În cadrul târgului IndAgra de anul acesta am discutat cu Oleg Tîrsană, reprezentant al Pepinierei Voinești din Republica Moldova, despre rentabilitatea înființării plantațiilor de nuci și despre soiurile pe care pepiniera le pune la dispoziția fermierilor români prin intermediul companiei 4Agro. În rândurile următoare prezentăm caracteristicile primelor două soiuri din portofoliul Pepinierei Voinești.

Chandler

soi de nuca chandler

Soiul Chandler provine dintr-o încrucișare realizată la Universitatea Davis din California, în 1963, între soiul Pedro și hibridul UC 56-224. A fost introdus în cultură în anul 1979, devenind între timp cel mai popular soi de nuc plantat în Statele Unite. În condițiile țării noastre, pomul are vigoare redusă de creștere și necesită tăieri de suprimare a formațiunilor de rod pentru a evita supraîncărcarea cu recoltă și problemele care rezultă. La acest soi sunt deosebit de importante tăierile de formare și de fructificare pentru menținerea potențialului de productvitiate, a dinamicii creșterii și calibrului fructelor. Datorită dezmuguritului tardiv, Chandler are o mai bună rezistență la înghețurile tardive de primăvară, este puțin mai rezistent la antracnoză decât soiurile autohtone, dar este mai sensibil la bacterioză decât Lara, Fernor sau Ferjean. Chandler are fructificare de tip lateral: circa 90% din mugurii laterali formează recoltă. Acest soi este considerat drept unul dintre cele mai productive din selecția americană și constituie în prezent o referință la plantarea livezilor de nuc în SUA și alte țări cu climă caldă. Chandler produce nuci cu coajă subțire și miez foarte calitativ. Miezul reprezintă circa 50% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor și, conform unor surse, are capacitate de conservare mai bună decât alte soiuri americane (dintre soiurile moldovenești, Pescianski are aceeași proprietate).

Serr

soi de nuca serr

Acesta este un soi american creat în cadrul unui complex program de selecție condus de către amelioratorii Serr și Forde și a fost obținut prin încrucișarea în anul 1958 a soiului Payne cu un nuc de origine afgană, PI 159568. Soiul a fost omologat în 1968, deci predatează Chandler cu 11 ani. În Republica Moldova, Serr a fost introdus întâmplător în anul 2007, odată cu importul și plantarea unui lot de pomi de soiul Fernor proveniți de la o pepinieră din Franța. În același timp, în paralel, în 2014 Pepiniera Voinești a importat ramuri altoi de Serr de la un nucicultor italian bine cunoscut. După mai mulți ani de cercetări, suntem bucuroși să vă putem prezenta rezultatele cercetărilor noastre, fiind și primii specialiști ai nucului nu doar din Republica Moldova, dar și din România și Ucraina care au reușit pentru prima dată să observe și să vină cu informații despre soiul Serr și comportamentul său în condițiile regiunii. În ianuarie 2022, Pepiniera Voinești a depus o cerere de omologare a soiului în Moldova și va deveni menținătorul acestui soi. În septembrie 2021 s-au împlinit 5 ani de studii și observații pe care colaboratorii noștri le-au întreprins pentru a acumula cât mai multe informații despre Serr în perspectiva introducerii sale în cultură. Plantația în care am urmărit soiul se află în zona de centru a Republicii Moldova, terenul aflându-se într-o depresiune unde riscul înghețurilor târzii de primăvară, dar și incidența gerurilor mari din timpul iernii sunt semnificative. Cu toate acestea, pomii s-au dezvoltat constant și nici înghețurile de revenire, nici gerurile nu i-au afectat niciodată, de unde si concluzia că Serr se adaptează foarte bine la clima țării noastre și, prin deducere, am putea afirma același lucru și despre România. Harold I. Forde, unul dintre cei doi autori ai soiului, spunea despre Serr că acesta „prosperă în adversitate“, adică are acea abilitate suprinzătoare de a crește și fructifica bine chiar și în condiții dificile. Aflăm că Forde se referea în special la situații de replantare a nucului după nuc, la zonele foarte aride și fiebinți unde Serr se adaptează ușor, fructele sale nefiind sensibile la arsura solară, care în verile fierbinți afectează sever alte soiuri.

Dezmuguritul la Serr este relativ timpuriu, la circa 5-7 zile după Pescianski. Soiul nu necesită polenizatori, ceea ce simplifică sarcina înființării proiectelor de livezi, dar și asigură loturi omogene cu 100% puritate varietală în producția de nuci. Pomii au vigoare de creștere foarte bună, care îi face mult mai ușor de adaptat în zone aride, în special în absența irigării. Rezistența sa la bacterioză și alte maladii a fost confirmată prin observațiile noastre în tot acest interval de timp. Cu toate acestea, în anii ploioși soiul poate fi atacat de bacterioză, de aceea recomandăm 3 tratamente de bază cu fungicide cuprice alternante, de la dezmugurit până după legarea fructelor. Am putut constata și o rezistență foarte bună la viermele mărului, dar acest aspect va trebui reconfirmat în condiții de plantații mai mari în timp. Fructificarea la Serr este laterală în proporție de circa 55-60%. Pomii tineri nu par să se încarce cu recoltă la fel de timpuriu ca Chandler, ceea ce, în opinia noastră, reprezintă un avantaj, pomul conservându-și energia pentru a dezvolta elementele primare de schelet. Recoltarea fructelor este timpurie, fiind primul dintre toate soiurile americane pe care le avem în colecție care ajunge la maturitate, ce survine la cca 6-10 zile după Pescianski.

Calitatea producției la Serr este remarcabilă, după cum vedeți și din fotografiile din această publicație care ne aparțin cu drept de autor. Sudura valvelor este foarte bună, coaja este subțire, dar rezistentă. Nuca are o alură foarte atractivă și specifică unui soi de cultură și cântărește în medie 14 g. Miezul reprezintă 58% din greutatea nucii, este de calitate excepțională și, chiar dacă autorii vorbesc despre 70-80% light, testele pe care le-am făcut noi atestă mai curând 90% extra light.

Laura ZMARANDA

Tăierea nucului necesită o autorizaţie de la autorităţi, în lipsa acesteia cetățenii riscând să fie sancţionaţi cu o amendă de până la 10.000 de lei.

Legea pomiculturii nr. 348/2003 reglementează cultura nucului din categoria pomi răzleţi (adică situaţi la distanţă unii de alţii).

Respectiva Legea a pomiculturii menționează la Art. 9:

„(2) Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi răzleți în grădini și curți, precum și în terenurile din extravilan se face respectându-se distanțele față de limita proprietății vecinilor, astfel:

a) la 2 m de răzor sau gard, pomi cu talie mică;

b. la cel puțin 3 m de răzor sau gard, pomi cu talie mare.“

Potrivit acestui act normativ, tăierea nucilor răzleţi, indiferent de proprietar, se face în baza unei autorizaţii. Cererea trebuie depusă cu cel puţin o lună înainte de tăierea efectivă, iar aprobarea solicitării se face de către specialiştii direcţiilor teritoriale pentru agricultură, în urma unei verificări prealabile.

Aprobarea cererii de tăiere a nucilor se face în funcţie de trei criterii prevăzute de Lege:

– pomii sunt îmbătrâniţi şi au ramuri uscate în proporţie de 60% din coroană;

– pomii sunt amplasaţi într-un perimetru unde urmează să se construiască obiective de interes naţional sau local;

– pomii sunt amplasaţi pe aliniamentele drumurilor naţionale şi se pune în pericol siguranţa circulaţiei rutiere.

Prin respectivul act normativ se stabileşte că tăierea nucilor în lipsa autorizaţiei poate fi sancţionată de autorităţi cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Responsabile cu aplicarea sancţiunilor și constatarea contravențiilor sunt organele de control abilitate ale Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei şi Ministerului Internelor.

În baza legii, autorităţile sunt obligate să inventarieze nucii răzleţi şi cei din plantaţii, cu consemnarea proprietarilor şi a parcelelor cadastrale în care se găsesc. Regula autorizării tăierii în prealabil este valabilă, în egală măsură, şi pentru castanii comestibili.


Știați că…

Nucul nu este un copac protejat prin lege, de ieri de azi. Valoarea lui a fost o preocupare pentru stat încă din anii '50. Decretul nr. 134/1954 privind protecția nucului și valorificarea lemnului de nuc (text publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 29 aprilie 1954, în vigoare de la 29 aprilie 1954).

Art. 1 – Tăierea nucilor (Juglans-Regia), precum și vinderea și transportul materialului brut de orice fel, provenit din lemn de nuc, se face numai în condițiile prezentului decret.

Art. 2 – Exploatarea și valorificarea arborilor de nuc, indiferent cui aparțin, sunt permise în următoarele cazuri: a) nuci complet uscați; b) nuci aflați pe suprafețe ce urmează a se acoperi cu construcții autorizate a căror tăiere nu se poate evita; c) dezrădăcinați din cauze naturale; d) nuci care au 2/3 din coroana uscată și timp de 5 ani consecutiv nu au produs; e) nuci aflați în pădurile care se exploatează pe bază de tăieri sau operațiuni care decurg din aplicarea amenajamentelor.


Anca LĂPUȘNEANU

Considerat unul dintre cei mai vechi pomi fructiferi, nucul ne oferă printre cele mai sănătoase fructe. Nucile sunt pline de fibre, nutrienți și grăsimi sănătoase pentru inimă. Sunt lipsite de zahăr și conțin o minimă cantitate de carbohidrați. Cu toate acestea, nucile pot și ar trebui să fie parte a dietei zilnice. Însă știați că…

– nucul mai este numit și „sărbătoarea creierului“, dar și „hrană pentru minte“?

– nucul este considerat un copac sfânt în Caucaz?

– locuitorii Asiei Centrale consideră că nucul nu înflorește niciodată? În acest sens, ei au și o zicală: „Să moară cel care va vedea floarea nucului“.

– cel mai bătrân nuc din lume se află în China? La baza acestuia apare specificat faptul că a fost plantat în timpul dinastiei Shang, are 25.4 m înălțime și 15.7 m grosime.

– cele mai mari păduri de nuc se află în Kârgâzstan?

– nucile erau apreciate pe vremea romanilor, iar la nunți și sărbători erau aruncate în calea mulțimii, ca simbol al belșugului și al bunăstării?

– un nuc poate oferi pe an până la 300 kg de nuci?

– doar 400 g de nuci pot satisface necesitatea zilnică de hrană? Cu toate acestea, este recomandată limitarea consumului la 4-5 miezuri pe zi.

– nucile scad glicemia, de aceea pacienții cu diabet le pot consuma, pentru că au și un efect de scădere a glicemiei;

– miezurile de nucă sunt digerate cel mai ușor sub formă de pulbere?

– 100 g de nuci sunt echivalente cu 300 g de pâine de grâu ori 700 g de cartof?

– din coaja arsă de nuci se fabrică cărbune activat de calitate superioară?

– nucile au proprietăți calmante și sedative datorită conținutului de magneziu?

– datorită conținutului său de iod, nucile sunt recomandate pentru tratamentul bolilor glandei tiroide?

– proteinele din nucă sunt echivalente celor din lapte și carne, însă se asimilează cu mult mai ușor datorită lizinei?

– ceaiul preparat din frunze de nuc reduce glicemia, ajută la tonifierea organismului, scade tensiunea arterială și are efect detoxificant?

– ceaiul din coajă de nucă este benefic pentru a scăpa de simptomele răcelii, pentru menținerea frumuseții tenului și a părului, precum și pentru circulația sângelui?

– nucile redau frumusețea pielii, fiind de ajutor pacienților care prezintă diferite eczeme sau micoze?

– efectele benefice ale nucilor vor fi atinse doar la mestecarea îndelungată a miezului? Doar din miezul mărunțit organismul poate primi toate substanțele nutritive.

– există un soi de nuc cu miezul roșu? Se numește Rubin și a fost omologat și în România.

Larissa DINU

Una dintre rețetele vechi, întâlnite des la mănăstirile grecești și cretane, este cea a pâinicilor cu ierburi aromatice – rozmarin, busuioc – și nuci sau muguri de pin. Firește, în funcție de preferințele fiecăruia, în loc de rozmarin și busuioc se pot adăuga orice alte astfel de plante. O variantă ar fi crearea unui amestec de ierburi aromatice diferite pentru obținerea unui gust mult mai interesant.

Ingrediente:

  • 1 kilogram de făină* (putem combina făină albă cu făină integrală de grâu, de secară etc.);
  • 3 lingurițe de rozmarin uscat;
  • 3 lingurițe de busuioc uscat;
  • 5 lingurițe de miere încălzită;
  • 1 ceașcă de nuci măcinate sau de semințe de pin;
  • 90 grame de drojdie de bere;
  • o jumătate de ceașcă de untdelemn;
  • 250 ml de apă caldă;
  • sare (după gustul fiecăruia).

Mod de preparare

Făina se pune într-un lighean, apoi se adaugă sarea, rozmarinul, busuiocul, nucile sau semințele de pin, untdelemnul și mierea. În mijloc se face o adâncitură în care se va pune drojdia ce a fost dizolvată în apă caldă înainte. Se frământă câteva minute, se presară cu făină și se lasă puțin la odihnit aluatul acoperit cu un ștergar curat de bucătărie. După jumătate de oră, se ia din nou la frământat și se formează pâinișoare de un centimetru grosime. Acestea se așază într-o tavă unsă cu untdelemn sau cu hârtie de copt și se mai lasă puțin la crescut, la căldură.

După ce au mai crescut, se înțeapă cu furculița sau cu o scobitoare și apoi se ung cu puțin untdelemn. Pâinicile se introduc în cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius și se lasă la copt pentru 20-30 de minute. Se scot, se ung cu puțină apă rece și se acoperă cu un ștergar curat de bucătărie.

Se pot consuma calde sau se pot lăsa pentru a doua zi. O variantă interesantă este adăugarea unui vin roșu demisec. Peste pâinea abia scoasă din cuptor se presară zahăr deasupra. Mixul de arome va fi absolut încântător: vin, nuci, ierburi aromatice, dulceața mierii și a zahărului: un deliciu!

După cum vedeți, aceste pâinici se fac foarte ușor și sunt deosebit de gustoase. Dacă v-am convins să vă încercați măiestria în bucătărie, vă dorim spor la treabă și poftă bună!


*Se poate adăuga inclusiv făină de năut; aceasta va merge perfect cu făina de grâu și va da o textură mai omogenă pâinicilor. În plus, făina de năut este și bogată în proteine și va fi mult mai sățioasă.


Simona-Nicole David

Juglans regia sau nucul, aşa cum este cunoscut în popor, are cerinţe diferenţiate faţă de factorii de mediu în funcţie de caracteristicile soiurilor şi a sistemelor de cultură. Despre acest lucru ne spune şi Bogdan Arbănaşi, un tânăr de 33 de ani din satul Traian, judeţul Mehedinţi, care a înfiinţat o livadă de nuci în anul 2014, pe o suprafaţă de 1.3 ha.

Investiţie de peste 5.000 de euro

Totul a început în urmă cu cinci ani, când cu ceva bani strânşi şi cu un teren primit moştenire Bogdan a vrut să se apuce de agricultură. „Am primit moştenire de la bunica mea circa 1 ha de pământ şi tot m-am întrebat cu ce să-l plantez, fără să mă mut la sat, eu fiind din Vânju Mare.

Nu am stat prea mult pe gânduri şi astfel m-am hotărât să înfiinţez o livadă, dar eram indecis. Eu și tatăl meu ne-am gândit ca produsul să nu fie perisabil şi să avem un preţ bun de comercializare. Astfel, am ajuns la nuc! Uşor, uşor ne-am apucat să ne documentăm, iar în prima fază am fost în vizită la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Vâlcea. Acolo am găsit o masă cu multe caserole, iar în fiecare caserolă era câte un soi de nucă. Am ales mai multe nuci din soiurile respective şi am plecat acasă, unde m-am pus cu părinţii mei la spart de nuci, analizat şi gustat. Astfel, am ales soiul Jupâneşti şi doi polenizatori, respectiv Valmit şi Valcor. Am înfiinţat această plantaţie în luna noiembrie a anului 2014, pe o suprafaţă de 1.3 ha. Investiţia este destul de mare, dar până la 5.000 de euro am ţinut socoteala, după am zis că, dacă mai ţin evidenţa cheltuielilor, încep să regret“, ne spune tânărul mehedinţean.

plantare nuc

„În prima fază am apelat la un specialist pentru a lua probe de sol să văd dacă nucul va merge pe acel tip de teren. Domnul care a venit mi-a zis după cinci secunde de când ne-am dat jos din maşină că nucul merge pe solul meu. Eu am rămas suprins şi l-am întrebat cum și-a dat seama. Iar el a răspuns: «Uite acolo un nuc mare, uite acolo alţi doi nuci». A luat probe de sol şi am plecat, iar după câteva zile am primit rezultatul de sol, fiind unul pozitiv“, îşi aminteşte Bogdan.

Pentru condiţiile din România sunt recomandate în cultură soiurile cu fructificare terminală deoarece sunt mai rezistente la temperaturile scăzute de iarnă decât cele cu fructificare laterală. În plus, majoritatea soiurilor cu fructificare laterală sunt cu mult mai sensibile la atacul de bacterioza nucului în condiţiile din ţara noastră. Alte aspecte de care trebuie să se ţină cont sunt schema de plantare, irigarea şi tratamentele fitosanitare. Chiar dacă plantaţia nu prea a fost productivă în anul 5, peste doi ani aceasta va intra pe rod şi va ajunge la o producţie maximă, mai adaugă Bogdan. „Schema de plantare a fost aleasă de mine, după multă documentare, fiind de 9 x 8. De altfel, trebuie şi irigare, de exemplu eu am ales metoda de udat mai ieftină şi cu mai multă muncă. Tratamentele fitosanitare se fac de cca 5-6 ori pe an, iar cea mai mare problemă este antracnoza. Anul acesta producţia a început să fie puţină, dar nu aveam mai multe aşteptări deoarece plantaţia este în anul 5. Cred că amortizarea investiţiei va avea loc la 7 ani după intrarea plantaţiei pe rod, atunci când voi avea şi producţie maximă. Pentru început producţia o să fie mică şi pot să o vând la prieteni şi cunoştinţe, iar când o să fie mai mare o voi da la brutării pentru cozonaci“, încheie Bogdan Arbănaşi.

Sortimentele de soiuri folosite

soiuri de nuci

Jupâneşti. Soi românesc, de vigoare mijlocie spre mare şi coroană cilindro-conică. Tipul de fructificare este terminal. Înflorirea este semitardivă. Intră pe rod încă din anul 4 şi produce mult şi constant. Fructul este de mărime medie, eliptic alungit, cu un vârf destul de ascuţit. Endocarpul se sparge uşor şi lasă miezul să iese în jumătăţi sau întreg. Maturarea fructelor se produce în decadele II şi III ale lunii septembrie. Soiul prezintă o rezistenţă bună la ger şi se comportă satisfăcător la atacul de bacterioză şi antracnoză. Se recomandă pentru cultură în toate zonele, cu aport de apă prin irigare, deoarece este foarte productiv şi cu fructe de calitate bună. Este un soi de perspectivă.

Valmit. Soi de origine românească, de vigoare mare şi coroană globuloasă. Tipul de fructificare este terminal. Înflorirea este semitardivă şi este un soi precoce (anii 4-5). Fructul este de mărime medie, aspectuos, iar endocarpul este subţire, neted şi se sparge uşor. Maturarea fructele are loc în decada a II-a a lunii septembrie. Soiul poate fi extins în toate zonele de cultură în condiţii de irigare deoarece este productiv, rezistent la ger şi boli.

Valcor. Soi de origine românească, de vigoare mare. Tipul de fructificare este terminal. Înflorirea este semitardivă, intră pe rod timpuriu (anii 4-5) şi produce constant. Fructul este de mărime medie, cu endocarp subţire şi se sparge uşor. Maturarea fructelor se produce în decada a II-a a lunii septembrie. Soiul este foarte productiv, rezistent la ger şi destul de rezistent la bacterioză şi antracnoză, fiind foarte bun pentru toate zonele de cultură în condiţii de irigare.


Un aspect de care trebuie să se ţină cont la acest tip de plantaţie este solul deoarece nucul solicită unele caracteristici definitorii pentru o cultură rentabilă; reacţia solului optimă este de 6.0 -7.5, iar peste aceste limite apar probleme de toxicitate.

Beatrice Alexandra MODIGA

Miercuri, 21 februarie a.c. la Hotel Indiana, din Iași, Nucifere Regia și-a prezentat proiectul intitulat Cultivăm livezi de bunăstare! Astfel, Nucifere Regia vine în sprijinul celor care intenționează să pună bazele unui astfel de proiect, prin consultanță de specialitate și material săditor de nuc altoit din soiuri autohtone. În cadrul evenimentului au fost prezentate importanța nucului românesc și beneficiile aduse de acesta business.

Înființarea unei livezi de nuc este o afacere atractivă, având în vedere profitul mare estimat, dar și longevitatea culturii. Investițiile în livezile de nuc sunt considerate sigure, în condițiile în care cererea mondială se situează mult peste valoarea ofertei. Printre proprietățile extraordinare ale nucului se numără și faptul că este printre puținii pomi fructiferi utilizați în întregime, la scară largă, de la frunze și până la rădăcină, în numeroase domenii.

Nucifere Regia din Târgul Mureș este o societate care se axează pe înmulțirea materialului săditor de nuc românesc: „De la început noi ne-am gândit la nuca românească și am încercat diferite metode pentru a obține materialul de înmulțire a soiului românesc. Pot spune că a fost destul de greu și avem la bază doar trei stațiuni, respectiv: ICDP Pitești-Mărăcineni, SCDP Târgu Jiu și SCDP Geoagiu.     

“Ne dorim să avem o colaborare cât mai apropiată cu cei care își înființează livezi de nuc din materialul nostru săditor, iar pentru aceasta ne-am creat un pachet întreg de colaborare, pornind de la faza incipientă, pentru a ne asigura că terenul este pretabil plantației de nuc. Mai mult decât atât, oferim și consultanță pentru întreținerea livezii până la intrarea pe rod, pentru ca mai apoi să putem colabora și pentru desfacere, deoarece este una dintre cele mai importante pârghii. Astăzi ne-am deplasat la Iași pentru a putea include și acest oraș minunat în proiectul nostru de dezvoltare pomicolă, cel puțin pe zona Moldovei. Dorim să informatizăm cât mai multă lume pe acest segment și m-ai ales să-i punem la curent despre soiul românesc, care nu este foarte cunoscut. Îmi doresc să putem crește împreună o livadă sănătoasă și profitabilă deoarece este o investiție pe termen lung. În acest sens am creat Caravana nucului cu care umblăm, în fiecare oraș al tării și încercăm să informăm persoanele care doresc să impută acest business în portofoliul lor. Pot adăuga faptul că am avut extindere mai mult pe partea Transilvaniei, dar am ajuns și în partea sudică a țării și avem speranța că vom avea o reușită și în Moldova, deoarece am dori să înființăm cât mai multe suprafețe de teren și a acoperi o zonă destul de mare, cu aceste soiuri românești. Mai adaug faptul că plantațiile de nuc reprezintă o zonă foarte sigură din toate punctele de vedere și considerăm că este cel mai bun fond de investiții pe care un om poate să-l facă, fără foarte multe eforturi fizice de lucru și cu profitabilitate bună și sigură. Știm bine că nucul este regele copacilor, el trăiește în orice condiții“, a precizat Toth Jozsef -  Nucifere Regia.

Numeroase institute de cercetare din România au fost de-a lungul timpului extrem de apreciate și nu de puține ori au dezvoltat soiuri extrem de apreciate la nivel mondial, România înscriindu-se în elita cercetării și dezvoltării pomicole.

Nucifere Regia a efectuat o atentă selecție a celor mai eficiente soiuri de puieți, respectiv: Jupânești, Șușița, Geoagiu 65, Sibișel 252, Ciprian, Gemisara, Claudia și Sibișel 22.

Beatrice Alexandra MODIGA

Sibișel 44, soi selecționat de SCDP Geoagiu, este un pom de vigoare mijlocie, cu coroană piramidală largă, ramuri de schelet lungi și destul de groase garnisite cu formațiuni de rod mixte. Nucul are o comportare foarte bună la boli. Fructul este de mărime mare (14,5 grame), cu formă ovoidală cu vârful ascuțit și bază rotunjită. Miezul reprezintă 48% din greutatea fructului și conține 65,40% substanțe grase și 18,40% substanțe proteice.

soiuri nuci tabel 1

Ciprian, soi obținut la SCDP Geoagiu, este un nuc de vigoare mijlocie cu coroană piramidală deschisă, ramuri de schelet lungi și groase și formațiuni de rod mixte, cu rezistență foarte bună la bolile specifice nucului. Fructul are formă ovoidală de mărime mijlocie 12,5-13,5 grame, iar miezul reprezintă 49-50% din greutatea fructului și conține 66,70% substanțe grase și 17,50% substanțe proteice.

soiuri nuci tabel 2

Sfaturi utile

Iată câteva recomandări pe care vi le oferim, de care trebuie să țineți cont înainte de achiziționarea de material săditor. Înălțimea puietului achiziționat nu este relevantă pentru dezvoltarea ulterioară a nucului. Majoritatea comercianților de puieți stabilesc prețul materialului săditor în funcție de înălțime. Această metodă este doar o găselniță de marketing dacă luăm în considerare faptul că, în anul plantării care urmează, puietul trebuie tăiat la aproximativ 60-70 cm. Astfel, raportul înălțime/preț devine irelevant.

E necesar să identificați punctul de altoire a pomului deoarece există anumite practici comerciale care vă pot induce în eroare. Punctul de altoire este foarte vizibil și ușor de depistat – aflat la distanță de o palmă de la baza rădăcinii, loc unde se distinge nodul destul de mare și locul de îmbinare dintre port­altoi și altoi. Dacă aceste puncte nu sunt observate, atunci puietul respectiv nu este altoit.

Reguli de plantare

În momentul plantării, punctul de altoire trebuie să fie la o palmă deasupra pământului tasat, iar partea mai bombată să fie poziționată spre nord. Pe timpul vegetației trebuie să se asigure un perimetru adecvat puietului, adică o formă circulară în cazul terenului plan și o formă semicirculară în cazul terenurilor în pantă, în suprafață de circa un metru diametru. Lucrarea este necesară pentru a reține apa pe o perioadă mai lungă de timp și, totodată, pentru menținerea humusului în jurul pomului.

Până la trei ani după plantare este necesară o aerisire a terenului. Lucrarea se execută cu scarificatorul printre rânduri, dar nu mai aproape de un metru distanță față de puiet (adică la limita zonei semicirculare). Aerisirea solului contribuie la oxigenarea mai bună a rădăcinilor și astfel pomul va deveni mai viguros într-un timp mult mai scurt. După trei ani, aerisirea solului se va face mai rar și printr-o altă metodă.

Jupânești, soi de nuc obținut la ICDP Piteşti-Mărăcineni, este un soi productiv cu rezistență sporită la ger și la bolile specifice. Perioada de înflorire este semitimpurie, de tip protogin. Fructul este mijlociu, oval, cu vârful proeminent. Greutatea medie a fructului este de 11,2 grame, iar randamentul în miez este de 51,9%, de culoare gălbuie și cu gust plăcut. Coaja este cafenie, iar miezul conţine lipide și substanțe proteice. Maturarea are loc în prima jumătate a lunii octombrie.

soiuri nuci jupanesti

Şuşiţa, soi de nuc obținut la SCDP Târgu-Jiu, este soi productiv care intră de timpuriu pe rod, are rezistență sporită la ger, greutatea medie a fructului este de 12 grame, nuca este de formă ovoidă, iar randamentul în miez este de peste 50,6%. Miezul este de culoare alb-pal, de o calitate foarte bună, are gust foarte bun, dulce, crocant, conține lipide și substanțe proteice. Maturarea nucilor are loc la începutul lunii octombrie.

soiuri nuci susita

Nucul românesc poate produce la maturitate între 1.600 și 2.200 kg/ha. La nivel de pom producția ar fi de 15-20 kg/pom, adică 4-5 găleți de nuci/pom. Aceste calcule sunt foarte simple și, totodată, ușor de probat. Puteți face cu ușurință o comparație cu un nuc comun, care se află în curtea multor gospodării rurale. Veți putea constata că se pot culege în jur de 5-6 găleți de nuci și chiar mai mult de pe urma fiecărui nuc. Una dintre principalele diferențe dintre un nuc de soi și un nuc comun este dată, printre altele, de perioada la care acesta ajunge la maturitate; dacă nucul de soi ajunge la maturitate la 7 ani, cel comun se va dezvolta abia după mai bine de 15 ani de viață. În plus, un nuc comun nu își va păstra caracteristicile de gust și de dimensiune a fructului în comparație cu un nuc de soi.

soiuri nuci tabel 1

La înființarea unei livezi se va ține cont de locul în care a fost creat fiecare soi de nuc, precum și de locul în care urmează să fie plantat. Respectarea condițiilor pedoclimatice specifice fiecărui soi în parte sunt importante pentru a reduce la minimum riscurile de inadaptare a puietului la zona livezii.

Soiurile românești de nuc au fost create și păstrate în Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă din țară. Lipsa surselor de finanțare a pus aceste institute în imposibilitatea de a înmulți aceste soiuri la scară comercială, care ar fi putut furniza material săditor atât de necesar înființării de noi livezi. Acesta, pe lângă lipsa unei strategii de exploatare pomicolă a terenurilor disponibile la nivel național, reprezintă principalul motiv pentru care astăzi nu avem mari suprafețe de livezi de nuc înființate din soiuri autohtone.

soiuri nuci tabel 2

Geoagiu 65, un soi dezvoltat de către SCDP Geoagiu, este un nuc semiviguros, productiv, rezistent la ger, intră repede în rod, începând din anul 6-7 de plantare, având rezistență bună la ger și la bolile specifice nucului. Greutatea medie a fructului este de 15 grame, iar randamentul în miez este de 50%, conține 69% substanțe grase şi 17,5% substanțe proteice. Tegumentul este de culoare gălbuie-închis. Gustul este plăcut aromat. Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii octombrie. (vezi tabel)

Sibișel 252, dezvoltat de asemenea de către SCDP Geoagiu, este un soi productiv de vigoare mijlocie, care intră repede în rod, începând din anul 6-7 de la plantare, rezistă bine la ger și la bolile specifice nucului. Greutatea medie a fructului este de 12-13 grame, iar randamentul în miez este de 46-50%. Conține lipide, substanțe proteice și are un gust plăcut, aromat. Maturarea nucilor are loc în a doua jumătate a lunii septembrie. (vezi tabel)

Calitatea și productivitatea soiurilor românești sunt confirmate de premiile și distincțiile de calitate obținute prin participarea în anii ’80 la diferite concursuri tema­tice, interne și internaționale. Apoi, după Revoluție, pe când în Europa erau în plin avânt soiurile care au suferit modificări genetice, în România institutele și-au rezumat activitatea strict la activitățile de păstrare a soiurilor.

Soiurile de nuc românesc nu sunt modificate genetic, iar acesta este argumentul suprem atunci când vine vorba de calitatea fructului. Calitatea în detrimentul cantității a fost mereu principala preocupare a institutelor de cercetare românești. Este dovedit faptul că soiurile românești de nuc pot atinge și chiar depăși productivitatea unui soi străin, dacă sunt îndeplinite aspectele de întreținere.

Soiurile de nuc românești au fost create pentru climatul și pământul țării noastre. Orice soi străin are nevoie de o aclimatizare locală, proces care durează cel puțin 5/6 generații de la altoire. Este o dezinfor­mare totală faptul că o plantă se poate aclimatiza instant într-o altă țară. Zona de aclimatizare a unei plante este de asemenea foarte importantă, de exem­plu o plantă creată în sudul țării nu are parametrii de supraviețuire și de productivitate în zona nordică sau centrală a ţării.

Patricia Alexandra POP

Frunze colorate, cămări ce se umplu, piețe cu mormane de legume, dulcețuri și compoturi, zacuscă și crizanteme, must și struguri copți… e clar că vorbim despre toamnă! Dar toamna nu e doar momentul culesului, ci și al îngrijirii, curățării și al pregătirii grădinii pentru anotimpul rece.

Viața fructelor începe toamna

Vremea culesului e în toi, însă după ce acesta se va fi sfârșit e bine să începi să cureți solul și pomii de fructele căzute și stricate, să sapi în jurul acestora și să le administrezi îngrășăminte organice. De asemenea, e momentul potrivit pentru a completa grădina cu noi pomi și arbuști fructiferi.

Nuc altoit CHANDLER 3

Cine nu are un nuc să își planteze. Simbol al regalității, al belșugului și longevității, nucul este un pom fructifer care rodește foarte bogat. Cu rezultate recunoscute pentru productivitatea ridicată, nucul Chandelier pe care îl puteți comanda online de pe Jardina.eu rodește încă din anul 4, așa că vă puteți bucura în doi ani de la plantare de miezul care se dez­ghioacă ușor. Și dacă pofta de nuci nu este suficientă și nu ați da nimic pe un compot de prune, e timpul să mai aduceți un membru nou în grădina dvs. – prunul Stanley, care rodește timpuriu în ciorchini de fructe purpurii-albăstrii, sănătoase și aromate, numai bune pentru a fi servite la masă.

Dacă plantările au fost încheiate, e timpul să ancorați pomii împotriva viscolului, iar spre sfârșitul toamnei scoarța acestora se tratează cu ulei mineral pentru a distruge dăunătorii. Tot acum se fac tăierile rugilor uscați de mur și zmeur, iar în zonele în care temperaturile scad sub 17 grade Celsius în timpul iernii, tufele se protejează cu coceni de porumb sau paie. Smochinul trebuie învelit și el cu materiale speciale, iar speciile exotice plantate în ghivece se mută în casă. Nu neglijați vița-de-vie! Butucii joși și cei tineri se mușuroiesc neapărat pentru a trece bine de îngheț.

Înfloririle toamnei

Stratul de flori, ca și pomii și arbuștii, trebuie reîmprospătat în acest anotimp. Acest lucru începe prin eliminarea plantelor trecute și uscate și replantarea unor flori de sezon precum crizantemele, ochiul boului, tufănelele, panseluțele, crinii de toamnă sau anemonele, dar și a plantelor bienale: părăluțe, garoafa turcească, micșunele sau clopoței. Pentru a da un aspect mai plin grădinii și pentru a îmbogăți zidurile, puteți opta pentru arbuști și plante cățărătoare cum sunt iedera, coniferele pitice, Buxus, Ilex și altele. Nu uitați să adunați semințele plantelor aromatice și ale florilor care au ajuns la maturitate, să scoateți din pământ bulbii de begonii, tuberoze, gladiole și canna și să îi puneți la păstrare într-un spațiu uscat și întunecat până primăvara, când îi veți replanta. În schimb, bulbii de primăvară ai lalelelor, crocusului, zambilelor, anemonelor și narciselor trebuie scoși la lumină, fiind momentul propice pentru a le găsi cel mai potrivit loc în stratul de flori astfel încât primăvara să își reia înflorirea.

Odată cu anotimpul recoltelor, jardinierele și ghivecele își mută locul în pivnițe, iar cele de dimensiuni mari pot fi acoperite cu pături, rogojini, saci din iută, paie sau cetină de brad. Puteți planta încă de la începutul lui septembrie gazon, iar până la venirea iernii veți putea face și botezul primei tăieri. Pentru gazonul deja existent, toaletarea acestuia cu o greblă va fi suficientă pentru a-l proteja de mucegai peste iarnă. Trandafirii urcători se curăță de părțile bolnave și uscate și se ancorează de pergole și spaliere. Tufele trandafirilor se tund și se mușuroiesc, bătând bine pământul și acoperindu-l cu paie. Totuși, pentru ca planta să respire, se lasă cam 4-5 cm din tulpini libere.

Grădina de legume, pregătită pentru a fi din nou roditoare

Nu doar florile și pomii au nevoie de atenția și îngrijirea dvs. în aceste momente, ci și roditoarea grădină de legume care așteaptă să o culegeți, să o curățați de plantele moarte, să o săpați, să o semănați cu usturoi, ceapă sau chiar cu plante cu perioadă scurtă de vegetare cum sunt salata, loboda, ceapa verde, ridichiile de lună sau chiar morcovii. Acum e momentul în care terenul trebuie să fie hrănit cu îngrășăminte organice: gunoi de grajd putred, mraniță sau resturile plantelor, mai ales ale celor de mazăre și fasole. Varza și conopida pot rămâne afară, fiind plante rezistente.

Acestea fiind făcute, grădina dvs. va fi pregătită să se odihnească, să acumuleze substanțe hrănitoare, să respire și să fie la adăpost de frigul iernii. Un nou ciclu va începe pentru ea în anul următor.

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 24-25

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti