Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Mărțișor, simbol și tradiție, a III-a ediție la Iași

Asociația ART- Meșteșugurile Prutului și Asociația Alexandru Lăpușneanu, Iaşi, în perioada 1-4 martie a.c., organizează manifestarea cultural-interactivă Mărțișor – simbol și tradiție, ediția a III-a, ce se va desfăşura în Piața Unirii din Iaşi. Astfel, meșterii populari vor oferi vizitatorilor obiecte tradiționale specifice meșteșugului fiecăruia, care se pot constitui în daruri și cadouri de primăvară.

În cadrul manifestarii 25 de meşteri populari, atât din Moldova, cât şi din alte zone etnografice ale ţării, precum şi din Republica Moldova vor face demonstratii practice și ateliere de iniţiere a copiilor în tehnicile confecţionării mărţişorului tradiţional. În cadrul programului pregătit pentru eveniment sunt incluse şi momente artistice de dansuri şi cântece populare susţinute de grupul de copii şi adulţi din Asociaţia Ciurbeştenii.

 „În primul rând, evenimentul în sine este de natură culturală, pentru că promovăm mărțișorul, acesta fiind simbolul tradițional românesc introdus pe lista patrimoniul cultural imaterial al umanității – UNESCO de anul trecut, și mai mult de atât trebuie să îi dăm cinstea cuvenită. Acest eveniment are mai multe componente, respectiv: componenta culturală, educațională și comercială. La componenta culturală avem demostrații făcute de meșteri populari, în care vizitatorii și eventual cumpărătorii pot să vadă că noi lucrăm singuri aceste mărțișoare, în spiritul tradiției și a continuității peste timp a acestui obicei. La componenta educativă avem ateliere interactive, de inițiere în confecționarea mărțișorului, unde copii și adulții, care doresc să vadă cum se confecționează un mărțișor sunt așteptați cu brațele deschise. Mărțișoarele noastre sunt de fapt în funcție de meșteșugul, meșterului popular. De exemplu sunt meșteri populari cioplitori în lemn, astfel din lemn în miniatură se sculptează: Dragobetele, cocoșul, roata și alte simboluri tradiționale românești care se găsesc și pe cusăturile ielor și a lucrărilor meșterițelor noastre. De asemenea avem în târg meșteri populari țesători, cu industrie casnică, care în meșteșugul lor, ei promovează acest simbol. Sunt motive tradiționale precum: butoiașele, steluțele, trifoiul cu patru foi, coșarul pe care vrem să le împărtășim copiilor și tineretului că să știe că și noi avem o tradiție milenară“, a precizat Silvia Cozmîncă, Președinte Asociația Art- Meștelugurile Prutului.

Modiga Beatrice Alexandra

GALERIE FOTO


 

 

Tradiţii şi obiceiuri în luna lui Mărţişor - calendar popular

Martie este prima lună din anotimpul cald, iar în popor are mai multe denumiri: luna Babei Dochia, luna Femeii sau a Mărţişorului. Încă din prima zi sunt fel de fel de tradiţii care se pun în practică şi care diferă în funcţie de regiune. Este cunoscut faptul că la începutul primăverii se oferă mărţişoare, însă nu doar fetelor. În partea de nord a Moldovei, şi în special în Bucovina, fetele oferă mărţişoare băieţilor, 1 martie fiind considerată Ziua bărbatului, iar aceştia de 8 martie – Ziua Femeii le răsplătesc cu ciocolată, ghiocei sau cu alte flori de primăvară. Tot în prima zi a lunii se vorbeşte despre firul vremii tors de Baba Dochia atunci când se spune că se împletesc culorile celor două anotimpuri – alb şi negru (mai nou roşu), iarna şi vara, ziua şi noaptea, moartea şi viaţa.

Primele 9 zile sunt numite în popor şi zilele Babei Dochia sau Babele despre care se spune că ar reprezenta perioada în care aceasta urca cu oile la munte. Cele 9 zile simbolizează tot atâtea cojoace de care se descotoroseşte treptat. Un obicei străvechi se referă la alegerea unei Babe, iar vremea din acea zi îţi va spune cum vor fi şi următoarele zile – de va fi frumos tot anul îţi va fi spornic şi vei avea parte de bucurii, de va fi întunecat, nu-i semn de prea multe bucurii. După aceste zile încep Moşii despre care se spune că bat cu ciomagele în pământ să iasă căldura.

Pe 9 martie, în ziua celor 40 de Sfinţi Mucenici, în lumea satului se practică diferite obiceiuri: gospodinele fac mucenici, se beau sau se dau de pomană 40 de păhărele pentru a avea putere şi sănătate peste an şi pentru ca din vii să se recolteze mulţi struguri, se face curat în gospodărie şi se arde gunoiul pentru a fi ferită casa de lighioane ş.a.m.d. Următoarea sărbătoare cu o mare importanţă pentru ţărani este în data de 17 - Alexiile sau Ziua Şarpelui. Se spune că omul lui Dumnezeu sau Cuviosul Alexie este cel care descuie pământul. Acum încolţesc buruienile, ies şerpii şi insectele ale căror nume nu trebuie rostit pentru că altfel vor face pagubă pe lângă casă. Tot despre această zi se spune că marchează începutul anului piscicol.

Buna Vestire, Blagoveştania sau Ziua Cucului este sărbătorită de creştini la data de 25 martie, atunci când Arhanghelul Gabriel îi aduce vestea Fecioarei Maria că-L va naşte pe Mântuitor. Sărbătoarea este dedicată fertilităţii, se ară pământul, dar nu se şi seamănă pentru că păsările vor mânca boabele. Dacă-i timp frumos, anul agricol va fi spornic, dacă plouă până la amiază toamna va fi lungă. De asemenea este şi ziua în care încep să revină rândunelele şi cucul să cânte. Şi vremea din această lună are semnificaţiile ei. De exemplu, dacă nu va ploua, în aprilie va fi moină, iar de plouă şi tună, anul va fi roditor.

Dacă este cald e semn că vor urma 40 de zile calde, de nu, urmează tot atâtea zile cu dimineţi reci. E drept că în fiecare zonă a ţării sunt fel şi fel de obiceiuri care se păstrează, iar a le înşira în această pagină ar fi imposibil, însă ar mai fi de menţionat faptul că anul acesta postul Sfintelor Paşti începe în luna martie. Astfel, pe data de 6 martie este Lăsatul de carne, urmând Săptămâna Albă în care este dezlegare la brânză, peşte şi ouă, iar din data de 14 martie începe Postul Mare care durează 6 săptămâni.

Loredana Larissa SOFRON

Mărţişorul şi „Zilele babelor“

Pus stavilă în calea vânturilor năprasnice şi a ploilor torenţiale, a ninsorilor viscolite, fulgerelor şi trăsnetelor, platoul masivului muntos Bucegi se înfăţişează privirilor cu imaginea aproape ireală a Babei-Dochia, transformată în „stană-de-piatră“. Dar nu singură, ci împreună cu oile, câinii şi măgarii stânei sale, într-atât de meşteră iscusită a fost natura în a ciopli roca dură a unui pinten din munţii flancaţi de lunga Vale a Prahovei, cu vestitele sale staţiuni turistice: Predeal, Azuga, Buşteni şi Sinaia, „tapiţate“ cu frumosul Castel Peleş, precum şi cu numeroase biserici ortodoxe, mănăstiri şi monumente ale eroilor neamului din toate timpurile.

Impresionaţi de legendele bizarelor imagini ale munţilor, bătrânii-povestitori ai fostelor sate şi cătune, transformate între timp în oraşe şi municipii, au denumit acel loc din Carpaţii Româneşti „Vârful Babele“, de unde şi denumirea dată primelor nouă zile ale lunii martie, ele reprezentând numărul cojoacelor lepădate de Baba-Dochia, mama lui „Dragobete, îndrăgostitul“, în drumul ei spre vârful muntelui. Ce nechibzuită alegere! Ca şi ce necugetat gest, de vreme ce începutul primăverii mereu se dovedeşte a fi înşelător, precum firea şi năravurile oamenilor. Când ninge, când plouă. Când e vreme caldă şi însorită, când apare soarele. Când dispare după negrii şi greii nori, aducători de zăpezi întârziate, de ploi reci, primăvăratice, urmate de zăpezi, dar şi de ploi adevărate, de lapoviţă, de chiciură şi de grele şi dense ceţuri. Norii împovăraţi acoperă şi întunecă ziua în amiaza mare, Soarele, Muntele şi Crucea Caraimanului. Cam aşa ar arăta buletinul meteorologic popular al apropiatelor „Zile ale babelor“, din primul trimestru al anului 2014!

Este acel interval de timp calendaristic când suntem îndemnaţi de membrii familiei, de rude şi de prieteni nu numai să ne prindem la reverul hainei un frumos „mărţişor“, dar şi să ne alegem, din vreme, una dintre primele nouă zile ale lunii martie. Totul cu speranţa că baba noastră nu va fi nici urâtă, nici rea şi nici ghinionistă, ci caldă, frumoasă şi bună. Deci, însorită şi norocoasă, aşa cum am vrea să fie toate zilele anului! După aceasta vom aştepta Echinocţiului Astronomic al Primăverii, prevăzut pe data de vineri, 21 martie. Însă, până atunci să vedem cum vor fi „Zilele babelor“. Nouă la număr, presărate în intervalul calendaristic sâmbătă, 1 martie - duminică, 9 martie, inclusiv, interval calendaristic care marchează, pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici, începutul Postului Sfintelor Paşti, care durează între 3 martie şi 19 aprilie.

Gânduri de 8 martie strânse în amintirea mamei dragi

Aprinzând feştila unei lumânări la căpătâiul mormântului ei, parcă o văd cum stă sub glie. Deşi răpusă de anii mulţi ai bătrâneţii, pentru mine Mama Victoria este încă tânără şi chipeşă, îmbrăcată în mândre haine româneşti, specifice satelor văii sibiene a Hârtibaciului. Astfel că tot frumoasă a rămas în închipuirea mea! Cu toate că atunci, când a trecut dincolo de această lume, era o bătrânică frumos îmbătrânită de multele necazuri ale vieţii, ca şi de mulţii ani ai săi. Aproape 90 la număr. Acum stă în mormânt nemişcată, cu mâinile pe piept. Parcă mi-ar asculta gândurile de regrete şi de multă jale. Pentru că atunci când nici mama n-a mai fost am simţit că îmbătrânesc cu adevărat. Şi definitiv!

Omule, să ne rugăm Bunului Dumnezeu ca vocea caldă, părintească să-ţi spună „măi, copile“ până la ale tale adânci bătrâneţi! Aşa cum s-a întâmplat în gospo­dăria harnicului, înţeleptului şi regretatului plugar Aron Coman, din satul Daia de Apoldul de Sighişoara, trăitor vreme de peste 102 ani. Feciorului Gheorghe, căsătorit şi stătător în curtea părintească, pe atunci în vârstă de 82 de ani, îi spunea: „Măi, copile, sloboade-te în pivniţă şi adu un canceu cu vin să beau un pahar cu Dom-Vulcan!“ Sau, mai acum un an, ce-mi zicea lelea Ana Maier, din satul Laslău Mare, de pe Târnava Mică, stinsă din viaţă în bine-gospodăritul cămin de bătrâni din Ideciul Mureşului, la vârsta de 103 ani şi 4 luni. Fie-i ţărâna uşoară, că tare cumsecade ţărancă a mai fost în viaţa ei grea, rămasă de tânără în văduvie lungă şi curată, cu doi copii mici, care au ajuns să fie, la rândul lor, şi ei părinţi, însă care s-au prăpădit prea de timpuriu.

Revin la ce-mi spunea „Lelea Ană!“, şi anume: „Pentru un părinte nu-i supărare şi tristeţe mai mare decât, ajuns bătrân şi neputincios, să fie nevoit să-şi petreacă proprii copii pe drumul de veci!“

Pentru femeia de lângă noi...

Am răsfoit filele unei frumoase cărţi, de îndată devenindu-mi tare dragă. În aşa măsură încât am extras un paragraf niţel mai lung, un fel de declaraţie de dragoste a autorului, tânărul Mircea Chelaru Adrian. O mostră: „Te-am cunoscut şi te-am iubit dinainte să te întâlnesc (...) şi am înţeles că toate iubirile de până acum au fost reeditări/ale primei iubiri.“ „Te caut în fiecare răsărit de soare, în fiecare adiere de vânt, în fiecare şoaptă, în fiecare zâmbet. Te caut în ploile de vară, în jocul cald al norilor, în zborul liber al păsărilor, în poezia nocturnă a stelelor. Te caut peste tot. Te caut în atingerile mele, în îmbrăţişări, în săruturi, în gânduri şi trăiri, în mângâieri şi priviri. Şi, de fiecare dată, te găsesc în braţele mele, în inima mea, în sufletul meu. Şi, cu tine şi prin tine, devin EU, unul, Pur şi Simplu. Sufletele noastre se odihnesc într-o magie perfectă atunci când suntem împreună. Iar când nu suntem împreună, ele se caută şi se cheamă.“

(Din volumul „Trăind Pur şi Simplu“, Ed. Nico, Tg. Mureş)

Ioan Vulcan-Agniteanul

 

Mărţişorul, o tradiţie veche de 8.000 de ani

Pe teritoriul ţării noastre podoaba de mici dimensiuni cu şnur alb-roşu, pe care o purtăm şi astăzi în zilele primăvăratice ale lui Martie, păstrează de mii de ani aura unui talisman menit să aducă noroc, să însoţească urările de dragoste, sănătate, bucurie şi bunăstare. Obiceiul mărţişorului face parte din ritualul de înnoire a timpului şi anului, onorat de români diferit de la o zonă la alta a ţării.

Se spune că, încă de pe vremea romanilor, venirea primăverii era un prilej de cinstire a zeului Marte, stăpânul forţelor naturii şi al agriculturii. De aceea, chiar din prima zi a acestei luni, oamenii respectau anumite ritualuri pentru a câştiga bunăvoinţa Zeilor şi pentru a atrage norocul de partea lor în acel an.

Săpăturile arheologice efectuate în România au dus la descoperirea unor obiecte asemănătoare mărţişorului care datează de acum aproximativ 8.000 de ani. Amuletele erau formate din pietricele vopsite în alb şi roşu, concepute pentru a fi purtate la gât.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în zona Moldovei şi Bucovinei mărţişorul era reprezentat de o monedă de aur sau argint, prinsă cu fir alb-roşu. Copiii îl purtau în jurul gâtului, pentru a fi feriţi de boli, iar fetele îl prindeau în păr şi îl păstrau până la înflorirea arborilor. La sfârşitul lunii martie, mărţişorul era atârnat de un copac, obicei care s-a păstrat şi în zilele noastre. Conform credinţelor bucovinene, mărţişorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte, asemănător firului vieţii omului tors la naştere de ursitoare. Culoarea albă simbolizează frigul iernii ce se încheie, iar cea roşie, căldura verii pe cale să se instaleze. Tot în Bucovina, fetele sunt cele care oferă de 1 Martie mărţişorul flăcăilor din sat.

În schimb, în Dobrogea, mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.

Transilvănenii leagă şnurul alb-roşu de ferestre, uşi şi coarnele animalelor, pentru a alunga duhurile rele. De aceea împletitura alb-roşie se regăseşte în steagul căluşarilor, la bradul de nuntă, la podoabele junilor şi în multe alte obiceiuri străvechi.

Într-un studiu dedicat mărţişorului, poetul George Coşbuc afirma că „mărţişorul este un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Poporul nostru îl cunoaşte şi îl ţine în mare cinste, îl poartă copiii, fetele şi mai rar nevestele şi flăcăii, fiindcă el e crezut ca aducător de frumuseţe şi de iubire“. Semnificaţia culorilor mai este tălmăcită şi altfel în credinţa populară. Se spune că roşul, dat de foc, sânge şi soare este atribuit vitalităţii femeii, iar albul ca zăpada rece şi pură semnifică înţelepciunea bărbatului. Astfel şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii, ca o permanentă mişcare a materiei.

George Coşbuc mai aminteşte că „scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cam cu acelaşi rost cum purtăm o cruce sau chipul lui Hristos în sân. Prin asta te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet“. Nu degeaba se consideră că în primele nouă zile ale lunii martie vom afla cum vom fi la bătrâneţe. Conform tradiţiei, suntem îndemnaţi ca din vreme să ne alegem o zi din cele nouă cu speranţa că baba noastră nu va fi nici urâtă, nici rea şi nici ghinionistă, ci caldă, frumoasă şi bună, deci însorită şi norocoasă. Aşa cum am vrea să fie toate zilele anului!

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Idei de mărţişor. „Miniseră la purtător“ sau cerceii care cresc

Dacă an de an sunteţi în impas când vine vorba de a oferi un mărţişor, din dorinţa de a găsi cadoul cel mai potrivit, care să reprezinte cel mai bine simbolul primăverii, al renaşterii, al vieţii şi ocoliţi clasicele mărţişoare din tablă, lemn, sau plastic, care abundă pe tarabele comercianţilor, aflaţi că pe piaţă există şi lucruri cu adevărat deosebite, delicate, inedite şi foarte inspirate.

Dacă există animale de companie, de ce nu şi o plantă de companie?

Sub sloganul „Anul acesta mărţişorul este verde, viu şi inedit“, compania Green O’Clock propune doamnelor şi domnişoarelor ca în această primăvară vestimentaţia să le fie întregită de accesorii extrem de originale.

Într-o perioadă în care multe dintre bugete sunt drastic micşorate şi când doar noutatea, creativitatea şi ingeniozitatea mai pot atrage atenţia cumpărătorilor, Greenie – planta de companie este ultima frontieră atinsă în lumea cadourilor. Acest dar revoluţionar a făcut să explodeze până şi cele mai inovatoare minţi din această industrie, iar cei implicaţi în afacerile de construcţie şi promovare a brandurilor, dar şi iubitorii de natură primesc acum un ajutor valoros.

Greenie este de fapt o plantă vie, adevărată, care trăieşte primele 3-6 luni într-o capsulă de mici dimensiuni (4 cm înălţime şi 1,7 cm diametru), se dezvoltă, creşte, înfloreşte şi se transplantează în final ca orice plantă obişnuită. Graţie dimensiunilor ei, planta îşi poate însoţi proprietarul la serviciu, la şcoală, acasă, la cumpărături, la petreceri sau în vacanţă şi poate fi purtată la telefon, la chei, la geantă, la rucsac sau chiar la oglinda din maşină, fiind în felul acesta mult mai portabilă decât orice animal de companie. Pentru că cele mai multe companii l-au socotit un cadou corporate pentru că poate fi cu uşurinţă personalizat şi oferit cadou în cadrul evenimentelor, tot aceste firme văd plăntuţa Greenie ca pe un simbol pentru cei care iubesc natura, un mărţişor 100% eco şi un produs care incubă cele mai multe valenţe ale unui cadou.

Gemini – cerceii care cresc

Mai nou, luna aceasta Green O’Clock lansează în exclusivitate pe piaţă cerceii cu plante vii sau cerceii care cresc. Cu ocazia Mărţişorului, compania a transformat conceptul produsului Greenie într-o podoabă de pus la ureche. Precum cireşele agăţate la ureche în luna mai, cerceii Gemini vor aduce la urechile doamnelor plante suculente sau cactuşi cultivaţi într-un substrat special şi crescuţi într-un recipient prevăzut cu o agăţătoare.

Capsula care adăposteşte planta întruneşte perfect condiţiile unei sere, pentru că este prevăzută cu orificii atât în partea superioară, astfel încât planta să poată respira, cât şi la bază, pentru a fi udată. Condiţiile ideale ale acestui recipient favorizează uneori chiar înflorirea cactuşilor. Aşadar, „dacă vă propuneţi să oferiţi cadou cerceii Gemini, nu veţi dărui doar nişte cercei, ci un concept ce a revoluţionat piaţa cadourilor – şi nu numai – în unele ţări europene, Asia şi Statele Unite.

Singurul lucru pe care trebuie să-l faceţi cu aceşti cercei este să-i udaţi de 2 ori pe lună, timp de 2 minute, în rest, dacă sunt ţinuţi la lumină, nu au nevoie de o îngrijire specială“, a declarat Olimpiu Pop, general manager Green O’Clock. Bijuteriile vii pot conţine plante din aceeaşi specie sau specii diferite, clienţii putând alege din aproape 20 de modele (Amour, Bouquet, Challenge, Creole, Domino, Fantasy, Haruka, Kawaro, King, Kiri, Lady, Lord, Lotus, Miko, Pagoda, Rhyno, Rocky, Saga, Velvet), în funcţie de simbolistica pe care o doresc.

Partea interesantă este că acest cadou se transformă. Dacă iniţial mărţişorul are aspectul şi utilitatea unui accesoriu, într-adevăr deosebit, în timp el devine o plantă adevărată, dar care va aminti mereu de momentul în care a pătruns în viaţa cuiva. Relaţia creată cu puiul de plantă este unică şi plină de semnificaţii, precum e viaţa însăşi.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS