Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 186/24.02.2021.

“Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Am introdus o schimbare în modul în care se face plata. Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul „primul venit, primul servit”. Acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care nu primesc bani. Practic ar fi primit cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura vizează despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi.

Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total.

Ajutorul pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, imediat după aprobarea noului act de către guvern.

Fondul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin (2) , în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere.

În termen de maxim 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, se aprobă procedura de implementare a prezentei scheme de ajutor de stat și se va desemna, structura de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

pdf Atașat comunicatului, găsiți textul OUG 224 din 2020 actualizat în data de 24 februarie 2021 - click aici

Anca Lăpușneanu

Nu știu cum o fi pe globul ăsta. Mă rog, în țările civilizate, că doar spre ele aspirăm, nu înspre cele din lumea a treia! Adică n-am văzut prea mult din Europa ca să-mi dau seama dacă statele respective au dus comunităție sus în munte sau în oricare alt loc inclus în parcurile naționale. Dar știu sigur că Scoția regretă de vreun secol că a ras pădurile. Sau că Spania, Portugalia, Franța, Italia au politici stricte de refacere a habitatelor naturale. Așadar, mă întreb și vă întreb: o fi bine că Primăria Moroeni (Dâmbovița) a avizat construirea unui minicartier (case de vacanță, pensiuni, hoteluri, terenuri de sport, piscine, parcări, drumuri de acces, heliport) de 10 ha în Parcul Natural Bucegi, undeva lângă cabana Piatra Arsă?

Întrebarea și-ar putea găsi răspuns în faptul că autoritățile au primt aviz pozitiv de la administrația parcului că există un plan urbanistic general care ar permite acest lucru și bănuim că, în general, s-au înarmat beton cu documente și avize ministerile și/sau regionale ori județene, dată fiind sensibilitatea subiectului. Deja mai multe ONG-uri au anunțat un protest pentru a avertiza asupra riscului distrugerii muntelui. Dar, cu lege sau fără lege în mână (noi știm că uneori acestea se fac și-n interesul unor grupuri, haideți să le numim lobby), e imposibil să credem că habitatul platoului Bucegi va rămâne intact, că nu va avea de suferit, că speciile rare vor supraviețui invaziei umane etc. Deja observăm ce s-a întâmplat după ce s-a asfaltat drumul până-n creierii munților. Poluarea a afectat brazii, pășunea alpină s-a „înzestrat“ cu plastic, hârtii și urme de grătare... Bine, din punct de vedere turistic se poate să fie bine, o fi nevoie de dezvoltare. Și turistul va fi foarte mulțumit! Faptul că urcă până lângă Sfinx cu mașina, că are hoteluri unde să înnopteze, că se scaldă în piscine sau ia masa în aer pur, curat (cât de pur și curat va mai fi) e semn de dezvoltare și civilizare a țării! În fine, asta o va spune generația următoare, în niciun caz noi!

35% din suprafața parcului nu poate fi „atinsă“ de construcții

Înființat în 1974, Parcul Natural Bucegi se întinde pe o suprafață de 32.500 ha, pe raza județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov. Mai mult de 60% din teritoriu este acoperit cu păduri. Rezervațiile naturale nominalizate în Legea nr. 5/2000, 14 la număr, ocupă 8.216 ha: Prahova - 4.997 ha; Dambovița - 1.575 ha; Brașov - 1.644 ha. Zona de protecție integrală și zona de protecție strictă, unde sunt delimitate 46 de elemente de patrimoniu natural al cărui management necesită măsuri speciale pentru asigurarea integrității acestora, ocupă 11.421 ha, reprezentând aproximativ 35% din suprafața parcului (zona de protecție strictă - 4.055,87 ha și zona de protecție integrală - 7.366,52 ha). În afară de acestea mai există zona de management durabil, pe 58,38 % din suprafață, și zona de dezvoltare durabilă, pe 6,48% din parc. Mai avem, apoi, 3.010 specii în flora sălbatică, din care 120 sunt incluse în „Lista Roșie a Plantelor Superioare din România“ ca specii rare, endemice, vulnerabile sau periclitate, 108 specii de păsări, 172 exemplare de cerb comun, 260 de căprior, 558 capre negre, 227 mistreți, 52 urși, 232 iepuri, 117 cocoși de munte, 30 lupi, 13 râși și 19 pisici sălbatice, 7 lacuri, stâncării, peșteri etc.

Construcții existente în parc

Legislația noastră nu permite omului intervenții în zonele stricte, integrate, rezervații științifice, iar cele de management durabil sunt limitative. Bun, ar spune unii, dacă până acum s-a construit, de ce nu am face-o și de aici înainte? În prezent, în suprafața parcului, unde sunt amenajate și 231 de trasee alpine, există mai multe tipuri de construcții: 42 de cabane, hoteluri, pensiuni, vile de vacanță și construcții civile; 14 baze sau refugii salvamont; 5 schituri sau mănăstiri; 5 relee și stații de radiocomunicații; 10 instalații de transport prin cablu și construcțiile aferente acestora; 20 de cantoane silvice, cabane, observatoare cinegetice; o amenajare pastorală; 4 construcții aparținând ministerelor Apărării și de Interne; 3 stații meteo; 15 captări de apă; 10 amenajări hidroenergetice plus construcții aferente; 2 cariere (piatră). Numai că Planul de management al PNB citează principalele amenințări: dezvoltarea turismului peste capacitatea de suport a patrimoniului natural; creșterea cantităților de deșeuri rămase în urma vizitatorilor; apariția unităților turistice netradiționale sau defectuos proiectate; apariția presiunilor generate de dezvoltarea excesivă a zonei Bran-Moieciu, Valea Prahovei, precum și datorită reamenajării DJ 713. Probabil că o fi bine să construiești în vârful muntelui, dar depinde ce și cum o faci.

Sau, ca să tragem concluzia, îl cităm pe primarul orașului Sinaia, Vlad Oprea: „Mi se pare total iresponsabil, pur și simplu o schimonosire a muntelui, și va duce la un haos, la fel cum s-a creat în multe alte zone în țară.“

Maria BOGDAN

Vară de vară auzim o știre care nu ne pică bine: românii preferă litoralul bulgăresc al Mării Negre, în dauna aceluia românesc. Sigur că deranjul nu are la mijloc vreun fals patriotism; oamenii sunt de înțeles: au o singură viață și vor să și-o petreacă frumos, inclusiv atunci când merg în concediu. Dar altceva este greu de priceput la românii noștri: când fac pe turiștii în Bulgaria sunt civilizați, păstrează locul de cazare și plajă curat; însă, cum vin acasă, aceiași oameni, nu alții, se simt „datori“ să facă mizerie pe oriunde calcă, de parcă pământul patriei este mai puțin important ori este obligat să le înghită necuviința. Despre acest aspect vorbim un pic mai târziu.

Haideți s-o luăm altfel, ca să ne dumirim de ce Bulgaria, țară de două ori și ceva mai mică decât România, ca suprafață și populație, reușește să atragă de 2-3 ori mai mulți turiști, în comparație cu noi: peste 9 milioane de turiști străini în Bulgaria, în jur de 3 milioane de turiști, români și străini laolaltă, în România. Bine, cifra se referă la turismul național, dar tendința aceasta se păstrează inclusiv la Marea Neagră. Interesant este că, potrivit institutului de statistică al țării vecine, românii ocupă locul al doilea ca număr de turiști străini (1,3 mil. de români), din care sigur peste 60% vizitează coasta Mării Negre. Invers chiar nu știm câți bulgari preferă litoralul nostru.

Partea terestră a litoralului românesc se întinde pe o lungime de 245 km (244 km, după alți autori), fiind compus din trei sectoare geomorfologice: Delta Dunării, la nord, complexul Razim-Sinoe, la mijloc, ambele incluse în patrimoniul mondial UNESCO și care însumează 163 km, și coasta dobrogeană la sud, formată din faleze, plaje și limanuri. Ultima formațiune se întinde pe 82 km, plajele, care au lățimi cuprinse între 400-500 m la Mamaia și Techirghiol și 50-200 m în rest, însemnând probabil trei sferturi din suprafață. Conform site-ului Ministerului Turismului, în cele 14 stațiuni (am inclus plajele de la 1 Mai și Vama Veche) de pe litoralul românesc, inclusiv Constanța, Eforie și Mangalia, sunt 1.548 structuri de cazare clasificate, cu 121.280 locuri de cazare, din care 64.987 de locuri sunt asigurate în hoteluri. În 2017 numărul sosirilor în structurile de cazare a fost de 1,33 milioane de persoane. Desigur, numărul poate fi mai mare, având în vedere sosirile de-o zi sau cazările în zona gri a turismului.

Spre comparație, țărmul bulgăresc la Marea Neagră are o lungime de 378 km, vecinii de la sud dispunând de 209 plaje în 24 de stațiuni, cu o suprafață totală de 16 kmp. Avantajul pe care-l prezintă coasta bulgară ar fi că, la sud de Capul Emine, locul în care Munții Balcani întâlnesc marea, clima are profil mediteranean, cu temperaturi medii anuale cu aproximativ 3 grade mai mari iarna-primăvara şi cu 1-2 grade mai mari vara-toamna față de litoralul românesc. Sezonul estival poate fi astfel extins cu aproape două luni față de noi. De asemenea, munții veniți până în mare creează o diversitate a peisajului pe care litoralul nostru nu o oferă. Bine, veți spune, avem și noi Delta! Din păcate, ea nu aduce turiști pe cât ne-am dori.

Costurile mari și lipsa de curățenie, două motive care fac litoralul nostru mai puțin atractiv

Și-acum să revenim la întrebarea de mai sus: de ce litoralul nostru a fost vizitat de 1,3 milioane de turiști români și străini, iar tot 1,3 milioane de români au preferat, anul trecut, să-și facă vacanța în stațiunile bulgărești, din care, probabil, mai mult de jumătate la Marea Neagră? Cauza principală ar putea fi costul pachetului turistic. Bulgarii sunt mult mai ieftini decât românii în privința acestui aspect. Și vă oferim un singur exemplu: în luna iunie, 5 nopți de cazare, cu mic dejun și prânz, în stațiunea Mamaia, la un hotel de 5 stele, costă între 175 și 366 de euro/camera simplă de 2 persoane, iar la un hotel de 4 stele, cu mic dejun doar, prețul variază între 860 și 2.105 lei. Bașca transportul și cina, în primul caz sau prânzul + cina, în al doilea caz. În stațiunea Jupiter, un sejur de cinci zile la un hotel de 4 stele, cameră pentru două persoane, all inclusiv, costă 2.325 lei în luna iunie și 3.625 lei în august. La Nisipurile de Aur, în țara vecină, o excursie care include transport, cazarea pentru cinci nopți, cu masă asigurată, costă 130 de euro/persoană. Faceți așadar diferența! Referindu-ne la posibilitățile de distracție, avem un plus de lux vizibil la Mamaia, în comparație cu oricare altă stațiune din Bulgaria. Dar și prețurile sunt pe măsură. Pe urmă, vorbim și despre curățenie. Cred că ați remarcat că plajele noastre sunt în cursul zilei mereu murdare, lucru pe care nu-l prea vedem la vecini. Și aici e foarte greu de înțeles turistul român, cel care este civilizat în Bulgaria, dar acasă, în România, nu știe cum să murdărească tot ceea ce prinde: plajă, spații verzi, străzi, faleză, parcuri, alei, locuri de joacă. E de netolerat această atitudine, după cum și lipsa de reacție a autorităților noastre la o așa debandadă ne miră. Fiindcă, nu?, dacă nu se poate civilizație de bună voie, poate merge cu forța! Însă, din păcate, în oricare stațiune veți merge o să găsiți plaje pline de mucuri de țigări, pet-uri, pahare și resturi de porumb, iar printre clădiri, tone de deșeuri ascunse prin boscheți! Fără supărare, nimeni din afară nu vine să ne facă acest deranj, ci o comitem cu propria noastră mână.

Maria Bogdan

Undeva în județul Iași, nu departe de malul Prutului, între viile fostei moșii Hermeziu, fermierul Vasile Lungu a creat o adevărată bază turistică. Hotel de 4 stele, fermă cu animale exotice, iazuri cu pește, restaurant cu produse din propria fermă, degustare de vinuri în noua cramă și chiar posibilitatea de a participa, activ sau nu, la treburile dintr-o fermă, de toate aceste lucruri pot beneficia cei care aleg să petreacă un concediu altfel.

De la agroturism, la turism viniviticol

Activitatea în domeniul afacerilor a fermierului Vasile Lungu poate fi oferită drept model tuturor celor care plănuiesc să activeze în agricultură, zootehnie, horticultură, viticultură sau turism. Într-o manieră la care nu mulți agricultori s-au gândit, acesta a reunit toate domeniile creând un loc modern care îmbină agroturismul, turismul viniviticol și turismul activ. Poate e prea puțin în acest moment să spunem agroturism deoarece nu vorbim de condițiile de cazare ale unei vile sau ale unei pensiuni, ci de condiții de 4 stele. De la producție vegetală la zootehnie și producerea de sămânță, domnul Lungu a trecut și la investirea în turism. La ferma din comuna Bivolari exista un cămin de nefamiliști, iar ideea valorificării acestuia nu a întârziat să apară. Mai întâi a fost modernizat și transformat în pensiune, care a funcționat până în luna mai a anului trecut. Din acel moment au început alte lucrări de modificare, a mai fost adăugat un etaj, iar de curând Ministerul Turismului a clasificat locația drept hotel de 4 stele.

Hotelul La Domenii are 24 de camere, dintre care 5 apartamente. Construcția actuală este una modernă, camerele standard sunt mobilate elegant cu piese din lemn masiv, iar apartamentele pot deveni soluția ideală mai ales pentru cei care aleg să petreacă concediul / vacanța alături de familie. Dincolo de condițiile din camere este de remarcat și căldura spațiilor comune care sunt amenajate astfel încât să ofere un cadru optim pentru discuții ori pentru recreere deoarece turiștilor le sunt puse la dispoziție table, cărți și alte jocuri moderne.

Cadrul natural în care este amplasat hotelul pare desprins de pe o vedere poștală. Viile și iazurile cu pești îți oferă încă din primul moment sentimentul, adesea mult dorit, de liniște. Existența iazurilor în fermă este un mare atu, după cum menționează și domnul Lungu, deoarece oferă, pe de o parte, liniște și plimbări cu barca, astfel turiștii beneficiind de o priveliște pitorească, iar pe de altă parte oferă posibilitatea iubitorilor pescuitului sportiv să pescuiască și chiar să plece acasă cu roadele muncii. Și poate cum era de așteptat, a fost amenajat și un ponton spațios de aproximativ 600 mp, dotat cu proțap și rotisor unde pot fi organizate petreceri tematice și mese festive.

Nici restaurantul hotelului nu a fost neglijat, ba chiar beneficiază de o bucătărie modernă și pune la dispoziție în special produse obținute în cadrul fermei: brânzeturi tradiționale, și nu numai, produse de carmangerie, legume și fructe din propriile recolte.

Ce pot face oaspeții

Din dorința de a oferi oaspeților și posibilitatea de a se relaxa într-un mod activ, domnul Lungu a creat, pe lângă ferma mare cu bivolițe, vaci de carne, capre, oi și porci, o fermă cu animale care nu se pot vedea oriunde. Struții, păunii, iepurii de rasă, numeroasele specii de păsări și găini de rasă, caii Lipițani și poneii sunt atracția principală a familiilor de orășeni care aleg să petreacă concediul sau doar un sfârșit de săptămână într-un mod relaxant și educativ. Totodată, oaspeții pot participa și la lucrările agricole, specifice sezonului, și pot avea parte de tururi din vie, spre cramă și pot degusta vinuri din diverse soiuri îndrumați de specialiști în domeniu.

Pe lângă toate aceste activități pe care oaspeții le pot efectua în cadrul fermei, ei pot alege să facă și drumeții în zonele apropiate. Se pot plimba pe malul Prutului, pot vizita siturile arheologice dealul Curții – unde au găsite fragmente ceramice ce datau chiar din secolele XII-XIII și la Curte – cu peste 60 de morminte și fragmente ceramice cucutene, dar și casa memorială Costache Negruzzi – situată în satul Hermeziu, inaugurată în 1995. De asemenea mai poate fi vizitat și Conacul Hermeziu construit în perioada 1807-1810, unde este amenajat și un muzeu-casă memorială ce aparține de Muzeul Literaturii Române din Iași.

Această locație inedită este deja o destinație căutată și de către cei care organizează întâlniri oficiale, iar amenajarea unei săli de conferință spațioasă, ce dispune de dotări moderne de proiecție, a devenit în scurt timp un atu pentru întâlnirile corporate.

Am vizitat aceste locuri nu cu mult timp în urmă și trebuie să recunosc că inițial mi s-a părut ușor sceptică ideea unui hotel de 4 stele într-o fermă, însă la plecare am constatat faptul că este mai mult de atât. Este un loc în care poți petrece clipe cu scop recreativ, educativ și de cunoaștere. De asemenea, mă gândeam ce alte exemple asemănătoare aș putea găsi pentru activitatea domnului Lungu. Singurul care mi-a venit în minte a fost imaginea serialului Dallas. Poate nu este cea mai reușită asemănare, însă dragostea pentru animale, pământ și mediu înconjurător fac ca La Domenii, asemeni Southfork-ului din Dallas, să rămână în memoria celor care îl vizitează.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti