Web Banner Nuseed 300 x 100 px
update 26 Jan 2023

Syngenta a sprijinit plantarea a 8.000 de puieți forestieri la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească

Importanța arborilor, arbuștilor și a perdelelor forestiere este vitală, la fel ca și acțiunile de plantare a acestora, acțiuni ce contribuie la eforturile globale de împădurire, la refacerea ecosistemelor deteriorate și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. O veste bună a venit chiar de Ziua Internațională a Pădurilor, moment sărbătorit prin plantarea de arbori și arbuști, precum și de realizarea unor perdele forestiere. Acțiunea a fost sprijinită de Syngenta România, una dintre principalele companii globale prezente local, furnizoare de inputuri agricole. 

Astfel, Asociația Plantăm fapte bune în România și studenții Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București au marcat Ziua Internațională a Pădurilor, sărbătorită la 21 martie, cu o inițiativă de împădurire, pe o suprafață de 1,7 hectare la Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească.

Poza4

Potrivit unui comunicat transmis de Syngenta România, „8.000 de puieți forestieri reprezentând mai multe specii de arbori și arbuști vor acoperi o suprafață de aproximativ 1,7 hectare, acțiune ce are ca scop creșterea gradului de conștientizare a importanței perdelelor forestiere în agricultură.”

Totodată, în cadrul proiectului, va fi plantată o perdea forestieră în zona fermei și o suprafață de 1 hectar pe un teren cu un sol depreciat.

"Activitățile de împădurire pe care le organizăm la Stațiunea Didactică și de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, alături de Plantăm fapte bune în România, cu sprijinul Syngenta România prezintă atât o componentă silvică (plantarea a 8.000 de puieți forestieri din 16 specii: stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar roșu, mesteacăn, tei, frasin comun, ulm, paltin, arțar tătărăsc, salcâm, sălcioară, măceș, păducel, salbă moale, sânger și porumbar, sub forma unei perdele de protecție), cât și una educativă, prin implicarea studenților noștri în toate etapele acestui demers, de la proiectare la execuție", a declarat Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu (USAMV București, Facultatea de Agricultură, Specializarea Silvicultură).

Perdele forestiere 

În agricultură, perdelele forestiere pot atenua efectele schimbărilor climatice și pot contribui la creșterea calității solurilor. În 2018, compania Syngenta, împreună cu Stațiunea Didactică de Cercetare-Dezvoltare Agronomică Moara Domnească, au pus bazele centrului Interra® Farm cu scopul pregătirii și instruirii viitoarei generații de fermieri în domeniul practicilor agriculturii sustenabile. La acțiune au participat studenți ai Facultății de Horticultură din București, pentru care experiența practică are un impact semnificativ, prin planificarea unei astfel de activități, obiectivele pe care le urmărește crearea unei perdele forestiere și impactul asupra comunității.

”Activitățile ecologice sunt un obiectiv al misiunii noastre, fiind o modalitate excelentă de a cultiva responsabilitatea socială și de a crea ecosisteme durabile ca suport al educației și al valorilor științifice pentru generațiile actuale și viitoare.”, spune decanul Facultății de Horticultură, Adrian Asănică.  

Acțiunea de împădurire va fi precedată de o prezentare a importanței perdelelor forestiere în agricultură, pe care Asist. Univ. dr. ing. Mihai Enescu o va susține pentru studenții participanți.

Peste 2 milioane de puieți plantați

Din 2011, asociația Plantăm fapte bune în România a contribuit la plantarea și îngrijirea a peste 2.000.000 de puieți care împăduresc astăzi 524 de hectare din 42 localități (35 de județe) ale țării. Dacă până în pandemie, 44.000 de voluntari au participat la aceste acțiuni, în ultimii doi ani munca acestora a fost înlocuită cu zilieri și echipamente mecanizate. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) este o instituţie de învăţământ superior şi de cercetare acreditată, pol de excelenţă al învăţământului universitar de specialitate, transformată constant pe parcursul celor 170 de ani de existenţă. USAMV are 7 facultăți și peste 11.000 de studenţi, fiind definită ca “o universitate pentru viaţă şi agricultură, prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”. Universitatea are în vedere patru direcţii strategice de dezvoltare în contextul actual: învăţământ de calitate (cu accent pe abilităţile practice urmărite de angajatori), cercetare avansată, internaţionalizare şi parteneriat cu mediul de afaceri.

Poza9

Suprafața forestieră mondială este în scădere, dar nivelul defrișărilor a încetinit

Civilizația modernă este prinsă într-un paradox. Pe de o parte este nevoită să creeze o infrastructură care să asigure confortul pe care și-l dorește, fapt ce determină o serie de acțiuni dăunătoare mediului înconjurător, iar pe de altă parte conștientizează, cel puțin aparent, nevoia extraordinară de a proteja natura, de a conserva pădurile care ne asigură oxigenul. Departe de a fi existat un echilibru între cele două talere ale balanței, pare totuși că pădurile mai au o șansă. Spunem asta raportându-ne  la cea mai recentă evaluare a Organizației pentru Alimentație și Agricultură, realizată în parteneriat cu 236 de țări, evaluare ce arată dinamica suprafețelor forestiere în intervalul 1990-2020.

Rata pierderii pădurilor a scăzut în intervalul 2000-2020

La nivel global, pădurile acoperă aproape o treime din Terra. Potrivit datelor FAO, există în momentul de față o suprafață totală de pădure de 4,06 miliarde de hectare care acoperă practic 31% din suprafața totală a pământului. Această suprafață este echivalentă cu 0,52 ha/ persoană, deși pădurile nu sunt distribuite în mod egal între popoarele lumii sau geografic. Regiunea tropicală deține cea mai mare proporție de păduri a lumii (45%) și este urmată de regiunile boreale, temperate și subtropicale. Mai mult de jumătate (54%) din pădurile lumii se află în doar cinci țări – Federația Rusă, Brazilia, Canada, Statele Unite ale Americii și China.

În cea mai recentă evaluare FAO, se arată că suprafața forestieră mondială este în scădere, dar că rata pierderilor pădurilor a încetinit, totuși. Lumea a pierdut 178 de milioane de ha de pădure din 1990, suprafață echivalentă cu dimensiunea Libiei, dar, paradoxal, rata pierderii pădurilor a scăzut substanțial în perioada 1990-2020 datorită reducerii defrișărilor în unele țări. Rata pierderii nete a pădurilor a scăzut de la 7,8 milioane ha pe an, în intervalul 1990-2000, la 5,2 milioane ha pe an, în intervalul 2000-2010, și la 4,7 milioane ha pe an în intervalul 2010-2020. În plus, suprafața forestieră s-a mărit prin împădurire și expansiunea naturală a pădurilor.

Africa a avut cea mai mare rată anuală de pierdere netă a pădurilor în intervalul 2010-2020 de 3,9 milioane ha și a fost urmată de America de Sud cu 2,6 milioane ha. Rata pierderii nete a pădurilor a crescut în Africa în fiecare dintre cele trei decenii din 1990. Cu toate acestea, a scăzut substanțial în America de Sud, până la aproximativ jumătate din rata intervalului 2010-2020, comparativ cu 2000-2010. Asia a înregistrat cel mai mic nivel de pierdere a suprafeței forestiere în 2010-2020 și a fost urmată de Oceania și Europa. 

Peste 90% din păduri s-au regenerat natural

În perioada 2015-2020, rata anuală a defrișărilor a fost estimată la 10 milioane ha, în scădere față de 12 milioane ha în 2010-2015. O altă veste bună este că peste 90% din pădurile lumii s-au regenerat în mod natural. Specialiștii spun că 93% – cca. 3,75 miliarde ha – din suprafața pădurilor din întreaga lume este compusă din păduri cu regenerare naturală și 7% – 290 milioane ha – sunt plantate. Suprafața pădurilor cu regenerare naturală a scăzut din 1990, dar a crescut suprafața pădurilor plantate cu 123 de milioane de ha. Plantațiile acoperă aproximativ 131 de milioane de ha, ceea ce reprezintă 3% din suprafața forestieră globală. Plantațiile de pădure sunt compuse din una sau două specii, de vârstă uniformă, plantate cu spațiu regulat și sunt înființate, în principal, în scopuri productive. Cea mai mare pondere a plantațiilor de pădure este în America de Sud, unde aproximativ 2% din suprafața totală a pădurilor este ocupată de plantații de pădure. La celălalt pol se află Europa, care înregistrează cea mai mică pondere a plantațiilor de pădure. Practic, suprafața forestieră plantată reprezintă doar 0,4% din suprafața totală a pădurii. La nivel global, 44% dintre plantațiile de pădure sunt compuse în principal din specii introduse, dar există abordări diferite între regiuni. De exemplu, plantațiile din America de Nord și Centrală cuprind în mare parte specii native, iar cele din America de Sud constau aproape în totalitate în specii introduse.


  • Se estimează că aproximativ 726 milioane ha de pădure se află în ariile protejate din întreaga lume. Dintre cele șase mari regiuni mondiale, America de Sud are cea mai mare pondere de păduri aflate în ariile protejate, de 31%. Suprafața de pădure din ariile protejate la nivel global a crescut cu 191 milioane ha din 1990, dar rata creșterii anuale a încetinit în 2010-2020.
  • Lumea are încă cel puțin 1,11 miliarde ha de pădure virgină, adică păduri compuse din specii native în care nu există semne ale activităților umane și în care procesele ecologice nu au fost perturbate semnificativ. Combinate, trei țări – Brazilia, Canada și Federația Rusă – găzduiesc mai mult de jumătate – aprox. 61% – din pădurile virgine ale lumii. Suprafața pădurilor virgine a scăzut cu 81 de milioane de ha din 1990, dar rata pierderilor a fost mai mult decât înjumătățită în 2010-2020, comparativ cu deceniul precedent.
  • Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite monitorizează din 1946 resursele forestiere mondiale prin evaluări periodice efectuate în cooperare cu țările sale membre.

(Va urma)

(D.Z.)

Forestierii bucovineni avertizează: „Piața lemnului va fi iremediabil bulversată!“

Recent, mai mulți parlamentari au solicitat modificarea Codului Silvic. Inițiativa lor a stârnit reacții puternice din partea unor asociații ale forestierilor. Într-un document comun depus la Senat, Asociația Forestierilor „Valea Someșului“ și Asociația Forestierilor „Bucovina“ atrag atenția asupra gravității implicațiilor acestor modificări. În plus, ceea ce este o dovadă de normalitate, chiar dacă o normalitate mai rar întâlnită în România, propun și soluții alternative.

În continuare prezentăm cele mai importante părți din document:

„Constatăm cu regret că propunerile de modificare a Codului Silvic înregistrate la Senat de un grup de parlamentari PSD vor bulversa ireversibil piața lemnului, vor duce la distrugerea capitalului privat din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului și vor scumpi lemnul de foc pentru marea majoritate a populației.

Așa cum reiese din motivarea propunerii legislative de modificare a Codului Silvic, necesarul de lemn de foc ar fi de cca 18 milioane mc, în condițiile în care, conform EUROSTAT, anual s-a valorificat ca lemn de foc un volum de cca 5 milioane mc. Cum motivează specialiștii care au redactat textul diferența de 13 milioane mc? Cum vor reuși angajații RNP să sporească volumul de lemn de foc legal recoltat, în condițiile în care volumul ce poate fi recoltat legal din proprietatea publică a statului este de cca 9 milioane mc, din acest volum lemnul de foc reprezentând cca 4 milioane mc?

Cantitatea de lemn de foc recoltată legal este aceiași, indiferent de cine o valorifică.

Am susținut și susținem valorificarea lemnului din pădurile proprietatea publică a statului prin agenți economici pentru a permite competitivitatea, dezvoltarea comunităților locale, dezvoltarea mediului de afaceri și a capitalului românesc.

După 27 de ani de economie de piață este obligatorie valorificarea lemnului în condițiile eficienței economice și, dacă ne referim la lemnul de foc, este obligatorie asigurarea necesarului potrivit nevoilor consumatorului – livrat la domiciliul acestuia, despicat, uscat, paletizat. Utilizând această resursă, am creat un serviciu la îndemâna populației care creează locuri de muncă și aduce taxe și impozite bugetului de stat.

Sub masca populistă a asigurării lemnului de foc pentru populație, un grup de foști angajați ai RNP, acum parlamentari, au strecurat în proiectul de modificare a Codului Silvic prevederi ce contrazic principiile concurenței și liberul acces la resursa de masă lemnoasă.

Prin aceste modificări se forțează facilitarea accesului operatorului economic RNP la peste 70% din volumul de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului de care va profita discreționar, pe alese, evitând valorificarea acestuia prin licitație publică, instituindu-se monopolul de stat pe piața lemnului de foc, precum și pe piața lemnului de lucru subțire.

Este inacceptabilă propunerea de la punctul prin care se urmărește vânzarea directă a lemnului rămas nevalorificat, evitându-se astfel concurența unei licitații publice.

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei noi clase de privilegiați care vor avea acces, pe bază de recomandare, la lemnul oferit de stat.

Asigurarea lemnului de foc pentru populație este reglementată de Ordinul 413/2001, iar art. 6 (2) prioritizează asigurarea lemnului de foc către «invalizi, bătrâni, familii sărace cu situații deosebite, creșe, grădinițe, case de copii…», suprareglementarea acestui serviciu prin Codul silvic fiind nejustificată.

Considerăm că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă în special în zonele din sudul țării, unde suprafața fondului forestier nu poate acoperi necesarul de lemn de foc, iar agenții economici din centrul și nordul țării nu vor mai dispune de volumele necesare pentru a aproviziona și această regiune.

Pentru rezolvarea problemei lemnului de foc propunem:

1. Eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc către persoane fizice. Măsura va reduce prețul lemnului, dar în același timp va elimina și evaziunea de pe acest segment de piață.

2. Adoptarea Legii biomasei prin care să fie valorificate resursele lemnoase provenite din resturi de exploatare, vârfuri, crengi, din vegetația aflată în afara fondului forestier, a resturilor provenite din agricultură (paie, coceni, resturi).

3. Facilități și sprijin din partea Statului pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor și utilizarea instalațiilor solare pentru asigurarea apei calde menajare.

4. UAT-urile prin intermediul serviciilor sociale specializate să identifice persoanele nevoiașe și, în baza unui estimat, să lanseze proceduri publice de achiziție a lemnului de foc pe care să îl pună la dispoziția acestora.“

Precizăm că cele două asociații reunesc peste 700 de firme ce dețin atestate de exploatare eliberate de Ministerul Apelor și Pădurilor și, împreună, pot exploata și comercializa un volum de cca două milioane mc masă lemnoasă anual.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 46-47

Noul Cod Silvic, contestat de societatea civilă din domeniul forestier

Proiectul de lege privind modificarea Codului Silvic (Legea nr. 46/2008) a intrat pe mâna legiuitorilor României. Din păcate, societatea civilă din domeniul forestier – formată din ONG-uri de profil, sindicate şi organizaţii ale proprietarilor de păduri – contestă vehement forma finală a noului act normativ. Din acest motiv, se solicită Parlamentului să nu dea curs propunerii legislative. Motivele sunt considerate grave, printre acestea numărându-se omiterea funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii, precum şi efectele subfinanţării sectorului silvic.

Accent pe funcţia economică

„În forma finală a proiectului noului Cod Silvic se constată neîndeplinirea obiectivelor sale majore. Nu se creează un cadru legal care să răspundă problematicii actuale şi viitoare a sectorului silvic din România. Nu se creează un cadru legal suficient stopării distrugerii pădurilor“ – ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi al Confederaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Consilva“.

Domnia sa consideră că, prin proiectul de act normativ, nu se asigură cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii.

În schimb, se pune accent mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării.

Însă lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor.

„La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a menţionat Stoicescu.

În opinia sa, în baza acestui acord, trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei ţărilor europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

Stoicescu a adăugat că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

Importanţa funcţiilor sociale şi ecologice

Stoicescu a afirmat că noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie. Fără acest deziderat, înăsprirea pedepselor pentru infractorii surprinşi furând lemn din pădure este cu totul insuficientă.

În opinia sa, funcţia socială a pădurii, care nici nu este amintită (!), este cunoscută şi ca funcţie de recreere, care permite realizarea unui mediu optim sănătăţii umane. În studiile de specialitate, funcţia recreativă reprezintă însuşirea pădurii de a proteja şi fortifica sănătatea, de a asigura un nivel superior al stării psihice umane, de a reface forţele, capacitatea de muncă a oamenilor, prin mediul ambient deosebit de favorabil pe care îl creează.

„Funcţia ecologică este tratată incomplet, fără să existe prevederi de cuantificare şi valorificare. Această funcţie determină atenuarea efectelor schimbărilor climatice, ale alunecărilor de teren, a eroziunii de suprafaţă sau de adâncime a solului, a deşertificării, a apariţiei fenomenelor torenţiale, a viitorilor şi a inundaţiilor“ – a spus preşedintele FAP.

Distrugerea pădurilor va continua (?)

În încheierea discuţiei avute, Marian Stoicescu a precizat că proiectul de modificare a Codului Silvic nu creează cadrul legal necesar stopării distrugerii pădurilor.

„Măsura de a salva de la distrugere cele 500.000 ha de păduri din sectorul privat, care nu sunt păzite sau administrate, prin preluarea lor în administrare de către Regia Naţională a Pădurilor, este incompletă, întrucât nu este menţionat sprijinul pe care statul îl va acorda pentru susţinerea acestui efort. Fără a se menţiona modul în care statul va susţine Regia în administrarea acelor suprafeţe de păduri particulare de până la 30 ha, preluarea lor nu se va putea realiza. Astfel, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic nu va salva pădurile României de la distrugere, ci va determina distrugerea principalului factor de menţinere şi gospodărire durabilă a pădurilor din România, care este Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva“, adaugă Stoicescu.

Urmările subfinanţării

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) „Nostra Silva“, Asociaţia Forestierilor din România, Asociaţia Administratorilor de Păduri, World Wild Found (WWF) For Nature, Proforest, Asociaţia Prestatorilor de Servicii Silvice şi Forestry&Fordaq – iată o listă importantă de organizaţii de mediu, patronale şi profesionale care şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care s-a făcut modificarea Legii nr. 46/2008. Acestea au întocmit o petiţie către Parlament, prin care cer sprijin pentru finanţarea echitabilă a sectorului forestier din România.

„Ieşirea de sub spectrul subdezvoltării şi tăierilor ilegale este un deziderat strategic, care nu se poate realiza în condiţiile nefinanţării acestui sector, corelat cu supraimpozitarea lui“, ne-a declarat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele FPPPR.

Dintre efectele subfinanţării silviculturii, domnia sa a amintit rezultate economice foarte slabe din administrarea pădurilor, ca medie de referinţă 4 euro/ha pentru pădurile statului, cu efect în supraexploatarea pădurilor şi tăieri ilegale.

De asemenea, lipsa accesibilităţii la masa lemnoasă în peste 30% din fondul forestier are ca efect colateral exploatarea intensivă a pădurilor accesibile. În această situaţie, în care distanţa de scoatere a buştenilor din pădure este de peste 1,2 km, rezultă costuri mari de exploatare şi de mediu, precum şi nemobilizarea resursei de masă lemnoasă pe suprafeţele inaccesibile, care numără un volum anual minim de 3 milioane mc masa lemnoasă care, dacă ar fi prelucrată de industrie, ar conduce la un PIB suplimentar de un miliard de euro/an.

Tudor Todoran este de părere că serviciile de mediu aduse de păduri au un aport mult mai preţios decât funcţia economică, iar acestea trebuie compensate.

„Susţinerea din partea Statului Român este inexistentă. Nu există un sistem de plăţi compensatorii pentru restricţiile impuse proprietarilor de păduri, în scopul asigurării funcţiilor de protecţie a pădurii, nici măcar pentru pădurile incluse în arii protejate cu restricţii totale de exploatare. Proprietarii de păduri beneficiază doar de restricţii şi de impozite, ceea ce are drept rezultat tăieri ilegale. De asemenea, există un decalaj mare între subvenţiile pentru agricultură, de 150-400 de euro/ha/an şi cele pentru păduri, de 0 euro/ha/an, aspect care conduce la eşecul oricărui program de împădurire sau realizare de perdele forestiere“ – a afirmat preşedintele FPPPR.

Nu în ultimul rând, conform celor spuse, dotarea precară a sectorului cu utilaje se reflectă în prejudicii de mediu şi lipsă de eficienţă economică.

Destabilizarea şi discreditarea proprietăţii private forestiere au efecte în speculaţii funciare, din care românii şi statul au numai de pierdut, mai ales pe termen mediu şi lung.

Traian Dobre

Strategia forestieră naţională, lansată în dezbaterea specialiştilor din ţară

Strategia forestieră naţională pentru perioada 2013-2022, elaborată într-o primă variantă de Ministerul Mediului şi Pădurilor /MMP/, a fost dezbătută, vineri, în Băile Felix, de către specialiştii din Bihor, Cluj şi Timiş, într-o primă întrunire regională.

'În Oradea, poziţionăm strategia forestieră naţională pe harta pădurilor. A fost o întâlnire de lucru, dezbatere internă, în care am adus la cunoştinţă celor implicaţi un draft al strategiei pregătit de Ministerul Mediului', a declarat, în cadrul conferinţei de presă, Mugur Cozmanciuc, secretar de stat în MMP, responsabil cu domeniul pădurilor. Cei aproape 40 de specialişti, experţi, silvicultori şi agenţi economici au reprezentat în această dezbatere ITRSV /Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare/, Direcţiile silvice, sindicatele, în timp ce din partea Ministerului Mediului, alături de secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, a participat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu, directorul general al Regiei Naţionale Romsilva, Adam Crăciunescu, directorul general al Direcţiei Păduri din MMP, Eugen Simionescu şi preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel.

Principalele obiective ale strategiei au fost prezentate de către secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, care a evidenţiat ca primă direcţie creşterea gradului de împădurire al ţării, de la 27% în momentul de faţă suprafaţă împădurită, la media europeană de 33% sau chiar mai mult.

Un al doilea obiectiv al strategiei este accesibilizarea, crearea drumurilor forestiere, deoarece în prezent România se situează sub media europeană, cu 6,1 metri liniari la hectar faţă de 14 metri liniari la hectar. Se preconizează, astfel, crearea a încă 6.500 de km de drumuri forestiere.

Cadastrul forestier este un alt obiectiv important, prin care se va urmări protecţia pădurilor. Se ştie că din cele 6,5 milioane de hectare de teren, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva are în proprietate puţin peste trei milioane de hectare şi în administrare 1,1 milioane hectare, dar sunt circa 500.000 de hectare de teren neadministrate, care vor fi gestionate mult mai bine prin realizarea cadastrului forestier, odată cu modificările aduse la Codul silvic.

'Avem în vedere să nu mai existe pădure neadministrată, ceea ce ar duce, implicit, şi la combaterea sau gestionarea eficientă a defrişărilor şi tăierilor ilegale', a subliniat secretarul de stat din MMP, care a adăugat că, în cadrul acestei strategii, se urmăresc obiective corelate cu măsurile de finanţare 2014-2020, pe programul sectorial astfel încât să poată fi accesate mult mai uşor fondurile europene.

Totodată, prin strategia forestieră se urmăreşte crearea a cel puţin 15.000 de locuri de muncă pe domeniul împădurire, întrucât din anul 2014 se prevede să crească suprafaţa împădurită a României cu cel puţin 20.000 de hectare anual.

Crearea perdelelor forestiere de-a lungul principalelor artere de circulaţie, educaţia şi informarea sunt alte puncte importante ale strategiei.

Directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, a apreciat faptul că elaborarea strategiei reprezintă 'un moment istoric', după ce, din 2010, nu a mai existat un asemenea document şi după ce s-au aplicat legile retrocedării şi a apărut diversificarea proprietăţii.

'Schimbările climatice din ultima perioadă sunt o provocare pentru specialiştii din lumea întreagă', a spus oficialul Romsilva, care mai consideră că în România este nevoie să se extindă zona verde, fiind deja identificate suprafeţele de teren agricol degradat sau alte terenuri care pot fi împădurite.

'Esenţial este să se armonizeze întreaga legislaţie pentru a implementa proiecte importante pentru România. Am avut ocazia să ascultăm şi părerile experţilor din zonă pentru a găsi soluţii pentru o silvicultură regională în perspectivă. În lipsa unei strategii în ultimii doi ani nu s-au putut lua decizii coerente. Să dăm un semnal clar că actul de recoltare, de exploatare a masei lemnoase, este un act de cultură şi că trebuie să corelăm actul de recoltare cu cel de regenerare a pădurii pentru a asigura continuitatea pădurii în România', a menţionat Crăciunescu.
La rândul său, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu a vorbit despre importanţa protecţiei mediului în elaborarea strategiei forestiere, în aşa fel încât gestionarea 'aurului verde' să nu producă efecte negative asupra mediului, calităţii vieţii şi biodiversităţii.

Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel, singura organizaţie patronală din domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, care reprezintă 5.000 de agenţi economici, a apreciat elaborarea acestei strategii 'acum când jumătate din pădurile ţării au fost retrocedate' în scopul unei administrări unitare şi coerente pe care o lansează ministerul împreună cu Regia Naţională a Pădurilor, precum şi pentru mai multe investiţii în domeniul infrastructurii forestiere, în drumuri, dar şi în cercetare şi silvoturism.
'Această funcţie de agrement a pădurii, alături de producţie şi protecţie, este una deosebită pe care dorim să o dezvoltăm durabil. Apoi, susţinem promovarea lemnului ca material ecologic de construcţie şi pentru realizarea de bunuri de largă şi îndelungată folosinţă. Dacă ştim să gestionăm bine lucrurile şi să conlucrăm, autorităţi cu mediul economic, putem să obţinem rezultate care să se răsfrângă benefic asupra societăţii', a declarat Ţucunel.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului în curs, a altor două întâlniri de lucru regionale la Iaşi, respectiv în Vâlcea sau Braşov.

Sursa Agerpres