Adama Sultan iulie 2020
update 11 Aug 2020

Modificările apărute în omologarea produsului ACTARA® 25 WG

În conformitate cu decizia Comisiei Naţionale pentru Omologarea Produselor de Protecţie a Plantelor (CNOPPP) din data de 20.11.2019, este retrasă omologarea produsului ACTARA® 25 WG, cu acordarea unei perioade de grație, dupa cum urmează:

  • până la 20 mai 2020 pentru comercializarea şi distribuirea stocurilor existente de produs;
  • până la 20 noiembrie 2020 pentru depozitarea, utilizarea şi eliminarea stocurilor de produs.

Menționăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activitățillor pe care le desfășoară.

Mai multe informații despre modificările apărute în omologarea produselor Syngenta le puteți regăsi accesând https://www.syngenta.ro

Soiuri omologate în 2014

Continuăm şi în numărul acesta al revistei „maratonul“ creaţiilor ştiinţifice româneşti. Autorul celor trei soiuri pe care vi le prezentăm în continuare este dl Vînătoru Costel, dr. ing. în cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Fasolea pitică de grădină cu păstaie galbenă cilindrică, Anisia

Este vorba despre un soi timpuriu, omologat în anul 2014, destinat cultivării în câmp deschis, care provine dintr-o populaţie locală cultivată în judeţul Brăila, localitatea Ianca.

Caracteristici: • fasole pitică, fideluţă, cu păstaia extrafină, galbenă; • înălţime medie de 50 cm; • diametrul tufei = 45 cm; • înălţimea tulpinii de 6 cm, în medie; • număr mediu de 3 lăstari principali şi 8 lăstari secundari; • florile sunt de culoare albă, dispuse în grup de câte 4 pe inflorescenţă; • păstăile sunt cilindrice, nu prezintă aţe şi au o lungime medie de 17 cm şi o greutate medie de 10,5 g; • greutatea medie a păstăilor pe plantă depăşeşte 500 g/plantă; • număr de foliole = 3; • lungimea frunzei = 2-6 cm; • lungimea peţiolului = 10 cm; • lungimea foliolei =13 cm; • lăţimea foliolei = 8 cm; • număr frunze/plantă = 34; • suprafaţa foliară =  4.500 cm²; • număr boabe în păstaie = 6-8; • număr păstăi/plantă = 95; • nr. boabe/ plantă = 665.

Tomatele tip cireaşă, Ema de Buzău

Acesta este destinat cultivării în seră, solar, câmp şi este un soi timpuriu, omologat în anul 2014.

Caracteristici: • tip de creştere nedeterminată; • toleranţă mare faţă de agenţii patogeni; • potenţial de producţie medie peste 2,5 kg/plantă; • greutatea medie a fructului este de 6-10 g; • forma rotundă; • înălţime 2,5 cm; • diametru: 2,6 cm; • culoarea fructului imatur este roşu deschis, cu uşor guler verde; • culoarea fructului matur este roşu intens; • nr. de loji seminale: 2 • soi pretabil pentru cultivare atât în sistem protejat (seră, solar), cât şi în câmp deschis.

Tomatele de câmp de culoare portocalie, chihlimbar

Este vorba despre un soi semitimpuriu, destinat cultivării în câmp deschis, omologat în anul 2014. Caracterul forte al acestui soi este dat de gustul şi aroma fructelor.

Caracteristici: • tip de creştere determinată; • vigoarea este mare; • toleranţa este bună la principalele boli şi la dăunători; • potenţialul de producţie este 3 kg/plantă; • greutatea medie este de 185 g; • forma este rotundă, uşor costat; • înălţimea este 6,2 cm; • diametrul este de 7 cm; • culoarea fructului imatur este albicioasă, cu uşor capac; • culoarea fructului matur este galbenă-potocaliu, uniformă; • nr. de loji seminale: 6.

Laura ZMARANDA

O nouă procedură în procesul de omologare a pesticidelor în UE şi impactul său asupra agriculturii

Pentru a pregăti lista, Comisia a solicitat un raport consultativ referitor la testarea acestor substanţe în conformitate cu criteriile stabilite prin Regulament. Acest raport a fost prezentat în luna iulie numai Statelor Membre, fiind stabilită o perioadă de comentarii pentru acestea. Raportul nu conține nicio listare oficială, numai scenarii diferite de interpretare a criteriilor. Scenariile analizate par să sugereze că în jur de 100 de substanțe active ar putea fi afectate în această prima etapă – aproximativ 25% din substanțele active aflate pe piaţă.

– Ce înseamnă dacă o substanţă se află pe această listă?

– Listarea substanţelor active ca şi candidaţi pentru înlocuire nu pun la îndoială siguranța produselor, acestea trecând prin criterii stricte de evaluare ale Uniunii Europene şi fiind aprobate pentru utilizarea în condiții de siguranță. Dar produsele care conțin aceste substanțe va fi necesar să treacă printr-un proces suplimentar de evaluare comparativă. Ca efect al acesteia, unele utilizări ar putea fi retrase de pe piață în cazul în care se consideră că există deja la dispoziția fermierilor soluții alternative adecvate şi semnificativ mai sigure.

– Deci, ce se întâmplă cu aceste substanţe?

– Atunci când o substanță activă este identificată ca fiind susceptibilă de înlocuire, produsele care o conțin vor fi supuse unei evaluări comparative la data când se va face reautorizarea acestora. Acestea vor fi autorizate numai dacă nu există alternative mai bune. Aceasta înseamnă o creștere dramatică a resurselor necesare Statelor Membre ca să revizuiască aceste produse, rezultând în întârzieri semnificative ale termenelor legale acordate pentru evaluarea produselor, iar acestea nu mai sunt respectate.

– Sunt aceste substanţe sigure?

– Da, și s-au dovedit a fi aşa. Toate substanțele active utilizate în produsele de protecţia plantelor autorizate în Uniunea Europeană au fost deja supuse procedurii de evaluare a UE, care este sistemul de reglementare cel mai strict la nivel mondial. Industria europeană de protecția plantelor este responsabilă de siguranța produselor sale, prin îndeplinirea cerințelor Regulamentului și asigurarea administrării și utilizării corecte a produselor de protecţia plantelor. În multe cazuri se face chiar mai mult decât ceea ce este cerut de cadrul de reglementare.

– De ce se întocmeşte o listă cu substanţe active, dacă acestea sunt sigure?

– Aceasta este o întrebare pe care industria a adresat-o la rândul ei factorilor de decizie politică! Criteriile utilizate nu sunt bazate pe dovezi sau recomandări științifice, ci au fost rezultatul final al unei negocieri politice. Criteriile de identificare a candidaţilor de înlocuire au fost elaborate de către Comisie și au fost modificate în timpul negocierilor privind Regulamentul 1.107/2009.

– De ce nu putem să înlocuim produsele sau să le utilizăm pe cele a căror siguranţă nu este pusă sub semnul întrebării?

– Pentru un singur lucru, vorbim potenţial despre o mulțime de substanțe ce urmează să fie identificate ca substanțe susceptibile de înlocuire şi care probabil afectează mai mult de jumătate din produsele de protecția plantelor utilizate astăzi de către fermieri. Agricultorii au nevoie de acest set de instrumente variate, de produse disponibile pentru a combate apariţia fenomenelor de rezistenţă. Experiența a arătat că trebuie să existe un minim de trei clase de substanțe chimice pe tip de dăunători pentru a oferi soluții pentru fermieri şi să evite astfel apariţia formelor rezistente.

Mai există și alte probleme. Multe culturi speciale și utilizări minore (fructe, legume, flori etc.) se confruntă deja cu situații în care există puține soluții disponibile pentru protecția plantelor sau chiar deloc. Viitoarele pierderi de produse de protecția plantelor ar afecta grav posibilitatea fermierilor de a menține producția acestor culturi din Europa.

Mai general, culturile sunt amenințate de 30.000 de specii de buruieni și de 10.000 de specii de insecte și este esențial ca fermierii să aibă acces la o gamă largă de soluții disponibile pentru controlul acestor dăunători. În cazul în care produsele de pe lista de substituție vor fi eliminate, fără a oferi alternative adecvate, nu vor exista opțiuni disponibile pentru protejarea culturilor. În cazul unor culturi, nu vor mai exista soluţii.

– Industria nu vine cu produse noi, mai sigure?

– Da, industria se preocupă în mod constant de acest lucru, dar este nevoie, în medie, de 10 ani între primele teste de cercetare și până la autorizarea unui produs nou și de aproape 200 milioane de euro ca şi costuri asociate cu descoperirea, dezvoltarea și înregistrarea unui nou ingredient activ. Pentru fiecare substanță activă care este înregistrată pentru utilizare există alte peste 140.000 care nu au trecut de stadiul de dezvoltare din cauza criteriilor stricte şi în continuă schimbare. Într-un climat de reglementare imprevizibil, companiilor le va fi din ce în ce mai greu să investească resursele necesare pentru a dezvolta produse noi.

Abonează-te la acest feed RSS