Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat săptămâna trecută sprijinirea cu 500 metri cubi lemn de rășinoase pentru construcții a locuitorilor afectați de inundațiile recente din mai multe localități din județul Alba.

De asemenea, Romsilva va asigura și transportul lemnului necesar lucrărilor de reconstrucție a caselor afectate de inundații, până la locul indicat de către Prefectura Județului Alba și de autoritățile locale, care se vor asigura că lemnul pentru construcții va ajunge la persoanele sinistrate.

Sprijinul este oferit la inițiativa ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna, care a vizitat recent zonele afectate de inundații din județul Alba.

În ultimii ani, Romsilva a derulat mai multe proiecte de responsabilitate socială, prin donarea de lemn pentru încălzirea locuințelor pentru persoanele defavorizate, lemn pentru construcții în urma producerii unor calamități și sprijinirea cu puieți forestieri și asistență tehnică pentru acțiuni de împădurire.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

În condiţiile avertizărilor de fenomene meteorologice extreme (ploi persistente,  torenţiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca şi inundaţii în diferite zone ale ţării, fenomene care afectează și sănătatea animalelor, prin declanşarea de afecţiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează crescătorii de animale, precum şi autorităţile locale cu privire la obligaţia de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică şi de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea şi limitarea posibilelor îmbolnăviri ale animalelor sau apariția unor boli contagioase transmisibile la animale și de la animale la oameni, măsuri direcţionate cu responsabilităţi pentru:

• protejarea sănătătăţii animalelor şi a păsărilor, protecţia şi bunăstarea acestora;
• protecţia mediului.

În domeniul protejării sănătăţii, protecţiei şi bunăstării animalelor

• Monitorizarea exploataţiilor comerciale şi a exploataţiilor nonprofesionale din gospodăriile populaţiei care dețin animale şi păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă sau acţiuni de necesitate (acţiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje şi a apei potabile).
• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică (în special la fermele cu porci şi păsări).
• Asigurarea unor locuri şi spaţii prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale şi mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundaţii în zone sigure, unde să fie asigurate condiţii de adăpostire, hrană, adăpare şi îngrijire.
• Circulaţia animalelor în judeţ şi în afara judeţului să se facă numai dacă este strict necesar şi numai cu aprobarea şi sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau judeţene, după caz.
• Administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deţinătorul de animale şi păsări are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă de orice modificare a stării de sănătate a animalelor, precum şi modificări comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală şi de apă potabilă existente în unităţiile de profil sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calităţii şi a salubrităţii, precum şi stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice şi dezinfectante pentru situaţii de urgenţă.
• În domeniul protecţiei mediului
• Coordonarea activităţii prin implicarea autorităţilor locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor şi dirijarea lor la unitatea de distrugere sau incinerare.
• Curăţirea şi dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condiţiilor de manipulare, colectare, păstrare şi transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea serviciilor sanitare veterinare cu alte autorități locale implicate cu asociaţiile crescătorilor de animale şi alt tip de asociaţii pentru implementarea măsurilor stabilite pentru astfel de calamități naturale.

Situaţiile deosebite vor fi comunicate la unităţile sanitare veterinare sau la comandamentele locale constituite pentru a se putea interveni operativ şi eficient cu personal de specialitate.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Echipele Administrației Naționale ”Apele Române”, din cadrul Administrației Bazinale de Apă Siret și cele ale Sistemului de Gospodărire a Apelor Vrancea sunt în teren și acționează, cu toate mijloacele din dotare, pentru limitarea efectelor produse de inundații în bazinul Putnei și al Siretului.

Administrația Bazinală de Apă Siret, împreună cu autoritățile locale și cele ale Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, vor monta panouri mobile, pe o lungime de circa 2 km, pentru apărarea localității Vadu Roșca, aflate la confluența Putnei cu Siretul. Panourile mobile suplimentare vor fi trimise de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița.

Amintim că, în urma precipitațiilor istorice înregistrate în bazinul hidrografic Siret, de peste 200 l/mp, în ultimele 48 ore, localitatea Biliești este cea mai afectată, urmănd ca apa acumulată să se scurgă, prin canalele de desecare și pompare, înapoi în râul Putna.

Administrația Națională ”Apele Române”, prin Administrația Bazinală de Apă Siret, în colaborare cu S.C. Hidroelectrica S.A., au luat măsuri pentru atenuarea undelor de viitură în vederea preluării mai rapide a debitelor înregistrate, în ultimele zile, pe râul Putna. Menționăm faptul că nivelurile râului Putna, la stația hidrometrică Mircești, au depășit cu 3 cm pe cele istorice înregistrate în anul 2005. În acumulările Călimănești și Movileni, a fost stocat un volum de 15 milioane de mc de apă, rezultat din debitele înregistrate, în ultimele zile, pe râul Siret și afluenții săi.

Având în vedere reactualizarea avertizării hidrologice emise de INHGA, asociată cu perioadele caniculare prognozate de către Administrația Națională de Meteorologie, avertizăm populația că există posibilitatea creșterii severității fenomenelor hidrometeorologice în plan local, zonele cele mai expuse fiind cele aflate sub cod portocaliu, respectiv galben.

 Reluăm avertizările adresate populației să țină cont de recomandările autorităților și să evite circulația în vaduri, precum și cea cu autovehicule în zonele afectate, precum și în cele aflate sub coduri hidrologice. De asemenea, recomandăm să se evite desfășurarea activităților sezoniere pe maluri sau în proximitatea cursurilor de apă.

Sursa: rowater.ro

Schimbările climatice tot mai frecvente obligă agricultorii să găsească metodele și mijloacele prin care să realizeze recolte satisfăcătoare economic indiferent de variațiile climatice.

Schimbările climatice se pot manifesta prin:

• secetă excesivă, arșiță și inundații;
• variații mari de temperatură între zi și noapte;
• dereglării ale anotimpurilor (ianuarie-februarie – cald; aprilie-mai – rece);
• lipsa stratului de zăpadă;
• vânturi puternice și uscate etc.

Aceste schimbări influențează modificări ale epocii de semănat, respectiv toamna se însămânțează târziu, iar primăvara mai de vreme (uneori).

Trebuie urmărite cu atenție și permanent programele METEO pentru a prinde momentul prielnic pentru fiecare lucrare agricolă.

De regulă, problema esențială a devenit apa din sol, motiv pentru care solul trebuie socotit o magazie care captează cea mai mare parte din apa provenită din precipitații și barează orice cale de pierdere a acesteia. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat cât mai puțin, numai la umiditatea optimă, cu utilaje ușoare care nu produc tasarea-compactarea și prăfuirea solului, iar procesul de afânare să se realizeze, în principal, pe verticală, fără întoarcerea brazdei.

Este esențial ca solul să beneficieze de cantități importante de materie organică (cca 10 t/ha/an substanță uscată) care asigură humusul necesar și realizează o structură glomerulară stabilă.

Pentru aceasta sunt necesare asolamente cu 5-6 culturi din care să nu lipsească leguminoasele anuale, dar și sola săritoare cu graminee și leguminoase perene.

Prin aceasta se refac fluxurile naturale, se stimulează activitatea microbiologică din sol, se creează condiții pentru toate formele de fixare a azotului în sol.

Prezența perdelelor forestiere de protecție ar diminua semnificativ efectul diverșilor factori meteorologici nefavorabili culturilor agricole.

Pentru perioadele cu ploi torențiale este indicat să se amenajeze lacuri artificiale care acumulează surplusul de apă, prevenind colmatarea canalelor și șanțurilor de scurgere a apei, inundarea culturilor agricole și a localităților și asigurând o sursă de apă pentru irigații.

Se vor folosi specii de plante și, din acestea, soiuri (hibrizi) cu perioadă de vegetație mai scurtă, tolerante sau rezistente la secetă, capabile să acumuleze substanță organică, cu consum redus de apă.

Atenție la densitatea culturilor, se va porni cu densități mai mici, dar bine repartizate în spațiu, fără goluri.

Fertilizarea culturilor se va face cu doze moderate de îngrășăminte, urmând ca pe parcursul vegetației să se suplimenteze dacă sunt condiții climatice favorabile, extinzând sistemul fertilizării foliare.

Mare atenție la reducerea gradului de îmburuienare, buruienile fiind mari consumatoare de apă și elemente nutritive.

Pentru biodiversitate se va practica o cultură intercalată de leguminoase prin cultura principală, sistemul de benzi înierbate, sistemul agroforestier etc.

Trebuie urmărit ca solul să fie permanent verde, cu cultura a doua, culturi de îngrășăminte verzi sau cu culturi verzi. Prin aceasta se valorifică îngrășămintele rămase de la cultura principală, se evită levigarea nitraților și se asigură o bună protecție a solului.

În scopul unei cât mai bune valorificări a apei și elementelor nutritive din sol se vor folosi micorizele prin care se realizează un raport simbiotic între unele ciuperci și rădăcinile plantelor.

Plantele furnizează ciupercii hidrați de carbon și primesc în schimb apă, azot, fosfor și alte substanțe nutritive și substanțe bioactive.

În același timp, agricultura trebuie să participe la reducerea gazelor cu efect de seră, prin reducerea combustibililor fosili și extinderea combustibililor regenerabili, prin buna gestionare a gunoiului din zootehnie și a emanațiilor de gaze de la animalele rumegătoare (bovine, ovine, caprine).

Iată câteva posibilități ce stau la îndemâna agricultorilor pentru a desfășura o activitate rentabilă și în condițiile schimbărilor climatice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Administrația Națională „Apele Române“ anunță că a primit 23 de milioane de lei pentru începerea procedurilor de licitație publică în vederea contractării serviciilor de proiectare și execuție a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pentru municipiul Caransebeș. Proiectul, înțelegem de la Ervin Molnar, directorul general al ANAR, stă scris de vreo șapte ani, dar nu a fost promovat de ministerul de resort. În ultimii ani, zona a fost expusă constant riscului de inundații care s-au produs atât pe afluenți, cât și pe cursurile râurilor Sebeș și Timiș.

Valoarea pagubelor pentru tot județul Caraș-Severin este de aproape 29 milioane de lei numai în 2020. Investiția va consta în construirea, pe pârâul Zlagna, a unui nod hidrotehnic care va asigura, printr-o conductă, devierea cursului de apă spre râul Sebeș, iar pe pârâul Potoc va fi realizată o acumulare nepermanentă care va atenua undele de viitură ce se vor forma în urma precipitațiilor abundente.

(I.B.)

În condiţiile avertizărilor de fenomene meteorologice extreme (ploi torenţiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca şi inundaţii în diferite zone ale ţării, fenomene care afectează și sănătatea animalelor, prin declanşarea de afecţiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează crescătorii de animale, precum şi autorităţile locale cu privire la obligaţia de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică şi de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea şi limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale sau apariția unor boli contagioase transmisibile la animale și de la animale la oameni, măsuri direcţionate cu responsabilităţi pentru:

• protejarea sănătăţii animalelor şi a păsărilor, protecţia şi bunăstarea acestora;
• protecţia mediului.

În domeniul protejării sănătăţii, protecţiei şi bunăstării animalelor

• Monitorizarea exploataţiilor comerciale şi a exploataţiilor nonprofesionale din gospodăriile populaţiei care dețin animale şi păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă sau acţiunilor de necesitate (acţiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje şi a apei potabile).
• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică (în special la fermele cu porci şi păsări).
• Asigurarea unor locuri şi spaţii prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepţionale şi mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundaţii în zone sigure, unde să fie asigurate condiţii de adăpostire, hrană, adăpare şi îngrijire.
• Circulaţia animalelor în judeţ şi în afara judeţului să se facă numai dacă este strict necesar şi numai cu aprobarea şi sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau judeţene, după caz.
• Administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deţinătorul de animale şi păsări are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă de orice modificare a stării de sănătate a animalelor, precum şi modificările comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală şi de apă potabilă, existente în unităţile de profil sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calităţii şi a salubrităţii, precum şi stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice şi dezinfectante pentru situaţii de urgenţă.

În domeniul protecţiei mediului

• Coordonarea activităţii, prin implicarea autorităţilor locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor şi dirijarea lor la unitatea de distrugere sau incinerare.
• Curăţirea şi dezinfecţia zonelor de unde s-a retras apa şi au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condiţiilor de manipulare, colectare, păstrare şi transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea servicilor sanitare veterinare cu alte autorități locale implicate şi cu asociaţiile crescătorilor de animale şi asociaţii pe produse pentru implementarea măsurilor stabilite pentru astfel de calamități naturale.

Situaţiile deosebite pot fi comunicate la unităţile sanitare veterinare sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ şi eficient cu personal de specialitate.

Dr. Ioan Viorel Penţea,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În judeţul Suceava, campania agricolă de primăvară din acest an a fost una cu totul aparte. La porumb, însămânţările s-au făcut până la începutul lunii iunie, soia şi floarea-soarelui nu au fost semănate la timp, iar grâul a rămas neerbicidat din cauza temperaturilor scăzute şi a precipitaţiilor abundente şi de lungă durată. Tot din cauza ploilor sunt probleme în legumicultură şi în zootehnie.

După o desprimăvărare destul de timpurie, agricultorii suceveni şi-au programat să finalizeze campania de primăvară imediat după sărbătorile pascale. Din cauza temperaturilor scăzute, mai ales pe timpul nopţii, şi a precipitaţiilor abundente care au căzut în momentul în care erau programate lucrările de înfiinţare a culturilor de primăvară, respectiv semănarea florii-soarelui, a porumbului şi soiei, culturi care au nevoie de căldură, s-au înregistrat întârzieri de cel puţin două săptămâni la semănat. Agricultorii sunt optimişti pentru că umiditatea din sol a ajuns la un nivel optim, iar, în condiţiile în care vor fi temperaturile prognozate, porumbul are timpul necesar pentru a ajunge la maturitate.

Cadru propice pentru înmulţirea bolilor

„Precipitaţiile abundente şi de lungă durată, precum şi nopţile reci din această primăvară au creat probleme atât la înfiinţarea culturilor de primăvară, cât la întreţinerea acestora ca urmare a precipitaţiilor care deocamdată nu vor să se oprească. Până la urmă campania de însămânţări s-a finalizat, dar este foarte greu de întreţinut culturile. Nu se poate intra în câmp şi în aceste condiţii sunt situaţii în care la cerealele de toamnă nu s-a putut erbicida. Bine ar fi dacă cei care lucrează suprafeţe mari, dar şi micii agricultori ar putea să facă măcar tratamentele contra bolilor pentru că avem condiţii foarte bune pentru manifestarea acestora întrucât precipitaţiile au fost destul de multe, temperaturile sunt ridicate, iar pentru apariţia şi înmulţirea bolilor este un cadru propice.

Recomandarea noastră, a celor care suntem alături de cei care trudesc în agricultură, ar fi ca orice moment prielnic să fie folosit la maximum, să fie pregătiţi şi, atunci când timpul permite şi există posibilitatea, să se intre pe teren. Acesta este cel mai important lucru la această dată, să se facă lucrările de întreţinere, fie cele de erbicidare, fie cele de combatere a bolilor sau dăunătorilor. Şi la culturile prăşitoare, porumb, floarea-soarelui, sunt întârzieri, trebuie intrat cu mijloacele mecanizate, efectuate lucrările şi combătute buruienile“, subliniază Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură.

Cu toate acestea, lanurile de păioase arată bine, inclusiv cele semănate în primăvară, specialiştii fiind optimişti şi speră că, dacă nu va fi grindină, vijelii şi ploile îndelungate vor fi mai rare, în cea de-a doua jumătate a lunii iulie se va putea intra la recoltat, producţia anunţându-se bună.

Pentru al doilea an consecutiv, cartofii sunt ameninţaţi de mană

Dacă în domeniul vegetal agricultorii sunt cât de cât optimişti, nu acelaşi lucru se poate spune despre marii cultivatori de cartofi, unde viitoarea producţie s-ar putea să aibă de suferit atât din punctul de vedere al cantităţii, cât mai ales al calităţii. Vara lui 2018 a fost una cu ploi masive şi culturile au fost afectate pe suprafeţe mari de mană pentru că nu au existat condiţiile necesare efectuării tratamentelor de combatere şi boala a ajuns la tuberculi. În primăvară, o parte din producătorii de cartofi s-au bazat pe sămânţa din cultura proprie, dar atunci când au vrut să o folosească la înfiinţarea culturii au constatat că nu este bună şi fie au diminuat suprafeţele cultivate, fie au apelat la sămânţă din import, care a dus la creşterea costurilor.

„Şi în acest an o problemă va fi la cultura cartofului pentru că sunt condiţii foarte bune pentru apariţia şi dezvoltarea manei. Dacă nici pentru mană nu se vor putea face tratamentele la timp, lucrurile se complică“, a precizat ing. Haralampie Duţu.

Suprafaţa cultivată cu cartofi este de 18.627 ha, cu 300 ha mai mică faţă de anul trecut şi cu 1.500 ha mai puţin faţă de 2017, chiar dacă în această primăvară, în judeţul Suceava, un kilogram de cartofi s-a vândut cu 3-4 lei.

Vremea capricioasă afectează zootehnia

Cu necazuri se confruntă şi cei care se ocupă de zootehnie.

„În zootehnie suntem în faza în care trebuia făcută prima coasă la culturile pentru nutreţ şi mă refer aici la suprafeţele cu leguminoase furajere cum ar fi trifoi şi lucernă, precum şi la gramineele care au ajuns în faza în care se pot cosi. Nici în zona pajiştilor nu sunt condiţii pentru a face fân la această dată. Nu suntem din categoria plângăreţilor, dar acesta este adevărul: este foarte greu să faci lucrările care se impun la acest moment ca urmare a condiţiilor pe care le avem din cauza precipitaţiilor“, a conchis ing. Haralampie Duţu.

Silviu Buculei

În condițiile avertizărilor de producere de fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca și inundații, în diferite zone ale țării, fenomene care pot afecta sănătatea animalelor, prin declanșarea de afecțiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează  crescătorii de animale, precum și autoritățile locale cu privire la obligația de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică și de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea și limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale, sau boli transmisibile la animale și de la animale la oameni, activități direcționate cu responsabilități pentru:

• Protejarea sănătății animalelor și păsărilor, protecția și bunăstarea acestora.
• Protecția mediului.

În domeniul protejării sănătății, protecției și bunăstării animalelor:

• Monitorizarea exploatațiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale din gospodăriile populației care dețin animale și păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă, sau acțiuni de necesitate, (acțiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje și a apei potabile)
• Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică; (în special la fermele cu porci și păsări).
• Asigurarea unor locuri și spații prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale și mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundații în zone sigure, unde să fie asigurate condiții de adăpostire, hrană, adăpare și îngrijire.
• Circulația animalelor în județ și în afara județului să se facă numai dacă este strict necesar și numai cu aprobarea și sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau județene, după caz.
• Administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deținătorul de animale și păsări are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă, de orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum și modificări comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală și de apă potabilă, existente în unitățile de profil, sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calității și a salubrității, precum și stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice și dezinfectante pentru situații de urgență.

În domeniul protecției mediului

• Coordonarea activității, prin implicarea autorităților locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor și dirijarea lor la unitatea de distrugere, sau incinerare.
• Curățirea și dezinfecția zonelor de unde s-a retras apa și au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condițiilor de manipulare, colectare, păstrare și transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea cu instituțiile județene – Instituția Prefectului, Consiliul Județean, I.S.U, C.P.C. D.S.P, I.P.J. D.S. I.J.J și cu asociațiile crescătorilor de animale și asociații pe produse.

Situațiile deosebite pot fi comunicate la unitățile sanitare veterinare, sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ și eficient cu personal de specialitate.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

An de an, în fiecare primăvară, inundațiile continuă să rămână una dintre principalele amenințări în mai multe zone din România. Anul acesta, cel puțin până acum, am avut liniște în ceea ce privește această chestiune, chiar dacă vremea a fost mai năbădăioasă în unele zone. De această liniște a profitat și conducerea Ministerului Apelor și Pădurilor împreună cu managerii Regiei Naționale „Apele Române“ pentru a continua o serie de lucrări hidrotehnice și a începe unele noi.

Peste 33 milioane de euro pentru stăvilirea Dunării în Ialomița

O mare parte dintre zonele amenințate de inundații se regăsesc de-a lungul Dunării, pe raza județelor Ialomița și Călărași. Pe această porțiune revărsările fluviului, atunci când se petrec, sunt devastatoare. Suprafețe însemnate de culturi agricole sunt acoperite de apele Dunării. De altfel, în mod tradițional, oamenii au învățat, încă din vechime, să-și adapteze calendarul agricol la cel al inundațiilor. Cu toate acestea, mai ales în ultimul deceniu, uneori lucrurile se petrec împotriva oricăror previziuni. Și atunci fermierii nu mai au altceva de făcut decât să fluiere a pagubă...

Tocmai pentru a reduce numărul unor astfel de situații au fost începute mai multe lucrări menite a împiedica inundarea unor zone și revărsările Dunării. Alte proiecte mari vor fi demarate, promite Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor, încă din vara aceasta.

La începutul lunii mai, într-o vizită a unei delegații conduse de ministru la Slobozia, au fost prezentate principalele proiecte care se vor desfășura în domeniu pe raza județelor Ialomița și Călărași.

Cel mai amplu dintre acestea este „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“. Investiția va fi finanțată prin Programul Operațional „Investiții Mari“ și va fi realizată în cele două judeţe, respectiv Ialomița și Călăraşi. Valoarea totală estimată a proiectului este de 48,2 milioane de euro (cu TVA), din care 33,2 milioane de euro aferente județului Ialomița.

În acest județ sunt vizate două aspecte prioritare. Primul dintre ele constă în punerea în siguranță a digului de pe malul drept al fluviului Dunărea, pe brațul Borcea, pe raza localității Stelnica. Aici lucrările propuse constau în reabilitarea digului existent la Bentu, stabilizarea malurilor și îndepărtarea șenalului navigabil, pe o lungime de un kilometru.

Pe lângă acestea se dorește și realizarea unei linii de apărare la limita intravilanului și încastrarea acesteia în digul existent printr-un alt dig, cu o lungime de 800 de metri.

Peste 6 km de dig la Fetești și o subtraversare la Borcea

Un al doilea obiectiv prioritar este efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundațiilor în municipiul Fetești. Pentru apărarea localităţii Feteşti, respectiv a cartierului Buliga, este propusă realizarea a 6,700 km de diguri de apărare, continuate cu un parapet din beton lung de circa 600 m. Pentru evacuarea apelor din incintă, în zonele canalelor de irigații existente, vor fi efectuate mai multe subtraversări.

Și pentru că a venit vorba de subtraversări, în județul vecin, Călărași, în localitatea Borcea, va fi realizată o subtraversare de dimensiuni însemnate a digului existent. Conform afirmațiilor directorului Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița (ABA), Marilena Stoian, investiția este în valoare de 428.000 de lei. Banii provin din surse proprii ANAR. Lucrarea are rolul de a pune în siguranță peste 100 de gospodării care au mai fost inundate în anii anteriori. Asupra acestora planează un potențial risc de inundare în urma unor acumulări însemnate de apă pluvială, pe un islaz situat la marginea localității. Lucrările vor începe și vor fi finalizate în acest an.

În județul Călărași, în cadrul programului „Punerea în siguranță a liniei de apărare de la Dunăre pe sectorul identificat cu risc tehnologic semnificativ“, se va realiza lucrarea de protecție a malului drept, pe braţul Borcea, în zona kilometrului 48-49+500, pe raza comunei Borcea (zona Baital). Pe acest sector sunt necesare lucrări de apărări de mal pe o lungime de circa 1,8 km. Valoarea estimată pentru realizarea acestor lucrări este de peste 15 milioane de euro.

La Cluj, aeroportul mută Someșul

Dar nu numai prevenirea inundațiilor pe Dunăre constituie una dintre preocupările importante ale celor care trebuie să țină în frâu apele României. În celălalt capăt al țării, la Cluj, o altă investiție importantă este în plină desfășurare. Lucrările de extindere a aeroportului ce deservește orașul implică și prelungirea pistei, astfel încât să fie utilizabilă și de către aeronavele de mari dimensiuni, care deservesc cursele la mare distanță. Acest proiect presupune și devierea cursului natural al râului Someșul Mic.

Valoarea totală actualizată a acestui obiectiv este de 174 milioane de lei. Lucrările au început în anul 2012, iar termenul de punere în funcțiune este 2022. Proiectul cuprinde mai multe faze, fiecare dintre ele reprezentând, în sine, o lucrare destul de însemnată. Astfel, un prim pas este regularizarea albiei râului pe o lungime de 35,35 km. Urmează apoi îndiguirea incintei aeroportului, care implică construirea unui dig de aproape opt kilometri. Malurile Someșului Mic vor fi consolidate pe o lungime de 17,94 km, iar cele ale afluenților săi pe 14,80 km.

Pentru anul 2019 au fost alocate acestei investiții trei milioane de lei de la bugetul de stat. În județ mai sunt în desfășurare și alte lucrări ale ANAR. Printre cele mai importante se află reprofilarea albiei Valea Salcă în amonte de municipiul Dej, cu o valoare totală actualizată de 4,17 milioane lei, și care va fi finalizată în acest an. Scopul acestei lucrări este de a apăra de inundații 1.054 de locuitori din localitățile Dej și Jichiș, 40 de gospodării, 60 ha de teren și trei podețe.

Tot anul acesta va fi finalizată și amenajarea Văii Olpret în zona municipiului Dej. Suma alocată acestei lucrări în anul 2019, din fonduri proprii ANAR, este de 4,08 milioane lei, din totalul de 10,93 milioane lei, cât este valoarea totală actualizată a investiției. Proiectul a cuprins amenajarea a 27 km albie, consolidarea a 3,4 km de maluri și construirea a 15 praguri.

Amenajarea Văii Mărgăuța este un alt obiectiv ce se va finaliza anul acesta. Pentru realizarea acestui deziderat au fost alocați de la Bugetul de Stat ultimii 1,25 milioane de lei din totalul de 17,87 milioane lei, cât reprezintă valoarea actualizată a proiectului. Lucrarea a cuprins recalibrarea a 5,5 km de albie, consolidări de mal pe o lungime de 6,8 km, zece poduri și 27 praguri de beton.

În sfârșit, o altă investiție de o mare amploare este amenajare Văii Călata. Aceasta cuprinde două lacuri de acumulare, una de 1,03 milioane metri cubi la Călățele și alta mai mare, de 2,739 milioane metri cubi, la Călata. Peste 36 km din albia râului va fi reamenajată, 14,5 km de mal vor fi consolidate și se va construi un zid de sprijin lung de peste 20 km. Valoarea totală a lucrărilor este de aproape 92,5 milioane de lei. Obiectivul va fi finalizat în anul 2020.

Alexandru GRIGORIEV

Un sistem eficient de reducere a riscului de inun­dații pe cursul Dunării nu poate fi implementat decât ca rezultat al unei largi colaborări transfrontaliere, este concluzia la care au ajuns experții europeni care au lansat proiectul DANUBE FLOODPLAIN. Principalul său obiectiv este de a reduce riscul de inundații prin reabilitarea luncilor din lungul fluviului Dunărea și a afluenților săi și este finanțat ca parte a Programului Transnațional Dunărea 2014-2020 al Uniunii Europene. Sub semnul generos al acestui proiect, în cursul lunii februarie a avut loc în portul dunărean Cetate o întâlnire a participanților la unul dintre proiectele-pilot al acestui program, cel de la Bistreț. Deosebită în acest context este abordarea integrată, care generează și o largă participare.

Luncile Dunării, factor de prevenire a inundațiilor

Conceptul de la care se pornește este acela că, prin desființarea luncilor inundabile ale Dunării și ale afluenților săi, prin lucrări de îndiguire, riscul distrugerilor provocate de viituri a crescut semnificativ. Acest fapt se manifestă cu atât mai pregnant cu cât în ultimii ani ploile torențiale s-au înmulțit, în contextul schimbărilor climatice care se produc. Pe lângă creșterea riscurilor de distrugeri cauzate de viituri, desființarea luncilor inundabile a avut și un efect ecologic dezastruos. Numeroase ecosisteme acvatice au fost distruse, cauzând, în timp, numeroase probleme locuitorilor din zonele afectate.

Lucrările de regularizare istorice și recente – baraje și diguri, întreruperea conectivității longitudinale și laterale, modificările în modul de utilizare a terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafețelor de luncă. Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunitățile locale care au fost expuse inundațiilor, cât și asupra biodiversității.

Lunca Dunării a jucat întotdeauna un rol de protecție naturală împotriva inundațiilor cauzate de viituri și scurgeri rapide, acționând ca o zonă tampon, de reducere a fluxului viiturilor și de scădere a vitezei lor. Din anul 2002, apreciază specialiștii, scăderea suprafeței acesteia și ploile torențiale cauzate de schimbările climatice au generat inundații masive în Europa. În același timp, reducerea suprafețelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme și, implicit, scăderea biodiversității, care în trecut reprezenta o bogăție a acestor zone.

3,67 milioane de euro pentru refacerea luncilor

Acum, autorități, administrații locale, specialiști, dar și agenți economici și simpli gospodari din zece țări așezate în bazinul dunărean – Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România și Serbia – încearcă să restaureze aceste zone de luncă. România este reprezentată de către Ministerul Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române“, care are și rolul de lider al proiectului, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și WWF România. Alte 18 organizații din cele zece țări sunt membre ale consorțiului care desfășoară proiectul, ce se bucură de o finanțare din partea UE de 3,67 milioane de euro.

Obiectivul principal al proiectului este îmbunătățirea managementului apelor transfrontaliere și prevenirea riscului de inundații, maximizând în același timp benefi­ciile pentru biodiversitate. Acest lucru ar putea contribui la crearea unei rețele de ecosisteme acvatice mai stabile și bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităților locale și care să reducă atât impactul diferitelor activități umane, precum și efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătățirea cunoștințelor despre managementul integrat al apei în rândul țărilor dunărene, prin restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice și a celor verzi, precum și adoptarea unor măsuri de retenție naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesați (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea și implementarea durabilă a unor astfel de proiecte.

Zona Bistreț este una dintre primele zone în care se vor aplica, deocamdată pe o zonă restrânsă raportată la scara globală a proiectului, conceptele și metodele pentru refacere.

Workshop-ul stakeholderilor de la nivel național și local, desfășurat în Portul Cultural Cetate, a avut ca scop înțelegerea mai bună a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme și bunăstarea umană. În acest sens, workshopul a contribuit la cunoașterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreț (județul Dolj), determinarea valorii și a importanței acesteia pentru societate, determinarea serviciilor și a bunurilor oferite de zona pilot, care ar trebui să fie susținute prin măsurile de reconstrucție.

Împreună pentru o viață mai bună pe Dunăre!

Implementarea proiectul DANUBE FLOODPLAIN a început în data de 1 iunie 2018 și se va încheia la 30 noiembrie 2020. Proiectul este implementat cu finanțare asigurată prin Programul Interreg Europe, un program al Uniunii Europene pentru cooperare interregională care ajută autoritățile locale și regionale din Europa să elaboreze și să promoveze prin Programul Transnațional Dunărea politici mai bune de coeziune economică, socială și teritorială în regiunea Dunării prin integrarea acestora în diferite domenii specifice.

Proiectul DANUBE FLOODPLAIN intră sub incidența Axei prioritare 2 a Programului Transnațional Dunărea, respectiv „Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării“, având ca obiective specifice consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor de inundaţii.

„Acest program (Programul Transnațional Dunărea – n.red.), la trei ani de la demararea sa, a adus deja rezultate vizibile pentru bunăstarea întregii regiuni dunărene. Programul, prin proiectele sale și partenerii de proiect, a dat răspunsuri la întrebări, provocări și nevoi specifice regiunii. Programul integrează trei surse diferite de finanțare: FEDER, IPA și ENI. Implicarea laolaltă a unor state aflate în stadiul de preaderare împreună cu statele membre este deja o mare realizare. Cooperarea acestor țări într-un mod structurat aduce nu numai o experiență valoroasă pentru țările din afara UE, ci oferă și o ocazie unică statelor membre să coopereze la nivel macroregional cu țările din afara UE“, a subliniat Marc Lemaitre, director general al Departamentului pentru politici urbane și regionale al Comisiei Europene.

Alexandru GRIGORIEV

Peste 90 de localități, inclusiv orașe ca Bacău, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Târgu Ocna, Gura Humorului, Rădăuți, Horezu, vor fi mai bine apărate împotriva inundațiilor, în urma finalizării a 60 de lucrări hidrotehnice, realizate la nivel național de către Administrația Națională „Apele Române“.

Din cele 60 de lucrări, 29 sunt finanțate de la bugetul de stat, iar celelalte 31 de lucrări vor fi realizate prin eforturile proprii ale ANAR. Astfel, 116.125.000 lei (68,5% din valoarea totală de investiție) au fost alocați din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, în vederea înlăturării efectelor inundațiilor. Fondurile au fost deja aprobate, în regim de urgență, prin HG 582/2018 și prin HG nr. 516/2018.

Având în vedere faptul că viiturile din această vară au afectat numeroase lucrări hidro­tehnice aflate în administrarea ANAR, care apără peste 90 de localități și care se regăsesc în peste jumătate din teritoriul României, ANAR a considerat ca prioritate alocarea din surse proprii a sumei de 53.407.000 lei, reprezentând 31,5% din valoarea totală de investiții pentru aceste lucrări.

Lucrările constau în consolidări și refaceri de apărări de mal (în județele Argeș, Botoșani, Hunedoara, Vâlcea), regularizări de albie și consolidări (în județele Alba, Brașov, Neamț, Suceava, Vâlcea, Gorj, Bistrița-Năsăud, Timiș, Caraș-Severin), amenajări de albii (în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Suceava, Harghita, Galați, Maramureș, Sălaj), reabilitări și îndiguiri (în județele Brașov, Covasna, Gorj, Mureș, Vâlcea), închiderea liniilor de apărare (în județul Timiș).

Sumele cele mai mari (peste 7.000.000 lei), de la bugetul de stat și/sau din sursele proprii ale ANAR, au fost alocate în județele unde au fost afectate cele mai multe lucrări hidrotehnice, respectiv județele Neamț, Vâlcea, Bacău, Alba, Covasna, Galați.

În acest context, profitând și de vremea favorabilă, au fost demarate încă din luna septembrie numeroase lucrări. Cele mai multe dintre ele au ca termen de finalizare sfârșitul lunii noiembrie sau jumătatea lunii decembrie. Astfel, în primăvară vor fi create premisele înlăturării riscurilor de inundații, existente acum.

Pe Olt, lucrări în Covasna, dar și în Vâlcea

Administraţia Bazinală de Apă Olt (ABA) a început lucrările de refacere a infrastructurii hidrotehnice în localitățile Băcel – Chichiș, Bodoc și Rușeni – Sânzieni, județul Covasna, pe cursurile de apă Râul Negru, Tărlung, Cașin și Dobârlău. Proiectele derulate însumează peste 7 milioane de lei, iar termenul de finalizare a acestora este 14 decembrie 2018.

Aceeași Administrație Bazinală Olt a început și trei lucrări de regularizare și amenajare a albiilor unor cursuri de apă din județul Vâlcea. Una dintre ele are ca obiectiv regularizarea pârâului Luncavăț și a afluenților acestuia pe sectorul Vaideeni – Horezu – Popești, iar celelalte două constau în amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, și a pârâului Topolog, în zona comunei Nicolae Bălcescu. Pentru amenajarea pârâului Iazul Morților, din orașul Băbeni, valoarea lucrărilor se ridică la 7.500.000 lei, urmând a se amenaja albia pârâului pe o lungime de 920 m. Până acum au fost efectuate lucrări pentru organizarea de șantier (platformă balastată), fiind realizate două rampe de acces, cu un volum total de 200 de metri cubi. De asemenea, s-au realizat 244 de metri cubi de terasamente de albie, 80 de metri liniari de fundații pentru zid de sprijin și 140 de metri liniari de împrejmuire.

Pentru  amenajarea pârâului Topolog, în comuna Nicolae Bălcescu a fost aprobată o investiție de 3.671.000 lei. În cadrul acestei lucrări se va realiza amenajarea albiei, precum și protecția malului, pe o lungime de 1.244 de metri liniari.

Termenul de finalizare a celor trei lucrări hidrotehnice de regularizare și amenajare a albiilor în județul Vâlcea, ce au o valoare totală de 32,17 milioane de lei, este 14 decembrie 2018.

Siretul – nărăvaș, ca de obicei!

Inundațiile produse în bazinul hidrografic al râului Siret,  în perioada iunie - iulie 2018, au condus la formarea de viituri care au determinat evacuarea din acumulările Călimăneşti și Movileni aflate în administrarea SC Hidroelectrica a unor debite maxime de 2.600 mc/secundă. Ca urmare, în zona comunei Şendreni, amplasată în aval de confluențele râurilor Putna și Râmnicu Sărat, au avut loc depuneri masive de  aluviuni. Pe malul drept s-a format un grind care a determinat o eroziune periculoasă în malul opus. Aceasta din urmă pune în primejdie două obiective importante: calea ferată electrificată care asigură legătura între municipiile Tecuci și Galați și stația de pompare apă Bărboşi, o unitate importantă a infrastructurii principale din sistemul de irigații Câmpia Covurlui, județul Galați.

În urma monitorizării eroziunii de mal produsă în zona Șendreni s-a constatat că în luna octombrie distanţa dintre Siret şi linia căii ferate Galaţi – Tecuci a ajuns la doar 30 metri, faţă de 60 de metri cât era în luna iunie a acestui an. Această constatare a făcut ca investiţia „Amenajarea râului Siret în localitatea Şendreni“ să devină o urgență. Într-o primă etapă se execută pe o lungime de 200 metri, iar lucrarea de amenajare din zona Şerbeştii Vechi se realizează pe o lungime de 120 metri. Cele două investiţii vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

La momentul actual, ANAR continuă demersurile pentru promovarea în regim de urgenţă a etapei a II-a a acestui obiectiv de investiţii, care constă în lucrări de stopare a eroziunii de mal pe o lungime de încă 216 metri, astfel încât să se realizeze închiderea acestui punct critic.

Și în Brașov Oltul pune probleme

În județul Brașov, pentru reabilitarea digului de apărare de pe râul Olt, din zona localității Comana, a fost aprobată în regim de urgență execuția a 3,5 kilometri de dig de apărare, în valoare de 1.175.000 lei. Până în prezent, au fost realizate lucrări de compactare și înălțare a vechiului dig pe o lungime de aproximativ 800 metri cu pământul extras dintr-o carieră aflată la 5 km distanță de șantier. În urma acestor lucrări vor fi apărate gospodăriile din localitățile Comana de Jos și Crihalma, un drum județean, precum și 980 ha de teren agricol. De asemenea, proiectul de reabilitare și îndiguire a pârâului Bârsa, la Bod, prevede construirea unor capacități hidrotehnice pe o lungime de 200 metri, investiție în valoare de 500.000 lei. Scopul acestor lucrări este ca localitatea Colonia Bod, patru obiective industriale, 40 de case și gospodării, drumul comunal și aproximativ 900 ha terenuri agricole și pășuni să fie apărate împotriva inundațiilor.

Tot în județul Brașov, pentru pârâul Tărlung, la Teliu, a fost aprobată refacerea apărării de mal pe o lungime de 800 de metri liniari, valoarea investiției fiind de 1.000.000 de lei. Până în prezent a fost curățat șenalul aflat în amonte de podul de cale ferată. De asemenea, pe o lungime de 120 de metri, pe malul drept, în aval de pod, au fost executate excavații și taluzări. Lucrările continuă și pe malul stâng în aval de pod, pe o lungime de aproximativ 110 metri. În urma refacerii apărării de mal în comuna Teliu, drumul național Braşov – Buzău (DN10), precum și 330 ha teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor.

Al patrulea obiectiv demarat în județul Brașov prevede refacerea zidurilor din beton pe o lungime de circa 200 de metri, în zona Timișului Sec.

Râul a fost decolmatat pe o lungime de aproximativ 300 de metri și au fost demolate zidurile din beton distruse în urma viiturilor, iar în prezent se construiește un batardou din materialul extras din albie. Ca urmare, un cartier al Brașovului, opt societăți comerciale, șapte gospodării, drumul național, un pod, o priză de apă și aproximativ 140 ha de teren agricol vor fi apărate împotriva inundațiilor. Conform planurilor, cele patru lucrări hidrotehnice din județul Brașov ar trebui finalizate până la sfârșitul lunii decembrie.

În Suceava riscurile au fost diminuate

Administrația Națională „Apele Române“ a emis ordinele de începere a lucrărilor pentru trei obiective și în județul Suceava. Lucrările sunt finanțate din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, iar sumele necesare au fost alocate prin HG 582/2018.

Lucrarea de refacere a amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți constă în refacerea digului de deviere pe o lungime de 150 metri și are o valoare alocată de 324.000 lei. În urma viiturilor de pe râul Suceava din perioada iunie-iulie, a fost afectat digul ce protejează sursa de alimentare cu apă a municipiului Rădăuți, astfel încât circa 30.000 de locuitori erau în pericol de a rămâne fără apă. Lucrările constau în desfacerea lucrărilor provizorii pe o lungime de 50 de metri, refacerea corpului digului pe o lungime de 150 metri liniari și refacerea prismului, grinzii și pereului. Până în prezent au fost executate lucrările de desfacere în totalitate, s-a refăcut corpul digului pe toată lungimea de 150 metri liniari și s-au executat în proporție de 90% lucrările de refacere a prismului, grinzii și pereului.

O altă lucrare este amenajarea râului Moldova și a afluenților săi pe tronsonul Fundu Moldovei – Gura Humorului. Prima etapă este amenajarea pârâului Humor. În luna iunie, viiturile succesive de pe pârâul Humor au distrus lucrările de protecție existente, punând în pericol populația și obiectivele socio-economice din orașul Gura Humorului. Investiția actuală constă în refacerea pragurilor de fund pe o lungime de 80 metri, refacerea apărărilor de mal pe o lungime de 700 metri și refacerea pereului pe o lungime de 60 metri liniari. Valoarea alocată este de 1.386.000 lei. Execuția lucrărilor a început cu refacerea pragurilor de fund.

Pentru protejarea locuitorilor și a obiectivelor socio-economice din localitatea Boroaia s-a început regularizarea albiei pârâului Râșca pe o lungime de 1 km și execuția unui dig de protecție pe o lungime de 1,093 Km. Valoarea alocată acestui obiectiv este de 750.000 lei. Până în prezent s-a efectuat regularizarea albiei pe o lungime de cca 350 metri și a fost executat digul de protecție pe circa 400 metri. Conform graficului de execuție, termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul acestui an.

Alexandru GRIGORIEV

Administrația Bazinală de Apă Olt a început lucrările de refacere a infrastructurii hidrotehnice afectate de inundațiile din această vară în localitățile Băcel-Chichiș, Bodoc și Rușeni-Sânzieni, din județul Covasna, situate pe cursurile de apă Râul Negru, Tărlung, Cașin și Dobârlău, a anunțat Ministerul Apelor și Pădurilor. Lucrările presupun un efort financiar de 7 milioane de lei și au ca termen de finalizare luna decembrie a acestui an.

Pe Râul Negru s-a prevăzut refacerea a trei subtraversări, a unei breșe de 20 de metri, a unui coronament de dig erodat, pe o lungime de 250 de metri, și a unui corp de dig care a suferit infiltrații, în lungime de 200 de metri. Valoarea investiției este de 435.000 lei. Pentru îndiguirea pârâului Tărlung, la Băcel – Chichiș, se are în vedere refacerea a 980 de metri de dig, cu o valoare a lucrărilor de 1.300.000 lei (inclusiv TVA), iar pe pârâul Dobârlău se vor reface două breșe a căror lungime însumată este de 55 de metri și se vor executa regularizări ale cursului de apă, costul fiind estimat la 1.200.000 lei (TVA inclus). Cea mai costisitoare intervenție (4.209.000 lei, inclusiv TVA) vizează râul Cașin, unde se vor regulariza 5 km de albie în sectorul Rușeni – Sânzieni și se vor consolida 1.000 m de dig. Costurile presupun îndepărtarea materialului (blocuri de piatră, lemn) adus de viituri, dezafectarea vechilor lucrări și transportul pământului din zone învecinate.

Maria Bogdan

România este plină de programe de apărare împotriva inundațiilor, de gestionare a situațiilor de urgență, de hărți de risc și sisteme de alarmare etc. Fiecare primărie din țară are astfel de planuri. Dar de fiecare dată inundațiile ne iau prin surprindere! Într-un fel, an de an se intervine punctual postcalamitate, dar la următoarele viituri apele-și fac loc prin alte zone vulnerabile, așa că aproape nu avem niciodată protecție pe de-a-ntregul într-o localitate sau un bazin hidrografic.

Să spunem altfel: în România lungimea totală a râurilor cu curgere permanentă este de cca 115.000 km, cu o densitate medie pe fiecare teritoriu de 0,49 km/kmp. Rețeaua cea mai puțin densă, sub 0,30 km/kmp, corespunde regiunilor de câmpie și de dealuri, iar cea mai densă, unităților montane, unde atinge valori de 1-1,2 km/kmp. Ca dispunere geografică, România are 28% munte, 42% zone coli­nare și de podișuri și 30% câmpie.

Cel mai des fenomen hidrologic cu trimitere directă la inundații îl reprezintă viiturile, cu o frecvență mai mare în lunile martie-iunie. În ultimii ani, la fiecare ploaie mai puternică râurile de munte și deal înalt produc calamități (inclusiv în aval, prin creșterea debitelor râurilor și ieșirea lor din matcă). Specialiștii (nu doar cei angajați la instituțiile statutului) au emis o serie de cauze pentru producerea inundațiilor (acestea au fost mereu, dar cu o intensitate mai scăzută): încălzirea globală, care ar cauza fenomenele meteo extreme; defrișarea necontrolată a pădurilor; neîntreținerea și nerealizarea, în ultimii 20-30 de ani, a captărilor de apă (împotriva eroziunii solului); neîntreținerea și nerealizarea, acolo unde era necesar, a lucrărilor de îndiguire; lipsa lucrărilor de amenajare a albiilor râurilor, ziduri sau alte apărări de maluri.

Investiții minore de la bugetul statului, oarecum promițătoare, din fonduri europene (dacă proiectele vor fi acceptate spre finanțare!)

Nu mai este un secret pentru nimeni că România n-a avut timp, chef ori bani să întrețină lucrările de hidroameliorații existente; despre realizarea altora, la un volum care să țină pasul cu vremea și vremurile din urmă, nici nu poate fi vorba. Ministrul Ioan Daneș a publicat, deunăzi vreme, un raport al muncii depuse de domnia sa și de ministerul pe care-l reprezintă (Apelor și Pădurilor) pe primele șase luni ale anului. Dacă ar fi să ne uităm la o singură cifră, avem deja imaginea ineficienței (nu o ineficiență de astăzi sau de ieri, ci din ultimii 30 de ani): lucrări finalizate în 2018 – 32,26 km amenajări de albie, 27,72 km consolidări de mal și 27,79 km de diguri. Știți cât înseamnă? Sub 0,016% din necesarul de lucrări la nivel național! În ritmul acesta e limpede că ne vor trebui pesemne câteva sute de ani ca să efectuăm și noi o primă intervenție asupra cursurilor de apă cu risc de inundații.

Tot în această perioadă s-au efectuat intervenții de prevenire sau înlăturare a efectelor inundațiilor la aproximativ 200 de obiective, pentru care s-au achitat 74 mil. lei (sursă de finanțare-bugetul statutului, credite BDCE și bugetul propriu al ministerului). Pentru alte investiții mai mari, abia acum se pregătesc instituțiile statului să obțină finanțarea prin Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM). Iar ministrul Daneș le-a enumerat pe cele mai importante (valorile nu conțin TVA): mărirea gradului de protecție împotriva inundațiilor în Bazinul Hidrografic (BH) Mureș prin ridicarea clasei de importanță a infrastructurii existente de apărare, în valoare de 11.630.000 euro; amenajarea complexă a râului Jiu în vederea apărării împotriva inundațiilor a municipiului Craiova – 8.450.000 euro; amenajarea râurilor Jiul de Vest și Est în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane și punerea în siguranță a barajului Valea de Pești – Hunedoara – 11.574.000 euro; reducerea riscului la inundații în BH Ialomița, aval de acumularea Pucioasa, componentele Ialomița Superioară și BH Prahova, valoare cumulată – 65.390.000 euro; amenajarea afluenților Oltului de pe ramura nordică a munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide – 17.901.600 euro; managementul riscului la inundații în bazinul râului Suceava, județul Suceava – 28.000.000 euro; reducerea riscului la inundații pentru municipiile Bârlad și Tecuci – 4.800.000 euro; reconectarea, restaurarea luncii inundabile și remeandrarea cursului de apă Jijia – 9.150.000 euro; amenajare râu Bârzava și afluenți pe sector Bocșa – Gătaia – Denta, pe teritoriile județelor Caraș-Severin și Timiș – 10.245.000 euro; apărare complexă a localităților situate în Delta Dunării pentru minimizarea riscului inundațiilor – 17.640.000 euro. Pentru alte trei investiții abia se realizează, în prezent, studii de fezabilitate: amenajarea Crișului Repede (apărare împotriva inundațiilor a municipiului Oradea și a localităților din aval) – 6.506.130 euro; amenajarea Crișului Negru în vederea apărării împotriva inundațiilor a localităților riverane pe cursul superior și mijlociu – 25.524.662 euro; apărare împotriva inundațiilor a localității Babadag, județul Tulcea – 13.529.412 euro. Alt proiect, început în urmă cu 10 ani – lucrări pentru reducerea riscului la inundații în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în valoare de 1.438.070 euro, fără TVA – abia acum este în curs de finalizare, dar a fost nevoie de intervenții la CE, pentru acceptarea trecerii plății în noul exercițiu financiar european.

Maria BOGDAN

„Când dă Domnul cu săracul, dintr-o bubă-i umple capul!“, spune o veche zicală românească. Așa s-a întâmplat și cu ploaia. După o secetă aproape istorică în cea mai mare parte a lunii aprilie, în mai și iunie, iată că la sfârșitul lunii lui Cireșar a plouat cât pentru o jumătate de an în doar două-trei zile! Deși majoritatea fermierilor sunt mulțumiți pentru că în cea mai mare parte a țării ploile nu au fost devastatoare, există și locuri unde apele au făcut prăpăd. De departe, cea mai gravă și, dacă putem să spunem așa, spectaculoasă situație a fost cea înregistrată la Budila, în județul Brașov. Acolo un picior al podului de cale ferată a fost luat de apele umflate ale pârâului Târlung. Ca urmare, circulația pe linia care lega Întorsura Buzăului de Brașov a devenit imposibilă. Ministrul Apelor și Pădurilor, dl Ioan Deneș, împreună cu directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“, Victor Sandu,  însoțiți de specialiști și de reprezentanți ai administrației publice locale, ca și de prefectul județului Brașov, Marian Rasaliu, s-au deplasat de urgență în zonă. Principala preocupare a fost aceea de a se asigura că rămășițele podului nu au colmatat albia pârâului Târlung, astfel încât să creeze riscul inundării localităților adiacente.

În continuare, ministrul și conducerea A.N. „Apele Române“ s-au deplasat în localitățile afectate de inundații din județele Brașov și Covasna, în cursul zilei de 30 iunie. În acel moment erau evacuate cca 40 case din satul Lunca Mărcușului și cca 40 case din satul Băcel, în urma cedării digului de pe malul drept  al Târlungului. Echipele A.N. „Apele Române“, atât din zonă cât și cele dislocate de la Centrele de Intervenție Rapidă (CIR) Vâlcea și Mureș, au intervenit pentru consolidarea și menținerea digului cu cca 5.000 saci de nisip. De asemenea, au fost aduse și pompe pentru evacuarea apelor. Alte echipe au acționat pentru scăderea rapidă a nivelului apei la Barajul Săcele, astfel încât să se poată prelua viitura. Doar așa DN București – Brașov, care la un moment dat fusese inundat, a fost redat circulației, după scăderea cu 15 cm a nivelului apei din lac. Având în vedere situaţia, personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi a intervenit pentru supraînălțarea cu saci umpluţi cu nisip pe digul Siretului pe o lungime de 20 ml şi s-a pregătit suportul pentru blocarea albiei minore a râului Mălina la traver­sarea DN25 pentru protecţia drumului între Şendreni şi Movileni. În toate Sistemele de Gospodărire a Apelor din zona Moldovei personalul de intervenție s-a aflat în alertă, fiind pregătit să intervină la nevoie.

Au pornit instalațiile de desecare, dar în Dobrogea e încă secetă pedologică

În județul Teleorman, ministrul Deneș și directorul general al A.N. „Apele Române“ s-au deplasat în localitățile Izvoarele, Țigănești, Drăgănești-Vlașca și la Barajul de la Furculești, lângă Videle. De asemenea, au fost vizitate și mai multe localități aflate pe cursul râului Teleorman. La fața locului au fost discutate situațiile concrete existente și au fost stabilite elementele unor planuri de măsuri care să împiedice repetarea inunda­țiilor. În ceea ce privește terenurile agricole inundabile, la ora actuală Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) are în administrare 470 stații de pompare funcționale, care deservesc 1.463.926 ha. La data de 29 iunie 2018 a fost necesară pornirea a 57 de stații, după cum urmează: 30 în județul Brăila, cinci în Constanța, șapte în Giurgiu, câte trei în Brașov, Dolj, Olt și Teleorman, două în Ilfov și una în județul Tulcea.

În urma ploilor, Administrația Națională de Meteorologie informa că la data de 3 iulie 2018 rezerva de umiditate accesibilă plantelor de porumb pe adâncimea de sol 0-100 cm prezintă valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Doar izolat în nordul Moldovei și sud-estul Transilvaniei se semnalau excese. Culmea însă este că local în nordul și estul Dobrogei, sud-estul Moldovei și nord-estul Munteniei se înregistrau încă deficite de apă în sol, respectiv secetă pedologică moderată și izolat puternică.

Alexandru GRIGORIEV

(Foto: A.N. „Apele Române“)

Inundațiile din ultima vreme au redus producția de grâu a Franței, principalul producător din Uniunea Europeană, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, ceea ce a creat o oportunitate pentru exportatorii din regiunea Mării Negre, transmite Bloomberg.

Cea mai mare cooperativă agricolă din Franța, InVivo, estimează o scădere de la 12% până la 7% a cotei ocupată de Franța pe piața mondială și în aceste condiții InVivo va fi nevoită să recurgă la furnizori din alte țări, inclusiv din statele riverane Mării Negre, pentru a face față cererilor clienților.

La rândul său, firma de consultanță Agritel estimează că veniturile realizate de fermierii francezi ar putea să se reducă la jumătate, până la 740 euro pe hectar, ceea ce înseamnă că o recoltă de pe o suprafață de 120 de hectare ar urma să aducă fermierilor pierderi de aproape 60.000 de euro.

"Am mai avut recolte proaste și prețuri proaste dar nu am avut niciodată ambele împreună. Până acum ne-am descurcat dar anul acesta nu o vom scoate la capăt. Va trebui să recurgem la economii", a declarat fermierul francez Stephane Jean.

Inundațiile din Franța, care amenință și țara vecină Germania, al doilea mare producător din UE, precum și țările baltice, vor obliga importatorii să se adreseze cultivatorilor din regiunea Mării Negre pentru a-și acoperi necesitățile. Acest lucru deschide calea pentru statele din regiune să vândă grâu pe piețe precum Maroc sau Algeria.

Compania bulgară Vitagrain BG a avut discuții preliminare pentru a vinde grâu în Franța declară directorul general Martin Roussev și cel puțin un trader francez vrea să cumpere grâu din România, a declarat o sursă din apropierea discuțiilor. Avantajul grâului din Bulgaria și România este că acestea este scutit de la plata taxelor pe import în Franța deoarece fac parte din Uniunea Europeană.

Însă recursul la grâul din Marea Neagră reprezintă un risc pe termen lung pentru cultivatorii francezi deoarece clienții lor pot găsi noi furnizori. "Atunci când ești obișnuit să cumperi fructe de la un magazin și acel magazin se închide pentru reparații, mergi la un alt magazin și constați că fructele sunt la fel de bune", a declarat directorul Agritel, Michel Portier.

AGERPRES

Vremea din această primăvară nu a fost foarte prietenoasă cu agricultorii, dar nici nu s-ar putea spune că i-a dezavantajat mult. Precipitațiile abundente, pe alocuri grindina, inundațiile din lunile mai-iunie, temperaturile scăzute pentru această perioadă și faptul că nu s-au putut efectua în timp optim erbicidările au afectat suprafețe agricole, estimăm că de ordinea câtorva zeci de mii, dar nu mai mult de 50-60.000 ha, până la mijlocul lunii iunie. Prognoza pentru următoarele luni duce sudul, sud-estul și parțial estul țării la polul opus, pentru lunile iulie și august fiind anunțate temperaturi peste mediile lunare ceea ce, în traducere liberă, înseamnă caniculă, fenomen prezent încă de la jumătatea lunii iunie.

Nu există, la data la care scriem, constatări oficiale ale pagubelor produse de ploi și inundațiile din lunile mai-iunie. Se culeg încă date din teren, se fac estimări, centralizări, verificări plus că, zilnic, se adaugă alte distrugeri cauzate de revărsările de râuri și torenți. Abia pe 21 iunie premierul Dacian Cioloș le-a cerut prefecților și miniștrilor Administrației Publice și Internelor să evalueze pierderile. O hartă aproximativă a inundațiilor, după primele cifre avansate de inspectoratele teritoriale pentru situații de urgență și prefecturi, ar arăta în felul următor:

Bacău: viiturile și inundațiile din perioada 24 mai – 6 iunie au provocat pagube în 110 sate, din 44 de comune, afectând, în afară de case și infrastructură, 586 de grădini, 1.505 ha de terenuri arabile, 220 ha de pășuni și fânețe (de exemplu Zemeș, Solonț, Cașin, Minești, Comănești etc.);

Vrancea: au avut de suferit culturile de pe tere­nurile din bazinul râului Milcov. În comunele Broșteni și Jariștea peste 45 ha de vie au fost calamitate de căderile de grindină. În județ, alte 100 ha au fost afectate de inundații (comunele Pufești, Vârteșcoiu și Ruginești);

Buzău: 25 de grădini inundate în Pârscov – Afumați – Bădila și 30-40 în Viperești, Merei și Râmnicu Sărat;

Prahova: sunt afectate de băltirile de apă ori de căderile masive de grindină mai multe suprafețe, plus/ minus 950 ha, în localitățile din sudul și sud-estul județului;

Vaslui: în comuna Crețești s-au inundat 28 ha de teren agricol. Câteva zeci de grădini din Băcești, Dumești, Todirești, Crasna, Huși și Negrești au fost acoperite de ape;

Neamț: s-au produs pagube în două intervale de ploi abundente, în 41, respectiv, 25 de localități, fiind afectate în jur de 45 de grădini și câteva sute de hectare de teren arabil;

Vâlcea: 39 de grădini (2 ha) inundate în comuna Budești și pe alte 50 de suprafețe din 17 localități (Frâncești, Ghioroiu, Grădiștea, Horezu, Sinești, Slătioara, Stroești etc.) a băltit apa;

Gorj: potrivit DAJ, au fost compromise în total 124 ha de culturi în comunele Vladimir și Bumbești Pițic (lucernă, porumb, floarea-soarelui, ovăz, grâu). Alte 35 de grădini (7,2 ha) au fost inundate în localitățile Licurici, Novaci, Crușeț, Hurezani, Roșia de Amaradia, Logrești etc.;

Hunedoara: În Băița și Criscior – 200 de case și grădini inundate;

Dolj: 100 ha afectate în comuna Mischii, 900 ha de teren arabil și 350 ha cu fânețe – în Murgași, 30 ha – în Goiești. Acestea se adaugă distrugerilor din martie și mai, când au fost afectate 1.600 ha de teren agricol în localitățile Bistreț, Cârna și Catane;

Alba: au fost identificate distrugeri pe 58 ha de teren agricol în Hopârta, 5 ha – în Fărău, 56 ha – în Noșlac, 2 ha – în Șona și 25 ha – în Vama Seacă;

Covasna: Au fost afectate 1.521 ha, dar nu neapărat de inundații, ci mai ales de căderile masive de grindină. Cele mai multe distrugeri s-au înregistrat la Târgu Secuiesc, 756 ha, și la Ojdula, 681 ha arabil și 217 ha fânețe;

Harghita: au fost inundate 170 de grădini și 100 ha de teren agricol în Plăieștii de Jos;

Sibiu: 80 ha distruse în Boian, după o rupere de nori;

Botoșani: 150 ha de culturi distruse de grindină, în comuna Pomârla;

Constanța: 300 ha din localitatea Gârliciu au fost acoperite de apă, cu o pagubă de 100%;

Suceava: o rupere de nori, urmată de ieșiri din matcă ale râurilor și formarea unor torenți uriași din munte, a făcut ca porțiuni din localitățile Frasin, Gura Humorului (cartierul Voroneț), Vatra Moldoviței, Ciumârna, Vicov, Bilca, Negrileasa, Lungeni, Pojorâta etc., în total 23 de așezări, să fie realmente măturate de ape;

Mureș: satele Dătășeni și Cuci, din comuna Cuci, au fost devastate de o vijelie extrem de puternică care a smuls copacii din rădăcini, a dărâmat acoperișuri și a culcat la pământ culturile semănate din toamnă.

Inundații izolate au fost semnalate și în județele Timiș, Caraș-Severin (grindina, vijeliile și inundațiile au afectat în principal zonele mai joase ale orașelor), Mehedinți, Cluj, Bistrița-Năsăud, Iași, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ialomița.

Ce spun fermierii/instituțiile?

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR: „Am cerut, la nivel de organizație, o situație a pierderilor cauzate în principal de grindină. Doar colegii din județul Iași ne-au transmis constatările din teren și ar fi vorba despre 4.000 ha cu reduceri majore de recoltă. Ar mai fi, din câte știu, pagube în Botoșani, Suceava și Vaslui. În rest, de ce nu s-au grăbit fermierii să ne informeze? Pesemne n-or fi culturi calamitate!“

Ing. Ovidiu Obleac, DJA Dolj: „Noi nu am avut reclamate pagube după fenomenele meteo din luna iunie. În schimb, grindina din 9 mai a afectat, în procente diferite, 3.836 ha semănate cu cereale păioase. Au existat băltiri pe Lunca Dunării, pe o suprafață de 450 ha, dar loturile respective sunt din categoria pășune.“

La DAJ Tulcea nu era încă întocmită o bază de date privind eventualele pierderi de recoltă, specialiștii urmând să facă deplasări în teren după ce primăriile vor solicita comisii pentru evaluarea pagubelor, dacă acestea există și la culturile agricole.

În Prahova, potrivit directorului DAJ, Marian Marcu, au avut de suferit, din cauza ploilor, a grindinei și a umidității excesive, aproximativ 1.000 ha de culturi agricole (orz, orzoaică, grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui) din sudul și sud-estul județului (Fulga, Tomșani, Colceag, Ciorani, Boldești Grădiștea, Baba Ana, Sălciile, Dumbrava, Drăgănești, Puchenii Mari). Băltirile de apă pe suprafețe însemnate au însemnat cea mai mare dificultate.

Nici la DAJ Satu Mare nu a existat vreo înștiințare/solicitare din partea fermierilor sau a primăriilor pentru evaluarea eventualelor pierderi. Este posibil să se semnaleze calamități după grindina căzută pe data de 20 iunie.

Maria Bogdan

Clima se schimbă și o resimțim cu toții. Poate exemplu cel mai la îndemână pentru a justifica această concluzie ar putea fi seceta care a pus stăpânire anul acesta pe întreaga țară, iar efectele ei s-au resimțit mai ales la nivelul agriculturii. Înțelegem deci că efectele schimbărilor climatice ne afectează pe moment, iar pe viitor lucrurile pot fi cu mult mai dificile. Pornind de aici, specialiștii din domeniu efectuează studii prin care încercă să atragă atenția asupra modului în care acțiunile omului contribuie la degradarea continuă a casei comune și trag semnale de alarmă mai ales în ceea ce privește resursele de apă.

Resursele de apă reprezintă pentru fiecare societate, indiferent de poziționarea pe Glob, valoare economică directă deoarece sunt utilizate de la obținerea hranei, până la transport și energie. Veți putea spune că apa este o sursă naturală regenerabilă pentru că așa am învățăm încă din școala primară, este adevărat, trebuie să reținem că învățăm că este vulnerabilă și limitată. Mai știm că este un element indispensabil pentru viață, materie primă pentru activitățile de producție, sursă de energie, mijloc de transport, însă conștientizăm oare că este și un factor determinant în menținerea echilibrului ecologic? S-ar părea că da, dar nu acționăm în consecință și nu mă refer aici doar la acțiunile fiecăruia în parte, ci și la acele decizii luate la nivel de stat și al căror impact este cu mult mai decisiv. Apa trebuie văzută nu ca un produs, ci ca un patrimoniu dat de natură care trebuie protejat în permanență pentru că toate planurile ce prevăd dezvoltarea durabilă depind de utilizarea ei, doar nu degeaba se spune că Apa stă la baza vieții.

În condițiile încălzirii globale, gestionarea durabilă a resurselor de apă este imperioasă, iar unul dintre cei mai renumiți cercetători europeni, polonezul Zbigniew W. Kundzewicz, reprezentat al Academiei de Științe din Polonia și al Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului asupra Mediului din Germania, indică trei probleme majore ale apei: prea puțină, prea multă și prea murdară. Trei aspecte care se resimt în zone diferite de pe Terra și, în cea mai mare parte, sunt cauzate de deciziile oamenilor și asta pentru că fiecare acțiune este conectată alteia. Spre exemplu stilul de viață influențează emisia de gaze din atmosferă și impune o anumită cerere alimentară, de aici se ajunge la utilizarea solului pentru agricultură. Modul în care este lucrat (îngrășămintele utilizate, irigațiile etc.) influențează utilizarea apei care implică schimbarea ciclului hidrologic și modificarea calitativă și cantitativă a resurselor ceea ce determină schimbările climatice. Și chiar dacă poate părea un gând idealist, se impune implementarea unui mana­gement al resurselor, altfel, o dată cu trecerea fiecărui an, tot mai mulți oameni vor fi nevoiți să trăiască fără apă ori accesul la apă, ar trebui să fie la îndemâna oricui, și poate deveni un drept al omului.

Iată cum își justifică Kundzewicz concluzia: prea puțină apă – în zonele deșertificate și nu este vorba doar despre zonele aride, cu temperaturi ridicate, ci și despre cele în care acțiunile umane au condus la erodarea pânzei freatice. Prea multă – în zonele în care inundațiile, determinate fie de precipitații, fie de topirea zăpezilor, creșterea nivelului fluviilor și a râurilor influențează fertilitatea solului și nivelul de trai. Prea murdară – apa a devenit din ce în ce mai murdară odată cu dezvoltarea industrială, iar canalizările mai multor localități care se revarsă în ape este doar un singur exemplu care ar trebui să ne pună pe gânduri.

Prea multă apă utilizată în diferite scopuri, cum ar fi obținerea fertilizanților și îngrășămintelor când ar putea fi utilizate produse naturale, prea murdară pentru că nu se găsesc soluții de reutilizare.

Acestea ar fi doar câteva dintre concluziile cercetătorului polonez care remarcă și faptul că în producția de alimente se folosește cea mai mare cantitate de apă la nivel global. În acest context, apa pentru irigații însumează aproximativ 70% din retragerea de apă la nivel mondial, iar suprafața irigată a crescut, la nivel global, numai în ultima perioadă, la o rată de aproximativ 2% pe an. E drept că altfel producția vegetală ar fi mai mică în cazul în care nu ar există sistemele de irigare. La nivelul României lipsa lor s-a resimțit din plin în contextul verilor călduroase. În același studiu, Kundzewicz arată faptul că apa este mai mult decât esențială și pentru extracția, exploatarea, prelucrarea, rafinarea și eliminarea reziduurilor de combustibili fosili, precum și pentru generarea de electricitate. În acest context, Uniunea Europeană, prin Directiva privind energia regenerabilă, are ca scop de a obținerea a cel puțin 20% din energia totală din surse regenerabile până în anul 2020. Directiva prevede ca până la aceeași data, 10% din combustibilul pentru transport să vină din surse regenerabile. Nu sunt singurele măsuri care se încearcă a fi rezolvate, menținerea creșterii temperaturii medii reprezentând o altă prioritate pentru întreaga Planetă și asta mai ales în contextul în care se estimează că în anul 2025, miliarde de persoane vor rămâne fără apă, ceea ce ar încălca acel drept al omului invocat la început.

În următorul număr al revistei vom continua analiza schimbărilor climatice pentru a vedea care sunt măsurile care ar putea schimba previziunile sumbre și care au fost deciziile reprezentanților statelor reuniți la Conferința pe probleme de mediu de la Paris, pentru că a ne îngriji de mediul înconjurător casa comună înseamnă a asigura un viitor următoarele generații.

Viitorul Planetei depinde de deciziile luate acum!

Loredana Larissa SOFRON

Ploile din primele luni ale anului, precum şi diferenţele mari de temperatură între zi şi noapte şi-au pus amprenta asupra culturilor agricole în anumite părţi ale ţării, unele culturi fiind chiar compromise. Probleme sunt la rapiţă, dar şi la grâu, mai ales în Timiş.

După seceta din toamnă, acum băltirile dau dureri de cap agricultorilor, în special celor din sudul şi vestul ţării. În general, culturile nu arată rău, după cum susţine Secretarul de Stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, care spune că este de aşteptat ca, cel puţin în sudul şi sud-vestul ţării, din cauza băltirilor lucrările agricole de sezon, să fie întârziate şi să se desfăşoare cu greutate. În toamnă au fost semănate circa 3 milioane de hectare la nivelul întregii ţări cu rapiţă, grâu şi orz, potrivit oficialului de la Ministerul Agriculturii.

Printre agricultorii care au probleme în acest an la rapiţă, spre deosebire de cereale care arată bine, se numără şi Aurel Placinschi, un cunoscut agricultor din Ţigănaşi, judeţul Iaşi. Cultura a fost compromisă aproape în întregime nu doar din cauza diferenţelor mari de temperatură, de la 10°C ziua la - 6°C noaptea, ci şi a faptului că rapiţa nu a intrat foarte bine în iarnă ca urmare a condiţiilor dificile din toamna anului trecut. Placinschi a semănat în toamnă orz, grâu şi rapiţă.

Probleme la rapiţă sunt şi la Brăila, după cum susţine Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţ, deoarece aceasta a răsărit mai târziu, în condiţiile în care din cauza secetei pregătirea terenului pentru semănat s-a efectuat cu dificultate în toamnă. Măcelaru afirmă că la Brăila există şi ceva băltiri, însă nu de natură să pună probleme agricultorilor.

La Timiş, în schimb, cultura cea mai afectată, mai ales în nord-vestul judeţului, este grâul, pe fondul precipitaţiilor bogate de la începutul anului.

„Cele mai afectate sunt culturile cu grâu din zona nord-vestică a judeţului Timiş, înfiinţate pe terenurile sărăturoase de la Sânnicolau Mare, Dudeştii Vechi sau Cenad. Acolo nu sunt bălţi, ci este lac, luciu de apă. Apa aceasta nu se va retrage de la sine, mai ales că prognoza meteo este de vreme instabilă, cu ploi, iar evaporarea va fi scăzută. Probabil că acele suprafeţe foarte mari, băltite, vor rămâne până spre vară inundate“, potrivit lui Doru Petanec, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Timiş. La începutul lunii martie, la nivel de judeţ erau deja compromise integral circa 2.000 ha.

Problemele sunt cu atât mai grave cu cât în vestul judeţului culturile au ajuns chiar să putrezească din cauza bălţilor, după cum afirmă Samson Popescu, un agricultor din Cărpiniş. Pe de altă parte, o veste bună ar putea fi faptul că, din cauza ploilor, s-a redus atacul şoarecilor de câmp.

Ioana Guţe

După valurile de inundaţii din acest an, cu pierderi de vieţi omeneşti şi însemnate distrugeri materiale, în spaţiul public au fost lansate o mulţime de păreri, cele mai multe fără niciun fundament ştiinţific, cu privire la cauzele pentru care se produc cu o frecvenţă crescândă revărsări de apă, chiar şi atunci când volumul de precipitaţii nu se încadrează în ceea ce specialiştii numesc recorduri istorice. Am dezvoltat şi noi acest subiect, atât cât se poate în limitele unui articol de presă, cu secretarul ştiinţific al Secţiei de ştiinţă a solului, îmbunătăţiri funciare şi protecţie a mediului din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, dr. ing. Mihai Toti.

– Dle Mihai Toti, cei care avem o oarecare pregătire în domeniu ştim că nu-i aşa, dar vă pun totuşi întrebarea, pentru a limpezi lucrurile. În spaţiul public s-au vehiculat felurite teorii cu privire la producerea mult prea des a inundaţiilor pe teritoriul României. În afară de defrişări, s-a vorbit despre modificarea mediului natural de pe cursul râurilor în scopul redării terenurilor în circuitul agricol, efecte secundare ale folosirii sistemului antigrindină etc.

– Am auzit şi eu toate aceste supoziţii. Din ceea ce aţi enumerat, în afară de defrişări, care sunt un factor agravant, dar nu determinant, restul sunt simple speculaţii, nesusţinute de nicio teorie ştiinţifică. Ah, că ele încap ca informaţie în spaţiul public, n-avem ce face!

– Care ar fi, după părerea dvs. avizată, cauzele reale pentru care România se confruntă totuşi mult prea des cu inundaţii, cel puţin în ultimii 10 sau 15 ani?

– Sunt două cauze, una care ţine de condiţiile generale ale regimului climatic din Europa, iar alta, care priveşte România, se referă la intervenţiile care au afectat menţinerea apei în albia râurilor şi păstrarea apei în sol. Vorbind despre schimbările climatice, potrivit datelor Organizaţiei Meteorologice Mondiale a ONU, anul 2011 a încheiat un deceniu care deţine recordul de cel mai călduros înregistrat vreodată, cu o creştere a temperaturii medii globale cu 2 - 2,4 grade Celsius. În Europa, în acest interval, temperatura suprafeţei terestre a fost cu 1,3 grade Celsius peste media de creştere planetară. Fenomenele meteo extreme s-au intensificat şi, atenţie, aşa va fi de aici înainte, cel puţin pentru o perioadă de timp, fie că vorbim despre valuri de căldură, fie de precipitaţii istorice. Strategia europeană a fost fundamentată pornind de la o analiză-prognoză pe termen lung: precipitaţii puternice şi inundaţii în nord-estul Europei, o accentuare a vulnerabilităţii în bazinul mediteraneean, zonele de munte, zonele inundabile dens populate, zonele costiere, regiunile periferice şi zona arctică. Toate aceste efecte se produc deja, fie şi dacă ne referim doar la ceea ce s-a petrecut în 2014 în Anglia, Italia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, România, Polonia ori, în anii trecuţi, în Franţa, Germania şi Austria. Pe acest fond, al încălzirii globale, însoţită de intensificarea fenomenelor extreme, România are mai mulţi factori agravanţi: defrişarea pădurilor, activităţi necontrolate în albia râurilor (balastiere), neîntreţinerea canalelor, obturarea podurilor cu resturi vegetale aruncate în albia cursurilor de apă, neîntreţinerea digurilor, colmatarea sistemelor de canalizare, construirea în perimetre inundabile etc.

– Dacă n-am fi avut aceşti factori agravanţi, ce s-ar fi întâmplat?

– Inundaţiile generate de volumul mare de precipitaţii căzute în interval scurt de timp s-ar fi produs oricum. Iar anul acesta au fost consemnate cantităţi istorice nu doar pe teritoriul României, ci în tot sud-estul Europei. Probabil că ele n-ar fi avut o asemenea amploare şi cu atâtea distrugeri dacă celelalte lucruri ar fi fost în regulă.

– La noi, lucru lesne observat, aproape orice ploaie intensă de vară produce undeva viituri, inundaţii, iar aici parcă n-ar fi vorba despre factorii climatici, ci tocmai despre defrişarea masivă a pădurilor şi alţi factori numiţi de dvs. agravanţi.

– Ecosistemele în general şi cele forestiere, pentru că la ele ne referim, sunt supuse unor presiuni determinate de schimbările climatice. Ritmul schimbărilor depăşeşte capacitatea naturală a ecosistemelor de a se adapta modificărilor climei. Încălzirea globală ridică pe plan mondial probleme grave, cărora omenirea trebuie să le răspundă. Aşadar sunt dificultăţi care survin natural şi fără să creăm noi altele. Că noi, oamenii, mai punem o sarcină extraordinară pe mediu prin aceste defrişări este o inconştienţă pe care o plătim deja, odată prin creşterea temperaturii determinată inclusiv de despădurirea netă a Terrei, a doua oară, referindu-ne la România, prin viiturile despre care vorbiţi, apa nemaiavând nicio stavilă, ca să nu mai vorbim despre alunecările de teren.

– Toţi factorii agravanţi sunt cunoscuţi de mult timp, dar tot de mult timp nimeni nu umblă la cauze. Adică să începem să facem ceva ca să oprim defrişările, să reluăm marile proiecte de îmbunătăţiri funciare etc.

– În opinia mea, e nevoie un program naţional, pe care toată lumea să-l respecte, să-l continue, indiferent cine vine la guvernare. Marea noastră problemă este că, la fiecare patru ani, puterea care vine abandonează lucrurile începute de predecesori şi începe altele, pe care nu le termină. Dacă o fi mai dificil să stopezi despădurirea, câtă greutate credeţi că ar fi fost, de exemplu, să se interzică ridicarea construcţiilor de locuit în perimetrele inundabile? Sau cât efort ar fi necesitat o politică, fie ea şi coercitivă, de conştientizare a populaţiei privind pericolul pe care-l reprezintă depozitarea deşeurilor pe albiile râurilor? Cât de greu o fi să se întreţină banalele şanţuri din faţa casei? Pe urmă, balastierele care au afectat piciorul podurilor au schimbat cursul de apă, au fost şi ele autorizate de cineva, deci e un rău provocat, ca să spun aşa. Cât despre lucrările de îndiguire a râurilor ori alte lucrări specifice, ele s-au mai făcut, dar mult sub necesar.

– Pe dvs., cei de la ASAS, v-a întrebat cineva vreodată de ceva, vi s-a cerut ajutorul?

– Nu. Noi am emis un proiect privind îndiguirile în bazinul Dunării, l-am depus la ministerele Mediului şi Agriculturii şi atât. La nivel european, strategiile privind efectele încălzirii globale sunt atent formulate şi aplicate. Ca să avem o comparaţie, pagubele provocate de inundaţii în Europa se cifrează la o medie de circa 4,9 miliarde de euro anual, dar în 2013, din cauza unui episod important în Germania, Cehia, Polonia, Austria, această cifră a atins 12 miliarde de euro. Nici nu vreau să-mi imaginez ce pierderi sunt în 2014 cu inundaţiile istorice din sud-estul continentului. Nu cred că trebuie să ne mai permitem amatorismul în materie de intervenţie pe segmentul pe care-l putem corecta fără prea multe cheltuieli: reîmpăduririle, interzicerea tăierilor ilegale sau chiar şi legale, dar care conduc la defrişări, decolmatarea şi regu­larizarea râurilor, lucrări de îmbunătăţiri funciare, întreţine­rea sistemelor de colectare a apelor etc. Altfel, o să vedem în fiecare an de aici înainte imaginile din 2014, cu pierderi de vieţi omeneşti, case şi infrastructură distruse, iar îndepărtarea efectelor inundaţiilor este infinit mai costisitoare decât măsurile pentru a elimina factorii agravanţi.

Maria BOGDAN

Niveluri-record de precipitaţii

În condiţiile în care la finele lunii iulie au fost precipitaţii şi cu un nivel de 220 l/mp în aproximativ două ore în anumite zone din ţară, când rata normală de precipitaţii este de 80 l/mp pe lună, putem spune că a fost cu adevărat prăpăd.

Case luate de ape aşa cum nu s-a mai întâmplat până acum, maşini măturate ca „muştele“, sute de gospodării calamitate, oameni şi animale luate de ape, trenuri deraiate, reţele de electricitate şi de gaze distruse – cam aşa a arătat o parte din România la sfârşit de iulie. Concret, până la data închiderii ediţiei, în perioada 28-30 iulie 2014 au fost înregistrate precipitaţii cumulate care au depăşit valori de peste 100-220 l/mp în zona judeţelor Gorj, Vâlcea, Argeş şi Teleorman.

În urma precipitaţiilor, Administraţia Naţională „Apele Române“, prin Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, a emis un Cod Roşu de fenomene hidrologice imediate, cu privire la riscul iminent de producere de scurgeri importante de pe versanţi, torenţi, pâraie şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşirea cotelor de pericol până joi, 30 iulie, pe râul Gilort în amonte de staţia hidrometrică Târgu-Cărbuneşti (judeţul Gorj), pe râul Lotru (judeţul Vâlcea), pe cursul superior al Olteţului şi pe afluentul său Cerna. Totodată, până la ora închiderii ediţiei au fost înregistrate trei victime.

Bilanţuri provizorii

Potrivit unui bilanţ, în Teleorman, în urma cantităţilor mari de precipitaţii, a scurgerilor de pe versanţi şi a revărsării râurilor Tecuci şi Clăniţa şi a pâraielor Burdea şi Câinelui s-au produs inundaţii în comunele Tătărăştii de Sus, Tătărăştii de Jos, Trivalea Moşteni, Vedea, Balaci, Dideşti, Siliştea Gumeşti şi Scurtu Mare. În cele opt localităţi au fost afectate de inundaţii 44 de case, 230 de curţi, 178 de anexe gospodăreşti, 63 de hectare de păşuni şi fâneţe şi 963 de hectare de teren arabil. De asemenea, viiturile au avariat 13 podeţe şi au acoperit peste 23 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale, iar 360 de fântâni au fost colmatate.

În judeţul Argeş, la ora închiderii ediţiei nu a fost dat un bilanţ, dar se ştia oficial că sute de persoane au fost evacuate în urma inundaţiilor, cea mai afectată fiind localitatea Bascov, unde în unele zone apa atinge patru metri înălţime, ajungând până la acoperişurile caselor. Totodată, Prefectura Argeş informa că zeci de familii au fost evacuate din mai multe zone ale judeţului, unde viiturile extrem de puternice au provocat pagube importante, în unele case apa depăşind doi metri.

De asemenea, viiturile puternice au dezrădăcinat numeroşi copaci şi au luat mai multe maşini care plutesc pe străzi, o astfel de situaţie fiind la Bascov. Un tren a deraiat din cauza unei viituri în Argeş. Patru oameni au fost răniţi. Peste 20 de localităţi ale judeţului Vâlcea au fost afectate de inundaţiile provocate de revărsarea mai multor cursuri de apă în urma ploilor torenţiale. Trei sate au fost izolate în zona Păuşeşti, după ce un drum comunal a fost distrus de ape. Şi drumul judeţean 703, care face legătura între localităţile Racoviţa şi Perişani, a fost blocat din cauza aluviunilor.

În judeţul Gorj, cele mai afectate localităţi sunt Bengeşti şi Novaci. La Novaci, o viitură puternică de peste trei metri a rupt diguri şi maluri de protecţie, inundând străzi şi gospodării, sute de oameni fiind evacuaţi.

Defrişările masive, principala cauză a inundaţiilor

Cum au fost totuşi posibile asemenea fenomene meteo extreme? Numai Dumnezeu şi poate hidrologii ştiu. Dar un lucru este cert: defrişările masive din ultimii ani reprezintă una dintre cauze. Şi nu o spunem noi, ci premierul Victor Ponta, care a afirmat că ce se întâmplă acum este rezultatul defrişărilor masive realizate în România în ultimii ani. „Sunt două lucruri care s-au întâmplat de mulţi ani încoace. În primul rând că după inundaţiile din anii ’70 nu a mai investit statul român, şi aici suntem mulţi vinovaţi, dar important este să rezolvăm problema, iar a doua problemă, la fel de gravă pe care o vor spune specialiştii, sunt defrişările. Defrişările de dinainte de ’90 şi de după ’90. Îmi spunea unul dintre locuitorii satelor calamitate că înainte de ’89 se exploata de zece ori mai mult decât se face acum, iar aceste defrişări, încet – încet, au dus la aceste fenomene pe care nu le-a mai întâlnit nimeni. Trebuie să ne pregătim pentru că natura pe care noi am distrus-o de-a lungul multor ani începe să ne pedepsească“, a declarat prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că imediat ce se vor retrage apele vor fi făcute evaluări şi se va trece la repararea pagubelor provocate de viituri.

Istoria inundaţiilor în România

De-a lungul secolelor, România a fost mereu afectată de viituri şi inundaţii. Potrivit surselor istorice, viituri catastrofale şi inundaţii s-au produs cu regularitate pe teritoriul României, acestea fiind o consecinţă a climatului temperat-continental: în secolul al XVI-lea s-au produs zece inundaţii de proporţii, în timp ce în secolul al XVII-lea au fost consemnate 19; în secolul al XVIII-lea sunt amintite 26, în secolul al XIX-lea 28, iar în secolul al XX-lea 42. Primul deceniu al secolului XXI a fost unul de-a dreptul catastrofal pentru România din punctul de vedere al fenomenelor hidrologice. Astfel, peste 200 de oameni au murit din cauza furiei apelor. Conform greenreport.ro, cea mai afectată de aceste calamităţi a fost zona Moldovei.

În anul 2001, la primele inundaţii puternice ale acestui secol, 14 oameni au decedat, iar pagubele au ajuns la un miliard de euro. În 2002 au murit 15 oameni, iar în 2003 şase persoane au fost ucise de ape. Cifrele au crescut progresiv, de la an la an, astfel că în 2004 ploile torenţiale şi apele umflate au omorât 19 români. În anii 2005 şi 2006 inundaţiile au ucis 93 de persoane din ţară, iar pagubele materiale au însumat două miliarde de euro. Şapte români au murit în 2007 din cauza apelor, care au distrus şi 1.000 de case în aproape 60 de localităţi din Galaţi, Vrancea, Bacău şi Vaslui, iar 1.400 de oameni au rămas fără locuinţe. În 2008 au murit cinci oameni, în timp ce în 2010 apele au luat viaţa a 23 de oameni şi au provocat pagube de 700 de milioane de euro. În 2013 viiturile au provocat moartea a 15 oameni.

În următorul număr al revistei vă vom prezenta pagubele produse de viiturile din acest an în agricultura românească.

Bogdan Panţuru