În 30 septembrie – 1 octombrie 2021 va avea loc ediția a XVI-a a Simpozionului Internațional de Biologie și Nutriție Animală, organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA Balotești).

Și în acest an sunt așteptați peste 100 de participanți, din țară și străinătate, care vor avea posibilitatea să urmărească cinci sesiuni de prezentări, dintre care o sesiune dedicată tinerilor cercetători și o sesiune în care vor fi diseminate rezultatele obținute în proiectele ADER derulate de institut.

La această ediție s-au înscris peste 40 de cercetători din România, SUA, Franța, UK, Grecia, Bulgaria etc. cu subiecte specifice domeniului biologiei și nutriției animale. Prezentările conțin atât rezultate ale unor cercetări avansate (metabolomică, stres oxidativ, biomarkeri ai unor procese fiziologice etc.), precum și rezultate cu grad ridicat de aplicabilitate în practică.

Printre acestea se enumeră surse alternative de proteină pentru furajarea animalelor, valorificarea subproduselor/reziduurilor de la industriile alimentare/nonalimentare care folosesc plantele ca materii prime, valorificarea ca aditivi furajeri a substanțelor active din plante aromatice, tehnologii de obținere a alimentelor funcționale, soluții de reducere a efectelor contaminării cu micotoxine, soluții de reducere a impactului creșterii animalelor asupra mediului (inclusiv a emisiilor de gaze cu efect de seră), soluții operative de estimare a potențialului genetic al animalelor de fermă etc.

Prin aceste subiecte, simpozionul răspunde atât necesităților mediului privat, de eficientizare a activității, de creștere a gardului de reziliență în fața schimbărilor specifice secolului XXI (modificarea climei, concurența economiilor emergente, limitarea resurselor, volatilitatea prețurilor materiilor prime), precum și ale societății în general: alimente de calitate, favorabile sănătății consumatorului, protejarea mediului, securitatea alimentară într-o lume cu resurse din ce în ce mai limitate etc.

În acest an, având în vedere evoluția pandemiei, simpozionul va fi organizat on-line. Cei care doresc să participe sunt invitați să se înscrie prin completarea formularului de pe pagina web a simpozionului (https://www.ibna.ro/en/registration) sau prin trimiterea unui e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Participanții înregistrați vor primi un link de conectare valabil pentru ambele zile de desfășurare a simpozionului.

În zilele noastre, consumatorii sunt interesați de produse alimentare cu valoare nutrițională crescută, fără conservanți artificiali sau alți aditivi alimentari. În acest cadru, dezvoltarea de produse din carne cu conținut scăzut de grăsime și/sau niveluri mari de acizi grași nesaturați, în special acizi grași n-3, este de dorit ca strategie în controlul patologiilor cardiovasculare și inflamatorii. Însă, îmbogățirea conținutului de acizi grași n-3 este corelată cu o mai mare incidență la oxidare lipidică, cu efecte biologice nocive și un impact negativ asupra sănătății. Așa cum oxidarea poate cauza ruginirea și deteriorarea în cazul metalelor, un tip de oxidare similară are loc și în cazul nutrețurilor și a hranei furajere, rezultând râncezirea grăsimilor, distrugerea vitaminelor A, D și E, pigmenții (carotenoizi) și aminoacizii vor avea valori energetice biologice mai scăzute în cadrul rețetei. Drept consecință, este importantă nu doar îmbunătățirea valorii nutriționale a alimentelor, ci și minimizarea oxidării lipidice pentru a oferi produse alimentare mai sănătoase și sigure pentru consumator. Strategiile nutriționale prezintă o serie de beneficii întrucât animalele vii pot distribui eficient compușii către țesuturi, iar această abordare este mai sigură datorită obținerii unor produse din carne ce asigură cantități tolerabile pentru oameni. Pentru a contracara procesele oxidative, în ultima perioadă s-au studiat o serie de suplimente cu proprietăți antioxidante în hrana animalelor. Exemple în acest sens sunt: vitaminele (C, E), mineralele (Zn, Cu), compușii fenolici.

Animalele nu sunt capabile să sintetizeze vitamina E, prezența ei în țesuturi fiind total dependentă de dietă. Astfel, s-a demonstrat că suplimentarea dietei cu α-tocoferil acetat protejează acizii grași și colesterolul de oxidarea ouălor și a cărnii de pasăre proaspătă sau gătită. Există mai multe recenzii despre efectele protectoare ale tocoferolilor în inhibarea oxidării lipidice la păsări și alte animale. Suplimentarea cu diferite surse de tocoferoli scade apariția compușilor primari și secundari de oxidare, ceea ce influențează aroma și mirosul responsabile de râncezirea cărnii de păsăre și a ouălor.

Cuprul este cunoscut ca promotor al oxidării lipidice, însă acesta este folosit și ca supliment deoarece, în doză mare, are efect antimicrobian și de potențare a creșterii. În urma suplimentării cu cupru, s-a remarcat reducerea proporției acizilor grași saturați din grăsimea abdominală și scăderea conținutului de colesterol din ouă, plasmă și mușchi la pasăre. Relația dintre cupru și metabolismul lipidic poate fi observată în capacitatea deficiențelor de cupru de a cauza hipercolesterolemie la șobolani.

Zincul este un element ce face parte din sistemul enzimatic antioxidant drept cofactor pentru SOD (superoxid dismutaza). Suplimentarea cu zinc a dietei păsărilor la o doză de 20 g/kg reduce consumul de furaj și greutatea corporală. Suplimentarea cu 0.2-20 g zinc/kg furaj de pasăre pe o perioadă scurtă de timp (mai puțin de 3 săptămâni) a cauzat creșterea concentrației de zinc în ficat, rinichi, pancreas și splină. În plus, suplimentarea cu zinc poate duce la alte efecte benefice: îmbunătățește performanța animalului și atenuează oxidarea lipidică la animalele crescute în stres termic. S-a dovedit, de asemenea, că suplimentarea dietei cu zinc a crescut conținutul de seleniu din carne, fără efecte asupra stabilității oxidative.

Compușii fenolici se găsesc răspândiți în natură într-o mare diversitate. Suplimentarea dietei păsărilor cu frunze deshidratate și/sau alte părți ale plantelor precum oregano, rozmarin, cimbru s-a practicat pentru studierea performanțelor, stabilitatea oxidativă a cărnii și calitatea cărnii de pasăre. Mai mulți autori au arătat că suplimentarea cu ulei de oregano și rozmarin poate crește retenția și protecția α-tocoferolului din carne, explicându-se astfel efectul sinergic când sunt adăugate împreună α-tocoferol acetat și uleiuri esențiale. Activitatea polifenolilor depinde de consumul lor, de biodisponibilitate și retenția tisulară a organismului; activitatea lor poate varia mult, dar în general este scăzută. Potrivit unor autori, izoflavonoidele sunt cele mai bine absorbite din clasa polifenolilor, în timp ce antocianii și proantocianidinele sunt cele mai slab absorbite. Activitatea antioxidantă in vitro a polifenolilor nu este neapărat corelată cu capacitatea antioxidantă in vivo. Deși se cunosc puține despre rolul fiziologic al polifenolilor, cercetările sugerează că o concentrație scăzută în țesuturi pare să fie suficientă pentru exercitarea mai multor efecte biologice, precum și o pontențială activitate antioxidantă.

La păsări, suplimentarea dietetică cu acești polifenoli confirmă că acești compuși exercită efecte antioxidante asupra musculaturii scheletice post-mortem. Polifenolii din plante sunt antioxidanți multifuncționali întrucât acționează ca agenți reducători, antioxidanți donori de hidrogen și agenți de chelatare.

Așadar, abordările nutriționale în vederea obținerii de alimente valoroase din punct de vedere nutritiv și care să satisfacă cerințele consumatorilor încă reprezintă o practică eficientă folosită în cercetările din domeniul zootehnic.

Mihaela SĂRĂCILĂ

e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Studiu finanțat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin proiectul ADER 9.1.2./14.10.2019

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

- Se redeschide interesul pentru o veche cereală!!!!

- Revine în actualitate sorgul și capătă importanță din ce în ce mai mare, în special în anii secetoși și în zonele uscate.

- La nivel european s-a regândit politica vizavi de suprafața cultivată cu sorg datorită unor argumente care pledează pentru această cereală:

• Sorgul (Sp. vulgare) este o cereală rustică, cu potențial nutritiv valoros.
• Sorgul poate fi o alternativă la cereale fezabilă din punct de vedere economic (în ultimii ani a reprezentat 80-90% din costul porumbului).
• Sorgul este a 5-a cereală din lume adaptată la zonele cu climă caldă, secetoasă (FAO).
• Sorgul reprezintă o sursă de principii activi ce influențează pozitiv sănătatea:

- vitamine hidrosolubile (complex B);

• compuși fenolici.
• Rezultatele obținute la IBNA Balotești confirmă argumentele de mai sus:

- performanțele de creștere la purcei în faze critice de dezvoltare nu se diminuează semnificativ la un nivel de includere de 20%, dimpotrivă sporul mediu zilnic înregistrează o creștere cu 12% comparativ cu cel obținut la animalele hrănite cu porumb.

- parametrii biochimici plasmatici, ca markeri de referință pentru sănătate, se încadrează în limite normale: sorgul adăugat în hrană conduce la descreșterea concentrației colesterolului în sânge cu cca 17,53% datorită probabil compușilor fitochimici aflați la un nivel mai ridicat în boabele de sorg.

- nu determină o creștere semnificativă a frecvenței enteritelor sau asupra scorului de incidență diaree.

Important de știut !!!

- Sorgul conține tanini condensați care au ca efect reducerea palatabilității și implicit a consumului de hrană. Nivelul taninilor variază între 0,2-2%.

- Ca regulă, sorgul cu un nivel redus de tanini (0,05%) poate fi folosit ca singură cereală în nutrețul combinat la porci, cu excepția sugarilor.

- Actualmente sunt varietăți libere de factori antinutriționali.

- 40% din producția de sorg este folosită în consumul uman.

- Tendința este de creștere a producției, a suprafeței și a ponderii de utilizare în hrana animalelor.

- RECOMANDĂM VARIETĂȚI DE SORG ALB ÎN HRANA PURCEILOR.

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).

Ca urmare a remarcabilelor rezultate obţinute de către cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti în activitatea specifică domeniului – nutriţie animală, dar şi a îndelungatei experienţe a specialiştilor de aici în ceea ce priveşte ameliorarea animalelor de reproducţie – rasă pură – respectiva entitate ştiinţifică şi de cercetare a fost acreditată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie prin decizia nr. 774, din 17 decembrie 2019, în vederea evaluării genetice a animalelor de reproducţie.

Este încă o dovadă a recunoaşterii calităţii muncii de cercetare zootehnică pusă în slujba crescătorilor de animale, categorie care, asemenea unor semeni ai lor, din păcate puţini, ar trebui să „cupleze“ mai mult la ceea ce înseamnă progres, competitivitate, performanţă şi, evident, profitabilitate.

Aşadar… să profităm de ceea ce încă avem la dispoziţie, de cercetare şi cercetători ale căror rezultate sunt recunoscute la nivel mondial.

Ion BANU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În ultimii 50 de ani, antibioticele s-au folosit în hrana animalelor ca promotori de creştere, dar şi cu efect preventiv asupra unor boli. Utilizarea antibioticelor ca promotori de creştere a dus la creşterea rezistenţei patogenilor pentru om şi a avut drept consecinţă restricţionarea acestora încă din 1994. Din anul 2006, în Uniunea Europeană folosirea antibioticelor ca promotori de creştere a fost interzisă.

Alternativele antibioticelor ca promotori de creştere sunt foarte diversificate, în special amestecuri botanice, acizi organici, probiotice, prebiotice, simbiotice, extracte de plante, uleiuri esenţiale, enzime. Piaţa aditivilor furajeri este într-o continuă dezvoltare, substanţele cu gust intens provenite din plante fiind o alternativă reală pentru folosirea antibioticelor ca promotori de creştere. Fitocompușii din plante acţionează asupra sistemului digestiv, stimulând apetitul, modifică flora intestinală şi, de asemenea, îmbunătăţesc palatabilitatea furajului. În funcţie de cantitatea folosită, extractele de plante pot avea efect bacteriostatic sau bactericid.

Plantele medicinale și produsele pe bază de plante reprezintă o gamă largă de nutraceutice, termen definit ca fiind „orice componentă alimentară netoxică care are beneficii dovedite științific, inclusiv prevenirea sau tratamentul bolilor“. S-a demonstrat că multe clase de produse vegetale au activitate antimicrobiană, incluzând fenoli, chinone, flavone, tanini etc. Un avantaj al acestor produse vegetale este faptul că substanţele active vin în amestecuri complexe, nu doar compuşi unici cum sunt cele sintetice, din acest motiv creşterea rezistenţei microorganismelor este mai redusă.

În septembrie 2003, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Regulamentul nr. 1831/2003 privind aditivii utilizați în hrana animalelor. Scopul acestuia a fost de a stabili o procedură unitară de autorizare, introducere pe piaţă, utilizare, stabilire a normelor de supraveghere şi etichetare a aditivilor şi premixurilor utilizaţi în hrana animalelor. Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie asupra sănătăţii omului şi animalelor şi, totodată, funcţionarea eficientă a pieţei interne ar fi motivele pentru care aceste norme trebuie implementate. În conformitate cu regulamentul actual, există ghiduri detaliate dedicate plantelor/extractelor din plante/plante medicinale și componente ale acestora.

În prezent, plantele și extractele acestora sunt din ce în ce mai utilizate, în special în scopul îmbunătăţirii conversiei furajului şi creşterii calităţii cărnii. Conform indicatorilor tehnici şi economici, utilizarea fitoaditivilor va creşte în continuare, aceştia având, printre altele, efect ca promotori de creştere, fiind utilizaţi ca înlocuitori ai antibioticelor.

În ultimele trei decenii s-a înregistrat o creștere importantă a utilizării plantelor și a extractelor provenite din acestea, nu numai ca medicamente și suplimente alimentare, ci și în domeniul nutriției animalelor. Utilizarea aditivilor alimentari pe bază de plante, care includ uleiuri esențiale și amestecuri (exotice) de plante, este promovată pe scară largă de către producători, însă fundamentul științific care stă la baza utilizării acestora este adesea limitat. În consecință, lipsesc adesea cunoștințele adecvate privind controlul calității (conținutul substanțelor active), eficacitatea și siguranța acestora. O condiţie necesară, îndeplinită de produsele vegetale, trebuie să cuprindă date privind compoziţia chimică, biodisponibilitatea nutrienţilor și funcționalitatea moleculară a acestora. În cele din urmă, managementul asigurării calității (metode analitice) este considerat o condiție absolută.

Provocarea cu care se confruntă furnizorii de alimente este de a face faţă cererilor consumatorilor şi de a investi în dezvoltarea ştiinţifică pentru a satisface aceste cereri. În acest context, agricultura durabilă trebuie să fie ghidată de următoarele principii:

• Abordare „prietenoasă“ faţă de animale – este un aspect dovedit ştiinţific faptul că bunăstarea animalelor poate fi îmbunătăţită prin nutriţia acestora.
• Abordare „prietenoasă“ faţă de consumator – alimente 100% naturale, cu trasabilitate dovedită, fără risc de contaminare cu agenţi patogeni, fără organisme modificate genetic, fără efecte dăunătoare asupra omului.
• Abordare „prietenoasă“ faţă de mediul înconjurător – produse cu impact scăzut asupra mediului.

În general, plantele pot fi recoltate cu boli şi dăunători, acest lucru scăzând calitatea produselor. Problema apare în momentul în care acele boli sau dăunători pot produce substanţe toxice, acestea fiind dăunătoare pentru animale. Produsele de origine vegetală au nevoie de condiţii speciale de depozitare deoarece flora bacteriană prezentă în mod natural se poate dezvolta, pot apărea insecte sau chiar rozătoare. În vederea reducerii microflorei acestora se pot aplica tratamente de dezinfectare cu abur sau radiaţii ionizante. Scăzând numărul de germeni din produse, se poate reduce apariţia aflatoxinei sau ocratoxinei.

Teodor GAVRIŞ, Arabela UNTEA

În data de 26 aprilie 2018, BIOMIN România, a organizat sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sișești“, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a Facultății de Zootehnie din cadrul U.S.A.M.V. Iași, și a Societății Române de Zootehnie, în colaborare cu marile companii: Agricola Internațional Bacău, Avi-Top Iași, Avicola Focșani și TCE 3 Brazi, a V-a ediție a „Concursului Național de Nutriție Animală“, unde au fost 153 de înscriși.

Tema principală: nutriția și alimentația animală, la pasări și la suine

Concursul a fost axat pe probleme de nutriție și alimentație a animalelor de fermă, fiind organizat pentru studenții din centrele universitare de profil din țară și a fost creat pentru dezvoltarea cunoștințelor studenților și pentru aplicarea lor în cadrul unui concurs anual: „Scopul acestui concurs, la momentul 2013 când am lansat acest proiect, care aparține în totalitate Biomin România, ne-am pus și noi întrebarea de ce CNNA, și nu un simpozion de prezentare firmă și produse? Deoarece ne-am propus să punem umărul la promovarea viitoarei generații de specialiști ai agriculturii zootehnicizate din România. Iar, cel mai potrivit ni s-a părut să promovăm viitorii specialiști încă de pe băncile facultății, dând șansa studenților să-și verifice cunoștințele în condiții de concurs, participând la o manifestare științifică de acest gen, în fața profesorilor și a specialiștilor prezenți la acest concurs de nutriție animală în comisii sau ca invitați. Bibliografia de concurs s-a axat mai mult decât în alți ani, pe nutriția și alimentația animală, atât la pasări cât și la suine. Subiectele de concurs au fost în așa fel concepute, încât să atingă principalele puncte ale alimentației și nutriției, prin prisma cunoașterii produselor promovate de Biomin pe piața românească, din categoria de Premixuri (o linie nouă de produse numită Profi Line, adaptată la orice cerere din fermă), dar și de Aditivii Furajeri aflați la a 5-a generație (cum ar fi produsele Mycofix, Poultry Star, Biotronic sau Biozym ). Astfel, avem și noi ocazia de a promova produsele biomin în 90% din fermele din țară. Studiul statistic a relevat faptul că 20% din absolvenții facultăților de profil ajung să lucreze în producție, în ferme, fiind în cele din urmă factori de decizie sau conducători de unități zootehnice. Anul acesta s-au înscris mai mulți studenți, iar interesul acestora a fost mai mare comparativ cu anii anteriori. În alți ani a fost mai greu cu înscrierea. De exemplu, la Timișoara s-a făcut o preselecție a studenților pentru a avea acceptul participării la concurs. De asemenea am mers mai mult pe calitate decât pe cantitate“, ca să spunem așa. Ca sfat le recomand „Să învețe!“, deoarece o fac pentru dezvoltarea lor personală, având mai multe șanse la încadrarea în producție la finalul facultății. De asemenea au șansa de a lucra în țară, și nu în afară, în ferme foarte bune, cu condiții de lucru bune“, a precizat  dr. ing. Radu Marti, general manager BIOMIN România SRL.

Premii în valoare de 3.800 euro

Concursul Național de Nutriție Animală 2018, ediția a V-a, de la Iași, are participare internațională, participând pe lângă centrele universitare de profil din țară, Universitatea Agrară de Stat din Moldova din Chișinău, Republica Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Odessa, Ucraina și Universitatea de Stat din Cernăuți, Ucraina.

În cadrul concursului s-au acordat premii în valoare de 3.800 euro, după cum urmează:
Premiul 1 = Matei Andrei Cristian (USAMV Iași) = 30 puncte = 1.500 Euro
Premiul 2 = Rus Mihaela (USAMVB Timișoara) = 26 puncte = 1.000 Euro
Premiul 3 = Bacusca Fabian (USAMV Iași) = 26 puncte = 700 Euro

Mențiune 1 = Mirutoi Catalina (USAMV Iași) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 2 = Hazapariu Stefan Razvan (USAMV Iași) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 3 = Miloserdova Irina (UAS Chișinău) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 4 = Curmei Sonia Ana Maria (USAMVB Timișoara) = 24 puncte = 100 Euro
Mențiune 5 = Ionica Claudiu Nicușor (USAMV Cluj Napoca) = 24 puncte = 100 Euro

Mențiune Specială 1 = Patrascan Simona (USAMV București) = 200 Lei
Mențiune Specială 2 = Valu Catalin (Valahia Târgoviște) = 200 Lei
Mențiune Specială 3 = Pinteak Dragos (UAS Odessa) = 200 Lei
Mențiune Specială 4 = Dzhuravets Yulia (UAS Cernăuți) = 200 Lei
Mențiune Specială 5 = Simionescu Radu (ULBS Sibiu) = 200 Lei

Beatrice Alexandra MODIGA

Este bine-cunoscut faptul că performanţele productive ale animalelor de fermă, cum ar fi sporul în greutate, cantitatea de lapte sau de lână, sunt dependente de structura raţiilor, de conţinutul acestora în elemente nutritive şi de potenţialul genetic al animalelor. Dacă ne referim în mod expres la animalele rumegătoare, cele care pot valorifica cu destul de mare eficienţă nutreţurile cu un conţinut apreciabil de celuloză (grosiere, fibroase), va trebui să ţinem cont neapărat de raportul sau proporţia dintre nutrețurile de volum şi concentrate. Sunt situaţii, pentru multe categorii de rumegătoare, când, din diferite motive, concentratele sunt asigurate în raţii, în proporţii destul de reduse sau chiar lipsesc. Se întâmplă în general când animalele se află în diferite etape fiziologice și acestora li se pot administra raţii numite de întreţinere, cum de altfel se practică la ovine, când marea majoritate a fermierilor nu asigură niciun fel de nutreţuri concentrate, cum ar fi toamna în prima parte a gestaţiei, dar şi pe timpul verii, când păşunile nu pot asigura cea mai mare parte din nutrienţii necesari. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi la vaci, în situaţia în care acestea beneficiază de nutreţuri de volum (fânuri, suculente, masă verde) de bună calitate, fără concentrate, însă în acest caz nici producţia de lapte nu poate depăşi 15 litri la animalele din populaţii neameliorate şi 20 litri la animale cu un potenţial genetic mai valoros.

De preferat şi fiziologic normal pentru rumegătoarele de fermă ar fi asigurarea unui anumit adaos de nutreţuri concentrate energetice sau proteice, cereale, respectiv şroturi sau seminţe de leguminoase măcinate, într-o măsură impusă de anumite criterii stabilite în mod ştiințific. Problematica raportului dintre cantitatea de nutreţuri de volum şi concentrate a fost şi rămâne o chestiune foarte discutată în mediul nutriţioniştilor, însă în primul rând în cel al fermierilor care, de cele mai multe ori, fac această chestiune la voia întâmplării, ivindu-se frecvent situații cu mari neajunsuri în plan economic şi nu numai.

Se pune astfel întrebarea, destul de justificată, privitoare la raportul ideal sau optim dintre cele două clase de nutreţuri față de categoriile fiziologice sau de producţie şi speciile de animale care se supun acestor reguli.

La prima vedere, răspunsul pentru o astfel de întrebare este destul de complicat, însă, pentru a ne încadra într-un spaţiu cât se poate de restrâns, ne vom rezuma la câteva precizări. Marea majoritate a fermierilor cu mai puţină experienţă sunt tentaţi să creadă că o participare considerabilă a concentratelor în raţii cu siguranţă va aduce automat și mari avantaje fără să ia în calcul reversul, care înseamnă ori încărcarea costului raţiei, ori afectarea sănătăţii animalelor (acidoze). S-a încercat, mai ales la animalele la îngrăşat (tăurași, berbecuţi), creşterea cantităţii de concentrate din raţii până la aproximativ 80% sau chiar mai mult, obţinându-se performanţe superioare, numai că aceste tipuri de raţii s-au dovedit foarte scumpe, implicând un cost de producție exagerat.

În situaţii inverse, când se încearcă atingerea unor performanţe de vârf, fără adăugarea unor surse proteice cu un conţinut bogat în aminoacizi esenţiali sau cu ingrediente cu aport energetic insuficient, deci un aport scăzut de nutreţuri concentrate, se înregistrează performanţe nesatisfăcătoare, în multe cazuri deprecierea stării de sănătate a animalelor şi, în final, descurajarea fermierului. Soluţia trebuie să vină în acest caz din partea nutriţioniştilor, a inginerilor zootehnişti sau a medicilor veterinari. INCDBNA – IBNA Baloteşti, prin specialiştii săi, poate oferi consultanţă nutriţională în această direcţie fermierilor care solicită sprijin şi, totodată, poate pune la dispoziţia acestora cantităţile necesare de nutreţuri con­centrate realizate la cerere, luând în calcul stocul şi calitatea nutreţurilor de volum deţinute de fermierul respectiv. Se va înţelege că numai o alcătuire judicioasă a raţiilor, specifică fiecărei categorii şi stări fiziologice a animalelor, va putea asigura în cea mai mare măsură starea de sănătate a animalelor şi aşteptările fermierilor în raport cu potențialul animalelor.

Dr. ing. Ilie Voicu – INCDBNA - IBNA Baloteşti

Institutul de Bioresurse Alimentare din România, provenit din fostul Institut de Chimie Alimentară, a reușit imposibilul. Nu numai că și-a continuat activitatea în condiții de subfinanțare, dar a reușit prin proiectele naționale și internaționale contractate să devină o voce în cercetarea europeană. Discuția purtată cu Nastasia Belc, directorul general al IBA București, a avut orientări diverse, de la analiza sectorului agroalimentar și a potențialului pe care îl are România în acest sector, finanțare și perspective până la proiectele aflate momentan doar în stadiu de schiță. Primul centru de nutriție din România și din sud-estul Europei este pe lista de priorități a institutului.

„Ne-am propus să realizăm acest centru de nutriție, iar proiectul, schița lui au fost deja întocmite. Am încercat să obținem finanțare pentru implementarea efectivă prin accesarea fondurilor structurale, dar, din nefericire, s-a tras linie cu puțin deasupra proiectului nostru. Existența unui astfel de centru în România și în sud-estul Europei – momentan nu există un astfel de centru – este necesară pentru că prin el vom crea condițiile necesare pentru a demonstra, spre exemplu, impactul unei anumite grupe de alimente asupra stării de sănătatea a diverșilor consumatori. Putem vorbi apoi despre alimentele personalizate. Scopul centrului va fi acela de a stabili ce alimente ne fac bine. Astfel vom avea o viață mai lungă și independentă, pentru că acum populația depinde foarte mult, spre exemplu, de medicamente“, susține dna Belc.

Despre hrana pe care o consumăm, beneficiile și problemele pe care le poate cauza se vorbește permanent în media. Însă abordarea, de puține ori cu fundament științific demonstrat, plasează subiectul mai degrabă în sfera de frumusețe, menținerea unei siluete perfecte, fără a se face o corelație documentată cu privire la felul în care hrana generează îmbolnăvirea sau, dimpotrivă, vindecarea. Această etichetă face ca subiectul să pară cel puțin superficial. Însă deocamdată aceasta este nivelul sau cel puțin asta ne este prezentat. Dacă proiectul Institutului de Bioresurse București se va concretiza, studiul nutriției își va lărgi perspectivele.

„Influența nutriției asupra organismului nu se poate face decât printr-un centru de nutriție care să aibă toate componentele necesare capabile să demonstreze acest lucru. În proiectul schițat de noi, centrul de nutriție este prevăzut cu o serie de laboratoare – nutrigenomic, microscopie, explorări funcționale etc. Este un proiect unic la nivelul țării și chiar și în regiunea de sud-est a Europei.“

Directorul IBA București spune că alimentele din zona Mării Negre și din Balcani sunt de bună calitate, dar că vor putea fi corespunzător promovate doar dacă această teorie va fi confirmată și științific. Mai este însă de așteptat pentru că proiectul are nevoie de finanțare și de spațiu pentru a fi concretizat.

„Putem realiza acest centru și singuri. Dar într-un timp îndelungat. Sperăm să găsim un spațiu nu foarte mare astfel încât să putem dezvolta acest proiect mai rapid. Dacă ar exista spațiul și o clădire, investiția ar fi de aproximativ 45 milioane de lei. În cazul în care trebuie cumpărat și terenul, atunci prețul ar ajunge la 60 milioane de lei. Dacă avem terenul și clădirea în maximum trei ani, centrul de nutriție și-ar putea deschide porțile. Fără teren și clădire, vorbim de opt sau zece ani.“

Laura ZMARANDA

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești organizează pe data de 15 octombrie al 13 lea Simpozion Internațional de Biologie și Nutriție Animală, ocazie cu care se împlinesc 45 de ani de cercetări de nutriție animală în slujba zootehniei românești. În sesiunea festivă a evenimentului vor lua cuvântul prof. Dr. Horia Grosu, Director general INCDBNA, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării Științifice, ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Academiei Române și ASAS.

Tot cu această ocazie IBNA Balotești vă invită să participați la workshop-ul internațional cu tema „Sisteme de producere a laptelui în estul Europei“ ce va avea loc pe data de 15 octombrie la sediul IBNA Balotești. Workshop-ul va aborda noutățile și provocările din domeniul creșterii animalelor producătoare de lapte (oi, capre, taurine) în cadrul unei abordări multidisciplinare, pentru a defini strategiile de îmbunătățire a profitabilității sistemelor de producere a laptelui. De asemenea, vor fi prezentate rezultatele proiectului FP7 SOLID și ale altor proiecte, în special cele specifice estului Europei.