Lumea satului 750x100

update 22 Nov 2020

Mediul rural, sever dezavantajat în asigurarea serviciilor medicale

În anul 2019, relevă datele statistice publicate de INS, activitatea din sistemul sanitar-public și privat s-a desfășurat în peste 63 mii de unități sanitare. Dintre acestea, 51 mii erau și sunt în mediul urban, iar 12 mii în mediul rural. La o populație rezidentă de 19.414 mii de persoane, din care 10.455 mii în mediul urban și 8.959 mii în mediul rural, rezultă o repartiție de 308,15 persoane/unitate sanitară la nivel național, iar pe medii de rezidență, 205 persoane/unitate sanitară în mediul urban și 746,58 persoane/unitate sanitară în mediul rural. Avem așadar din start o discrepanță uriașă între locuitorii din orașe și cei din sate cu privire la accesul la sistemul sanitar din România.

Pe principalele categorii de unități, anul trecut rețeaua sanitară a dispus de: 532 de spitale, 161 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, peste 12 mii de cabinete medicale independente de specialitate, peste 15,5 mii de cabinete stomatologice independente, 10,8 mii de cabinete de medicină de familie, 9,9 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice și 4,4 mii de laboratoare medicale.

Medicina primară

Primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive, se realizează prin rețeaua de cabinete medicale de familie, generic denumită medicina primară. Cele mai multe cabinete – 6,5 mii – au funcționat în mediul urban, comparativ cu 4,4 mii cabinete în mediul rural. Este limpede că mediul rural pare, din acest punct de vedere, defavorizat. INS a calculat că, în satele din România, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulți locuitori față de un cabinet din mediul urban. Adică, în mediul urban avem 1.609,6 persoane asigurate/cabinet, iar în mediul rural 2.049,6 persoane asigurate/cabinet. În cazul farmaciilor discrepanța dintre urban și rural este și mai severă: în mediul urban avem 1.716 persoane/farmacie, iar în mediul rural, 2.349, 59 persoane/farmacie.


Numărul cabinetelor independente de medicină de familie şi al unităţilor farmaceutice, pe medii de rezidență, în anul 2019

Mediul rural 1


Asistența medicală ambulatorie de specialitate

Vorbind despre asistența medicală ambulatorie de specialitate, aceasta este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități situate, în majoritate, în mediul urban. De asemenea, și rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente este situată masiv  în mediul urban. Astfel, în timp ce în mediul urban au funcționat 11,5 mii cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv de numai 494 cabinete. În consecință, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural față de mediul urban. În anul 2019, unui număr de 10.000 de locuitori din mediul rural le-au revenit, în medie, 0,6 cabinete medicale, comparativ cu 11,0 în mediul urban!


Numărul cabinetelor medicale independente de specialitate și al cabinetelor stomatologice independente, pe medii de rezidenţă, în anul 2019

Mediul rural 2


Asistența medicală cu internare, furnizată de spitale

Cele 693 de spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în 2019, de 134,2 mii paturi pentru internare continuă (124,2 mii de paturi în mediul urban și 10,0 mii în mediul rural) și de 9,8 mii paturi de spital pentru internare de zi (359 paturi în mediul rural). Anul trecut, 4,3 milioane de pacienți au solicitat servicii de internare continuă și de zi în spitale și unitățile asimilate acestora, ceea ce înseamnă 22% din populația rezidentă a României. Cele mai multe paturi (132 mii, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii (4,9%) în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii (3,6%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi). Durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Pe celelalte specialități, durata medie de spitalizare a fost următoarea: 11 centre de sănătate (7 în mediul rural) – 8,4 zile/pacient; servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico sociale – 158,0 zile/pacient; prevenirea și combaterea tuberculozei în 2 preventorii – 119,7 zile/pacient; bolnavii cu TBC – 27,4 zile/pacient.


Durata medie de internare din unitățile sanitare cu paturi în 2019

Mediul rural 3


Personalul medico-sanitar

Studiul INS privind activitatea unităților sanitare arată și câți medici și personal au deservit sistemul de sănătate, iar aici merită să facem comparația cu anul 2018 deoarece veți vedea că, poate și grație majorării consistente a salariilor la stat, sănătatea devine un domeniu atractiv. Așadar, în 2019 sistemul de sănătate a dispus de: 63,3 mii medici (plus 2,7 mii față de anul 2018); 17,0 mii medici stomatologi (plus 500 față 2018); 18,1 mii farmaciști (plus 450 față de 2018); 150,3 mii personal cu pregătire sanitară medie (plus 4,9 mii față 2018); 72,4 mii personal sanitar auxiliar (plus 2,1 mii față de 2018). Pe de altă parte, 2,2 mii fiziokinetoterapeuți și 16,2 mii asistenți medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unitățile din sistemul sanitar public și privat în anul 2019, mai mult cu 0,3 mii fiziokinetoterapeuți și 0,9 mii de asistenți față de 2018. Din totalul medicilor, aproape două treimi și-a desfășurat activitatea în mediul urban. Discrepanțele pe medii de rezidență se mențin: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,3 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist comparativ cu mediul urban.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

TalentA, programul Corteva Agriscience pentru susținerea femeilor din mediul rural

Corteva Agriscience, cea mai mare companie de agricultură din lume, a lansat la începutul lunii iulie un program de susţinere a femeilor din agricultură. Este vorba despre TalentA, un program gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură.

Lansare cu succes în alte două ţări europene

În luna octombrie a anului trecut, TalentA a fost lansat în Spania, iar în luna martie 2020 a avut loc festivitatea de premiere. A urmat apoi în luna iunie lansarea în  Ucraina, acolo unde au fost depuse 90 de cereri în doar 2 săptămâni. Din aceste motive, reprezentanții companiei Corteva se așteaptă ca și în țara noastră programul să aibă mare succes.

„Iniţiind programul TalentA, Corteva Agriscience susţine obiectivele de sustenabilitate recent anunțate: practicarea unei agriculturi durabile, protejarea solului și a resurselor naturale, îmbunătățirea vieții comunităților și creșterea profitabilității operaționale. Ne adresăm doamnelor fermier din mediul rural, cărora dorim să le oferim acces la finanţare şi informaţie, prin utilizarea de mijloace moderne de comunicare. TalentA reprezintă un program educaţional care ajută femeile să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze afacerea, să o facă competitivă, productivă şi creativă, asigurându-i sustenabilitate şi o dinamică pozitivă. Suntem profund recunoscători partenerilor din acest proiect, precum și doamnelor antreprenor care se vor înscrie în program, asigurându-le de sprijinul nostru pentru implementarea proiectelor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale“, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Foto Maria Cirja


Etapele proiectului:

  • 1-14 iulie – Completarea formularului de înscriere online – (https://www.corteva.ro/solutii-digitale/programul-talenta-corteva-romania.html)
  • 15-26 iulie – Alegerea candidatelor de către o comisie de specialiști
  • 27 iulie – Anunțarea listei de participanți în programul TalentA
  • 3 august - 14 septembrie – Implementarea cursurilor online (business & agri-business)
  • 14 septembrie - 10 octombrie – Construirea proiectelor inovatoare în Agri-Business și organizarea competiției finale, alegerea proiectelor câștigătoare

- Ceremonia de Premiere: 15 octombrie 2020 – Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural.


Ce presupune TalentA

Se pot înscrie în acest program femeile care lucrează în agricultură şi locuiesc în zonele rurale, indiferent de statut şi domeniul de activitate, care doresc să implementeze proiecte de dezvoltare şi sunt hotărâte să facă din businessul lor o afacere sustenabilă, dinamică şi competitivă, precum şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Compania nu condiționează participarea femeilor în funcție de educație, ele trebuie să aibă peste 18 ani, să aibă acces la Internet și abilități de comunicare online, precum și un dispozitiv performant pentru a putea parcurge programul online de instruire.

Doamnele fermier care se vor înscrie pe platforma online a site-ului Corteva și care vor fi selectate vor participa la un curs gratuit de instruire, cu îndrumare din partea experţilor şi a mentorilor din domeniu. Sesiunea de pregătire va avea loc online, timp de 9 săptămâni, și va presupune 3 ore academice în fiecare săptămână. Instruirea presupune parcurgerea a două module, primul de competențe generale de business și cel de-al doilea de competențe în agri-business. Astfel, în prima etapă ele vor învăța despre: organizarea activităților și afacerii, comunicarea în afaceri, negocierea avansată în vânzări, modelul de afacere și strategia comercială, marketing și finanțare pentru antreprenori, cum să conducă eficient o echipă și cum să gestioneze momentele de criză. În cea de a doua parte a instruirii vor afla informații despre culturile care le interesează: rapiță, porumb, viță-de-vie, cartof, cereale, floarea-soarelui sau pomicultură. Toate aceste cursuri vor fi susținute de traineri speciali, care au oferit de-a lungul timpului rezultate excepționale persoanelor care au participat la astfel de instruiri.

După parcurgerea acestei etape vor fi pregătite și selectate proiectele care vor participa la concurs. În final, Corteva Agriscience va sprijini implementarea a 3 proiecte, cu o valoare totală de 12.000 $. Suma va fi distribuită între proiectele câştigătoare după cum urmează: locul I – 5.000 $, locul II – 4.000 $, locul III – 3.000 $.

Reprezentanții companiei au specificat faptul că în selecția proiectelor câștigătoare se va ține cont de o serie de criterii care să valideze importanța acestora în comunitate, motiv pentru care le recomandă participantelor să dezvolte parteneriate, să mobilizeze resurse comunitare, inclusiv nefinanciare, să integreze comunitatea și să coopereze cu autoritățile locale. De asemenea, se dorește ca aceste proiecte să presupună rezultate realizabile, coerente și să fie clar definite, iar impactul lor să fie în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile, menite să îmbunătățească securitatea alimentară a comunității.

După primirea premiilor, proiectele câștigătoare vor trece printr-o perioadă de monitorizare, timp în care vor primi inclusiv recomandări tocmai pentru ca implementarea proiectului să fie eficientă și să conducă la rezultatele dorite.

Larissa SOFRON

Mediul rural, după 10 ani de fonduri europene

Vom continua să prezentăm în acest număr al revistei câteva localități care au reușit să se dezvolte prin accesarea fondurilor europene, în comparație cu zone care s-au bazat doar pe programele și ajutoarele naționale ori care au ratat primul exercițiu financiar și primii ani din programul UE 2014-2020.

Vărbilău – 5 proiecte europene în exercițiul bugetar 2007-2013

Suprafață localitate – 4.206 ha, populație – 6.881 de locuitori, număr de gospodării – 3.200, 6 școli (2 gimnaziale și 4 primare), 5 grădinițe, 3 baze sportive, 4 dispensare, 3 farmacii, 2 cabinete stomatologice, 3 cămine culturale.

Comuna Vărbilău este asociată cu numele Coțofeneștiului, locul unde a fost descoperit celebrul coif de aur geto-dacic, depozitat azi la Muzeul Național de Istorie al României. Profesorul Ion Ioniță, primar aflat la al 7-lea mandat, va încerca să valorizeze turistic locul, prin realizarea unui proiect legat de perimetrul unde a fost găsit neprețuitul tezaur. Autoritățile speră astfel să dea un plus zonei cunoscute pentru încă două motive: este situată pe traseul stațiunii Slănic-Prahova; aici s-a născut Gabi Luncă și se desfășoară, anual, un festival lăutăresc ce poartă numele cunoscutei interprete. Altfel, localitatea este una cu potențial mediu, cu un buget anual de aproape 7,5 milioane de lei, în 2016, lipsită de infrastructura de bază – apă, gaze, canalizare. Abia din acest an vor începe, printr-o finanțare zonală asigurată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, lucrările de apă + canal.

Cât despre rețeaua de alimentare cu gaze, toate localitățile de pe Valea Slănicului au avut nenorocul unui proiect eșuat în 2000-2004 și ori de câte ori a fost ulterior reluat (2009, 2012). În 2016, planul de introducere a gazelor a fost repus pe agenda județului, dar toți primari sunt sceptici că va fi dus la capăt. La Vărbilău s-a întâmplat însă un lucru foarte bun: autoritățile au realizat să singura șansă de dezvoltare ar fi banii europeni. Drept urmare, au scris și depus proiecte fie la AFIR, fie la GAL „Colinele Prahovei“. Cinci dintre ele au primit finanțare și au fost finalizate: Măsura 322, proiect integrat în valoare de 2,5 milioane de euro, pentru modernizarea a 18 drumuri locale, construirea unei cădiri cu rol de „școală după școală“ și dotarea Căminului cultural; modernizarea corpului vechi de la Școala Vărbilău – 100.000 de euro; asfaltare 7 drumuri locale – 200.000 de euro; construire dispensar uman în satul Poiana Vărbilău – 100.000 de euro; modernizare bază sportivă în satul Livadea – 100.000 de euro. La acestea s-ar mai adăuga un proiect dezvoltat cu fonduri de la Ministerul Mediului pentru alimentarea cu apă a uneia dintre școli.

Talea – comuna din vârful munților cu firmă de utilaje

Suprafață localitate – 2.485 ha, populație – 1.035 de locuitori, număr de gospodării – 336, o școală, o grădiniță, o bază sportivă, un dispensar, o farmacie, un cabinet stomatologic, un cămin cultural, o bibliotecă, o biserică de mir.

camin cultural talea

Comuna Talea este a treia cea mai mică localitate din județ ca populație, după Jugureni și Tătaru. Așezarea, situată la 8 km față de Breaza și la o altitudine de 850 m, este una frumoasă, cu gospodării bine dezvoltate și case de vacanță pe măsură. Dar bugetul local este unul modest. Fără fonduri consistente, pesemne sprijinită de la bugetul județean și central, administrația a reușit totuși să pună la punct toate instituțiile publice: școală, grădiniță, cămin cultural, dispensar, farmacie, cabinet stomatologic, bibliotecă. În plus, în comparație cu alte comune dispuse mai avantajos ca relief și acces, localitatea are sistem de alimentare cu apă încă din anul 1984! Și mai dispune de o resursă: apa (plată) din izvorul Talea, situat în masivul Gurguiatu, din Munții Bucegi. A existat până deunăzi vreme și o afacere dezvoltată cu această apă, închisă în urmă cu câțiva ani. Primarul Cristian Neagoe spune că vrea să treacă businessul în proprietatea publică, prin înființarea unei societăți comerciale cu acționariat unic al Consiliului local, redevențele și veniturile nete urmând să intre în bugetul public. Iar ca plan viitor mai figurează înființarea sistemului de canalizare + stație de epurare, infrastructură care ar ajuta la atragerea investitorilor în turism dacă va fi vreodată dezvoltat aici turismul, ca alternativă la mult prea aglomerata Vale a Prahovei. Până una-alta, la Talea s-au deschis afaceri pe care altfel nu prea le găsești în munte: firme de transport, iar una dintre ele deține 25 de utilaje.

Băile Boboci, un proiect deocamdată fantezist. De la Karlovy Vary la... nimic!

baile boboci

Primăria Mizil a abandonat proiectul privind Băile Boboci, considerându-l deocamdată fantezist. În 2010, administrația locală, care a intrat în posesia apelor sulfuroase după 1990, deși acestea se află pe teritoriul comunei Jugureni, vorbea despre un posibil proiect de refacere a zonei de agrement de altădată, cu fonduri europene. Ștrandul, restaurantul, crama și cele 20 de camere erau, la vremea respectivă, neîngrijite. Și tot atunci, primarul Jugurenilor, Constantin Marcoceanu, spunea, deși nu avea cum să intervină, că este „păcat să ne batem joc de o asemenea bogăție, adică ape care pot trata diverse afecțiuni să se scurgă în gârlă, să nu se folosească nimeni de ele“. În 2014, fosta administrație a Mizilului discuta despre un proiect european în valoare de 20 milioane de euro care să pună în valoare băile. În 2016, optimismul atingea cote de neimaginat. Presa locală titra, cu entuziasm: „Mizilul ar putea să-și schimbe imaginea de cel mai sărac oraș, cu cei mai mulți șomeri, în Karlovy Vary (foto) de România! 100 de milioane de euro. Atât le trebuie autorităților pentru a construi aici o clinică unică în Europa, grație izvoarelor sulfuroase din zona cunoscută drept Băile Bolboci.“ Așadar, proiectul își sporise valoarea, în doi ani, de cinci ori. Autoritățile garantau: „Avem un proiect făcut, pe care anul acesta îl vom depune pentru a accesa fonduri europene. Este nevoie de aproximativ 100 de milioane de euro pentru construirea unei clinici cu dotări de ultimă generație, dar și a unui hotel cu 100 de locuri, restaurant cu 400 de locuri și zone de agrement. Pot să vă spun că izvoarele au compoziția similară cu a celor din celebra stațiune balneară de la Karlovy Vary. Așa că succesul este garantat din acest punct de vedere.“ Nu știm dacă proiectul a fost sau nu scris și depus. Dar știm că echipa actuală de la Primăria Mizil – Silviu Călin Negraru (primar) și Oana Dumitru (viceprimar) – consideră ideea nefezabilă, lipsită de orice fundament real. În orice caz, nu Băile Boboci ar fi prioritatea autorităților în următorii trei ani.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 50-51

  • Publicat în Sate

O altfel de vacanţă pentru copiii din mediul rural

Trei parohii din Protopopiatul Fălticeni desfăşoară în vacanţa de vară a elevilor, cu binecuvântarea Î.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, o acţiune comună dedicată elevilor din mediul rural intitulată „Şcoala de vară“. Activităţile se desfăşoară în satele Bogdăneşti (responsabil preot Marcel Ursuţu), la Leucuşeşti, începând cu 28 iulie (responsabil pr. Adrian Dulgheriu) şi la Boroaia I, începând cu data de 25 august (responsabil preot Silviu Maxim).

Aşa cum am aflat de la preotul protopop Adrian Dulgheriu, activităţile la care participă 48 de copii din parohiile din cele trei sate sunt organizate cu sprijinul colaboratorilor cu care parohiile au încheiat parteneriate şi cuprind jocuri, întreceri sportive, ateliere de pictură, vizitarea diferitelor obiective turistice, rugăciune, ateliere de informare despre sănătatea trupească, ateliere de origami, lansare de lampioane, ateliere de comunicare, realizarea de noi prietenii, primirea de noi învăţături creştine şi focuri de tabără.

Program diversificat în urma colaborării dintre parohie, şcoală şi primărie

Prima etapă a taberei s-a desfăşurat de pe 25 iunie 2016, în Parohia Bogdăneşti I, aceasta având drept colaboratori Primăria Bogdăneşti şi Şcoala Gimnazială nr. 1.

„Programul începe la ora 8,00, la biserica parohială «Pogorârea Sfântului Duh» din Bogdăneşti, cu o scurtă înviorare coordonată de profesorul de educaţie fizică şi sport Paul Sopon. Urmează rostirea rugăciunilor de dimineaţă în sfânta biserică, apoi se serveşte micul dejun în sala de prăznuire a parohiei. Cei 48 de copii care au participat au fost împărţiți în trei grupe pentru desfăşurarea a trei ateliere care au purtat numele a trei sfinţi ai Bisericii, Sf. Nicolae, Sf. Nectarie şi Sfântul Stelian, ocrotitorul copiilor. Aceste ateliere au avut următoarele teme: 1 – Întreabă preotul. La acest atelier copiii au scris pe foi de hârtie întrebări diferite, deosebit de interesante, iar răspunsurile au venit din partea preoților participanţi la această activitate; 2 – Activităţi sportive. Această activitate a fost condusă de profesorul Paul Sopon care a organizat, pe lângă concursuri sportive, şi jocuri recre­ative; 3 – Atelier de comunicare. Acesta a fost condus de profesoara de limba română Nicoleta Ursuţu“, ne-a spus preotul Marcel Ursuţu. Primul atelier s-a desfăşurat în biserica parohială, al doilea în livada bisericii, iar al treilea atelier s-a desfăşurat în muzeul tradiţional bisericesc care aparţine parohiei Bogdăneşti I.

Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox

„La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2016 drept «Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox», în cadrul căruia vor fi evidenţiate formarea spirituală a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene prin intermediul familiei, bisericii şi şcolii; educaţia creştină a tinerilor; importanța prezenţei şi participării tinerilor la viaţa comunităţii creştine; cultivarea iubirii, a prieteniei şi a respectului faţă de aproapele, precum şi ajutorarea oamenilor nevoiaşi.

Prin «Şcoala de vară» marcăm şi în Protopopiatul Fălticeni «Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox». Prin activităţile propuse se încearcă să se dezvolte spiritul patriotic al tinerilor, dar şi dragostea faţă de Biserică şi dezvoltarea spiritului de voluntariat. Copiii au servit masa la Aşezământul «Bucuria celor necăjiţi» coordonat de Prea Cuviosul Ieromonah Aioanei Andrei din cadrul Mănăstirii Râşca, s-au închinat la Sfânta Mănăstire Râşca şi au ajuns în mirifica poiană a lui Ioan de la Sihăstria Râşcăi. Sfârşitul unei zile la «Şcoala de vară» este marcat printr-un frumos foc de tabără şi un spectacol“, ne-a declarat preotul protopop Adrian Dulgheriu.

La Bogdăneşti, participanţii la activităţi s-au bucurat de concerte de vioară susţinute de grupul „Noiţele“ condus de învăţătorul Ion Costân de la Şcoala Gimnazială Bogdăneşti.

GALERIE FOTO

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 48-51

  • Publicat în Turism

453 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural și protejarea patrimoniului cultural, în 2016

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Alei... cu personalitate

Ca redactor am poposit în multe ferme, în gospodării pentru a cunoaște de aproape nu doar activitatea, ci și oamenii din spatele afacerilor din mediul rural. Ce am remarcat? O Românie a contrastelor. Acolo unde populaţia este îmbătrânită, în gospodării domneşte de când lumea colbul, aleile, pavajele părând că nu vor întâlni nicicând bătătura locului. La polul opus, încet, încet se strecoară aerul european, graţie tinerelor generaţii plecate la muncă prin străinătate. Casele au prins culoare, gardurile au fost schimbate, iar amenajarea grădinilor este mult mai studiată. Acolo unde bunul gust a făcut casă bună cu hărnicia omului jos pălăria şi toată admiraţia, însă sunt şi sate în care pare că ai ajuns în ţara kitsch-ului. Nu vom vorbi de aceste contraste, ci de ceea ce pot face oamenii simpli, dar harnici, aflaţi în puterea vârstei şi care se bucură de o casă pe pământ. Cu un pic de imaginaţie şi câteva idei vă puteţi schimba aspectul curţii. O alee face totul pentru că are nu doar rol funcţional, ci şi de a personaliza grădina făcând-o mai atractivă. Iată ce puteţi face cu bani puţini.

Sunt situații în care niște pietriș, câteva lespezi de piatră, lemn sau cărămidă folosite ca alei între anexele gospodăriei vă scot din noroi. Fie că este vorba de aleile care duc de la poartă spre casă sau de cele de la casă spre grădină ele ar trebui să existe și, dacă le dați un aspect deosebit, cu siguranță veți avea satisfacția lucrului realizat, iar munca va fi apreciată. Cine știe, poate chiar creați un trend la nivelul comunității din care faceți parte.

Alegeți mai întâi materialele. Varianta simplă, dar prea comună sunt pavelele din beton. Țineți cont totuși că acestea se pretează bine în zonele urbane. Pentru casele de vacanță, de la țară, din zone de munte merg foarte bine materialele oferite din belșug de natură: piatră, lemn, și de ce nu, diverse materiale de construcții ce pot fi reciclate (bucăți sparte de faianță sau gresie, cărămidă veche).

În funcție de materialele folosite, de grosimea lor înlăturați pe zona aleii un strat de pământ de circa 100-350 mm și asigurați-vă că suprafața este curățată de buruieni și alte rădăcini. Dacă suprafața nu va fi intens solicitată puteți folosi o bază flexibilă, cum este pietrișul. Distribuiți pietrișul pe toată suprafața cât mai uniform și compactați. Pentru a preveni pătrunderea stratului de pietriș sau nisip în sol puteți utiliza folii între sol și stratul de bază. Specialiștii spun că stratul de bază rigid din beton se recomandă doar pentru elementele de pavaj supuse traficului intens, pentru dale cu dimensiuni mari și pentru elemente de pavaj cu muchii. Adăugați apoi un strat de nisip și începeți montarea pieselor de pavaj. Aici vă puteți folosi imaginația cum doriți sau vă puteți inspira din imaginile alăturate. Lăsați un mic rost de 1-2 mm între elementele pavajului și fixați-le cu ajutorul unui ciocan de cauciuc prin bătăi ușoare. În final, împrăștiați nisip între rosturi pentru o și mai bună fixare.

Dacă vă ocupați personal de asigurarea materiei prime, adică adunați singur sau împreună cu familia pietre de diverse dimensiuni, lespezi de lemn sau piatră ori alte materiale reciclate costurile se vor reduce doar la transportul acestor materiale, achiziția de pietriș, nisip și un ciocan de cauciuc.

Pentru procurarea elementelor care vor constitui materia primă pentru crearea aleilor puteți aduna pietre de pe albia râului, procura rondele de lemn din centrele unde există gatere sau poate găsiți chiar vechi traverse de șină dezafectate la depourile CFR. Și lespezile de piatră sunt deosebite, însă acestea sunt printre cele mai costisitoare. Ceea ce contează este practic să obțineți un efect de bun gust, iar materialele naturale niciodată nu dau greș. Totul este cum le puneți în operă.

Un pic de treabă, dar merită efortul! Nu uitați să ne trimiteți fotografii cu realizările dumneavoastră.

Patricia Alexandra POP

Abonează-te la acest feed RSS