Adama 04 mai 2020
update 2 Jun 2020

Jale în Suceava, culturile agricole au fost afectate de lapoviţă şi ninsoare

Episodul de iarnă din a treia decadă a lunii aprilie nu a durat mult, dar a avut efecte asupra stării de vegetaţie a culturilor, singurul aspect pozitiv fiind refacerea rezervei de apă din sol având în vedere deficitul deja acumulat din lunile anterioare. Cultivatorii de legume în spaţii protejate au încălzit solariile, iar pomicultorii au încercat să contracareze efectele temperaturilor prin arderea resturilor vegetale, a crengilor uscate şi rumeguşului pentru a forma o perdea de fum deasupra livezilor. Cu toate aceste măsuri, pagubele sunt însemnate.

Temperaturile negative şi lipsa polenizării au afectat livezile

În zona de deal a judeţului Suceava stratul de zăpadă s-a apropiat de 40 de centimetri grosime, fiind înregistraţi peste 30 litri/mp de apă. Recordul de zăpadă a fost înregistrat pe 16 aprilie 1996, când zăpada a măsurat 67 cm, dar temperaturile nu au scăzut sub zero grade.

Acum însă problemele au fost create de temperaturile scăzute, ca-n plină iarnă, care au provocat îngheţarea plantelor. Cei mai afectaţi de fenomenul neobişnuit din luna aprilie sunt pomicultorii, pomii fructiferi fiind plini de flori. Mii de copaci s-au rupt sub greutatea zăpezii apoase, rapiţa şi grâul au fost culcate la pământ, iar în zonele de şes florile au îngheţat.

„A fost un episod trist din viaţa pomicultorilor, asta se poate întâmpla o dată la 50 de ani. Pe lângă faptul că nu am putut să vindem producţia din 2016, a mai venit şi acest episod cu zăpadă neobişnuit de mare la sfârşitul lunii aprilie. Consider că, până în momentul de faţă, în pericol sunt speciile de sâmburoase, cireş, vişin, prun, dar şi anumite soiuri de măr, principala cultură pomicolă din zonă. În anumite zone, Valea Moldovei, Sasca, Dumbrava, în timpul zilei au fost minus două grade Celsius, iar noaptea temperaturile au coborât sub minus 3 grade, ajungând şi la minus 5 grade. Peste 2-3 săptămâni, cam după 10 mai, putem şti cu exactitate ce a legat şi ce nu a legat, dacă s-a făcut polenizare sau nu. E posibil ca floarea să nu fi fost afectată direct de frig, dar nu au fost condiţii de polenizare. În lipsa temperaturilor pozitive, specifice acestei perioade, albinele şi insectele în general nu au putut zbura şi nu s-a făcut polenizarea.

Nu se pune problema să îngheţe pomul, problemele sunt create de îngheţul florii. Livada a fost învelită de zăpadă îngheţată, a trebuit să scutur atât ramurile tinere, cât și pomii de un an, ramurile fiind firave se puteau rupe sub zăpada îngheţată şi există riscul să se întârzie formarea scheletului. Am cărat material lemnos fumigen, dar vântul a disipat fumul imediat şi nu a avut efectul scontat. Unde nu a fost vânt, temperatura s-a ridicat cu 0,5 grade. Am avut livezi şi cu 40-50 de focuri pe hectar, mai ales spre dimineaţă, când temperaturile scădeau. Această operaţiune a fost foarte grea, materialul lemnos a fost transportat în livadă înainte de ninsoare, când au apărut avertizările, a fost ud şi foarte greu de aprins. Am mai stropit cu îngrăşământ foliar care a mărit rezistenţa la îngheţ.

În 47 de ani de pomicultură am prins câteva zăpezi în luna aprilie, dar nu de o asemenea intensitate, cantitate şi cu temperaturi sub zero grade Celsius. Ziua ningea, noaptea nu venea îngheţul şi a doua zi totul reintra în normal“, ne-a declarat Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni. Pomicultorul susţine că în acest an vom avea mere româneşti, pentru că nu toate livezile au fost compromise.

Legumicultură în solarii încălzite

Vasile Matrasoaie

Şi în legumicultură temperaturile scăzute, dar mai ales cantităţile mari de zăpadă au creat probleme. Pentru a nu fi distruse sub greutatea zăpezii, legumicultorii au fost nevoiţi să facă foc în sobele montate în solarii sau să pună în funcţiune tunuri de căldură. Vasile Mătrăşoaie este unul dintre cei mai renumiţi legumicultori din judeţul Suceava prin cercetările pe care le face, prin plantele eco cultivate, dar şi prin suprafaţa de teren alocată legumelor. Deţine 90 de ari de culturi acoperite în solarii şi spune că răsadurile nu au fost afectate de vremea capricioasă şi nici construcţiile, dar costurile pentru a le proteja sunt foarte mari.

„În condiţiile schimbărilor climatice, agricultura protejată este unica soluţie, chiar dacă presupune cheltuieli în plus. Trebuie tunuri de căldură, centrale termice ori sobe, motorină sau lemne, trebuie pardosit, trebuie folie dublă sau triplă, groasă, rezistentă la îngheţ. Cu un tun de căldură am acoperit cam 10 ari, consumul este de 30 litri motorină/noapte/tun, temperatura la care am putut ajunge în solar a fost acceptabilă, pentru unele plante temperatura ridicată nefiind prietenoasă. A trebuit să avem căldură mare pentru ca zăpada foarte grea să nu rupă folia, solariile fiind înalte şi late de peste 10 metri, dimensiuni la care este foarte greu de dat jos zăpada. Chiar dacă am asigurat o temperatură cu mult peste limita de îngheţ, răsadurile fiind fragede aceste schimbări bruşte de temperatură le dăunează. Plantele sunt ca un copil mic, care dacă merge desculţ pe o suprafaţă rece îl prinde răceala. Am mai avut ninsori şi temperaturi scăzute în martie, dar nu la sfârșitul lui aprilie, când toate răsadurile sunt pregătite pentru a fi plantate în terenul de producţie. În câmp, schimbările bruşte de temperatură dăunează plantelor, dar la noi, până când nu înfloreşte salcâmul, nu se pun răsaduri în câmp deschis“, susţine Vasile Mătrăşoaie (foto).

Cei care nu şi-au încălzit solariile au înregistrat pagube însemnate în spaţiile protejate pentru culturile legumicole, acestea cedând sub greutatea zăpezii.

Reînsămânţarea, unică soluţie pentru cei care s-au grăbit

Pentru că iarna nu a fost foarte bogată în precipitaţii, în sol existând un deficit de apă, mulţi fermieri suceveni au început lucrările de însămânţare la culturile prăşitoare (porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahar, cartof) mult mai devreme. În localităţile de pe Valea Siretului şi Valea Moldovei, pe lângă cele câteva zile de ninsoare au urmat mai multe dimineţi cu temperaturi negative, fiind brumă, ceea ce face ca procesele de răsărire să fie neuniforme şi lente.

De la Petru Carja, fermier de pe Valea Siretului, am aflat că printre avantajele semănatului timpuriu sunt valorificarea umidităţii din sol şi înflorirea înainte de instalarea stresului hidric, dar în acest an acest semănat a devenit un dezavantaj din cauza pierderilor care ar putea fi cauzate de îngheţurile târzii.

„Controlul culturii se face la o săptămână după producerea îngheţului prin examinarea vârfului de creştere, prin despicarea plantei pe lungime. Dacă vârful de creştere este moale şi de culoare gri sau brună, planta nu va supravieţui, nu-şi va reproduce frunzele. După două zile de zăpadă, pe Valea Siretului au urmat trei zile de brumă, iar prognoza meteo nu este optimistă pentru începutul lunii mai. Dacă va fi nevoie, unica soluţie va fi întoarcerea culturii şi reînsӑmânţarea, ceea ce presupune noi costuri destul de greu de suportat, în condiţiile în care producţia este valorificată la preţuri care, pentru unele culturi, abia acoperă cheltuielile de producţie“, ne-a spus fermierul.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 6-9

Recomandări ANSVSA pentru protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă

Pe fondul avertizărilor meteorologice pentru fenomene severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

• Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;

• Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ; 

• Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.

• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;

• La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, propietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

• Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt  puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;

• Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

• Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în  mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.

• Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei. 

• La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată  în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică; 

• În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi; 

• Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;

• Se precizează că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii; 

• Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;

• Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.  

• Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului  autovehiculului.

• Datorită condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin  frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă şi colaps.

SURSA - ANSVSA

Ninsorile abundente nu ne scapă de secetă

Viscolul şi zăpezile abundente din a doua parte a lunii ianuarie au redat speranţa agricultorilor pentru recolte bune în 2014. Nu este însă suficient pentru că pericolele încă n-au trecut. Fermierii se tem că, din lipsa zăpezii, unele culturi ar putea să îngheţe în anumite zone ale ţării, diminuând serios producţia. În acelaşi timp, există şi voci care susţin că nivelul de apă din sol este oricum redus, nefiind exclus fenomenul de secetă.

Sfârşitul lunii ianuarie a venit cu ninsori abundente şi viscol în întreaga ţară. Cei mai afectaţi au fost proprietarii de solarii – distruse practic – de la Matca, judeţul Galaţi, însă dificultăţi în derularea activităţii s-au semnalat şi în zootehnie, în special privind transportul furajelor.

Pentru agricultori zăpada ar trebui să fie aducătoare de veşti bune. Există însă temerea că din cauza stratului subţire de zăpadă – de doar câţiva centimetri pe fondul viscolului puternic – culturile ar putea să îngheţe. Ninsorile nu au refăcut însă deficitul de apă din sol, în anumite zone ale ţării nivelul de apă din sol fiind chiar mai mic decât în martie 2013 sau martie 2012, ceea ce îi duce pe mulţi cu gândul la secetă.

Ministrul Constantin este optimist

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, spune că ninsorile de la sfârşit de ianuarie sunt benefice pentru agricultori, mai ales că erau aşteptate îngheţuri.

„În această perioadă cred că producătorii agricoli au avut beneficii. M-am uitat în ultimele zile (n.red. 30 ianuarie) pe hărţi. La nivel naţional, existau două pericole. Pe de o parte, lipsa de umiditate, care începea să se resimtă, şi a venit această zăpadă la timpul potrivit.

Al doilea pericol pe care îl aveam era legat de posibilul îngheţ care se preconizează a veni în perioada următoare. Dacă nu aveam zăpadă plantele ar fi fost expuse şi riscam producţia, deci în mare parte pentru producătorii agricoli avantajele sunt evidente în această perioadă“, a declarat Constantin.

Ministrul recunoaşte că probleme există în pomicultură şi la solarii, ţinând să precizeze că pierderile vor fi acoperite prin intermediul fondului mutual.

„În 2012 am intervenit cu un ajutor de minimis, iar acum am venit cu instrumente moderne, pentru că statul nu poate să despăgubească la infinit. Este vorba de coparticipare a producătorilor agricoli la ceea ce înseamnă fondul mutual. Fiind mem­bri ai fondului mutual, pot fi despăgubiţi an de an prin contribuţie proprie, prin fonduri europene şi contribuţia de la bugetul de stat pentru eventualele pierderi de venit cauzate de diverse calamităţi“, a precizat ministrul Agriculturii.

Nivel redus de apă în sol

În judeţul Timiş stratul de zăpadă era la sfârşitul lunii ianuarie de circa 10 centimetri.

„Pentru noi a fost bine, mai ales că a nins. Nu am avut parte de vânturi puternice şi nici de temperaturi foarte scăzute (termometrele au coborât până la minus 10 grade Celsius), ceea ce a permis o evoluţie bună a culturilor“, a precizat Samson Popescu, un fermier din Timiş.

Fermierul susţine că a contat şi faptul că a semănat culturile în a doua parte a perioadei optime de semănat şi nu în prima parte, cum au procedat mulţi agricultori din zonă.

Înainte de ninsorile de la mijlocul lunii ianuarie la aceştia culturile erau răsărite, iar plantele mult mai mari decât de obicei, pe fondul temperaturilor ridicate pentru acea perioadă, după ninsorile din ianuarie. Însă, este de aşteptat ca semănăturile din toamnă să sufere pierderi importante.

„În ceea ce priveşte nivelul de apă din sol, în decembrie 2013 era de doar 3 litri pe metru pătrat. Niciodată în ultimii ani nu am avut un astfel de decembrie fără precipitaţii“, se plânge Popescu.

În ianuarie, pe fondul ninsorilor, nivelul de apă din sol s-a mărit undeva la 36 de litri pe metru pătrat, însă nu suficient pentru a asigura o evoluţie bună a culturilor în perioada următoare. La acest moment, deficitul de apă din sol este semnificativ, adaugă fermierul. Popescu susţine însă că mai există un alt pericol, cel al apariţiei unor boli la anumite culturi, cum este cazul rapiţei.

La rândul lui, Daniel Ciobanu, vicepreşedinte LAPAR, afirmă că, în ciuda ninsorilor, seceta se menţine şi în judeţul Bacău. El adaugă că deficitul de apă din sol este mai mare decât cel din martie 2013 sau chiar martie 2012.

La Bacău stratul de zăpadă era în ianuarie de doar circa 5 centimetri, după ce viscolul a îndepărtat zăpada de pe câmpuri. În aceste condiţii, există riscul îngheţării culturilor, mai spune Ciobanu. Şi în Teleorman au căzut precipitaţii importante în ianuarie, însă nu suficiente pentru a reface rezerva de apă din sol.

„E bună zăpada de anul acesta. Dacă ar mai cădea vreo jumătate de metru ar fi şi mai bine pentru apa din sol“, a declarat Victor Chivu, un fermier din Teleorman.

Asigurarea furajelor, prioritatea în zootehnie

Cea mai mare problemă cu care se confruntă fermierii în această perioadă a anului este asigurarea hranei pentru animale, precum şi a apei. Chiar dacă în general aceştia şi-au făcut provizii din timp pentru vremea rea, au existat şi cazuri cu probleme.

În judeţul Buzău, de exemplu, a fost necesară intervenţia autorităţilor pentru ca transportul cu furaje să ajungă la ferma de creştere a porcilor din localitatea Stâlpu, rămasă fără furaje, cu un efectiv de 4.000 de animale. O situaţie similară a fost consemnată şi la ferma de bovine de la Săftica, din comuna Baloteşti. Nu sunt însă cazuri singulare. Şi crescătorii de păsări au cerut ajutorul autorităţilor.

„Am apelat la sprijinul Comandamentelor de iarnă pentru a ne ajuta în câteva situaţii. Este vorba de un transport de pui vii de la Oradea în Prahova, dar şi de un altul cu furaje din Buzău în judeţele limitrofe“, a declarat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Cazuri cu probleme au mai constituit un transport de pui din Bulgaria către o fermă din Călăraşi sau de la Urziceni la Brăila, unde puii urmau să fie sacrificaţi.

Ioana Guţe

Informare meteorologică - 04-12-2012

În cursul zilei de 5 decembrie vor fi precipitaţii predominant sub formă de ninsoare şi se va depune strat de zăpadă îndeosebi în sud-vestul, centrul, nordul ţării şi în zona de munte.

În Moldova, Muntenia şi Dobrogea vor fi ploi, care în cursul nopţii de 5/6 decembrie se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare.
Pe 6 decembrie va ninge în special în Moldova şi în zona Carpaţilor Orientali.

Vântul va prezenta intensificări mai ales în regiunile estice şi la munte, cu viteze ce vor depăşi local 60 de km/h.

Sursa ANM

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS