reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Reziduurile de pesticide din legumele și fructele româneşti nu prezintă niciun risc pentru consumatori

Legumele şi fructele produse în România sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide în concordanţă cu prevederile europene. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare prelevează probe conform calendarului de prelevare şi le transmit laboratoarelor pentru a fi analizate. La prelevarea probelor se respectă cu strictețe prevederile Ordinului MADR nr. 1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide.

Analizele chimice sunt realizate în concordanţă cu sistemul de asigurare al calităţii ISO 17025/2005 şi metodele de analiză sunt validate. Pentru asigurarea calităţii analizelor, laboratoarele ACREDITATE RENAR participă anual la teste de competenţe europene organizate de laboratoarele europene de referinţa în domeniu.

România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de “urme de pesticide”, iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruți de legislația în vigoare.

Conținutul de reziduuri de pesticide, în limitele prevăzute de legislația europeană nu trebuie să afecteze comercializarea produselor românești. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme.

Din rapoartele de monitorizare realizate anual de către Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie una corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană. Periculoase sunt într-adevăr doar cele ale căror valori depășesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenționale şi nu ecologice este evident că acestea conțin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislația în vigoare.

Sursa: madr.ro

Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume

Ca urmare a prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a prelungit măsurile de sprijin excepțional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe și legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 921/2016 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume.

Cantitatea maximă de produse repartizată Romaniei este de 3000 tone. Măsura pentru care se acordă sprijin financiar este retragerea de pe piaţă.

În baza prevederilor art. 2 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 921/2016, statul membru poate stabili pentru fiecare produs, cantitățile aplicabile în cazul retragerilor de pe piață.

Produsele și cantitățile au fost stabilite ținând cont de:

-  propunerile Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA) rezultate în urma consultării asociațiilor membre și a întâlnirilor care au avut loc la sediul MADR, care au ca scop îmbunătățirea și eficientizarea implementării măsurilor excepționale pentru despăgubirea producătorilor de legume și fructe urmare a embargoului Federației Ruse;

-  o analiză a sprijinului primit de către producătorii agricoli din sectorul fructe și legume în perioada 2014 - 2015 pentru aceste măsuri excepționale;

-  analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și a datelor operative MADR cu privire la sectorul legume și fructe (suprafețe, producții totale, producții medii).

De asemenea s-a avut în vedere și recomandarea Curții de Conturi Europene (ECA) cu privire la combaterea risipei alimentare și de a pune accent pe evitarea acesteia, printr-o proporție mare a produselor distribuite gratuit față de cele distruse.

Produsele din sectorul fructe și legume destinate consumului în stare proaspătă și cantitățile pentru care se va acorda sprijinul financiar conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 921/2016, sunt următoarele:

-  Fructe - 1500 tone (mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, piersici și nectarine).

-  Legume - 1500 tone (tomate, castraveți, inclusiv cornișon, morcovi, varză albă și varză roșie, ardei gras, conopidă, broccoli, ciuperci din genul Agaricus).

La propunerea Organizației Interprofesionale Prodcom legume fructe (OIPA), un solicitant poate beneficia de maximum 750 tone din cantitatea totală repartizată fiecărui sector, respectiv legume/fructe.

Termenul limită de solicitare a retragerilor de pe piață este 15 septembrie 2016 pentru legume și 15 octombrie 2016 pentru fructe.

În situația în care până la data de 15 octombrie 2016 nu s-au solicitat cantitățile stabilite, pentru cantitatea rămasă disponibilă pot fi depuse cereri de către orice beneficiar, până la atingerea plafonului de 3000 de tone.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurii retragerii de pe piață şi va sista aplicarea acestei măsuri la data epuizării cantității alocate României.

Beneficiari:

- organizaţiile de producători din sectorul fructe și legume;

- producători de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători.

Gacul – superfructul viitorului

În luna aprilie a acestui an (nr. 8 / 15-30 aprilie) prezentam în rubrica Cercetare, ca pe o mare realizare, o nouă plantă originară din Nepal şi aclimatizată de cinci ani în România datorită echipei de cercetători ai Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău. Momordica Cochinchinensis, căci despre ea este vorba, reprezintă azi pentru mulţi cultivatori de fructe şi legume doar o curiozitate. Totuşi, pentru colecţionarii de plante exotice, pentru vizionarii care văd potenţialul fructului numit Gac revenim cu informaţii despre tehnologia de cultură. Merită să reţinem că valoarea terapeutică a acestuia ar putea revoluţiona medicina, având o concentraţie în vitamina C de 40 de ori mai mare decât a portocalelor, de 70 de ori mai mult licopen decât roşiile, de 10 ori mai mult beta-caroten decât morcovii şi de 40 de ori mai multă zeaxantină decât porumbul.

Plantare

În spaţii protejate cea mai importantă verigă tehnologică este plantarea, dar, mai exact, densitatea plantelor. Fiind vorba de o plantă cu o creştere masivă, luxuriantă, s-a stabilit ca densitatea între plante pe rând să fie de minimum 3 m, iar între rânduri de minimum 10 m distanţă. După plantare, plantele trebuie palisate, bine susţinute şi asigurat spaţiul optim de dezvoltare a axului central şi lăstarilor laterali. Nu se recomandă legarea aţei de palisat la baza plantei, ci la 3-4 frunze mai sus, deoarece tulpina la bază, căpătând un aspect de bulb alungit, se dezvoltă puternic, iar planta se poate strangula.

Ochiul aţei de palisat trebuie să fie larg şi urmărit atent pe toată perioada de vegetaţie. Se recomandă şi palisarea lăstarilor laterali. De asemenea, în partea de sus a serei, la peste 2 m înălţime, trebuie întinse sârme de susţinere la distanţe de 30-40 cm între ele deoarece planta creează o boltă puternică.

Cultura nu necesită lucrări speciale de carnire, copilire, ciupire, ci numai de dirijare a lăstarilor în plan vertical şi orizontal, la nivelul sistemului de susţinere. Aprovizionarea cu apă se face ritmic, în timpul verii, când temperaturile sunt ridicate, de două ori pe săptămână, iar în perioadele de primăvară şi de toamnă, o dată pe săptămână. De-a lungul cercetărilor s-a constatat că planta prezintă rezistenţă genetică faţă de boli şi dăunători, neînregistrându-se atacuri şi, deci, nefiind necesară aplicarea tratamentelor chimice.

Aspect

Planta prezintă un sistem radicular bine dezvoltat, puternic, format dintr-o rădăcină principală, pivotantă, şi un număr mare de rădăcini secundare, puternic dezvoltate pe orizontală în stratul fertil de la suprafaţă.

Tulpina este viguroasă, puternic dezvoltată şi lemnificată la bază, având un ritm de creştere mare, până la 2,5-3 m. Planta prezintă un număr mare de lăstari principali din care ramifică numeroşi lăstari secundari, numărul acestora fiind mai mare în anul doi de creştere. Lăstarii principali au aspect de coardă de viţă-de-vie, uşor lignificaţi, cu o coajă gri-cafenie, cu mici rugozităţi, iar cei secundari sunt erbacee, de culoare verde.

Frunza este palmat lobată compusă din 5 lobi, planta prezentând un număr mare de frunze; pe vârfurile lăstarilor de creştere acestea sunt mici, iar pe măsură ce lăstarii înaintează în creştere acestea se măresc. De culoare verde închis, frunzele prezintă la bază 2-4 glande ce secretă o substanţă dulce asemănătoare cu nectarul, preferată de albine. Cele aflate în straturile inferioare se îngălbenesc în lipsa luminii şi, în timp, se usucă.

Lăstarii prezintă la subsuara frunzelor, din loc în loc, cârcei de două tipuri: cei din vârful lăstarului sunt sub forma unor coarne de melc şi au misiunea de a explora şi căuta punct de sprijin. Aceştia, în timp, se rigidizează şi se fixează sub forma unui arc de punctul de sprijin, în locul lor apărând alţi cârcei exploratori, ajutând planta în creştere.

Polenizare manuală

Planta este entomofilă, se polenizează cu ajutorul insectelor, dar, în condiţiile ţării noastre, polenizarea este dificilă. De aceea, pentru a creşte numărul de flori fecundate, se recomandă polenizarea manuală a acestora. Recunoaşterea plantelor mascule şi femele se realizează în momentul înfloritului, într-o singură zi, cât acestea rămân deschise.

Plantele mascule sunt primele care înfloresc cu 3-4 săptămâni înaintea plantelor femele. Prezintă flori mari, deosebite, sub formă de cupe, de culoare galben-crem, iar trei dintre petale la bază prezintă o pată cafenie închis spre negru. Bobocii florali sunt situaţi la axila frunzelor, fiind protejaţi de o bractee verde care, pe măsură ce bobocul se măreşte, crapă, permiţând florii să iasă şi să se deschidă. Floarea masculă prezintă dimensiuni mai mari decât cea femelă.

Plantele femele prezintă flori distincte, de dimensiuni ceva mai mici faţă de cele mascule, având la baza corolei fructul în miniatură. Petalele florii sunt galben-crem fără pată la bază. Pe aceeaşi plantă se pot întâlni două tipuri de flori, cu bractee la bază sau fără bractee. După fecundare, fructul creşte rapid în dimensiuni, ajungând până la greutatea de 1-1,5 kg; prezintă la exterior culoarea verde până la maturitatea fiziologică, fiind frumos ornat cu ţepişori uşor agresivi de 2 mm. Fructul are forma rotundă uşor alungită şi se prinde printr-un pedicel lung de 12,5 cm dur şi fibros.

Rezistenţă

Planta matură rezistă la temperaturi scăzute, aproape de pragul îngheţului în spaţii protejate, însă ritmul de creştere încetineşte, iar fructele nu se depreciază. Fructul are un ritm de creştere accelerat după polenizare, însă parcurge o perioadă lungă de timp de la fenofaza de verde la virarea culorii spre portocaliu.

Cercetările întreprinse pentru aclimatizarea şi introducerea în cultură a speciei Momordica cochinchinensis până în prezent s-au finalizat cu un real succes. În ceea ce priveşte aclimatizarea, toate cele trei genotipuri au demonstrat o capacitate mare de adaptare la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre. Această caracteristică a fost mai bine observată la genotipul L3. Au fost obţinute în premieră primele fructe recoltabile, cu seminţe germinabile în spaţii protejate neîncălzite. În prezent se lucrează la ameliorarea genotipurilor studiate în vederea stabilirii principalelor caractere şi la distinctibilitatea şi uniformitatea acestora (DUS) cu scopul realizării de soiuri noi.

S-a elaborat tehnologia specifică de cultivare a speciei în spaţii protejate. În prezent, nu putem vorbi de un succes privind cultivarea în câmp deoarece specia, fiind tardivă, nu a ajuns la momentul fructificării.

Material realizat cu sprijinul echipei de cercetători conduse de dr. ing. Costel VÂNĂTORU, SCDL BUZĂU

 

Gacul, fructul care ar putea revoluţiona medicina

După cinci ani de studii în cadrul Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, echipa de cercetători condusă de dr. ing. Costel Vânătoru a marcat o premieră prin aclimatizarea în ţara noastră a unei plante originare din Nepal. Importanţa acestui eveniment este dată nu doar de rezultatele cercetărilor în sine, ci şi de valoarea terapeutică a plantei aclimatizate. Momordica cochinchinensis, cunoscut în limbaj popular drept gac, reprezintă o provocare pentru oamenii de ştiinţă care nu au putut explica pe deplin efectele vindecătoare pe care le are asupra organismului uman. Cu o concentraţie în vitamina C de 40 de ori mai mare decât a portocalelor, având de 70 de ori mai mult licopen decât roşiile, de 10 ori mai mult betacaroten decât morcovii şi de 40 de ori mai multă zeaxantină decât porumbul, gacul ar putea revoluţiona medicina.

Trei etape esenţiale de studiu

Începutul cercetărilor în ţara noastră a fost marcat de multe necunoscute, dar mai ales de lipsa informaţiilor sau de existenţa unor date contradictorii. Studiile efectuate asupra acestei specii s-au realizat după un program temeinic întocmit şi derulat în mai multe etape. Prima etapă a fost aceea de documentare şi de procurare a materialului genetic de bază, respectiv a seminţelor. Pentru a avea certitudinea purităţii lor, seminţele au fost procurate din zone cu tradiţie în cultivarea acestei specii. Pentru experimente au fost folosite seminţe din trei genotipuri din ţări diferite: L1 - India, L2 - Vietnam, L3 - Nepal. Etapa a doua a cercetărilor a vizat aclimatizarea speciei la condiţiile pedoclimatice ale ţării noastre. Potrivit dr. ing. Costel Vânătoru, această etapă a înglobat cel mai mare volum de muncă. În acest sens s-au făcut observaţii şi măsurători amănunţite începând de la sămânţă, continuând pe toată perioada de vegetaţie, până la fructificare şi recoltare. În cadrul acestei etape, o atenţie deosebită a fost acordată adaptabilităţii genotipurilor la condiţiile de mediu, cerinţelor acestei specii faţă de factorii de vegetaţie existenţi în ţara noastră şi posibilităţii de asigurare a acestora. Anul 2010 a marcat o premieră prin obţinerea în laborator a primelor plante răsărite în vase de vegetaţie. Ulterior au fost transferate în seră rece, fără încălzire tehnologică, şi în câmp. Etapa a treia a vizat elaborarea tehnologiei specifice de cultură.

Germinarea, în mai multe variante experimentale

În cadrul etapei de elaborare a tehnologiei de cultură s-au studiat mai multe variante şi verigi tehnologice, cum ar fi: înfiinţarea culturii prin răsad şi semănat direct, studii privind germinarea seminţelor, producerea răsadurilor, cultivarea genotipurilor în vase de vegetaţie, în spaţii protejate sau în câmp, distanţele de plantare specifice fiecărui cultivar, lucrările de îngrijire speciale şi curente, monitorizarea apariţiei bolilor şi dăunătorilor etc. După procurarea seminţelor, acestea au fost semănate în ghivece umplute cu turbă. Primele seminţe au germinat după aproximativ 6 luni. Germinarea tardivă a determinat o canalizare a cercetărilor către găsirea unei soluţii viabile pentru reducerea perioadei de germinare. După o analiză atentă a seminţelor s-a observat că tegumentul este gros şi extrem de dur. În această situaţie s-au creat mai multe variante experimentale privind germinaţia. S-a folosit diverse tipuri de seminţe: sămânţă normală semănată în ghivece şi direct în câmp, sămânţă scarificată, sămânţă ţinută la preîncolţit în apă, sămânţă cu tegumentul fisurat şi sămânţă decopertată de tegument. În urma acestor cercetări s-a ajuns la concluzia că cea mai eficientă metodă este cea a îndepărtării tegumentului învelitor de sămânţa propriu-zisă. Cel mai scurt timp de germinare a fost pentru seminţele plantate în ghivece, care au răsărit între 20-30 de zile de la semănat. Celelalte variante experimentale s-au dovedit inferioare faţă de această metodă.

Se cultivă doar în spaţii protejate

În condiţiile cultivării în câmp, planta vegetează, însă nu ajunge la fenofaza fructificării, de aceea se recomandă înfiinţarea culturii în spaţii protejate, cât se poate de înalte, atât prin răsad, cât şi prin semănat direct. Cele mai bune rezultate s-au obţinut însă la înfiinţarea culturii prin răsad. După răsărit plantele au o evoluţie lentă, până la apariţia primelor frunze, apoi ritmul de creştere se accelerează, planta căpătând un aspect luxuriant. Răsadul se obţine în circa 65-75 de zile de la semănare. Gacul se comportă ca o plantă tardivă, care fructifică destul de târziu, primele fructe apărând după 1 august. Planta are aspect de liană, cu o creştere vegetativ puternică, luxuriantă, cu un număr extrem de mare de lăstari laterali ce pot depăşi 15 m înălţime. Informaţiile obţinute până în prezent arată că Momordica cochinchinensis se comportă ca o plantă anuală, chiar bienală în unele cazuri. La SCDL Buzău a vegetat şi evoluat foarte bine şi în anul 3 de cultură. În anul 2 şi 3 dezvoltarea vegetativă este mult mai puternică, cu fructificare mai abundentă şi ceva mai timpurie. În ceea ce priveşte adaptabilitatea şi expresivitatea genotipurilor studiate nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între caracteristicile plantelor şi ale fructelor, însă genotipul L3 s-a dovedit a fi superior în ceea ce priveşte adaptabilitatea faţă de celelalte două. Acest genotip a demonstrat o capacitate mai mare de legare şi fructificare, ajungând primul la maturitatea fiziologică a seminţelor.

Vom reveni cu informaţii despre acest fruct în numerele următoare în cadrul rubricii „O cultură de la A la Z“.

• Această specie este o plantă dioică, prezintă plante distincte mascule şi plante femele. S-a constatat că numărul plantelor femele este semnificativ mai mic faţă de cel al plantelor mascule, măsurătorile arătând că peste 60% din plante sunt mascule, iar restul femele.

• Cercetările întreprinse până în prezent pentru aclimatizarea şi introducerea în cultură a speciei Momordica cochinchinensis s-au finalizat cu un real succes. Au fost obţinute în premieră primele fructe recoltabile, cu seminţe germinabile în spaţii protejate neîncălzite. În prezent se lucrează la ameliorarea genotipurilor studiate în vederea stabilizării principalelor caractere şi la distinctibilitatea şi uniformitatea acestora (DUS) cu scopul realizării de soiuri noi. În plus, s-a elaborat tehnologia specifică de cultivare a speciei în spaţii protejate.

Laura Zmaranda

„Evaziunea fiscală, cancerul din sectorul legume-fructe“

• Interviu cu George Robu, preşedinte APNLF

În luna septembrie a acestui an, Asociaţia Profesională Naţională pentru Legume şi Fructe, înfiinţată în 2008, şi-a schimbat conducerea în următoarea formulă: preşedinte – George Robu, vicepreşedinţi – Ion Oprea, Emil Apostoloiu, Mircea Croitoru şi ca membri – Florin Ciobanu, Francisc Kelemen, Petre Cătineanu, Marian Băluţă şi Florin Istrat. În forma sa „rebranduită“, APNLF a anunţat o serie de măsuri şi acţiuni despre care am vorbit cu preşedintele George Robu, legumicultor „de când se ştie“, cum chiar domnia sa spune, cunoscut publicului larg ca actor şi prezentator al emisiunii „Viaţa satului“, de la TVR 1.

– Asociaţia dvs. a fost înfiinţată în 2008. Aveaţi, la vremea respectivă, 82 de membri. În septembrie 2013, după noile alegeri, câţi membri aveţi şi ce suprafaţă însumată de legume şi fructe?

– M-aţi prins pe picior greşit. Suntem în curs de desfăşurare a procedurii şi vă pot spune invers, că nimeni dintre cei cu care eu am luat legătura ori din foştii membri nu şi-a anunţat retragerea. Dim­potrivă, toată lumea vrea să continuăm în această formulă.

– Comitetul de conducere a cerut să fie informat despre problemele reale pe care fermierii le întâmpină. Care sunt dificultăţile frecvente pe care vi le-au comunicat colegii din ţară?

– Cea mai stringentă şi cu care am de gând să mă bat până la capăt este evaziunea fiscală. De fiecare dată când m-am întâlnit cu ministrul Daniel Constantin şi secretarii de stat Achim Irimescu şi Daniel Botănoiu am spus că este treaba dumnealor, mă rog, a guvernului, să rezolve acest cancer fundamental al agriculturii, evaziunea fiscală, fenomen care nu va face altceva decât să spulbere orice plan naţional de dezvoltare rurală, orice încercare de atragere de fonduri etc. Atât timp cât va exista evaziunea fiscală toate-s apă de ploaie! Este părerea mea. Dacă cineva mă poate combate şi-mi va dovedi contrariul voi fi fericit; altminteri asta cred şi spun că nu-mi place ceea ce se întâmplă cu ţara mea şi în ţara mea. Şi nu luaţi doar o vorbă mare ceea ce vă spun, am avut o mulţime de ocazii să plec, dar n-am făcut-o pentru că eu doresc ca, peste timp, copiii mei să trăiască cu onoarea şi mândria de a fi român.

– Printre scopurile pentru care a fost înfiinţată organizaţia v-aţi propus să fiţi partener de dialog cu statul. În ce mod aţi reuşit acest lucru şi cât de receptive, în sensul pragmatic, au fost instituţiile la propunerile dvs.?

– Nu mă pot exprima din poziţia pe care o am în cadrul organizaţiei, aici se poate pronunţa mult mai bine colegul Mircea Croitoru, pe care l-am înlocuit la cârma APNLF, că dumnealui s-a bătut până acum pentru asociaţie şi producători. Mă pot exprima doar din punctul meu de vedere, bazat pe experienţa mea de agricultor, de copil de la ţară, la nivel de prima persoană fizică din judeţul Teleorman care a făcut primul proiect SAPARD, prima persoană din judeţ care a făcut şi un al doilea SAPARD: mi se pare o ipocrizie. Se vorbeşte mult şi se face puţin.

– La ultima întâlnire aţi acreditat o societate – SC Traditional Resources Management, membră şi ea a organizaţiei – ca unic distribuitor pentru produsele obţinute de fermieri care nu au puterea să-şi comercializeze pe cont propriu rodul activităţii.

– Fac o precizare. Mai mult de 80% din membrii asociaţiei noastre şi mai mult de 90% din cultivatorii de legume şi fructe din România nu au puterea financiară şi capacitatea logistică de a încheia contracte cu lanţurile de supermaket-uri din ţară, inclusiv din cauza clauzelor impuse – să aibă maşini şi depozite frigorifice, o continuitate în livrare, un plan de cultură etc. Atunci, pentru că asociaţia este nonprofit şi nu poate face acest lucru, am creat o firmă, Traditional Resources Management, care să preia această povară a distribuţiei şi valorificării recoltei. Ei au infrastructură, transport la condiţiile solicitate, oameni care să negocieze preţurile. Este, ca să nu se înţeleagă altceva, un reprezentant al nostru, al fermierilor din APNLF, în relaţia cu supermarket-urile, iar vizate sunt toate sortimentele care se produc în ferme, inclusiv bio, eco sau în conversie.

– Conducerea asociaţiei a avut o întâlnire şi cu anumite lanţuri de magazine. Cu ce rezultat?

– Am avut întrevederi chiar dinainte de a prelua funcţia de reprezentare în APNLF, pe vremea când lansasem proiectul „SOS Legumicultura“, tradus „Sfaturi, Oportunităţi, Soluţii în Legumicultură“. Aici m-am bucurat de sprijinul oficialilor de la Ministerul Agriculturii, pe un subiect pentru care întotdeauna am găsit uşa deschisă. La nivel declarativ şi uşile supermaket-urilor sunt deschise! În clipa de faţă, într-o asociere cu BIO România, organism condus de colegul Marian Cioceanu, am avut întâlniri cu mai multe supermaket-uri, un singur lanţ reacţionând pozitiv deocamdată la propunerile noastre.

– Într-un comunicat către membrii asociaţiei spuneaţi că, pe 13 septembrie, la Sediul Sucursalei Regionale CEC, în prezenţa dvs. şi a lui Marius Cioceanu – preşedintele BIO România, s-a lansat un produs de finanţare denumit „Oferta pentru finanţarea proiectelor de investiţii privind trecerea de la convenţional la bio şi modernizarea fermelor bio existente“. Care sunt condiţiile de creditare?

– Proiectul este numai al BIO, eu n-am niciun merit. Creditul este de 10.000 până la 50.000 de euro, iar condiţia este ca solicitantul să aibă un proiect, să fie membru al BIO –România sau al Asociaţiei Profesionale Naţionale pentru Legume şi Fructe. În rest, toate lucrurile sunt făcute, deci solicitantul care îndeplineşte aceste criterii are calea deschisă la creditare, la garanţii, la piaţă.

– Şi acum, pentru că ştiu că este proiectul dvs. de suflet, vorbiţi-ne despre experimentul Piaţa Filaret, pe care aţi deschis-o.

– Experimentul îmi depăşeşte toate aşteptările. Trebuie ca oamenii să vină să vadă ce este aici ca să-şi dea seama despre iniţiativa noastră. Regula de bază într-o piaţă în care se vând doar produse adevărate, adică de la mama lor, este ca omul întâi să guste şi apoi să facă un preţ, de comun acord cu producătorul. În felul acesta şi producătorul are un feedback, îşi adaptează tehnologia, să corespundă produsul muncii lui cu dorinţa şi gustul cumpărătorului. Pe de altă parte, vreau să fac şi o curăţenie în lumea noastră, a producătorilor. Chiar dacă sunt preşedintele APNLF nu înseamnă că voi ţine în orice condiţie partea producătorilor. Pentru că nu sunt ipocrit, spun clar: în rândul producătorilor români sunt foarte mulţi, scuze, golani care nu respectă tehnologia, nu respectă nimic, intră pe piaţă otrăvind produsele, fără să se gândească că, dacă vor fi corecţi cu tehnologia, pe parcurs piaţa îi va răsplăti. Deci experimentul Filaret va face şi triere între producători astfel încât piaţa să ofere cinstit calitate.

Maria BOGDAN

Cartofii s-au ieftinit în iulie cu 8,11%, iar fructele prospete cu 12,35%

Cartofii s-au ieftinit, în august, cu 8,11%, faţă de luna anterioară, iar fructele proaspete cu 12,35%, în timp ce ouăle au înregistrat cea mai mare creştere de preţ la categoria produselor alimentare, respectiv 2,64%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică.

Fructele proaspete s-au ieftinit atât faţă de iulie 2013, cu 12,35%, cât şi faţă de iulie 2012, cu 2,98%, în timp ce preţurile la conservele din fructe au crescut în august cu 0,14% comparativ cu luna precedentă şi cu 1,39% raportat la finele anului trecut.

Scăderi de preţuri s-au înregistrat şi la categoria ''alte legume şi conserve de legume", cu 7,49%, acestea înregistrând o ieftinire cu 17,12% faţă de decembrie 2012.

Pe ansamblu, produsele alimentare s-au ieftinit cu 0,81% în august, faţă de luna anterioară, şi cu 0,93% de la începutul anului, dar au crescut cu 2,38% faţă de august 2012.

În cazul mărfurilor nealimentare, încălţămintea din piele s-a ieftinit, în august, faţă de luna anterioară, cu 0,01%, în timp ce la tutun şi ţigări preţurile au crescut cu 0,34%.

La servicii, scăderea cea mai amplă a fost consemnată de categoria ''alte servicii'', de 0,17%, în timp ce serviciile de apă, canal şi salubritate s-au scumpit cu 1,24%. AGERPRES

Constantin: În 2013 vor fi create 35 de centre de colectare, care vor furniza legume-fructe pentru piaţa românească

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat, joi, că în acest an se vor crea, la nivel naţional, 35 de centre moderne de colectare, care vor furniza legume şi fructe pentru marile pieţe de desfacere din România.

''Am spus întodeauna că pentru a promova produsele româneşti ar trebuie să organizăm mai bine piaţa, să creăm acele platforme de colectare de legume fructe. Am deschis această operaţiune în 2012 printr-o măsură concretă, punând la dispoziţia fermierilor 80 de milioane de euro, astfel încât aceştia să depună proiecte pentru a crea acele centre de colectare. Ca urmare, în acest an se vor crea 35 de centre moderne de colectare la nivel naţional", a declarat ministrul Daniel Constantin, pentru AGERPRES.

El a precizat că ''onorarea'' angajamentului făcut în anul 2012 are menirea ''nu numai de a aduce produsele româneşti din horticultură mai aproape de consumatori, dar şi de stimula asocierea producătorilor". 

În context, Daniel Constantin a explicat că ''în conceptul'' gândit anul trecut privind înfiinţarea unor asemenea centre de colectare nu oricine poate să depună şi să obţină fonduri naţionale ori europene pentru realizarea sa, ci investitorul trebuie să fie asociat, obligatoriu, cu cel puţin zece fermieri , astfel încât să fie stimulat şi procesul de asociere al acestora, iar experienţele nefericite cu depozite goale să nu se mai repete.

''Prin această construcţie fermierii implicaţi vor fi stimulaţi să se ducă la respectivul centru de colectare pentru că vor fi chiar printre proprietarii acelui depozit", a explicat Constantin.

Sursa: AGERPRES

10 tone de legume şi fructe din Turcia confiscate pentru depăşirea valorilor de pesticide

Aproape 10 tone de legume şi fructe provenite din Turcia, la care s-au constatat depăşiri ale valorilor de pesticide, descoperite de către inspectorii sanitar-veterinari la începutul lunii februarie, au fost distruse în mare parte, însă reprezentanţii autorităţii de profil au aplicat sancţiuni contravenţionale pentru o cantitate trimisă spre comercializare, se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor /ANSVSA/, remis miercuri.

Potrivit sursei citate, un transport de 3.342 kg de pere din Turcia a fost depistat în data de 7 februarie 2013, având un buletin de analiză emis de laboratorul EuroLab Bulgaria, cu depăşiri ale valorii pentru pesticidele Carbendazim şi Benomyl. În urma acestui rezultat, a fost declanşată alerta prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje /SRAAF/, iar produsele au fost sechestrate în vederea trimiterii spre distrugere.
În cele din urmă, inspectorii ANSVSA au constatat că, de fapt, fusese distrusă doar cantitatea de 2.977 kg, diferenţa de 365 kg fiind trimisă spre comercializare.

Unitatea de depozitare a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 6.000 lei, fiind anunţată şi Poliţia, în timp ce trimiterea spre comercializare a perelor din respectivul transport va face obiectul unei cercetări judiciare.

ANSVSA menţionează, totodată, că în data de 9 februarie 2013, în urma verificărilor, inspectorii au depistat un transport de 6.100 kg de ardei capia roşu, însoţit de un buletin de analiză emis de acelaşi laborator EuroLab Bulgaria, care arăta depăşiri ale limitelor admise pentru pesticidul Formetanat.

Autoritatea a declanşat alerta prin SRAAF şi a luat măsura distrugerii întregii cantităţi de produs.

La sfârşitul lunii noiembrie 2012, conducerea ANSVSA a dispus intensificarea controalelor, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite cu origine Turcia.

Decizia a fost luată în urma unor repetate constatări ale depăşirilor limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. O altă măsură necesară aplicată a fost aceea de prelevare a probelor din legumele şi fructele din Turcia în vamă sau la depozitul de destinaţie, cu interdicţia de a comercializa aceste produse până la sosirea buletinului de analiză.

Probele se prelevează de către inspectorii ANSVSA şi sunt transmise spre analiză laboratoarelor acreditate din cadrul reţelei sanitar veterinare, care utilizează metode validate şi sau acreditate. În cazul în care buletinele de analiză prezintă depăşiri ale limitelor admise ale reziduurilor de pesticide, va fi anunţat cât mai repede posibil SRAAF, iar produsele vor fi distruse.

Sursa AGERPRES

Comisia Europeană lansează o consultare publică privind programele de distribuţie în şcoli a fructelor şi produselor lactate

Comisia Europeană (CE) a lansat luni o consultare publică privind două programe referitoare la asigurarea de produsele lactate şi de legume copiilor în şcoli, informează un comunicat dat publicităţii la Bruxelles.

Consultarea are drept scop analiza impactului celor două programe şi modalităţile în care acestea ar evolua, în ceea ce priveşte alegerea produselor oferite copiilor şi respectiv susţinerea procesului educaţional.

În anul şcolar 2010-2011, 25 de milioane de copii din Uniunea Europeană (UE) au beneficiat de cele două programe, fiind distribuite 43.000 de tone de fructe şi legume şi 300.000 de tone de lapte şi produse lactate. În prezent, 24 de state membre UE participă la programul de distribuţie a fructelor în şcoli, cu excepţia Finlandei, Suediei şi a Marii Britanii şi toate ţările UE, cu excepţia Greciei, sunt angrenate în programul privind asigurarea laptelui.

'Rezultatele ambelor programe sunt pozitive, atât în ceea ce priveşte efectele asupra sănătăţii, cât şi a educării copiilor privind producţia de fructe sezonieră. De aceea încercăm să identificăm opţiunile care să ne permită să ameliorăm şi în continuare eficienţa celor două programe', a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

Consultarea publică declanşată luni va dura până la 22 aprilie 2013, informează executivul comunitar.

Sursa AGERPRES

Autoritatea Vetrinară intensifică controalele pentru legumele şi fructele provenite din Turcia

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intensifică controalele, la nivel naţional, pentru legumele şi fructele provenite din Turcia, în condiţiile în care, recent, au fost depistate 120 de tone de grapefruit cu un conţinut ridicat de reziduuri de pesticide.

Potrivit unui comunicat al ANSVSA, remis joi AGERPRES, controalele vor fi efectuate de către echipe mixte formate din personal specializat al ANSVSA, de la nivel teritorial şi central, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Controalele se vor efectua atât la Posturile de Inspecţie la Frontieră (PIF), la Punctele Desemnate de Intrare (PID), la depozitele de destinaţie, cât şi la distribuitori şi comercianţi pentru aceste produse cu risc, care au intrat printr-un alt PIF sau PID al Uniunii Europene, dar care au ca destinaţie piaţa din România.

De asemenea, inspectorii responsabili din PIF-uri şi PID-uri, inspectorii de la nivelul DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde există depozite de destinaţie, precum şi inspectorii celorlalte DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde se comercializează aceste produse către consumatorul final, vor efectua controale sistematice la toate importurile de legume şi fructe provenite din, sau cu origine Turcia împreună cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Potrivit ANSVSA, aceste măsuri vor fi susţinute şi de controale în trafic, alături de reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Probele prelevate vor fi analizate numai în laboratoare acreditate ISO 17025, prin metode acreditate pentru reziduuri de pesticide.

ANSVSA precizează că în cazul în care rezultatul buletinelor de analiză se încadrează în limitele admise se vor relua procedurile de punere pe piaţă, iar în cazul în care vor exista depăşiri ale reziduurilor de pesticide va fi anunţat Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, iar produsele vor fi distruse.

"Având în vedere situaţia recentă, cu transporturile de fructe la care s-au constatat depăşiri ale limitelor pentru reziduurile de pesticide, se impune intensificarea măsurilor de monitorizare şi control a acestora de-a lungul întregului lanţ alimentar. Trebuie să aplicăm toate măsurile pentru a proteja siguranţa alimentară a consumatorilor români şi europeni şi pentru a împiedica pătrunderea unor astfel de produse pe piaţă", a declarat preşedintele ANSVSA, Mihai Ţurcanu.

O cantitate de 120 de tone de grapefruit, provenite din Turcia, au fost distruse recent din cauza conţinutului ridicat de reziduuri de pesticide. Analizele realizate la laboratorului DSVSA Bucureşti au indicat depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide pentru substanţa activă "Imazalil" din probe prelevate dintr-un lot de şase transporturi de fructe, provenite din Turcia, a câte 20 de tone fiecare.

Nicio cantitate din aceste fructe, provenind din lotul respectiv, nu a ajuns pe piaţă, întregul lot de fructe fiind confiscat şi distrus.

Sursa AGERPRES

Jumătate din cantitatea de legume şi fructe comercializată în hypermarketuri este românească

Jumătate din cantitatea de fructe şi legume comercializată în hypermarketurile din România provine de la producători locali, iar ponderea produselor româneşti ar putea ajunge la 90%, nivel similar cu cel al pieţei din Polonia, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, duminică, la inaugurarea Standului produselor româneşti din Real AFI Cotroceni.

Pe piaţa românească 50% din legumele şi fructele comercializate în hypermarketuri sunt româneşti. Sper ca prin măsurile de stimulare luate, inclusiv cea care vizează certificatul de producător, ponderea produselor româneşti să crească. Ne putem uita la ţări ca Polonia, unde procentul este de 90%. Există potenţial şi în România şi puteam face lucrul acesta', a afirmat Daniel Constantin.

Real Hypermarket a lansat simultan, în cele 24 de magazine din reţea, Standul produselor româneşti, zonă de vânzare dedicată exclusiv fructelor şi legumelor provenite de la producătorii români.

'Noi încercăm să venim cu mai multe stimulente pentru producătorii agricoli, să promovăm produsele româneşti, pentru că au o calitate incontestabilă şi în România şi peste hotare. Am observat un naţionalism al românilor, care dacă văd că sunt produse româneşti în stand, se îndreaptă către el. Am considerat util să punem în evidenţă toate produsele româneşti, legumele şi fructele, pentru o desfacere mai bună a acestora', a adăugat Daniel Constantin.

Programul 'Produceţi româneşte, vindeţi româneşte' derulat de Real Hypermarket din 2010 este susţinut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi urmăreşte identificarea şi dezvoltarea de parteneriate cu producătorii locali.

Ministrul Daniel Constantin a subliniat importanţa realizării asocierilor între producătorii români, pentru dezvoltarea pieţei.

'Am încercat să stimulăm asocierea. Din această lună, producătorii agricoli au la dispoziţie de 80 milioane de euro pentru crearea unor depozite de colectare de legume şi fructe, unde acestea sunt etichetate, ambalate, pregătite pentru piaţă în condiţiile impuse de supermarketuri', a spus oficialul MADR.

În prezent, aproximativ 90% din partenerii de afaceri ai Real Hypermarket sunt producători locali, potrivit companiei. În sectorul alimentar, Real colaborează cu peste 500 de companii care produc sau distribuie produse româneşti.

Sursa AGERPRES

Legumicultorii şi reprezentanţii MADR vor definitiva în perioada următoare o strategie pe termen lung pentru sectorul legume-fructe

Membrii Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume -Fructe din România se vor întâlni în perioada următoare cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru definitivarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung a sectorului.

Discuţiile cu reprezentanţii MADR vor avea ca teme: identificarea de soluţii pentru scurtarea lanţului producător-consumator; construirea de depozite în bazinele legumicole; TVA -ul diferenţiat la maxim 9 %; facilităţi fiscale pentru încurajarea asocierii în cooperative şi grupuri de producători; programe de finanţare pentru construcţia de noi sere şi solarii moderne, gen ,,primul solar sau prima seră ' şi pentru modernizarea celor existente, gen ,,programul rabla'; reglementarea situaţiei accesului producătorilor în pieţele agro-alimentare; program de finanţare pentru achiziţia de ambalaje; programe de investiţii pentru repornirea sistemelor de irigaţii; programe de formare profesională acreditate pentru reconversie profesională - gratuite pentru producătorii agricoli.

Asociaţia Naţională Profesională Legume-Fructe a fost înfiinţată în anul 2009 şi numără peste 80 de membri, asociaţii, cooperative şi grupuri de producători din România.

Sursa AGERPRES

Nouă sesiune în noiembrie pentru măsurile vizând investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

O nouă sesiune pentru două măsuri va fi lansată în luna noiembrie, fiind vizate măsura 121 - investiţii în fermă cu accent pe rasele de carne şi măsura 123 - pentru industria agroalimentară, în care sunt vizate şi depozitele de legume şi fructe, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

"Recent, am făcut o vizită la Vişina, în Olt, şi vreau să vă spun că la 6 seara, duminică, era un depozit plin de produse de foarte bună calitate, iar ei nu aveau unde să le vândă. Îmi spuneau că pe vremuri, până în '90, zilnic trimiteau cu trenul 70 de tone de legume din zonă. România importă actualmente, conform statisticilor, 60-70% din legume şi noi avem produse care nu ajung pe piaţă. Este o tragedie efectiv. Este marea nenorocire care s-a produs în România: s-a rupt legătura între producător şi piaţă. Deci, vom crea depozite care să strângă produsele din sectorul legumicol şi astfel se va crea o legătură cu piaţa", a spus Irimescu, la conferinţa "Industria cărnii".

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro, a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a spus Turtoi

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.
"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.

Sursa AGERPRES

Programul privind consumul de fructe proaspete în şcoli se aplică şi la clasa pregătitoare

Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 49/2012 privind încurajarea consumului de fructe proaspete în şcoli şi care prevede totodată includerea clasei pregătitoare, pe lângă clasele I-VIII, în acest program.

Potrivit textului ordonanţei, începând cu anul şcolar 2012-2013, fructele proaspete distribuite elevilor, perioada şi frecvenţa distribuţiei, limita valorii zilnice pe elev, precum şi fondurile necesare programului se stabilesc şi se actualizează anual, prin HG, în funcţie de evoluţia preţurilor.

Sumele aferente programului se suportă din bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor Capitalei.

''Pentru aplicarea prevederilor ordonanţei se acordă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru bugetele locale, avându-se în vedere sumele aprobate prin hotărâre de Guvern. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar se regularizează cu bugetul din care au fost acordate. (...) Începând cu anul şcolar 2012-2013, de prevederile ordonanţei beneficiază şi elevii din clasa pregătitoare'', se arată în documentul citat.

În expunerea de motive a proiectului de lege se precizează că există o similaritate între programul ''Laptele şi cornul'' şi programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, motiv pentru care se impune extinderea grupului de beneficiari şi pentru acest din urmă program.

''Prin programul 'Laptele şi cornul' se acordă produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore. Acest mecanism de implementare ar trebui aplicat şi în cazul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli pentru a maximiza eficienţa implementării'', se menţionează în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 41 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere.

Legea are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.

Sursa AGERPRES

Fructele şi legumele româneşti, cerute la export

• Anul viitor exportăm 30.000 tone de fructe şi legume în Rusia şi 100.000 tone de legume în UE

În urma deplasărilor efectuate în Rusia la sfârşitul lunii septembrie, cu ocazia desfăşurării mai multor târguri agricole la Kiev şi Moscova, Organizaţia Naţională Interprofesională Prodcom Legume şi Fructe a identificat noi oportunităţi de desfacere pe piaţa Federaţiei Ruse atât a legumelor şi fructelor proaspete cât şi a celor conservate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012

Circa 250-300 de milioane de euro vor fi disponibile pentru investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro.


"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.

"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS