ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2021

O fi potrivit un PNDL III, de vreme ce n-am terminat PNDL I și II?

Noi zicem că NU!

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, susține că Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) trebuie continuat: „Susțin de mult că este absolut necesar un nou PNDL odată ce se apropie de final PNDL I și PNDL II. Localitățile din România, în special cele cu venituri mai mici, au nevoie de infrastructură, de drumuri, de gaz, de apă, canal, pentru că altfel nu au suportul necesar dezvoltării. Ca atare, este vital un nou PNDL III.“ Suma avansată de data aceasta este de 40 miliarde de lei.

Nimeni pesemne n-ar contesta că e nevoie de o a treia etapă a PNDL. Dar un sfat al înțelepților ar suna așa: înainte de a porni a treia etapă nu ar fi mai nimerit să finalizăm PNDL I și PNDL II? Fiindcă, veți vedea, nu stăm bine deloc cu proiectele începute. Și nici cu alocările deoarece PNDL se bazează în totalitate pe fonduri guvernamentale, care nu sunt tocmai generoase, cel puțin în perioada din urmă, când economia, în general, și bugetul de stat, în special, au fost sever afectate de pandemie. Pe de altă parte, PNDL a făcut ca unele autorități locale să se culce pe-o ureche, să nu se mai străduiască să acceseze bani europeni, dacă tot le au la dispoziție pe cele interne. În felul acesta s-au pierdut importante sume nerambursabile din bugetul UE...

Dar să amintim ce este și ce face PNDL. Potrivit  OUG nr. 28/10.04.2013, acesta a fost conceput pentru trei subprograme: modernizarea satului românesc (accesibil comunelor), regenerarea urbană a municipiilor și orașelor și infrastructură la nivel județean (consilii județene).

Domeniile de intervenție agreate țin de: sisteme de alimentare cu apă și instalații de tratare a apei potabile; sisteme (rețele) de canalizare și stații de epurare a apelor uzate; unități de învățământ (grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee etc.); unități sanitare din mediul rural (dispensare medicale, farmacii etc.); drumuri publice (drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și / sau drumuri publice din interiorul localităților); poduri, podețe și / sau punți pietonale; obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre; platforme de gunoi; piețe publice, comerciale, târguri, oboare, după caz; baze sportive; sediile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice din subordinea acestora.

Consultând cele două etape, vom remarca faptul că în jur de 75% din sumă este rezervată mediului rural.

Dar să vedem ce au făcut statul român și autoritățile publice locale până acum cu PNDL, program aprobat, cum spuneam, în 2013 și fracționat ulterior în două etape: PNDL I, început din 2013, cu o valoare de 17,398 miliarde de lei; PNDL II, adoptat în 2017, cu o valoare de 29,69 miliarde de lei.

PNDL I

Prin PNDL I au fost aprobate spre finanțare 5.500 obiective de investiții: 2.408 pentru drumuri, 995 pentru alimentarea cu apă, 48 pentru apă + canalizare, 585 pentru canalizare, 817 pentru unități de învățământ, 356 pentru creșe și grădinițe, 15 pentru unități sanitare, 169 pentru poduri și podețe și 107 pentru obiective culturale, infrastructură publică și alte instituții publice, inclusiv sedii de primării (capitolul „alte domenii“). Vedeți însă bine că, după 8 ani, au fost finalizate doar 67,47% din lucrările aprobate și angajate, respectiv, 3.546 de proiecte, din 5.500, plătindu-se în schimb 80,65% (14,032 miliarde lei) din suma totală pusă la dispoziție (17,397 miliarde de lei). Date suplimentare găsiți în tabelul de mai jos.

3417 tabel 1

Ar mai fi de spus că, în anul 2019, au fost repartizați de la Guvern  897,07 milioane lei, iar în 2020, numai 200 mil. lei.

PNDL II

În 2017, primăriile de comune, orașe și municipii, plus consiliile județene au depus peste 13.000 de solicitări de proiecte, a căror valoare totală a depășit 67 miliarde lei. Cum fondurile aprobate pentru finanțarea etapei a II-a erau de maximum 30 de miliarde lei, au fost admise spre finanțare 7.269 obiective: 2.138 de proiecte pentru drumuri; 1.401 pentru școli; 860 creșe și grădinițe; 596 unități sanitare; 546 alimentare cu apă; 253 apă + canalizare; 522 pentru canalizare; 456 pentru poduri și podețe; 497 alte domenii (instituții de cultură, sedii primării, turism etc.). În patru ani, fără perioada din 2021, au fost finalizate 928 de investiții, mai precis 13,48%, și a fost decontată suma de 8,9 miliarde lei, 29,99% din suma alocată, de 29,69 miliarde de lei.

3417 tabel 2

În 2009 s-au alocat pentru PNDL II peste 6 miliarde de lei, iar în 2020 numai 2 miliarde de lei, dar anul trecut a fost o situație complet atipică, provocată de pandemie.

În loc de concluzii

Mult prea mult noi ne-o facem cu mâna noastră. N-are rost să insistăm asupra lucrurilor pe care deja le cunoașteți (lucrări neconforme, licitații îndoielnice ori cu dedicații etc.), dar vom cita un paragraf din raportul „Evaluarea portofoliului de proiecte de investiții pentru dezvoltare locală“, realizat chiar de MDLPA, care spune cam așa: „În România, calitatea îndoielnică a proiectelor este bine-cunoscută, iar consecințele includ rate de absorbție reduse, întârzieri în fazele de achiziție și execuție, soluții tehnice sub nivelul optim, diferențe mari între proiect și realitatea de pe teren etc.“ Noi avem niște proiecte pesemne începute în 2013-2014, nefinalizate nici astăzi. Mai exact, mai sunt de finalizat 1.954 (PNDL I) + 6.341 (PNDL II) de investiții deja contractate. Și mai sunt de plătit 3,36 miliarde din PNDL I și 20,75 miliarde de lei din PNDL. La ce bun deci să angajăm, azi și acum, alte proiecte și alți bani?  La ce bun să suprasolicităm bugetul țării, care și așa a trecut prin nenumărate șocuri?

Maria Bogdan

Planul Național de Reziliență și Redresare 2021-2027 (I)

  • Miliarde de euro pentru irigații, desecări, rețele de apă și de canalizare, mediu și transporturi

Așa cum știți, România a obținut de la Comisia Europeană aproximativ 80 de miliarde de lei pentru perioada 2021-2027. În jur de 30,44 miliarde de euro (33,009 mld. euro, la prețuri curente) sunt alocați prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), diferența fiind acoperită din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021-2027 (Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul de Tranziție Justă).

Pentru cei care nu au timp, răbdare sau interes, încercăm „performanța“ de a comprima în trei articole acest document de 290 de pagini, care, aplicat corect, ar putea determina schimbări importante în România viitorilor ani. Planul Național de Reziliență și Redresare este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea țării:

  • tranziție verde și schimbări climatice (cu 5 domenii de investiții) – 21,424 miliarde euro;
  • servicii publice, dezvoltare urbană și valorificarea patrimoniului (cu 3 domenii de investiții) – 6,5 mld. euro;
  • competitivitate economică, digitalizare și reziliență (cu 4 domenii de investiții) – 5,085 miliarde de euro.

Vom reda în continuare cele 12 domenii de intervenție, 70% dintre acestea având impact și pentru mediul rural, cel căruia i se adresează revista noastră.

Transport durabil – 9,274 miliarde euro

Conform raportului Forumului Economic 2019, România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere și pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori. Din păcate, suntem și primii din UE la rata accidentelor rutiere. Nevoile de investiții în infrastructura de transport depășesc 70 de miliarde de euro, conform ultimelor estimări ale Planului Investițional în sectorul Transporturilor. Vedeți bine, prin PNRR se pot pune la dispoziție doar 13,24% din această sumă (vezi tabel). Și folosim iar sintagma „din păcate“, pentru că, în precedentele bugete multianuale, România nu a fost în stare să acceseze toți banii rezervați pentru infrastructură.

tabel 1

Indicatorii urmăriți: peste 250 km de autostradă și drumuri expres, peste 330 km de variante ocolitoare și drumuri de legătură la rețeaua primară, peste 140 km de cale ferată modernizată/electrificată, 39 unități de material rulant, peste 7 km de magistrală de metrou și 50 de unități de material rulant.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Transport durabil cu Politica de Coeziune (prin Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021-20270): Programul Operațional de Transport (POT) – 8,272 miliarde euro; Programul Operațional Regional (POR) – 1,516 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, în intervalul 2021-2027, pe segmentul Transport, România are la dispoziție, însumat, 19, 062 mld. euro (PNRR+PC).

Schimbările climatice, 6,50 miliarde euro

Despre schimbările climatice nu este nevoie să mai vorbim. Resimțiți fiecare efectele! Pentru România, în PNRR se afirmă că, urmare a condițiilor naturale de relief, climă, sol și influenței nefaste a factorului antropic pe perioade îndelungate, degradarea terenurilor afectează 6,367 milioane hectare cu folosință agricolă, respectiv, 43% din suprafața agricolă a țării. Alternanța fenomenelor meteorologice extreme, evenimentele hidrologice majore (furtuni, grindină, ploi abundente și inundații, chiar tornade), urmate de lungi perioade de secetă hidrologică și pedologică devin caracteristica climatică principală pe arealele temperat continentale, cu puternic impact asupra degradării solurilor și reducerea resurselor naturale. Impactul efectelor schimbărilor climatice și a factorului antropic se identifică și în zona fondului forestier. La acest capitol avem însă o observație: în 30 de ani, nicio politică statală n-a redus sârgul cu care noi defrișăm pădurile. Poate în acest segment ar trebui ca autoritățile să acționeze ferm. Fiindcă, dacă vor continua tăierile, ne vom trezi că miliardele UE nu ne mai ajută cu nimic!

tabel 2

Indicatori urmăriți: 300 de amenajări de irigații, cu o suprafață amenajată de 2,9 mil. ha; 550 de amenajări de desecare, cu o suprafață deservită de 3 mil. ha; 650 de lucrări de combatere a eroziunii solului, cu o suprafață deservită de 2,2 mil. ha; 120 de puncte de lansare tehnologie antigrindină, 2 noi puncte de comandă, 100 de generatoare terestre amenajate; 40.000 ha reîmpădurite; 1.000 km de drumuri forestiere; 60 km de albie râuri corectate; 200 de spații pentru gestionarea fondului cinegetic/forestier. În privința irigațiilor și desecărilor, suprafețele includ și investițiile de până acum.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Schimbări climatice cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 0,647 mld. euro.

Vom avea așadar, pentru următorii șapte ani, la acest capitol, un total (PNRR+PC) de 7,147 mld. euro.

Mediu – 2,30 miliarde euro

Pentru a respecta directivele la care s-a angajat, România ar avea nevoie de 13 miliarde de euro pentru apă uzată, de 9 miliarde de euro pentru apă potabilă și de 2 miliarde pentru deșeuri.

Aici avem câteva cifre care spun totul:

- alimentare cu apă: 98,91% populație deservită cu rețea de apă în mediul urban (10.342.627 de persoane, dintr-un total populație urbană de 10.456.496 de locuitori) și 35, 76 % în mediul rural (3.172.999 de pers., dintr-un total de 8.872.342 de locuitori);

- rețea de canalizare: 89,90 % populație deservită de rețea de canalizare în mediul urban (9.400.517 de pers., dintr-un total de 10.456.496 de locuitori) și 10,06% în mediul rural (892.524 de pers., dintr-un total de 8.872.342 de locuitori);

- 1.393 situri contaminate și potențial contaminate, dintre care 210 situri contaminate istoric și 1.183 situri potențial contaminate;

- 25 de județe nu au o statie de tratare mecano-biologică (TMB).

Presupunem, având în vedere cifrele de mai sus, că cea mai mare parte dintre investiții ar trebui concentrate în mediul rural. Se vede foarte limpede că satele noastre sunt complet dezavantajate.

tabel 3

Indicatori urmăriți: localități peste 2.000 de locuitori – 590.000 km rețea de apă, cu 749.000 de beneficiari, 986.000 km de canalizare, cu 529.000 de beneficiari; sisteme alternative canalizare localități sub 2.000 de locuitori – 200.000 de gospodării, cu buget mediu/gospodărie de 2.500 euro; 4 noi stații de tratare; 250 de situri decontaminate.

tabel 4

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediu cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 3,444 mld. euro; Programul Operațional Regional (POR)-0,628 mld. euro. Pentru Programul Operațional Sănătate (POS) și Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ) bugetele nu sunt deocamdată stabilite.

Bugetul cumulat provizoriu (PNRR și PC) ar fi deocamdată de 6,372 mld. euro, cu posibilitate de majorare de cel puțin 0,6 mld. euro.

Energie și tranziție verde, 1,55 miliarde euro

Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030 până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%.

Indicatori urmăriți: 435 km de linie electrică, 11 stații modernizate, peste 1.000 MWh putere instalată energie regenerabilă, 23.000 de gospodării racordate la rețeaua inteligentă (panouri solare), cu un buget de 6.500 euro/gosp.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniile Energie și tranziție verde cu Politica de Coeziune: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) – 0,706 mld. euro, Programul Operațional Regional – 0,873 mld. euro. Programul Operațional Tranziție Justă nu are încă buget stabilit. Bugetul cumulat PNRR și PC ar fi, așadar, provizoriu, de 3,129 mld. euro.

Maria BOGDAN

Start-up Nation: Beneficiarii pot suspenda contractele de muncă ale angajaților pe perioada stării de urgență

Potrivit unui ordin al Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri publicat ieri în Monitorul Oficial, situațiile determinate individual potrivit Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului 29/2020 și 30/2020 „nu pot constitui motiv de reziliere a contractului/acordului de finanțare și de recuperare a finanțării nerambursabile acordate, nici ulterior, în cazul în care condițiile privind locurile de muncă, obiectele/bunurile mobile/imobile și altele ce au stat la baza încheierii contractului/acordului de finanțare sunt respectate începând cu data încetării stării de urgență”.

Prin urmare, beneficiarii Start-up Nation pot suspenda contractele de muncă ale angajaților în condițiile precizate de OUG 30/2020, urmând ca acești angajați să poată beneficia de indemnizația pentru șomajul tehnic. Totuși, aceste prevederi nu pot conduce la exonerarea de răspundere a beneficiarilor care nu și-au îndeplinit obligațiile până la data decretării stării de urgență.

Conform ordinului publicat ieri, pe perioada stării de urgență administratorul programului nu va întreprinde niciun demers pentru recuperarea ajutorului de minims acordat. Se pot modifica acordurile/contractele de finanțare prin acte adiționale asumate cu semnătură electronică de beneficiari și reprezentanții finanțatorului.

Aceste prevederi se aplică tuturor beneficiarilor programelor de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii implementate de Guvernul României (Start-up Nation, Microindustrializare, Comerț etc).

Raluca Prelucă,

fonduri-structurale.ro
Sursa: Monitorul Oficial, nr. 256/27.03.2020

Fonduri structurale pentru consultanţi camerali

Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) are în derulare un proiect în valoare de 2,7 milioane de euro pentru constituirea unei reţele de consultanţi camerali în 18 judeţe, banii fiind obţinuţi prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Partenerii în proiect sunt Asociaţia Comunelor din România (A.Co.R), Fundaţia Civitas, Asociaţia AgromRo, ADDWise şi Structural Consulting™ Group. Programul se va derula pe parcursul a circa un an şi jumătate şi vizează constituirea unor centre judeţene în 18 judeţe, un fel de minicamere agricole în care să lucreze consultanţi camerali, o meserie pe care România a ignorat-o multă vreme în domeniul agricol. Contractul de finanţare a fost semnat în data de 4 aprilie.

„Noi sperăm ca pe noul PNDR aceste centre de consultanţă să funcţioneze precum nişte centre de dezvoltare, centre de scriere de proiecte nu doar pe PNDR, ci şi pe alte programe de finanţare în parteneriat, inclusiv cu Asociaţia Comunelor“, afirmă Alin Bogdan Buzescu, preşedinte CATAR.

Obiectivul proiectului

CATAR îşi propune să dezvolte astfel cultura antreprenoriatului în mediul rural, având ca obiectiv creşterea gradului de ocupare pentru managerii, angajaţii, şomerii şi persoanele din agricultura de subzistenţă din regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Centru. Proiectul este unul cu totul inovator pentru România deoarece are o abordare integrată şi complementară de sprijinire şi susţinere a afacerilor din mediul rural prin crearea unei reţele de 18 centre judeţene de dezvoltare a culturii antreprenoriale în regiunile Nord-Est, Nord-Vest şi Centru.

Iniţiatorii programului îşi propun să identifice şi să consilieze 656 persoane dintre cele 3 regiuni de dezvoltare, din care 460 vor beneficia de cursuri privind Competenţe Antreprenoriale, Consultanţă Camerală, Competenţe Sociale şi Civice, TIC şi Animare Rurală. Participanţii vor fi stimulaţi să participe la cursuri prin oferirea de subvenţii decontate prin proiect. Proiectul mai prevede organizarea a trei conferinţe regionale, în cadrul cărora vor fi premiate cele mai bune planuri de dezvoltare a viitoarelor Centre Judeţene de consultanţă camerală, la care participanţii lucrează în timpul cursurilor. De altfel, 54 dintre participanţii cu cele mai bune planuri de dezvoltare vor fi angajaţi în cadrul Centrelor Judeţene.

„Aceste centre vor funcţiona ca nişte SRL-uri ale confederaţiei. După finalizarea programului, centrele vor trebui să se susţină singure. Ar putea, de exemplu, să ajute membrii din judeţ să realizeze proiecte pentru accesarea de fonduri europene“, a precizat Buzescu.

Ioana Guţe

Abonează-te la acest feed RSS