • Sprijinirea personalului sanitar-veterinar pentru supravegherea stării de sănătate a efectivelor de animale domestice şi a animalelor sălbatice care habitează în fonduri de vânătoare înregistrate la nivel de judeţ.
  • Colaborarea cu serviciile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică, în condițiile de protejare și prevenire a răspândirii infecției cu COVID-19.
  • Respectarea dispoziţiilor stabilite de autorităţile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile.
  • Respectarea legislaţiei privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei.
  • Efectuarea curăţirii mecanice şi a dezinfecţiei adăposturilor, precum și efectuarea acţiunilor de deratizare şi dezinsecție, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Colectarea cadavrelor şi a deşeurilor animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan.
  • Respectarea legislației privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat.
  • Pentru a-şi valorifica legal producţia primară sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare, să solicite DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare directă sau după caz de vânzare cu amănuntul.
  • Comercializarea produselor alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în mijloacele de transport și în zonele de depozitare şi expunere.
  • Solicitarea serviciilor veterinare de către crescătorii de animale, cu referire la însușirea și implementarea acţiunilor stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale, care îi pot afecta economic, social sau direct.
  • Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale de sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală, sau prin diferite forme de subvenţii.

În această perioadă se impune respectarea de către toți factorii implicați a măsurilor restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, afecțiune care generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației.

În context este obligatoriu pentru personalul sanitar-veterinar, pentru crescătorii de animale și operatorii din domeniul alimentar ca în activitatea specifică pe care o desfășoară să-și asume responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, de a proteja sănătatea celor cu care lucrează și sănătatea altor persoane cărora le acordă servicii de specialitate, cu mențiunea că este și responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infecției cu COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Drumul laptelui la Ibănești. O investiție de 7 milioane de euro în plină pandemie

Putem să spunem că a fost o afacere de succes... Fabrica de produse lactate din Ibănești, Mureș, a început să producă brânzeturi în 1994, cu doi oameni și câțiva litri de lapte... Acum prelucrează peste 50 de mii de litri de lapte, zilnic, are peste 150 de angajați, iar telemeaua de Ibănești este unul dintre puținele produse tradiționale românești cu denumire de origine protejată la nivel european. Brânzeturile produse pe Valea Gurghiului ajung acum și în Italia, Germania sau Marea Britanie. În curând, o nouă fabrică a firmei mureșene, dotată cu o tehnologie performantă, va fi inaugurată la Reghin.

nicu bumb

„Titulatura de produs de origine protejată la nivel european pentru telemeaua de Ibănești a fost o muncă uriașă, cu contestații, refacerea documentației și multe alte piedici“, ne spune Nicu Bumb, directorul tehnic al firmei mureșene. „Am luptat șase ani ca să o putem obține și am reușit abia în 2016. Telemeaua produsă la noi este un produs de top, fabricat din lapte ecologic, curat, din zona noastră, deosebit de bogată în floră spontană. În 2018 am certificat sub eticheta de produse montane încă trei produse, smântâna, urda și cașcavalul de Ibănești. Arealul din care se colectează laptele pentru aceste produse este strict delimitat de Ministerul Agriculturii, ca zone ecologice montane.“

Cele peste 30 de produse lactate care se fabrică acum la Ibănești au ajuns să fie din ce în ce mai bine apreciate pe piața românească. Firma s-a extins, pas cu pas, cu o strategie gândită pe termen mediu și lung. Cel mai probabil, în cursul lunii februarie sau la începutul lunii martie o nouă fabrică, dotată cu o tehnologie de ultimă generație, va începe să producă.

ibanesti lactate 2

Chiar dacă pandemia a întârziat inaugurarea cu aproape un an, investiția de peste 7 milioane de euro se află acum în probe de lucru. Fabrica va procesa peste 150 de mii de litri de lapte pe zi. Firma își va extinde și aria de colectare de la fermierii din Mureș și din județele vecine.

„Pandemia ne-a produs o întârziere destul de mare pentru că fabrica este dotată cu utilaje performante, produse în Italia de o firmă importantă în domeniu și totul a trebuit să fie montat de specialiștii italieni care au ajuns foarte greu în România din cauza restricțiilor. Acum suntem în faza calibrării utilajelor și a probelor tehnologice și, în curând, fabrica va începe să producă. Investiția a fost făcută, în primul rând, cu gândul la consumatori, pentru a-i obișnui să consume produse românești de calitate...“, ne-a spus Nicu Bumb.

ibanesti lactate 3

Noua fabrică înseamnă pentru reghineni peste 50 de noi locuri de muncă, iar pentru fermieri dublarea cantității de lapte achiziționat. Este, în cele din urmă, o demonstrație a faptului că se pot face produse românești, cu capital românesc și în folosul fermierilor români.

Vasile BRAIC

Pandemia a afectat grav piața produselor tradiționale și agroturismul

Producătorii locali, care își asigurau cea mai mare parte a veniturilor de la târguri și evenimente, au fost primii care au resimțit criza. Dacă alimentele românești ar fi fost protejate printr-o legislație coerentă, care să-i protejeze și pe micii producători autohtoni, nu s-ar fi ajuns în această situație, este de părere Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. „Nu am fost pregătiți pentru o astfel de situație. Toate guvernările care s-au succedat la putere după 1989 nu au luat în considerare că alimentul românesc trebuie să fie de siguranță națională.

pandemie calin maties 1

Importăm orice, de la carne de porc până la mălai, chiar dacă suntem unul dintre marii producători de porumb ai Europei. Atunci când granițele Europei s-au închis și toate țările au început să-și protejeze cetățenii și economia noi ne-am trezit că suntem în deficit alimentar, au fost perioade când aproape toată carnea de porc era din import, uleiul de asemenea. Toate acestea pentru că i-am neglijat pe producătorii noștri. Micile magazine și multe piețe au fost stat închise o bună perioadă. Trebuie să ne gândim că hipermarketurile dețin 90 la sută din comerțul cu alimente din România. Nu avem, de exemplu, un lanț de supermarketuri românești, Ungaria are 3, Italia are 16. Sunt multe în toată Europa, iar la noi în marile lanțuri de magazine sunt puține produse tradiționale...“

Micii producători au descoperit comerțul online

pandemie tausan

Gheorghe Tăușan este un apreciat producător în domeniul patiseriei tradiționale din județul Alba. Principalele puncte de desfacere le avea în târgurile și la evenimentele locale. Odată cu închiderea lor a încercat să găsească soluții de supraviețuire și a descoperit, la cei peste 60 de ani pe care îi are, beneficiile vânzărilor online. „A fost o perioadă în care nu am avut vânzări. Târgurile s-au închis, trebuia să ne plătim materia primă și oamenii și atunci am încercat să ne descurcăm. Ne-am gândit să facem un produs nou, mai puțin perisabil, pe care să-l putem vinde pe Internet. Am făcut, la început în casă, o rețetă pe care am numit-o cordeluțe cu cașcaval, un produs natural sută la sută, în care folosim doar făină, lapte, brânză, smântână și unt, dar care are un termen de valabilitate mai mare. Produsul a avut mare succes nu numai în zona noastră, am avut solicitări chiar și din Moldova pentru că, după ce îl guști, tot ai mai mânca... este ideal pe lângă o bere.“

Gheorghe Tăușan este cunoscut pentru produsele sale de patiserie tradițională în tot Ardealul, dar și în București, unde a participat constant la târgurile de profil. Multe dintre rețetele sale sunt atestate ca produse tradiționale bio. Câteva au denumiri interesante – prăjitura săracului sau plăcinta izmene întoarse, făcută după o veche rețetă din zona Sebeșului. „Este, încă, o perioadă grea pentru noi. Nu ne putem nici măcar apropia de marile lanțuri de magazine ca să ne desfacem produsele, sperăm să treacă cât mai repede“, ne mărturisește Gheorghe Tăușan.

O mare încercare pentru agroturism

pandemie ovidu negrea

Ovidiu Negrea se ocupă de viticultură la Ighiu, în județul Alba, și este președintele Asociației Țara Vinului. În plină pandemie, a terminat lucrările la o elegantă pensiune destinată turismului viniviticol. Aflată chiar în mijlocul viei, pensiunea dispune de o sală de degustare generoasă. De asemenea, are spații de cazare dotate cu toate cele de trebuință chiar și pentru pretențioși, un loc în care turiștii pot gusta pe îndelete vinul deosebit din această podgorie, dar și produsele tradiționale din zonă. „Avem o istorie bogată a viei și vinului aici, la Ighiu, și dorim ca vinul nostru să fie redescoperit și apreciat la adevărata lui valoare. Deschiderea acestei pensiuni, în plină pandemie, a fost o mare încercare pentru noi, dar am plecat la drum cu mult curaj și optimism...Am avut anul trecut puțini turiști, dar nu ne descurajăm. Vrem să aducem aici la pensiune, prin intermediul Asociației Țara Vinului, produse atestate și apreciate de la producătorii locali. Chiar dacă este o perioadă grea visez să putem promova așa cum merită vinurile și produsele tradiționale din regiunea noastră printr-un marketing modern. Lumea trebuie să ne guste produsele și să le afle povestea pentru că aici în Alba chiar avem cu ce ne lăuda...“

Odată cu pandemia, redescoperim România...

Chiar dacă nu s-au plâns de lipsă de turiști anul trecut, efectele pandemiei s-au resimțit și la pensiunile din Bucovina. În zona Dornelor, Angela Acatrinei deține o pensiune în care reușește să îmbine în mod fericit tradiția locală cu facilitățile și confortul cerute de vremurile de azi. „Nu putem spune că nu am avut turiști, mai ales în vară, ne spune Angela Acatrinei. A fost și încă mai este o perioadă grea și nu știm ce va fi în acest an. Am avut turiști mai ales din țară. Oamenii s-au bucurat de ceea ce avem, de frumusețile din Bucovina. În tot răul este și un bine. Au trebuit să vină aceste vremuri neprielnice ca să ne redescoperim țara. Avem o țară frumoasă și mulți dintre noi abia acum, în pandemie, începem să o cunoaștem! Poate că este momentul să apreciem mai mult ceea ce avem, lucrurile simple și autentice, ceea ce ne reprezintă cu adevărat acasă și în lume.“

Vasile Braic

Alina Crețu, director executiv APPR: „2020 a fost un an complicat“

Asociația Producătorilor de Porumb din România este în acest moment una dintre cele mai importante asociații din agricultura românească, iar activitatea complexă pe care o desfășoară vizează în primul rând găsirea de soluții optime care să conducă la productivitatea fermierilor, care se confruntă cu tot mai multe probleme. Din acest motiv am stat de vorbă cu directorul executiv APPR, Alina Crețu, și am aflat concluziile anului 2020, dar și ce obiective vizează în acest an.

2020 a fost caracterizat de Alina Crețu ca fiind un an complicat atât din cauza secetei, cât și a pandemiei. „Fermierii care au suferit din cauza secetei au fost în centrul interesului nostru și vor rămâne în continuare pentru că această problemă nu are rezolvare imediată. Însă da, au existat și alte probleme legate de pandemie, de forța de muncă, de desfacerea mărfii pentru acei fermieri care au integrată și partea de procesare a produselor agroalimentare. A fost un an greu, care ne-a făcut să gândim mai durabil, însă puțini fermieri și-au permis să continue investițiile, de aceea sperăm că nu vom mai avea un an atât de greu cum a fost 2020. Pot spune că de la începutul pandemiei, din luna martie, au și început problemele în toate direcțiile. Am avut îngheț târziu, se observa deja și lipsa precipitațiilor, dar am crezut că poate nu va fi atât de rău și, pe deasupra, a venit și acea perioadă în care anumite localități au fost carantinate, care a avut efecte negative asupra fermierilor membri APPR, dar și asupra activității noastre de cercetare. Am trecut peste toate acestea, fermieri au reușit să semene la timp, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Este nevoie de sprijinul fermierilor, așa cum s-a întâmplat și anul trecut cu acele despăgubiri, chiar dacă nu în proporție de 100%, tocmai pentru ca în 2021 să nu intre în colaps un număr și mai mare de fermieri“, a declarat directorul executiv APPR.

Efectele secetei s-au regăsit mai ales în producțiile fermierilor, nu puțini fiind aceia care nu au recoltat porumb sau au avut producții de 1-2 t/ha. Dezastruos mai ales în cazul fermierilor mici care au găsit cu greu resursele necesare pentru a-și continua activitatea.

„Și fermierii APPR au suferit pierderi foarte mari din cauza secetei. Producțiile au variat de la 1-2 t/ha până la producții mai mari atunci când au fost condiții de irigat, însă, din păcate, au existat chiar fermieri care nu au recoltat nimic. Noi am făcut niște calcule și probabil, în medie, s-au pierdut între 45-50% din producția pe care o obțineau membrii asociației într-un an normal. Însă au existat și fermieri din zona Transilvaniei sau din vestul țării care au avut producții între 7 și 13 t/ha. Din păcate pentru fermierii din Bărăgan, Dobrogea sau din sud-estul Moldovei, situația a fost dramatică la cultura porumbului, unde rezultatele au fost între 2-4 t/ha și, repet, au existat și fermieri care nu au recoltat nimic“, a mai punctat Alina Crețu.

Tanymecus – proiect prioritar

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii români este apariția dăunătorului Tanymecus sau gărgărița porumbului, motiv pentru care de 4 ani APPR, în colaborare cu INCDA Fundulea, desfășoară un proiect prin care speră să găsească soluții de protejare a culturilor. „Până în prezent am observat că acest dăunător apare în anii în care ne așteptăm mai puțin și poate avea efecte negative pentru fermierii din sudul, estul și nord-estul țării. În acest moment nu avem foarte multe instrumente prin care să-l combatem în afara tratamentului la semințe. Am primit derogare pentru această primăvară doar la porumb, nu și la floarea-soarelui și sperăm ca acest lucru să nu conducă la diminuarea producțiilor de floarea-soarelui, o cultură deosebit de importantă în țara noastră, iar fermierii să nu își piardă curajul și să semene în continuare chiar și în aceste condiții destul de complicate, cel puțin pentru prima parte de vegetație“, a mai adăugat Alina.

Tocmai aceste derogări au creat vâlvă printre agricultori și apicultori, aceștia din urmă acuzând fermierii de diminuarea efectivului de albine. În acest sens, directorul executiv APPR a specificat faptul că relația fermier – apicultor trebuie să se bazeze în primul rând pe dialog. „Noi ne-am dorit mereu să avem o relație cât mai apropiată, considerând în primul rând faptul că dialogul este cheia. Înțelegem faptul că sectorul apicol trece printr-o situație destul de complicată, dar trebuie să înțelegem cu toții că nu putem găsi cauzele într-un singur loc. Este cert că nu doar acest tratament pentru protejarea semințelor este cauza pentru diminuarea efectivului de albine la nivel european. Există mai mulți factori care conduc la aceste efecte dezastruoase pentru apicultori și, dacă nu comunicăm și nu vom găsi soluții împreună, nu vom reuși. Este adevărat că pe subiectul acesta al protecției semințelor este un blocaj major pentru că noi nu avem instrumente care să ne ajute să protejăm cultura. Am realizat și un ghid de bune practici unde sunt informații privind soiurile și hibrizii pe care îi semănăm, datele în care aplicăm tratamentele și multe alte informații utile. Doar așa, comunicând, vom găsi soluții“, a mai spus Alina Crețu.

Comunicare prin evenimente online

Evenimentele cu sute de fermieri organizate în câmp au lipsit cu desăvârșire în 2020, inclusiv evenimentele de renume precum Ziua Porumbului organizată în județul Ialomița ori în Moldova au avut loc, dar cu un număr redus de participanți. Cu toate acestea, informațiile au ajuns la cei interesați prin intermediul platformelor online. „Una dintre prioritățile noastre este ca fermierii să primească informații din surse profesioniste și de aceea ne implicăm în organizarea acestor evenimente. Am lansat și platforma Farm Forum, iar reacțiile sunt pozitive. Sperăm ca în acest an să putem organiza evenimente în câmp cu prezență fizică. Trebuie să spun că prevedem organizarea mai multor evenimente, în primă fază varianta online, inclusiv pentru cultura florii-soarelui“, a conchis directorul executive APPR.

Primul eveniment de acest gen va fi organizat în data de 11 februarie și este vorba despre Congresul Fermieri pentru Fermieri, care se află deja la cea de a VI-a ediție și în cadrul căruia se va realiza și decernarea trofeului Porumbul de aur, la categoria irigat și neirigat. Despre acest concurs am aflat că nu vom avea parte de rezultatele excepționale, cum au fost în alți ani. Câștigătorul la categoria irigat este din județul Ialomița și cel la neirigat, din județul Arad.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Abonează-te la acest feed RSS