reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

Efectele „îmblânzirii“ impactului atmosferic

Începând cu sfârșitul secolului al XX-lea procesul de nivelare după semănat trebuia să dispară, dar a rămas.

Tasarea pe rând se face, dar se şi desface pe majoritatea agregatelor, iar dispozitivul de nivelare rămas montat spulberă particulele de sol în mare viteză. Și ce urmează?

  1. Apa din precipitații se scurge pe terenul neted producând eroziuni vizibile mai mici sau mai mari, în funcție de împrejurări. Ploile reduse cantitativ, uneori echivalentul a 20% din total, nu ajung la rădăcina plantelor, ci se evaporă fără folos. Astfel acumularea apei în sol se poate face numai prin procesul de absorbție.
  2. Vântul spulberă tot ce are în cale, eroziunea eoliană este prezentă, iar pulverizarea solului prin lucrările mecanizate, în special prin nivelare în mare viteză, devine cancerul solului, un dezastru neînțeles, neobservat.
  3. Temperatura vehiculată de vânt, pozitivă la nivelului solului, se amplifică, stimulând puternic seceta sau negativă, până la înghețarea plantelor. Atât...

Mecanizarea intensivă folosită în pregătirea solului a făcut ca mărunțirea să necesite tasarea pe rând pentru a asigura contactul seminței cu solul și astfel răsărirea integrală a semințelor.

Ce aduce nou tasarea pe rând?

  1. Multiple posibilități de acumulare a apei din precipitații...

– absorbția apei în sol este prezentă în toate împrejurările;

– acumularea de tranziție – în schița secțiunii urmei de tasare se găsesc detaliile și dimensiunile medii în centimetri;

– fertilizarea pe rând se face cu apa din precipitații care spală versanții, ducând la rădăcina plantelor îngrășământul granule aplicat mecanic și, totodată, nutrienţii naturali ai solului;

– acumularea precipitațiilor reduse cantitativ se face aproape în totalitate;

– se reduce eroziunea de apă în funcție de mărimea pantei;

– în cazul formării poleiului, zăpada formează un pod la rigolă, iar plantele rămân erecte şi ferite de asfixiere (documentată fotografic).

  1. Vântul (curenții de aer);

– urmele tasării modelează solul şi astfel vântul este obligat să le urmeze şi pierde din viteză. Astfel se obţine:

  • reducerea temperaturii pozitive şi negative strict la nivelul solului, protejând plantele la îngheţ (revenim cu detalii);
  • reducerea temperaturii ambiente creează confortul termic pentru plante în ferestrele iernii până la desprimăvărare, un ajutor consistent, nebănuit de important pentru viaţa plantelor;
  • se reduce drastic eroziunea eoliană, care prelungeşte viaţa solului.

Temperatura, când este pozitivă, reduce efectul de secetă, iar când este negativă protejează plantele la îngheţ. Iată câteva detalii, confirmate de două ori:

– în 1993 am examinat cu mare atenţie orzul calamitat. Se mai găseau foarte rar plăntuţe verzi, 1-2 fire în mici denivelări, gropiţe cu adâncimea de 2 maximum 3 cm şi care aveau un „perete bine situat“ faţă de vântul dominant al momentului. Prin direcţia de semănat se poate stabili ca urma tasării să fie cât mai aproape de perpendiculara vântului.

Prejudiciile îngheţului în câmpul experimental din 1993 ne-a lămurit ce se întâmplă în prezenţa fenomenului de îngheţ al plantelor de orz.

În 2003 s-a făcut lumină:

– suprafeţele de grâu semănate la timp cu tasare pe rând la 17,5 cm au rămas în vegetaţie;

– tot ce a fost semănat cu tasare pe rând după timpul optim a îngheţat, vinovată fiind întârzierea dezvoltării fiziologice a plănţelor (chestiune cunoscută);

– abaterile mai mari de la direcţia vântului dominant aduc pierderi importante. În cazul de faţă se apreciază a fi de cca 40%;

– s-a confirmat necesitatea ca distanţa între rânduri să fie de 17,5 cm, astfel încât colmatarea după 4 luni de la semănat nu a prejudiciat protecţia la îngheț, având un rol deosebit în atenuarea permanentă a temperaturii solului.

Însumate efectele îmblânzirii impactului atmosferic prezentate mai sus conduc la un spor de recoltă de minimum 10%, dar trebuie luate în seamă şi „excepţiile“ pe care le putem face cu succes. La IAS Castelu 1996 – 18%, a Staţiunea de Cercetări Lovrin în 1998 – 19%. Cine este vinovat ? Solul şi „atenţiile“ care s-au aplicat.

Fig. 1 – Grâu semănat în 22 octombrie.

pg12 fig 1

Unghiul faţă de vântul dominant sub 10 grade, pierderile sunt la nivel de 40%.

Fig. 2 – Grâu semănat în 14-16 octombrie

pg12 fig 2

Unghiul faţă de vântul dominant 70 de grade, sunt rânduri îngheţate care nu au fost protejate.

Fig. 3 – Grâu semănat la distanţa de 12,5 cm fără rigole, compromis de ger 100%.

pg12 fig 3

Ing. Eugen Florea

Pierderi de peste 90% în livezile de cais și nectarin din cauza frigului

Anul trecut, la finele lunii februarie, specialiștii estimau un an extrem de productiv la cais și așa a fost în majoritatea zonelor din țară. Dar pe cât de roditor a fost 2017, pe atât de devastator se arată 2018. Temperaturile negative care au trecut sub pragul de –20°C în perioada 28 februarie – 1 martie au compromis majoritatea livezilor cu cais, piersic și nectarin, mai ales din sudul țării.

Alternanța valurilor de căldură și frig a pus în pericol mugurii floriferi. „Pe fondul temperaturilor foarte ridicate din luna ianuarie și prima jumătate a lunii februarie speciile cais, piersic și nectarin au ieșit din repausul vegetativ profund, fiind surprinse în fenofaze avansate, respectiv umflarea mugurilor, dezmugurit sau chiar buton floral (în cazul soiurilor extratimpurii de cais). Rezultatul a fost pierderea totală sau în proporție de peste 80% a mugurilor floriferi în cazul speciilor cais, piersic, nectarin și chiar a unor soiuri extratimpurii de cireș. Cu cât plantele au fost surprinse într-o fenofază vegetativă mai avansată cu atât pierderile de muguri floriferi au fost mai substanțiale. Bineînțeles, gradul de afectare a fost direct influențat de valoarea minimei înregistrată pentru fiecare zonă/microclimat în parte. În zonele unde temperaturile au scăzut sub –12°, iar pomii nu se mai aflau în repaus vegetativ, respectiv porniseră în vegetație, au fost înregistrate pierderi ale mugurilor floriferi de cca 20-30%, iar pe măsură ce minima a scăzut spre valoarea de –18°și chiar –22° pierderile de muguri floriferi înregistrate sunt de peste 90% și chiar 100%. În concluzie, pe partea de sud (București și zonele limitrofe – Călărași, Ilfov, Giurgiu), dar și în partea de vest a țării producția de caise, piersici și nectarine este compromisă“, apreciază dr. ing. Marius Român, producător autorizat de material săditor pomicol, cu experiență de peste 18 ani în domeniu.

După primul episod de frig au urmat perioade călduroase, ceea ce a făcut ca pomii să-și continue intrarea în vegetație și parcurgerea fenofazelor. Și se știe că, pe măsură ce pomii intră mai mult în vegetație, rezistența la ger este cu atât mai scăzută. În aceste condiții se anunță că finalul lunii martie va fi marcat de un nou episod cu temperaturi de –8°C. „Problema este că în fazele acestea de butoni florali (acolo unde pomii au scăpat de primul episod de ger) ei nu rezistă decât până la –6°C. În situația în care nu s-au aplicat tăierile de rodire și fructificare este indicat să se facă viabilitatea mugurilor floriferi, prin secțiuni ale acestora, iar dacă pierderile au fost de peste 15% să se lase o încărcătură cu ramuri de rod mult mai mare, care să suplinească pierderile de muguri floriferi. În vederea obținerii unei producții normale de fructe avem nevoie de un procent minim de 30% muguri viabili, care sa fie bine repartizați în coroană“, recomandă Marius Roman.

În plus, în această perioadă ar trebui să se încheie tăierile de formare a coroanelor la pomii tineri și cele de fructificare la pomii pe rod și să se aplice tratamentele fitosanitare. Ar trebui urgentat tratamentul cu ulei horticol, spun specialiștii, pentru că suntem în ultima perioadă în care se mai poate aplica, până la faza de dezmugurit, pentru ca în perioada următoare să se treacă la celelalte tratamente care se aplică în faza de butoni florali și ulterior de scuturare a petalelor.

Sperăm că zonele care au trecut cu bine peste primul episod înregistrat la sfârșitul lunii februarie să treacă cu bine și peste al doilea val de frig polar.

Patricia Alexandra Pop

Cum a scăpat vița-de-vie din înghețul de la jumătatea primăverii?

Specialiștii stațiunilor de cercetare din viticultură au verificat plantațiile din zonele lor de activitate după episodul de zăpadă, îngheț și brume târzii din perioada 19-25 aprilie. Directorul dr. ing. Marian Ion, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, a declarat că „starea de vegetație a plantațiilor viticole este bună, cu excepția unor suprafețe, minore ca întindere, amplasate la șes și la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi cuprinse între 15-100%. O situație aparte o prezintă plantațiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în unele plantații amplasate pe versanți, unde pagubele sunt de până la 60%“.

– Dle director, vorbind despre Moldova, știm că plantațiile din podgoria Hușilor n-au fost afectate, deși nordul a fost sub viscol și zăpadă.

– Colegii noștri de la Iași ne-au transmis că, în podgoriile din partea de nord a Moldovei (centrul viticol Copou-Iași), în zilele de 20 şi 21 aprilie au fost ninsori abundente, însoțite de vijelie și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al vârfurilor lăstarilor și al frunzulițelor tinere, prag menționat în literatura de specialitate la -0,2 şi -0,3°C. În următoarele zile s-au menținut valorile negative ale temperaturilor minime la nivelul solului, ceea ce a condus la apariția brumei. S-au consemnat pierderi de producție de 95 % la soiurile pentru vin Fetească albă (13,55 ha) și Muscat Ottonel (7,02 ha), amplasate pe văi și de 70% la soiul pentru struguri de masă Chasselas dore (3,0 ha). E adevărat, soiurile au fost afectate și de înghețul din ianuarie și februarie, pornirea în vegetație bazându-se doar pe mugurii situați pe coardele de bază. Brumele au afectat lăstarii porniți, refacerea butucilor fiind posibilă doar din mugurii dorminzi. Vorbim însă de o suprafață de 20,57 ha afectată aproape în totalitate. Celelalte soiuri existente în cultura la SCDVV au suferit mai puțin. În plantațiile viticole din podgoriile Cotnari și Huși condițiile climatice au fost asemănătoare, dar aici nu s-au semnalat pierderi de producție. La Odobești, temperaturile negative au afectat lăstarii principali și implicit producția de struguri în plantațiile viticole situate pe amplasamente limitrofe pădurilor, la șes precum și la plantațiile viticole tinere cu formă de conducere semiînaltă și înaltă, dar pierderile n-au fost încă estimate la dimensiunea lor reală. În zona de sud și sud-est a Moldovei (podgoria Dealul Bujorului) au fost -3,4°C, deci lăstarii principali și implicit producția de struguri au fost afectați în proporție de 15-90%, în funcție de soi și amplasare.

– Vreme severă, cu temperaturi care au coborât la -7°C, a fost în Transilvania, deci ne-am aștepta ca acolo să se fi semnalat pierderi mari.

– Noi avem date despre zona centrală, din podgoria Târnave (Jidvei, Tauni, Cenade, Sona, Blaj) și cunoaștem că sunt pierderi pe 7% din suprafața de 2.500 ha. Au fost afectate plantațiile amplasate pe șes și pe văile râului Târnava Mica, cu pierderi estimate între 20-60%. În vest, în plantațiile din podgoria Miniș-Maderat – pe văi sunt amplasate doar soiuri de vin (albe și roșii) – s-au înregistrat pagube în procent de 15%. Nu a fost cazul de pierderi la plantațiile de pe versanți sau platouri.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 24

Pagubele din sectorul pomicol și viticol, în cifre

Conform unui comunicat de presă emis de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești“, pagubele înregistrate în zonele colinare în urma fenomenelor climatice din perioada 17 -26 aprilie 2017 sunt semnificative. În urma evaluărilor făcute de unitățile de cercetare pomicole și viticole, multe dintre plantații sunt compromise.

Înghețuri târzii în aprilie, o premieră

Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4°C, până la -6°C), în perioada 20-24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de stațiile meteorologice ale stațiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie și prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7-10 zile în perioada de temperaturi negative.

Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din stațiile meteorologice ale unităților de C-D amplasate în livadă.

În această perioadă, speciile pomicole semințoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) și arbuștii fructiferi (căpșun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Speciile pomicole sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârșit a înfloritului până la fruct tânăr, în funcție de soi și zona climatică.

Principalele pagube înregistrate

PRUN: la ICDP Pitești – Mărăcineni, SCDP Vâlcea, SCDP Târgu Jiu, SCDP Voinești, pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley și Anna Spath. CIREȘ: au fost puternic afectate în aceleași zone ca și prunul soiuri precum Regina, Kordia în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. PIERSIC și CAIS: zona principală Dobrogea nu a fost afectată. NUC: afectat 100% în zona colinară. MĂR: au fost înre­gistrate pagube în special în zona Pitești, Voinești, Târgu Jiu prin afectarea florilor în proporție de 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared. CĂPȘUN: afectat 90% în zona colinară.

Așa cum se observă, situația nu este generală în toate zonele țării, temperaturile negative în jurul a -4 grade C înregistrându-se cu precădere în dealurile și colinele lanțului carpatic, mai ales pe văi.

Măsuri necesare

Determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Lipsa / diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantațiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menținerea unui frunziș normal, care să susțină diferențierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităților de îngrășăminte și aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzișului).

Plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați.

În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de cca 2.500 lei/ha.

Pagubele înregistrate în viticultură

Și în acest sector înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70-90%, refacerea butucilor fiind posibilă numai din mugurii dorminzi. În zona centrală (Odobești), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la șes și la plantațiile tinere cu forme de conducere semiînaltă și înaltă. În partea de S și S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4°C au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15-90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20-80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes. În podgoria Dealu Mare, temperaturile de -1,2°C au afectat parțial producția (15-50%), iar în vestul țării pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri.

De asemenea, la şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi unde au îngheţat lăstarii porniţi în procent de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ 2-3 săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-un procent de 15% pierdere. O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală.

Măsuri agrotehnice pentru refacerea viilor afectate

– Refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Aceasta se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

– Refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi intensitatea acestora este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere:

– Tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, ce prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

– Tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3-2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili pot asigura realizarea parţială a producţiei.

– Tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

PREȘEDINTE ASAS – prof. dr. Gheorghe SIN

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 14-15

Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza înghețului vor beneficia de o reducere a impozitului pe norma de venit

Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza înghețului vor beneficia de o reducere a impozitului pe norma de venit, însă acestea trebuie evaluate de comisiile locale, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

"Pierderile înregistrate din cauza înghețului din această primăvară se stabilesc de către comisiile locale. În primul rând, acestea stabilesc norma de venit față de ceea ce s-a estimat, iar fermierii afectați vor fi ajutați prin reducerea impozitelor pe norma de venit. Sunt zone cu culturi pomicole și viticole afectate semnificativ în anumite părți ale țării, dar pe areale mici, și nu din cauza zăpezii căzute, ci mai ales din cauza gerului care a urmat, de minus 5 — minus 6 grade în unele zone", a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Șeful de la MADR susține că pierderile sunt în special în pomicultură și viticultură, însă culturile din câmp nu au avut de suferit de pe urma înghețului.

"Sunt pierderi pe anumite zone, dar nu așa cum s-a alarmat lumea. Au apărut informații sub impulsul momentului, al temerilor că lucrurile se vor strica iremediabil. Am fost peste tot în zonele unde s-au declarat distrugeri de cultură. De exemplu, în județul Mehedinți, pe Valea Coșuștei și pe Valea Motrului, au fost afectați semnificativ pomii fructiferi, la fel și via de la Corcova, dar nu toate culturile au fost compromise total. În schimb, în sudul județului, la Jiana, lucrurile stăteau cu totul altfel. Într-adevăr, pe zone restrânse, înghețul a produs pierderi la pomi și la vița de vie, dar în agricultură, în fiecare an, ne confruntăm cu astfel de probleme din cauza unor condiții meteorologice nefavorabile", a mai spus ministrul.

Reprezentanții Academiei de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' (ASAS) au transmis joi un comunicat în care atrăgeau atenția că fenomenele climatice din ultima perioadă au dus la pierderi în pomicultură și viticultură, de până la 100% la nuc în zona colinară, iar în perioada următoare trebuie determinate pagubele înregistrate, precum și constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Conform ASAS, la prun, la Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești — Mărăcineni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Râmnicu Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, SCDP Voinești, s-au înregistrat pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. La cireș au fost puternic afectate culturile în aceleași zone ca și prunul, în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. În schimb, la piersic și cais: zona principală Dobrogea nu a fost afectată, dar nucul este distrus 100% în zona colinară.

Informațiile transmise de ASAS arată că în cazul culturii de căpșun înghețul a produs pagube de 90% în zona colinară.

De asemenea, reprezentanții instituției precizează că este necesară determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale, dar și plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați. În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

În domeniul viticulturii, înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcție de amplasarea plantațiilor viticole și pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, înghețul a condus la pierderi mari de 70 — 90%, iar în partea de sud și sud-est a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile negative au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15 — 90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20 — 80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes.

În podgoria Dealu Mare, temperaturile scăzute au afectat parțial producția (15 — 50%), iar în vestul țării, pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri. O situație aparte o prezintă plantațiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

"În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepția plantațiilor viticole amplasate la șes și la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală", se arată în comunicatul ASAS.

Sursa: AGERPRES

Cum arată recoltele după „iarna“ din primăvară

Reghin, Mureș – la minus 7°C e totul praf! Băicoi, Prahova – pierderi certe. Sudul țării – salvat

Zăpada căzută în a doua jumătate a lunii aprilie nu a afectat în sine culturile agricole. Poate doar în livezi acolo unde, sub greutatea omătului, mai mulți pomi s-au frânt. Culturile și plantațiile de pomi sau de viță-de-vie au avut însă de suferit acolo unde episodul târziu de iarnă a fost însoțit de temperaturi negative (brume sau îngheț). Totul a depins de durata gerului și de fenofaza în care s-au aflat elementele de rodire. Iar temperaturi negative s-au înregistrat în Transilvania, nordul Moldovei și în zonele subcarpatice din restul țării.

Rezistența la îngheț a speciilor

Pentru a înțelege dacă și cât au fost afectate livezile/culturile de ger, să vedem ce rezistență au diverse specii la temperaturi scăzute (sunt specificate pragurile dincolo de care producția este compromisă):

– cais, piersic (nectarine): fenofaza de umflare a mugurilor – minus 12°C; florile deschise – minus 2-3°C (după minus 6°C pierderile sunt de 80-90%); după scuturarea petalelor – minus 1-2°C (pierderi minime) până la minus 2,3-3,3°C (pierderi majore);

– măr, păr: dezmugurit – minus 12°C (pierderi de 10-20% la 12°C, maxime la minus 19°C); înflorire – minus 1,5°C/ 2,8°C (pierderi minime) și 5,9°C (pierderi maxime); scuturarea petalelor – minus 1,9°C (pierderi minime), minus 3°C (pierderi majore);

– cireș, vișin: dezmugurit – minus 11°C (pierderi minime), minus 17°C (pierderi maxime); buton alb – minus 2,7°C (pierderi minime) și minus 4,8°C (pierderi maxime); înflorire – minus 2,4°C (pierderi minime) și minus 3,9% (pierderi maxime); scuturarea petalelor – minus 2,2°C (pierderi minime) și minus 3,5% (pierderi maxime);

– prun: dezmugurire – 11,1°C (pierderi de 10%), minus 17,2% (pierderi de 80-90%); înflorire – minus 3,1°C (pierderi minime) și minus 6°C (pierderi maxime); scuturarea petalelor – minus 2,6°C (pierderi minime) și minus 4,3°C (pierderi minime);

– vița-de-vie: perioada de iarnă – minus 18/20°C; dezmugurire – minus 1°C (pierderi minime), minus 2°C (pierderi semnificative); înflorire – minus 1,2°C.

Ce spun fermierii

De regulă, fermierii care au plantații industriale și-au luat măsuri de precauție, în sensul că au protejat livezile prin crearea păturii de fum care să mențină o oarecare temperatură la nivelul coroanei (foc cu materiale umede sau cauciucuri ce nu au ars cu flacără).

Constantin Popa, comuna Mănăstirea, sat Sultana, județul Călărași, plantație ecologică, 8 ha cu cais, cireș, prun, piersic, nectarine, măr, păr, prune: „Noi n-am avut probleme cu frigul, am avut zăpadă, dar temperaturile au rămas pozitive, minima fiind de plus 1°C. Pe urmă, am reușit chiar înainte să aplicăm și un tratament cu Cropmax, care a fortificat un pic pomii și, mulțumim lui Dumnezeu, cred că suntem bine.“

Gheorghe Lungu, fermier Văleni, județul Dâmbovița (livadă de măr, păr, prun): „Nu putem spune nimic, încă nu ne dăm seama dacă a murit totul sau dacă a mai rămas ceva. Multă lume spune că e rău, dar eu nu mă pronunț. Știți cum se spune, «toamna se numără bobocii». Riscul este într-adevăr mare ca la cireș să nu mai fie nimic, la fel la prun... Sper ca la măr să obținem ceva recoltă. Am avut temperaturi care au ajuns la minus 4-5°C, plus că a bătut vântul, dar cel mai tare a afectat, dacă vorbim despre așa ceva, bruma. Eu zic că am avut noroc că merii au fost în faza de buton roșu, mai rar au fost flori, că vegetația este un pic mai întârziată la noi, localitatea este la altitudine și înflorirea este tardivă. Dacă ar rămâne 20% din floare... Repet, n-aș putea spune că e așa sau așa. La prun s-ar putea să fie compromisă recolta, dar iar nu vreau să mă pronunț de acum.“

Marilena Ioniță, Băicoi, județul Prahova (20 ha livadă de măr): „Nu-mi pot da seama exact. Bun, am cireși în curtea fermei, florile și fructele s-au înnegrit deja, la vișin nu mi se pare a mai fi verdele acela sănătos, iar la măr... nu mă pronunț. Pe unii i-a prins înghețul înfloriți total, alții aveau doar inflorescența centrală. Oricum, la ora două noaptea am avut minus 2,5°C, iar spre patru dimineața temperatura a coborât la minus 3°C. Înghețul s-a înregistrat într-o seară, iar în a doua a fost o pojghiță de gheață. Este o ciudățenie de vreme, acum este cald, în ora următoare este rece, plus că sunt alternanțe de la o zi la alta, cu diferențe de temperatură de 10-15°C, poate chiar mai mult. Noi suntem în a doua săptămână de când merii sunt în floare. Am stropit pentru buton roz cu o săptămână înainte de Sf. Paști, plus alt tratament înainte de valul de frig... Peste câteva zile pot să trag o concluzie, acum nu-mi dau seama. Florile s-au făcut un pic maro, dar trebuie să aștept să văd câte s-au salvat sau dacă au rămas fructe. Pierderi vor fi cert, dar nu sunt sigură de procent.“

Dumitru Mursa, director tehnic la SC Vinicola Averești 2000 SA, județul Vaslui (plantație de viță-de-vie): „Am avut zăpadă, am avut temperaturi negative, dar cred că nu vom fi afectați. Șansa a fost că timpul a întârziat vegetația, soiurile (Busuioaca de Bohotin, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon) se aflau în faza de dezmugurire, fără frunzulițe etalate. Din ce-am văzut eu în plantații, s-ar părea că nu avem probleme. Bine, nu deloc-deloc, dar mai mult de 1% nu cred că a avut impact înghețul.“

Vasile Băianu, organizația de producători Cerasus Grup Cotnari, județul Iași (cireș, măr): „Perioada cea mai grea a fost azi-noapte (n.n. 24 spre 25 aprilie), am stat până dimineață cu muncitorii în livadă, să facem foc, am rămas și fără materiale, am cumpărat paie, le-am udat, numai și numai să salvăm recolta. Este a patra oară când protejăm livada (18 și 19 aprilie, 23 și 24 aprilie) și săptămâna viitoare ne pregătim din nou, fiindcă iar se anunță ger. Nu pot să vă spun acum câte din flori sunt afectate. Concluzia o pot trage săptămâna viitoare. Pierderi vor fi, dar sperăm să nu fie mari, după intervențiile despre care vă vorbeam.“

Ioan Ormenișan, SC Grupul de producători agricoli Hortipomicola Reghin, județul Mureș (cireș, măr, prun, vișin): „Azi-noapte (n.n. 24 spre 25 aprilie) au fost minus 7°C. La această temperatură cred că e totul praf. Merii sunt în floare, rezistă la minus 1,5°C, au mai fost trei nopți cu minus 3°C, dar la minus 7 e totul distrus. A fost îngheț la sol, brumă să te dai cu sania! Sunt fenomene naturale pe care nu le putem stăpâni. Și eu cred că în situația aceasta trebuie să intervină cineva, ca să mergi mai departe; dacă nu se dorește, asta e! Eu am încheiat asigurări în fiecare an, dar asiguratorul despăgubește valoarea lucrărilor executate până la producerea calamității. Or eu ce lucrări am făcut până acum? Tăieri, fertilizare și 2 tratamente, ceea ce înseamnă 10% din volumul tehnologiei, dar eu trebuie să fac 16 stropiri, plus lucrările solului, pomul trebuie întreținut tot anul, că are sau nu are fructe pe el, cu cheltuieli mari. Că primesc asigurări pentru cheltuielile de până acum nu mă ajută cu absolut nimic, de-aia spun că trebuie alte mecanisme de intervenție, dacă mai vrea cineva să avem pomicultură în România.“

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 9, 1-15 mai 2017 – pag. 6-7

„Ne rugăm să nu vină îngheţul“

Temperaturile ridicate din lunile decembrie şi ianuarie îi îngrijorează pe pomicultorii din judeţul Suceava, mai ales că, în ultimii ani, în nordul ţării s-au înregistrat în luna februarie temperaturi care au coborât sub minus 20°C.

Conform dr. ing. Gheorghe Iacobuţă, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Fălticeni (SCDP), repausul din această perioadă la pomi nu este total, având loc anumite procese biochimice şi fiziologice. În perioada de repaus relativ al pomilor cresc rădăcinile. Dacă am plantat pomii din toamnă rădăcina care este fasonată îşi reface rama, iar rădăcinile tinere pot să crească la temperaturi de două grade în sol.

„Avem două tipuri de repaus. Un repaus obligatoriu, indiferent de condiţiile climatice, în care pomii nu pot porni în vegetaţie, care în general este scurt. Cel mai scurt este la cais şi piersic, el durează cam până la începutul lui decembrie. Dacă la 1 decembrie tăiem ramuri de cais sau piersic şi le punem într-o cană la cald pornesc în vegetaţie. Celelalte specii nu pornesc. Este mai mare repausul la măr şi la păr şi durează, în funcţie de condiţii, şi până la jumătatea lunii ianuarie. La ora actuală noi suntem în repaus relativ. Acum, dacă se creează condiţii de a porni în vegetaţie timp de 10 zile şi nopţi cu temperaturi de peste 6 grade, se poate intra în vegetaţie“, ne-a declarat dr. ing. Gheorghe Iacobuţă.

Intrarea în vegetaţie, un pericol pentru pomi

Directorul SCDP susţine că atât timp cât nu se înregistrează acel zero biologic pomii nu pot porni în vegetaţie. Zero biologic înseamnă temperaturi pozitive cuprinse între 6-8 grade, atât ziua cât şi noaptea, cel puţin 10 zile consecutiv, după care pomii pot porni în vegetaţie.

„Spre exemplu, la cireş este nevoie de 250-270 de ore consecutiv cu această temperatură. Dar trebuie să reţinem că, în ultimii ani, în zona pomicolă Fălticeni, la sfârşitul lunii ianuarie şi în februarie au fost temperaturi excesiv de scăzute, sub minus 15-20. Dacă vor fi şi iarna aceasta aceste temperaturi vor produce daune. Ar trebui reţinut că pomii, până la ora actuală, se află în repaus facultativ. Dacă perioadele cu temperaturi scăzute alternează cu perioade cu temperaturi ridicate se prelungeşte perioada de repaus, cu influenţe deosebite. În această perioadă au loc la pomi procese fiziologice şi biochimice care conduc în final la fenomenul cel mai important, şi anume de formare a gameţilor, respectiv a polenului şi a ovulelor. Temperaturile mai ridicate, nejustificate şi neconforme cu perioada de iarnă, ar putea influenţa foarte mult producţiile pomicole de anul acesta. În primul rând este posibil ca înflorirea să se prelungească foarte mult, iar mugurii floriferi sau florile pot să cadă“, ne-a spus dr. ing. Gheorghe Iacobuţă.

Sâmburoasele sunt cel mai tare afectate

Specialiştii staţiunii din Fălticeni spun că sâmburoasele sunt cele mai puternic afectate. Migdalul este cel mai tare afectat, după care urmează caisul şi piersicul, cireşul, mai puţin vişinul, părul şi mărul. Mărul şi părul sunt speciile cele mai rezistente, pragul minim de rezistenţă la îngheţ fiind de minus 25° şi poate ajunge la minus 32°, în condiţiile în care astfel de temperaturi scăzute survin în timp.

Cercetătorii atrag atenţia că problemele deosebite apar doar atunci când sunt variaţii mari şi bruşte de la temperaturi negative la pozitive şi invers.

„În foarfecul tăietorului stă producţia de fructe“

„Deocamdată plantaţiile din cadrul staţiunii se prezintă foarte bine, nu sunt probleme deosebite, lucrăm la ora actuală la cea mai importantă lucrare, despre care se spune că «în foarfecul tăietorului stă producţia de fructe», şi anume tăierea de rodire şi fructificare. Din cei peste 110.000 de pomi avem deja efectuate lucrări de tăiere la 15%.

Din raţiuni de ordin economic lucrăm numai cu salariaţii permanenţi, iar până la sfârşitul lunii martie lucrarea va fi încheiată. Acolo unde nu s-au făcut tratamentele specifice de iarnă condiţiile climatice permit efectuarea tratamentelor fitosanitare. Sunt tratamente specifice pentru formele hibernale ale dăunătorilor şi pentru combaterea agenţilor patogeni cu substanţe dedicate“, a precizat directorul Gheorghe Iacobuţă.

La ora actuală Staţiunea pomicolă deţine o suprafaţă de 160,3 ha, dintre care plantaţii efective 131,2 ha, 125,2 ha fiind cu măr şi 6 ha cireş şi vişin.

Lipsa umidităţii din sol poate afecta producţia

Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni, asociaţie cu peste 100 de membri, dintre care 20 deţin suprafeţe mari şi foarte mari de livezi, spune că temperaturile din toamna anului trecut şi de la începutul lui 2014 sunt neobişnuit de mari şi împreună cu seceta vor crea probleme livezilor din judeţul Suceava.

„Nu reţin în 44 de ani de pomicultură să fi avut asemenea temperaturi în decembrie şi ianuarie. Ele reprezintă un pericol destul de mare pentru pomi; perioada de 60 de zile de repaus obligatoriu la măr a trecut, de acum înainte este repausul condiţionat, care este în funcţie de temperatură. Pragul biologic pentru a porni în vegetaţie pomii este de 8 grade, temperatură care trebuie să fie atât noaptea cât şi ziua. Sperăm ca aceste temperaturi mai mari să nu fie şi noaptea, pentru a nu avea probleme deosebite.

La temperaturile ridicate se adaugă lipsa acută a umidităţii din sol. În toamna aceasta a fost o singură ploaie mai serioasă, de 30 litri pe metru pătrat, dar de atunci şi până acum nu au mai fost alte precipitaţii. Pământul este într-un deficit mare de apă din anii anteriori. Temperaturile din timpul zilei duc la slăbirea rezistenţei pomului pentru temperaturi scăzute, iar dacă vine un îngheţ brusc, de minus 10-15°C, vor fi probleme la mugurii de rod şi la rezistenţa pomului“, ne-a declarat Mircea Costişevschi.

Silviu BUCULEI

Pomicultura a scăpat cu bine de zăpezile şi îngheţul din martie

Ultima jumătate a lunii martie a surprins prin căderile masive de zăpadă şi temperaturile nocturne care au coborât, în Suceava şi Botoşani, până la minus 11-15 grade Celsius, iar în rest, până la minus 2-4 grade Celsius. În jumătatea de sud a ţării acest episod a fost precedat de o perioadă mai caldă decât media caracteristică lunii martie, ceea ce a determinat şi o intrare precoce în vegetaţie a plantelor. Cu toate aceste condiţii anormale din punct de vedere termic, speciile pomicole mai sensibile la îngheţ (cais, piersic, vişin, cireş) şi arbuştii fructiferi nu au avut de suferit.

În nordul ţării, unde temperaturile foarte scăzute chiar puteau provoca daune majore, elementele vegetative nu au fost afectate pentru că nu porniseră în vegetaţie. Decalajul climatic de 2-3 săptămâni dintre nordul şi sudul României a salvat practic, cel puţin până acum, pomicultura. Şi invers, deşi în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat şi Crişana înmugurirea s-a produs mai devreme, temperatura nu a fost atât de scăzută încât să atace elementele de rod. Temerile pomicultorilor mai erau legate de eventuale brume târzii, accident climatic pentru această perioadă, încă de neexclus.

Pagube neînsemnate la soiurile timpurii de nectarine

În Arad, la ferma Piersicile de Araneag, au fost puţin afectate soiurile timpurii de nectarine. Nicolae Dorel Sirian ne-a declarat: „Nu este un atac care să ne îngrijoreze, o estimare exactă o să avem la legarea fructelor, însă deocamdată am remarcat o sensibilitate la soiurile timpurii Springold, Collins şi Cardinal. Restul plantaţiilor stau foarte bine. În zona noastră nici nu au fost temperaturi scăzute în ultima decadă a lui martie, dar s-au înregistrat minime la limita de rezistenţă a piersicului (-1,7... -4,9°C, fenofaza butonilor florali; -1,1…-3,8°C, în timpul înfloritului, -1,1…-2,1°C, fructe mici), aşa că am avut şi puţină şansă.“

În judeţul Vâlcea, la Drăgăşani, în plantaţiile de vişin şi cais de la Agro Holding Annabella temperaturile nu au creat nicio problemă. Directorul Florin Bălaşa ne spunea că are o oarecare teamă de brumele târzii care ar putea cădea de aici înainte. Iar la cais chiar este riscant, dat fiind faptul că pomii au înflorit, iar temperaturile mai mici de minus 0,6°C ...-3,2°C în timpul înfloritului ar putea crea greutăţi. Domnia sa speră să obţină producţii bune măcar în acest an, dat fiind faptul că, în 2011 şi 2012, a avut pagubă totală în livezi, fie din cauza îngheţului, fie din cauza secetei.

La ferma Ferm Prod din Scărlăteşti, judeţul Brăila, a inginerului Constantin Aurel, livada de piersic, care ocupă o suprafaţă destul de mare, se prezintă bine, nefiind afectată de temperaturile negative din acest început de primăvară.

Furturile, o calamitate mai mare decât accidentele climatice

Nici în judeţul Sibiu cireşul n-a avut de suferit. Directorul Nicolae Neamţu, de la ferma Agricola Bergameli, din Dobârca ne-a declarat: „La noi, chiar dacă au existat temperaturi negative, speciile pomicole mai sensibile nu au avut de suferit pentru simplul motiv că n-au dat mugurii vegetativi şi floriferi. Aici, sub munţi, vegetaţia este cu vreo două-trei săptămâni mai tardivă decât în sudul ţării, iar această situaţie ne-a prins bine de data aceasta. Va fi o problemă dacă vor exista perioade de îngheţ târziu de aici înainte – eu sper că nu – dar nu cred că mai este posibil să avem temperaturi sub limita de rezistenţă a cireşului (-1,7... -3,2°C, faza de butoni florali; -1,1…-3,2°C, perioada înfloritului, -1,1…-2,1°C, la legarea fructelor).“

La fel de bine au trecut peste cele -11...-15°C şi pomicultorii din Moldova. De exemplu, Mihai Vărzaru, de la Cotnari–Iaşi, ne spunea că singura problemă din livezi este cea a pomilor uscaţi de seceta de anul trecut, chestiune care ar presupune cheltuieli suplimentare cu înlocuirea acestora. Dar mai mult decât năpasta climatică, la Cotnari, ca şi mai în toate zonele din ţară (aceeaşi problemă am întâlnit-o în Alba, Constanţa, Sibiu, Vâlcea, Buzău, Vrancea, Prahova, Argeş etc.), are loc un alt fenomen, la fel sau poate chiar mai păgubitor, cel al furturilor: „Vă daţi seama? Au terminat să fure şpalierii ori sârmele. Acum smulg puieţii şi viţele altoite! În prezent derulez un program de reconversie la viţa-de-vie şi m-am trezit cu o mulţime de viţe de un an furate. Plătesc şase paznici şi tot degeaba, dar chiar nu pot să rezolv de unul singur problema, de vreme ce pe hoţi nu are cine să-i oprească pe stradă sau acolo unde vând materialele furate.“

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS