În cel mai recent raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, instituția atrage atenția asupra faptului că frecvența fenomenelor meteorologice extreme s-a mărit și că, în lipsa unor acțiuni menite să reverseze procesul schimbărilor climatice, efectele lor se vor resimți puternic prin condamnarea la sărăcie și foamete a milioane de oameni. Se pare că dezastrele meteorologice sunt de la patru până la cinci ori mai dese și provoacă daune de șapte ori mai multe decât în anii 1970, potrivit Raportului Organizației Meteorologice Mondiale. Intervalul de referință pentru datele prezentate mai jos este 1970-2019, iar monitorizarea realizată arată dinamica și distribuția pe glob a dezastrelor naturale.

Furtunile, cauza celor mai multe decese

La nivel mondial, 44% dintre dezastre au fost asociate cu inundații (fluviale 24%, inundații generale 14%) și 17% asociate cu cicloni tropicali. Cicloanele tropicale și secetele au fost cele mai răspândite pericole în ceea ce privește pierderile umane, reprezentând 38% și respectiv 34% din decesele cauzate de dezastre din 1970 până în 2019. În ceea ce privește pierderile economice, 38% au fost asociate cu ciclonii tropicali, în timp ce diferitele tipuri de inundații reprezintă 31%, inundațiile fluviale – 20%, inundațiile generale – 8% și inundațiile rapide – 3%.

În Africa, între 1970 și 2019, au fost înregistrate 1.695 de dezastre care au cauzat pierderi economice în valoare de 38 miliarde de USA și au luat viețile a 731.747 de oameni. Pe harta dezastrelor naturale, cca. 15% din dezastrele legate de vreme, climă și apă au loc în Africa, iar 35% din decesele de aici sunt asociate fenomenelor extreme și 1% din pierderile economice raportate la nivel global au această cauză. Deși dezastrele asociate cu inundațiile au fost cele mai răspândite (60%), secetele au dus la cel mai mare număr de decese, cca. 95% din toate viețile pierdute în regiune.

În Asia, în perioada 1970-2019, au fost înregistrate 3.454 de dezastre care au cauzat 975.622 de decese și pierderi economice în valoare de 1,2 trilioane de USD. În Asia au loc aproape o treime (31%) din dezastrele naturale legate de vreme, climă și apă raportate la nivel global. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu inundații (45%) și furtuni (36%). Aproape jumătate din decesele înregistrate pe acest continent (47%) și o treime (31%) din pierderile economice sunt asociate dezastrelor naturale.

Furtunile au cauzat cele mai multe pierderi de vieți omenești, cca. 72% din totalul deceselor, în timp ce inundațiile au dus la cele mai mari pierderi economice (57%). Primele 10 dezastre înregistrate în Asia au generat 70% din totalul de vieți pierdute, respectiv 680.837 de decese și 22% din pierderile economice pentru regiune, cca. 266,62 miliarde USD.

Inundațiile, responsabile de cea mai mare pierdere economică din ultimii 50 de ani

Primele 10 dezastre înregistrate în America de Sud au fost confirmate drept cauză pentru cca. 60% din numărul total de vieți pierdute (34.854) și 38% din pierderile economice (39,2 miliarde USD). Inundațiile reprezintă 90% din evenimentele din top 10 dezastre prin numărul deceselor cauzate și 41% din top zece al  pierderilor economice. În general, inundațiile au dus la cel mai mare număr de dezastre (59%), la cea mai mare pierdere de vieți omenești (77%) și la cea mai mare pierdere economică (58%) pentru regiune pe parcursul perioadei de 50 de ani.

În America de Nord, America Centrală și Caraibe, între anii 1970 și 2019 au avut loc 1.977 de dezastre naturale care au cauzat moartea a cca. 74.839 de oameni și pierderi economice în valoare de 1,7 trilioane USD. Practic, 18% din dezastrele legate de vreme, climă și apă care s-au petrecut în lume au avut loc în aceste regiuni, 4% din decesele înregistrate în acea perioadă au fost asociate acestor fenomene, iar 45% din pierderile economice înregistrate la nivel mondial în ultimii 50 de ani au fost atribuite acestor regiuni. Furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cele mai frecvente. Din totalul pagubelor economice la nivel mondial, Statelor Unite le revine un procent de 38%.

Regiunea Pacificului de Sud-Vest a înregistrat 1.407 dezastre, 65.391 de decese și pierderi economice în valoare de 163,7 miliarde USD între 1970 și 2019. Cele mai multe dintre aceste dezastre au fost asociate cu furtuni (45%) și inundații (39%). Pierderile economice au fost distribuite uniform între patru tipuri de fenomene: furtuni (46%), inundații (24%), secetă (17%) și incendii de vegetație (13%). Din totalul pierderilor economice din întregul Pacific de Sud-Vest, Australiei îi revine un procent de 54%.

În Europa furtunile (54%) și inundațiile (31%) au fost cea mai răspândită cauză a dezastrelor înregistrate. Furtunile au generat cele mai mari pierderi de vieți omenești (71%) și cele mai mari pierderi economice (78%) din regiune. (D.Z.)

• Potrivit noului raport emis de Organizația Meteorologică Mondială, numărul persoanelor strămutate în urma dezastrelor este „aproape din ce în ce mai mare“ decât numărul persoanelor strămutate din cauza conflictelor deoarece 31 de milioane de persoane au fost strămutate în urma dezastrelor doar anul trecut.

• Cele mai scumpe cinci dezastre meteorologice din 1970 au fost furtunile care au lovit Statele Unite Uraganul Katrina din 2005 a răsturnat acest clasament și deține supremația în ceea ce privește daunele economice provocate, în valoare de 163,61 miliarde USD. Cele mai mortale cinci dezastre meteorologice au fost în Africa și Asia, respectiv seceta și foametea din Etiopia de la mijlocul anilor 1980 și ciclonul Bhola din Bangladesh în 1970.

  ---

• „Africa se confruntă cu o variabilitate sporită a vremii și a climei, ceea ce duce la dezastre și la perturbarea sistemelor economice, ecologice și sociale. Până în 2030, se estimează că până la 118 milioane de oameni extrem de săraci (adică care trăiesc cu mai puțin de 1,90 USD/zi) vor fi expuși la secetă, inundații și căldură extremă în Africa. Acest lucru va pune presiune pe eforturile de atenuare a sărăciei și va împiedica semnificativ creșterea prosperității“, a spus S.E. Josefa Leonel Correia Sacko, comisar pentru economie rurală și agricultură în Comisia Uniunii Agricole Africane.

În condițiile avertizărilor de producere de fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca și inundații, în diferite zone ale țării, fenomene care pot afecta sănătatea animalelor, prin declanșarea de afecțiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează  crescătorii de animale, precum și autoritățile locale cu privire la obligația de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică și de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea și limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale, sau boli transmisibile la animale și de la animale la oameni, activități direcționate cu responsabilități pentru:

• Protejarea sănătății animalelor și păsărilor, protecția și bunăstarea acestora.
• Protecția mediului.

În domeniul protejării sănătății, protecției și bunăstării animalelor:

• Monitorizarea exploatațiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale din gospodăriile populației care dețin animale și păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă, sau acțiuni de necesitate, (acțiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje și a apei potabile)
• Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică; (în special la fermele cu porci și păsări).
• Asigurarea unor locuri și spații prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale și mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundații în zone sigure, unde să fie asigurate condiții de adăpostire, hrană, adăpare și îngrijire.
• Circulația animalelor în județ și în afara județului să se facă numai dacă este strict necesar și numai cu aprobarea și sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau județene, după caz.
• Administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deținătorul de animale și păsări are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă, de orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum și modificări comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală și de apă potabilă, existente în unitățile de profil, sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calității și a salubrității, precum și stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice și dezinfectante pentru situații de urgență.

În domeniul protecției mediului

• Coordonarea activității, prin implicarea autorităților locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor și dirijarea lor la unitatea de distrugere, sau incinerare.
• Curățirea și dezinfecția zonelor de unde s-a retras apa și au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condițiilor de manipulare, colectare, păstrare și transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea cu instituțiile județene – Instituția Prefectului, Consiliul Județean, I.S.U, C.P.C. D.S.P, I.P.J. D.S. I.J.J și cu asociațiile crescătorilor de animale și asociații pe produse.

Situațiile deosebite pot fi comunicate la unitățile sanitare veterinare, sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ și eficient cu personal de specialitate.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În judeţul Suceava, pădurile se întind pe 449.980 ha, reprezentând jumătate din suprafaţa judeţului şi aproximativ 7% din suprafaţa pădurilor României. Dintre acestea, 345.354 ha (77% din total) sunt administrate de către Direcţia Silvică Suceava, restul fiind administrate de către alte structuri silvice autorizate. În raport cu natura proprietăţii, suprafaţa fondului forestier administrată de către Direcţia Silvică Suceava la data actuală se prezintă astfel: 282.103 ha (82%) – proprietate publică a statului administrată de RNP; 30.888 ha (9%) – proprietatea unităţilor teritorial administrative, administrată de RNP; 29.238 ha (8%) – proprietate privată a persoanelor fizice; 3.125 ha (1%) – proprietate privată a persoanelor juridice, obşti, unităţi de cult.

„Inspectorul Pădurii“ şi „Radarul pădurilor“ au redus furturile de lemn

Odată cu lansarea aplicației „Inspectorul Pădurii“ se pare că arborii din pădurile sucevene vor avea parte de o viaţă mai lungă, iar hoţii de lemn nu vor mai avea succes în afacerea lor. Cu toate că în ultimii 26 de ani furatul lemnului din pădure era o obişnuinţă atât pentru cei care îl prelucrau cât şi pentru cei care îşi asigurau combustibilul pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, noua aplicaţie „Inspectorul Pădurii“, lansată la sfârşitul lunii iulie şi dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, alături de sistemul, popularizat sub numele de „Radarul pădurilor“, lansat în 2014, şi nou constituita structură de control Garda Forestieră Suceava, o structură teritorială care are în responsabilitate controlul activităţilor silvice şi de vânătoare în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, au făcut ca multe transporturi de lemn semilegal sau ilegal să fie depistate şi în judeţul Suceava.

În anul 2015, structurile IPJ Suceava cu atribuţiuni în domeniu au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate 1.177 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice, fiind verificate 6.652 de obiective – exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite, târguri, pieţe, oboare, ocoale silvice, mijloace auto. În urma acestor acţiuni au fost înregistrate 320 de dosare penale privind infracţiuni la Codul Silvic, au fost cercetate 98 de persoane suspecte de comiterea unor ilegalităţi în domeniul silvic şi au fost confiscaţi peste nouă mii de metri cubi de lemn cu o valoare de 2.868.600 de lei. Având în vedere specificul judeţului şi în anul 2016 prevenirea infracţiunilor la regimul silvic constituie o prioritate pentru poliţiştii suceveni, periodic fiind organizate acţiuni de control în teren, atât în fondul forestier, la societăţile de prelucrare, dar şi pe drumurile publice, pe rutele de transport al materialului lemnos, astfel încât hoţii de lemn nu se mai simt protejaţi şi încep să aibă frică de lege.

Dăunătorii de scoarţă atacă arborii doborâţi de vijelie

Direcţia Silvică şi Garda Forestieră fac eforturi de protejare a pădurilor din zona doborâturilor de vânt de pe raza Ocolului Silvic Broşteni. Mihai Găşpărel, inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava, spune că, în condiţiile în care valorificarea nu se face în timp optim, există pericolul creşterii pagubelor ca urmare a apariţiei dăunătorilor şi extinderii atacului acestora şi la arborii sănătoşi din preajmă.

În anii 2012 şi 2013, pe fondul secetei şi al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat mai ales în molidişurile aflate în afara arealului lor natural, mai exact la pădurile de răşinoase din zona de şes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creştere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferenţă fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate. În doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafaţa totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha. Conform documentaţiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice şi aprobate de Direcţia Silvică Suceava, suprafeţele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, soluţiile tehnice adoptate fiind de introducere în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) şi fag în amestec cu diverse specii tari, aşa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.

Furtunile distrug pădurile

Pe lângă tăierile legale, cele ilegale şi natura contribuie la diminuarea suprafeţelor de pădure din Bucovina. O furtună de o forţă neobişnuită a ras de pe faţa pământului în această vară 420 de hectare de pădure în comuna Broşteni. Urgia a durat câteva zeci de minute, vântul având o viteză de peste 120 de kilometri la oră.

Iniţial, autorităţile au ţinut la secret dezastrul, de frica hoţilor de lemne. Conform directorului Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, după evaluarea masei lemnoase doborâte de vânt efectuată de 80 de angajaţi silvici care au inventariat arbore cu arbore pentru a determina volumul de masă lemnoasă afectat de calamitate, se parcurg toate etapele legale în vederea obținerii derogărilor oferite de la prevederile vizând amenajamentele silvice, iar apoi se va trece la valorificarea masei lemnoase în condiţiile legii, la o primă estimare fiind vorba despre o cantitate estimată de 130.000 de metri cubi de material lemnos.

Prăbuşirile de arbori din luna iunie nu constituie un fenomen singular în judeţul Suceava, în vara anului 2002 nu mai puţin de 4 milioane de metri cubi de arbori din pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava, în principal conifere, fiind puşi la pământ de furtuni puternice.

Pagube mari în păduri de-a lungul anilor

Conform publicaţiei „Bucovina forestieră“, de-a lungul timpului natura a mai provocat dezastru în pădurile sucevene.

În perioada 1953-1956, la ocolul Broşteni, pe valea Negrişoarei, a avut loc un atac de Lymantria monacha, care a cuprins câteva sute de hectare de pădure de molid și a distrus sute de hectare de pădure, combaterea insectei fiind făcută de aviaţie cu mari eforturi.

În perioada 1960-1963 pădurile judeţului Suceava au fost afectate de doborâturi din cauza unui vânt puternic, volumul de răşinoase pus la pământ ridicându-se la 1.910 mii de metri cubi. Pe 23 septembrie 1964 un ciclon a dezrădăcinat numai în bazinele Neagra şi Negrişoara din zona Panaci – Broşteni arbori cu un volum de masă lemnoasă de aproape 3.000.000 metri cubi. În septembrie – noiembrie 1964 în pădurile judeţului s-au produs peste 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt. În decembrie 1969, după o perioadă de secetă prelungită, s-au produs în pădurile judeţului 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt în bazinul superior al Moldovei şi în bazinul superior al Sucevei.

Pentru evitarea sufocării doborâturilor de fag şi apariţiei dăunătorilor, au fost luate măsuri ca buştenii rămaşi în pădure în timpul verii să fie păstraţi în acumulări de apă din pâraiele apropiate sau udaţi prin stropire. Cea mai mare calamitate naturală care a afectat pădurile judeţului Suceava a fost cea produsă de zăpada căzută în zilele de 16-19 aprilie 1977. Aceasta s-a lipit de arbori şi, sub greutatea ei, aceştia se rupeau de la diferite înălţimi în funcţie de mărimea coronamentului, de consistenţă şi vârstă.

În urma punerii în valoare, executată în prima urgenţă, a rezultat un volum total de peste 7.800.000 metri cubi, după care au fost extraşi în anii următori, ca produse de igienă, un volum de peste 5.000.000 metri cubi, arbori cu vârful rupt, rămaşi pe picior, la care s-a constatat că lemnul de la nivelul rupturii în jos, pe o porţiune de 1-3 metri, era degradat.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 46-47