Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit și a analizat 103.204 solicitări de finanțare în valoare de peste 12 miliarde de euro depuse, în intervalul martie 2015 – martie 2021, de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice și finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Dintre acestea, AFIR a încheiat contracte de finanțare cu 74.053 de beneficiari privați și publici, prin care se acordă fonduri nerambursabile totală de 5,9 miliarde de euro.

„Rezultatele finanțărilor acordate prin AFIR sunt vizibile peste tot în satele românești, prin eforturile conjugate ale beneficiarilor acestor fonduri, dar și ale angajaților Agenției. Absorbția efectivă a fondurilor alocate este una bună până în prezent, dar trebuie să păstrăm același ritm intens pentru a absorbi în totalitate aceste finanțări, atât de necesare fermierilor și investițiilor care să asigure o dezvoltare durabilă a mediului rural”, a declarat Adrian CHESNOIU, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Cele mai multe investiții finanțate prin AFIR sunt cele realizate în cadrul submăsurii 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, respectiv 29.302 fermieri au contractat peste 256 milioane de euro pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și prin submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în cadrul căreia 12.911 de tineri fermieri au contractat peste 506 milioane de euro.

Cele mai multe fonduri au fost acordate de AFIR pentru 2.122 de investiții în proiecte de utilitate publică, prin Măsura 7 Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale, valoarea totală a proiectelor însumând 1,43 miliarde de euro. Alte 871 de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații au fost contractate prin submăsura 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, valoarea investițiilor realizate în mediul rural fiind de 707 milioane de euro.

Totodată,  AFIR finanțează cu fonduri de 1,3 miliarde de euro cele 2.483 de investiții în exploatații agricole și pomicole, în cadrul submăsurilor 4.1 și 4.1a, prin care s-a asigurat practic modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

 În plus, prin AFIR se finanțează aproximativ 700 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare agricole și pomicole cu fonduri de 470 milioane de euro, contractate prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente.

De asemenea, sectorul non-agricol a primit finanțare prin PNDR 2020 în valoare de 276 de milioane de euro pentru 3.080 de investiții specifice activităților neagricole, contractate în cadrul submăsurilor 6.2 și 6.4.

„În total, AFIR a efectuat plăți în valoare de peste 8,4 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural, cât și pentru plăți compensatorii (măsuri de mediu și climă). Menționăm că, în cadrul acestei programări financiare, se pot face plăți până la finalul anului 2025, având în vedere că aplicăm regula N+3 raportat la perioada de tranziție, 2021 – 2022. Gradul de absorbție a fondurilor europene acordate României pentru agricultură și dezvoltare rurală prin PNDR 2014 – 2020 este în prezent de 89%”, a menționat Dorin OPREANU, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Sursa: afir.info 

Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, la îngemănarea dealurilor cu Câmpia Bărăganului și în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor.

Obiective ale modernizării

La Mizil funcționează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. De asemenea, este și un centru viticol. Este un oraș avantajat prin poziționarea lui geografică și poate dezvolta și un turism de tranzit. În vecinătatea orașului se află o zonă considerată rezervație hidrologică cu izvoare minerale – Băile Boboci, unde potențialul turistic și balnear poate fi valorificat. Modernizarea Mizilului este în plin proces.

Ministerul Dezvoltării a semnat recent o finanțare pentru proiectul „Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din Oraşul Mizil“, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 13. Proiectul are două componente. Prima se referă la îmbunătăţirea serviciilor sociale, educaţionale, culturale și recreative și vizează modernizarea, reabilitarea şi dotarea Şcolii Gimnaziale „Sfântul Nicolae“, modernizarea, reabilitarea şi dotarea Casei de Cultură a Oraşului Mizil, respectiv înfiinţarea unui centru multifuncţional pentru tineret, prin schimbarea folosinței inițiale a vechiului sediu al Primăriei oraşului Mizil.

Cea de-a doua componentă urmărește îmbunătăţirea spațiilor publice urbane, proiectul incluzând, la acest capitol, modernizarea străzilor Ţepeş Vodă, Zorilor și Griviţei), dar și amenajarea unui teren de sport.

Situația fondurilor europene

Pentru primarul orașului Mizil, Silviu-Călin Negraru, fondurile europene reprezintă gura de oxigen de care are nevoie pentru a rezolva anumite probleme ale urbei.

În acest sens, există mai multe contracte de finanțare pentru implementarea unor proiecte de ecologizare, construirea unei platforme comunale de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd în oraș. Sursa finanțării o reprezintă fondurile mixte. Există și proiecte de infrastructură rutieră – modernizare străzi din pământ în orașul Mizil, iar sursa finanțării sunt fondurile naționale.

Primarul are și proiecte de școli și grădinițe – Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Liceului tehnologic „Tase Dumitrescu“, Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, creșterea eficienței energetice a Corpului nr. 5 al Liceului Teoretic „Grigore Tocilescu“ oraș Mizil, având ca sursă de finanțare fonduri europene. Lista continuă cu proiecte de unități medicale, respectiv Reabilitare, extindere și dotare infrastructură Ambulatoriu Integrat din cadrul Spitalului Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil, sursa finanțării fiind fondurile europene, Creșterea eficienței energetice la Spitalul Orășenesc „Sfânta Filofteia“ Mizil – Pavilionul principal, proiecte de apă și canal – Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare în județul Prahova (proiect fazat) beneficiar SC HIDROPRAHOVA SA, localități: Breaza, Sinaia, Câmpina, Mizil, Vălenii de Munte, Plopeni, Urlați, sursa finanțării fiind, de asemenea, fondurile europene.

Modernizarea drumurilor judeţene din zona Urlaţi – Mizil – Sălciile

Conducerea Consiliului Judeţean a anunţat anul trecut că a semnat ordinul de începere a lucrărilor în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte europene derulate în ultimii ani în Prahova, cel de modernizare a drumurilor judeţene 102K, 100C şi 102D. Proiectul european are o valoare de circa 150 de milioane de lei și vizează modernizarea unor drumuri importante din zona de sud-est a judeţului (zonă care asigură conexiunea spre Ialomiţa), fiind încadrate de ADR în prioritatea unu de dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia. Lucrările se vor derula în Urlați, Mizil, Baba Ana, Ceptura, Ciorani, Fântânele, Fulga, Sălciile, Vadu Săpat şi Tomşani, pentru refacerea structurii celor trei drumuri, a podurilor și a podețelor pe o lungime de peste 40 de kilometri.

Pe lângă dezvoltarea infrastructurii rutiere şi fluidizarea traficului între Prahova şi Ialomiţa, proiectul contribuie şi la dezvoltarea economică şi turistică a zonei încadrate generic în aşa-zisul Drum al Vinului, pe lângă alte proiecte şi parteneriate pregătite de CJ Prahova.

Scurt istoric. Se pare că regiunea a fost locuită încă din neolitic, lucru dovedit de descoperirile de la Pietroasele, respectiv cetatea de la Gruiul Dării și castrul construit de Constantin Cel Mare în perioada campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre, Monteoru, care a dat numele unei înfloritoare culturi din epoca bronzului, și Năeni, necropola tracică care datează din perioada 800 – 600 î.Hr. Prima mențiune documentară a localității se regăsește în catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar sub numele Eșteu într-un pergament slavon, emis la cancelaria lui Mihnea Turcitu la data de 6 iulie 1585. Din acest document reiese că așezarea are o vechime de câteva secole, fiind recunoscută și de comercianții de chilimuri și scoarțe.

Anca Lăpușneanu

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit, până în acest moment, peste 8 miliarde de euro beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Suma reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin Program.

Astfel, în anul 2021, valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde de euro(€). În 2016, primul an de plată a contractelor încheiate și intrate în implementare, au fost virați către beneficiarii PNDR 867,7 milioane €. Cea mai mare sumă plătită într-un an pentru actuala perioadă de programare a fost de 1,8 miliarde de €, în anul 2017. În anul 2018, suma plătită către beneficiarii PNDR 2014-2020 a fost de 1,4 miliarde de €, iar în 2019 fondurile europene nerambursabile plătite s-au ridicat la 1,2 miliarde euro. În 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde euro. Reamintim că plățile către beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia, pentru contractele încheiate și aflate în implementare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat contracte de finanțare prin PNDR 2020 cu 70.604 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice, pentru finanțarea proiectelor de investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Numărul tinerilor fermieri care au semnat contracte de finanțare prin submăsura 6.1 se ridică la  12.024. Valoarea acestor contracte este de 463,5 milioane €, iar valoare plăților efectuate până în prezent către tinerii fermieri se ridică la 452,8 milioane €.

Pentru micii fermieri, în cadrul submăsurile 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, și 6.5 - Schema pentru micii fermieri, au fost încheiate 28.515 de contracte, în valoare de 244,2 milioane €. Plățile efectuate de AFIR către micii fermieri se ridică la 232,4 milioane €.

În total, prin PNDR 2020, au fost finanțate 2.125 de investiții de utilitate publică cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,4 miliarde €. Fonduri nerambursabile plătite autorităților publice locale prin submăsurile 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică și 7.6 - Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural, sunt de peste 1,1 miliarde €.

Pentru procesarea produselor agricole, linie de finanțare disponibilă prin submăsurile 4.2 și 4.2a (Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricol și pomicol) au fost contractate 696 de proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, valoarea plăților către procesatori fiind de 279,4 milioane €.

Un număr de 2.484 de fermieri au încheiat cu AFIR contracte în valoare de 1,29 miliarde € pentru investiții în exploatații agricole și pomicole, fondurile fiind disponibile în cadrul submăsurii 4.1 și 4.1a. Plățile efectuate de AFIR către beneficiarii celor două submăsuri însumează peste 889 milioane €.

Pentru finanțarea investițiilor în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii agricole și silvice (submăsura 4.3) s-au semnat 870 de contracte de finanțare în valoare de 705,7 milioane €, iar plățile efectuate de Agenție către beneficiari sunt în valoare de 471,4 milioane €.

Sprijin acordat celor 284 de fermieri care au semnat contracte pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi catastrofale (submăsura 5.1) este de 5,9 milioane €.

De asemenea, 3.086 de antreprenori din mediul rural au semnat cu AFIR contracte de finanțare în valoare de 276.5 milioane €. Suma plătită pentru înființarea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural (submăsurile 6.2 și 6.4) depășește 229 milioane €.

Pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol și pomicol (Submăsurile 9.1 și 9.1a), au fost încheiate 75 de contracte cu o valoare de 19,8 milioane de euro. Banii plătiți deja de AFIR pentru aceste acțiuni se ridică la 8,7 milioane €.

Fondurile plătite pentru a sprijini înființarea și funcționarea a 27 de grupuri operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și în sectorul pomicol (submăsurile 16.1 și 16.1a) se ridică la 163,5 mii €.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de 434 milioane de € pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locala, implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, activităților de cooperare și cheltuieli de funcționare și animare (submăsurile 19.1, 19.2, 19.3 și 19.4)

Suma plătită celor 8.782 de fermieri romani prin submăsura 17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor este de 14,5 milioane €.

În ceea ce privește plățile directe, prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură au fost acordate fonduri totale de 3,47 miliarde € către fermierii români care au semnat angajamente de agromediu.

Astfel, prin submăsura 8.1 (Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite) au fost semnate 106 angajamente, pentru care s-au plătit până în prezent 3,3 milioane €.

Prin submăsura 10 (Agromediu și climă) s-au plătit peste 816 milioane €, iar prin submăsura 11 (Agricultură ecologică) s-au plătit 318 milioane €.

Totodată, plățile aferente submăsurii 13 (Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice) se ridică la 1,5 miliarde de €.

Pentru submăsura 14 (Bunăstarea animalelor) au fost plătite fermierilor români 789,3 milioane € iar prin submăsura 15 (Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor) s-au plătit 26,9 milioane €.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în etapa 1 a sesiunii din 2021 (27 august 2021 – 26 septembrie 2021) pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și pentru submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

Experții AFIR au început efectiv procesul de evaluare în data de 27 septembrie și au parcurs toate etapele necesare analizei tuturor cererilor fermierilor (verificare documente, efectuare vizite pe teren, verificare îndeplinire criterii de eligibilitate și a criteriilor de selecție) emițând Rapoartele de selecție ale etapei 1. Acestea au fost deja transmise Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AM PNDR) în vederea aprobării și, ulterior, pentru demararea procedurii de selecție pentru finanțarea proiectelor.

„A fost un efort considerabil al colegilor noștri, cărora le mulțumesc pentru implicare și dăruire. Emiterea raportului de selecție presupune stadii procedurale complexe, indiferent de amploarea proiectului depus. A trebuit să ne asigurăm că 3.033 de cereri de finanțare depuse în această etapă pentru cele două linii de finanțare trec în cel mai scurt timp posibil prin verificarea documentară și pe teren, precum și prin etapa de corelare a tuturor informațiilor. Dacă vom obține rapid aprobarea acestor rapoarte la nivelul Autorității de Management, vom putea să le publicăm în cel mai scurt timp, astfel încât să poată fi inițiată procedura de contractare, având ca obiectiv efectuarea primelor plăți către cât mai mulți fermieri până la finalul acestui an.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Pentru submăsura 6.1, în etapa 1, au fost depuse 1.504 proiecte, în valoare de 71,8 milioane de euro. Dintre acestea, 356 de proiecte, cu o valoare de 18,2 milioane de euro, au fost depuse de către fermierii din zona montană.

Pentru accesarea sprijinului acordat prin submăsura 6.3 au fost depuse 1.529 de proiecte, însumând o solicitare de fonduri pentru această etapă de aproape 23 de milioane de euro. Dintre acestea, 973 de cereri de finanțare cu o valoare totală de 14,6 milioane de euro au fost depuse de solicitanți din zona montană.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) dezvoltă cu resurse proprii soluții informatice care sunt oferite și partenerilor instituționali pentru eficientizarea managementului fondurilor europene. Astfel, în baza protocolului semnat în 15 iulie 2021 cu Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), a fost implementată, testată și dată în folosință aplicația pentru depunerea online a dosarelor de finanțare la nivelul AFM.

În acest moment, prin intermediul aplicației, sunt deschise două sesiuni pentru depunerea proiectelor și anume, pentru lucrări de eficiență energetică în infrastructura de iluminat public și cea de-a doua pentru finanțarea lucrărilor de eficiență energetică în clădiri publice. Până acum, valoarea proiectelor depuse prin intermediul aplicației a depășit 1 miliard de RON, prima sesiune fiind deschisă din data de 20 septembrie 2021.

Tot prin intermediul platformei online se vor putea depune în perioada următoare cereri de finanțare pentru Programele Rabla Clasic și Rabla Plus și Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice.

Aplicația se regăsește pe site-ul AFM în secțiunea Programe de finanțare și permite solicitanților depunerea online a dosarelor de finanțare.

„Expertiza AFIR în domeniul dezvoltării de soluții informatice a crescut semnificativ în ultimii ani, iar profesionalismul dobândit ne permite să acționăm și ca dezvoltatori de soluții tehnice pentru a sprijini instituțiile partenere în a-și eficientiza actul administrativ. Este meritul colectivului IT de la nivelul Agenției, cărora le mulțumesc pentru implicare. Ne onorează faptul că am fost implicați în acest proiect și am putut oferi cunoștințele noastre în vederea implementării și dezvoltării procesului de accesare a fondurilor oferite de AFM prin programele destinate eficientizării energetice a clădirilor publice și a iluminatului public.” a subliniat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

AFIR a asigurat accesul la informațiile necesare pentru dezvoltarea sistemului informatic al AFM, pentru realizarea unui sistem funcțional integrat de date, pentru implementarea sistemului de monitorizare proiecte finanțate prin Fondul de mediu, toate acestea utilizând tehnologie cloud Microsoft Azure. AFIR folosește zona de servicii de tip SaaS (Software as a Service) din Azure Microsoft, care permit o dezvoltare eficientă, din punct de vedere al costurilor de producție și al soluțiilor tehnice, ale sistemelor și aplicațiilor utile procesului de management al fondurilor.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este printre primele instituții în care procesul de digitalizare a fost implementat cu succes și a devenit în foarte scurt timp un exemplu de bună practică la nivel național și european.

Depunerea cererilor de finanțare de către solicitanții de fonduri europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) se realizează online, dar au fost implementate și alte module aferente tuturor etapelor procedurale specifice proiectelor finanțate de AFIR, cum ar fi achiziții online pentru proiectele contractate sau depunere online a cererilor de plată pentru rambursare.

De asemenea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a implementat și solicită utilizarea semnăturii electronice în relația cu solicitanții și beneficiarii PNDR 2020.

„Digitalizarea atât de necesară mai ales în ultima perioadă, a fost realizată rapid și fără blocaje de către AFIR, activitatea curentă și relația cu beneficiarii nefiind afectată în niciun fel. Mai mult, întregul proces de digitalizare a produs efecte directe, prin economisirea tipăririi documentelor necesare întregului flux procedural, obținând un beneficiu dublu: financiar și ecologic. Ne concentrăm în acest moment la nivelul instituției pe construirea, în principal cu echipa IT a AFIR, care a ajuns la un nivel de profesionalism foarte înalt, a unor instrumente digitale web care să sprijine și mai mult informarea și activitatea de implementare a beneficiarilor noștri. În domeniul digitalizării nu există pauză, iar AFIR investește în permanență timp și profesionalism pentru a fi la zi cu cerințele unei societăți din ce în ce mai mult concentrată pe servicii virtuale.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Toate aceste acțiuni realizate în mod concret la nivelul Agenției au permis obținerea unui impact pozitiv considerabil atât din punct de vedere financiar, cât și de mediu, deoarece s-a reușit economisirea unor resurse importante privind hârtia, consumabilele, dar și reducerea costurilor de tipărire.

În acest sens, în 2019 consumul de hârtie la nivelul AFIR era de 12 milioane de pagini. O dată cu venirea pandemiei și cu creșterea nivelului de digitalizare, a scăzut la 7,9 milioane de pagini, în 2020, de unde rezultă o economie de 4,1 milioane de pagini. De la începutul lui 2021 și până în prezent, AFIR a utilizat și mai puține pagini, respectiv 5,4 milioane, înregistrând o economie semnificativă de 2,5 milioane de pagini față de anul precedent. În total, în anii 2020 și 2021, AFIR a economisit peste 6,5 milioane de pagini.

Dacă în 2019, AFIR a avut costuri cu hârtia de aproximativ 436.000 de lei, pentru următorii doi ani împreună, 2020 și 2021, AFIR a scăzut costurile pentru hârtie, reușind să ajungă la costuri de aproximativ 400.000 de lei, în total – 2020 și 2021. Astfel, economia de hârtie este de peste 50% în ultimii doi ani însumați.

Totodată, s-au realizat economii considerabile și în ceea ce privește costul de tipărire a documentelor. În acest sens, în 2019 pentru tonere și servicii de întreținere a imprimantelor din toate structurile Agenției s-au cheltuit 1,38 milioane de lei, iar pentru doi ani, 2020 și 2021, AFIR a avut costuri de 1,42 milioane de lei, economisind aproximativ jumătate din valoare, ajungându-se astfel la o medie anuală de 0,7 milioane de lei costuri de tipărire.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță epuizarea fondurilor europene disponibile prin intermediul submăsurii 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, în intervalul 2 noiembrie 2021 – 7 noiembrie 2021, AFIR a primit online 1.149 de cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de peste 204 milioane de euro, de 2 ori mai mult decât alocarea disponibilă.

Precizăm că alocarea stabilită de către Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală a fost de 100 de milioane de euro, iar fondurile disponibile pentru depunere au reprezentat un plafon de 150 de milioane de euro, însemnând 150% din alocare. Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul limită, pentru că valoarea publică totală a proiectelor depuse (204.027.761 euro) a depășit plafonul din nivelul alocării sesiunii (150 mil. euro).

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înființate, adică start-up-urile din spaţiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță închiderea sesiunii de primire proiecte finanțate prin intermediul submăsurii 9.1 - Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Fondurile solicitate de Grupurile de producători din sectorul agricol depășesc cu 9,6 milioane euro alocarea pentru această sesiune.

Astfel, în intervalul 29 iulie 2021, ora 9.00 – 29 octombrie 2021, ora 16.00, AFIR a primit online 46 cereri de finanțare, valoarea totală a fondurilor europene solicitate fiind de 16.410.019 de euro, adică 242,24% față de alocarea de 6.769.295 de euro.

Sprijinul public nerambursabil acordat prin această submăsură este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/ an. Acesta se va plăti sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut, astfel: Anul I - 10%, Anul II - 8%,·Anul III - 6%, Anul IV - 5%,Anul V - 4%.

Prin submăsura 9.1 au obținut finanțare Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform prevederilor legislației naționale în vigoare. Au fost eligibile de asemenea și grupurile de producători care au obținut recunoaștere atât pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1, cât și pentru produse și/ sau grupe de produse sprijinite prin submăsura 9.1a. În acest caz, sprijinul se va acorda pe baza valorii producției comercializate (VPC) aferente produselor/ grupelor de produse sprijinite prin submăsura 9.1.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul agricol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță deschiderea, în perioada 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00, a sesiunii de primire de proiecte pentru finanțare pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro. Pragurile de calitate lunare sunt de 60 de puncte pentru perioada 02.11.2021– 01.12.2021, 50 de puncte în intervalul 02.12.2021– 01.01.2022 și 25 între 02.01.2022 – 01.02.2022. Pragul minim de selecție al proiectelor este de 25 de puncte.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii se oprește înainte de termenul limită prevăzut în nota de lansare, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse de la începutul sesiunii având un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective ajunge la 150% din nivelul alocării sesiunii, cu excepția primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere, când depunerea proiectelor se realizează indiferent de nivelul plafonului.

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile şi întreprinderile neagricole mici existente şi nou-înființate, adică start-up-urile din spațiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sprijinul public nerambursabil poate reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maxim 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unitățile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalou, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info în Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pe pagina dedicată submăsurii. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, începând cu data de 2 noiembrie 2021, ora 9:00

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță lansarea sesiunii de primire a solicitărilor de finanțare pentru infrastructura de acces agricolă, componentă aferentă submăsurii 4.3 Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se desfășoară on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Alocarea totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproximativ 105 milioane euro.

Sprijinul financiar este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile și nu poate depăși 1.000.000 de euro pentru un proiect. Trebuie avut în vedere că cheltuielile sunt eligibile până la data de 31 decembrie 2025 conform Regulamentului (UE) 2020/2220.

Beneficiarii eligibili în cadrul acestei linii de finanțare sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Pragul de calitate lunară pentru depunerea proiectelor este de 95 de puncte în perioada 28.10.2021 – 27.11.2021, ulterior scade la 60 de puncte pentru perioada 28.11.2021 – 27.12.2021 și atinge pragul minim de depunere a unei cereri de finanțare de 20 de puncte în intervalul 28.12.2021 – 27.01.2022.

Depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii se opreşte înainte de termenul limită prevăzut în nota de lansare, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse de la începutul sesiunii având un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective ajunge la 150% din nivelul alocării sesiunii, cu excepția primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapă de depunere, când depunerea proiectelor se realizează indiferent de nivelul plafonului.

Una din condițiile esențiale de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția. Prin proiectele depuse se vor finanța investiții în construcția, extinderea și/ sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

Toți cei interesați pot consulta gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3, Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia în vederea pregătirii documentației necesare depunerii solicitărilor de finanțare pentru investiții în infrastructura de acces. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, începând cu 28 octombrie 2021, ora 9.00.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidurile solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsurile 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 29 octombrie 2021, ora 9:00 – 31 ianuarie 2022, ora 16:00 pentru submăsura 6.2, iar pentru submăsura 6.4. în intervalul 2 noiembrie 2021, ora 9:00 – 1 februarie 2022, ora 16:00.

Pentru submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale suma totală disponibilă pentru investiții este de 50 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul financiar sunt fermierii sau membrii unei gospodării agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități neagricole pentru prima dată în spațiul rural (autorizați cu statut minim de PFA). Totodată, sunt eligibile micro-întreprinderile și întreprinderile mici existente din spațiul rural, care își propun activități neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin, precum și micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înființate în anul depunerii Cererii de finanțare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfășurat activități până în momentul depunerii acesteia (start-up).

Sprijinul public nerambursabil se acordă sub formă de sumă forfetară, în funcție de tipul investiției. Valoarea acestuia este de 50.000 de euro per proiect, cu excepția activităților de producție, pentru care valoarea sprijinului este de 70.000 euro pentru un proiect.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.2 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături, etc.

Pentru submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole, suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 100 de milioane de euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijin sunt micro-întreprinderile și întreprinderile neagricole mici existente și nou-înființate, adică start-up-urile din spațiul rural. Altă categorie de beneficiari eligibili sunt fermierii sau membrii unor gospodării agricole autorizați cu statut minim pe PFA, care își diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activități neagricole în zona rurală, în cadrul întreprinderii deja existente, încadrabile în micro-întreprinderi și întreprinderi mici. Excepție fac persoanelor fizice neautorizate.

Sprijinul public va reprezenta 90% sau 70% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile nerambursabile va fi de maxim 200.000 de euro, cu respectarea condițiilor ajutorului de minimis. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanțat prin această submăsură este de 10.000 de euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

Pentru a beneficia de intensitatea sprijinului de 90%, toate codurile CAEN propuse spre finanțare trebuie să fie aferente unor activități de producție.

Activitățile pentru care se solicită finanțare prin submăsura 6.4 trebuie să se regăsească în Lista codurilor CAEN eligibile, respectiv în Anexa 7 la Ghidul solicitantului. Dintre acestea, amintim: investiții noi în unitățile de primire turistică de tipul: parcuri de rulote, camping, bungalow, fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricare produse electrice, electronice etc.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru submăsurile 6.2 Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info în Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pe paginile dedicate submăsurilor. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunilor.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Prin această submăsură fermierii pot obține finanțare pentru investițiile în exploatațiile agricole.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

Cuantumul sprijinului acordate pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) și pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului pornește de la 350 mii euro și poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiții. Pentru aceste categorii de ferme și pentru anumite tipuri de investiții, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70%.

În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO și a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400 mii euro și poate ajunge până la 1,5 milioane euro.

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcție de investițiile propuse a se realiza prin proiect.

În ceea ce privește beneficiarii cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% și va putea ajunge până la 1.500.000 Euro indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% și se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiții, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultură ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investițiile colective.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiții în exploatații agricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.1. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat, până în prezent, protocoalele de colaborare cu nouă instituții financiare pentru a sprijini solicitanții și beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziție 2021 – 2022.

Demersul AFIR a presupus obținerea de măsuri și soluții concrete în colaborare directă cu instituțiile financiare, care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea cofinanțării private, dar și pentru prefinanțarea sau capitalul de rulaj al investiției finanțate prin PNDR 2020, astfel încât implementarea proiectului să fie finalizată fără întârzieri.

„Suntem preocupați în permanență de identificarea unor soluții reale pentru a sprijini solicitanții în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Aceste demersuri vin în întâmpinarea nevoii de cofinanțare și de capital de lucru pe care mulți dintre solicitanți și beneficiari o resimt acut în ultima perioadă. Continuăm să identificăm soluții pentru a facilita absorbția fondurilor și implicit pentru a contribui semnificativ la modernizarea mediului rural românesc” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

În acest sens, protocoalele stabilesc, în funcție de fiecare dintre instituțiile financiare semnatare, condiții mai avantajoase față de cele standard pentru beneficiarii finanțărilor acordate de AFIR. Dintre acestea, amintim: aplicarea de marje de dobândă reduse față de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanție bancară pentru restituire a avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile și neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanțare în lei și în euro.

În plus, titularii proiectelor finanțate de AFIR beneficiază de termene de utilizare și rambursare a creditelor acordate pentru finanțarea unui proiect în funcție de durata de implementare a proiectului și de prelungirea acestora.

Totodată, clienții pot aduce în garanție, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanțare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziționate sau realizate în cadrul proiectului/ planului de afaceri finanțat, precum și garanții acordate de fondurile de garantare.

De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanțarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranșa a doua de plată și care se stinge la data încasării acestei tranșe de către beneficiar.

Toate protocoalele de colaborare încheiate de AFIR cu băncile sunt publice și pot fi consultate pe site-ul nostru, www.afir.info, la secțiunea Informații Utile – Protocoale de colaborare.

Sursa: afir.info

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de acces agricolă.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

„Scopul investițiilor sprijinite prin submăsura 4.3-A trebuie să fie îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea modernizării acestora, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, dar și pentru a asigura diversificarea agricolă. În mod direct, finanțarea pe care o pot obține unitățile administrativ teritoriale prin PNDR trebuie să asigure îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole prin realizarea sau modernizarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.” a precizat Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai MORARU.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro pentru un proiect.

Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Una din condițiile de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Modificările aduse Ghidului solicitantului pentru sesiunea din 2021 au ca scop alinierea la noile prevederi din legislația națională și europeană, dar și simplificarea procedurii de depunere a Cererilor de finanțare.

Astfel, ca urmare a modificării și completării HG 226/2015[1] solicitanții trebuie să facă dovada, la depunerea Cererii de finanțare, că au demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest sens, prin Declarație pe propria răspundere solicitantul se angajează că va depune, la contractare, documentul final emis de autoritatea teritorială competentă de protecția mediului.

Tot în conformitate cu noile prevederi din HG 226/2015 s-a prevăzut posibilitatea de a prelungi durata de execuție a contractului de finanțare doar în cazul în care au fost efectuate plăți de minimum 45% din valoarea ajutorului public nerambursabil contractat. Este prevăzută, de asemenea, posibilitatea de prelungire a termenului pentru depunerea cererii pentru prima tranșă de plată (de 6/ 12 luni) cu cel mult 3 luni, cu plata penalităților aferente menționate în contractul de finanțare.

Pentru această sesiune s-a introdus condiția de eligibilitate care prevede că, în cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul trebuie să prezinte avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării (SIDD DD).

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 57/2019 - Codul administrativ, s-au introdus precizări privind inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Unității Administrativ Teritoriale (UAT), precum  și modalitatea de actualizare a acestuia.

Au fost introduse costuri medii totale pe km de investiție în funcție de tipurile de drum, costuri care vor trebui avute în vedere la încadrarea cheltuielilor totale eligibile din bugetul proiectului per km de investiție.

Evident, este prevăzută posibilitatea utilizării de către solicitanți a semnăturii electronice pentru semnarea documentelor depuse la AFIR.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru Infrastructura de acces agricolă pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces agricolă. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, de la momentul lansării sesiunii.

[1] HOTĂRÂRE nr. 226 din 2 aprilie 2015privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat

Agricultura, una dintre cele mai finanțate și finanțabile ramuri ale economiei românești în următorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor și întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătățirii activităților desfășurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiții în pensiuni agroturistice ori alinierii activităților agricole la standardele Uniunii Europene.

Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat României, bani ce vor putea fi absorbiți de țara noastră prin proiecte destinate dezvoltării sectoarelor cheie ale economiei, România va primi nu mai puțin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultură, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar în intervalul de tranziție 2021-2023 țara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate în România.

„Cadrul financiar 2021-2027, așa cum era în mod tradițional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziție în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 și se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanțare, urmând să publice ghidurile finale și chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate“, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Ce proiecte vor primi finanțare în agricultură în următorii 2 ani

Submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro, vizează sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor destinate condiționării și procesării din cadrul fermei, destinate activității productive, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole condiționate și/sau ambalate și/sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanților cooperative agricole/ grupuri de producători și cheltuieli de marketing.

„Proiectele se depun on-line, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabilă, cu o garanție financiară de 100%, iar plățile se vor efectua în maximum 90 de zile calendaristice. Suntem încrezători că tot mai mulți fermieri și tineri antreprenori în domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alături de parteneri și consultanți de încredere“, a adăugat Roxana Mircea. (Pentru mai multe detalii accesați www.reigrup.ro)

www.reigrup.ro  / Tel.: 0755.046.434 / 9 birouri regionale

Sună-ne pentru a accesa fonduri europene!

O plantație de afini demnă de remarcat din Buhuși, județul Bacău, este cea a familiei Pristavu, care cultivă aproximativ 3 ha pe Dealul Hugi, în imediata apropiere a Pădurii Orbic. Investiția a fost făcută și cu fonduri europene.

Plantație în conversie către agricultura ecologică

„La cultura de afini am ajuns în urma obținerii analizei solului. La început am vrut să înființăm o livadă de meri, dar când am făcut analiza solului am observat că pH-ul acestuia se situează între 4,8-5,4, ceea ce nu e prea indicat pentru măr. Prin urmare, am analizat situația si am descoperit că afinul de cultură se pretează foarte bine pe acest tip de sol. Deși nu știam nimic despre afine, am început să ne documentăm temeinic, am fost la seminare si am decis să încercăm să înființăm plantația. Cu toate că mulți au considerat și consideră că ne-am aruncat cu capul înainte, noi am fost destul de încrezători și ne-am încercat norocul cu aceste minunate fructe! Plantația a fost înființată prin accesarea de fonduri europene PNDR 2014-2020. Am depus cererea de finanțare de 3 ori (odată am retras-o deoarece ne-am dat seama că nu îndeplineam o condiție de eligibilitate). Cererea a fost declarată eligibilă în anul 2017, iar contractul l-am semnat în luna august a acelui an. Recunosc că a fost un drum destul de anevoios, multe acte, multe drumuri, dar am întâlnit și mulți oameni care ne-au ajutat și ne-au îndrumat. Din august 2017 până în noiembrie 2018 am implementat proiectul, apoi am reușit și am plantat arbuștii, această etapă fiind ultima din proiectul pe care l-am depus“, a spus Vasile Pristavu.

Plantația se întinde pe o suprafață de 2,84 ha, din care 2,37 ha utili, împărțită în două bucăți, mai specifică băcăuanul. „Pe o tarla avem plantați arbuști din soiul Duke și pe cealaltă arbuști din soiul Bluecrop, în total avem 9.590 de arbuști. Noi îi avem plantați pe biloane la o distanță de 0,80 cm. În ceea ce privește producția, 2021 este primul an de rod, reușind până acum să obținem cam în jur de o tonă. Noi am respectat indicațiile celor de la pepinieră și nu am lăsat flori pe arbuști nici în anul doi! Plantația este în anul II de conversie către agricultura ecologică, deci tratamentele pe care noi le folosim au la bază fie alge marine, fie alte plante! Toate produsele folosite în plantație sunt certificate ecologic. Ori de câte ori avem câte o nelămurire sau o problemă sunăm fie la pepiniera Olunden, de unde am achiziționat materialul săditor, fie la firma care ne distribuie produsele fitosanitare, dar vă spunem sincer că nu prea am întâmpinat probleme cu arbuștii“, a mai adăugat acesta.

În ceea ce privește distribuția, producătorii fiind la început de drum, spun că vând mai mult local, în Buhuși, prin intermediul platformelor de socializare. „Fiind în primul an de producție, piața de desfacere este un domeniu necunoscut și pentru noi, dar am reușit să vindem la un lanț de magazine din Piatra Neamț și la altul din Bacău! Prețul unui kilogram de afine este de 25 lei“, încheie Vasile Pristavu, cultivator de afine în județul Bacău.

„Dorim pe viitor să mai depunem un proiect tot pe fonduri europene pentru a ne mări plantația, să construim un spațiu de depozitare și să reușim să mai achiziționăm unele utilaje pentru o tehnologizare mai eficientă. Sfatul nostru pentru oricine care dorește să își înființeze o astfel de plantație sau orice fel de plantație este o documentare temeinică și continuă! Și să nu se lase descurajați pentru că orice început este mai anevoios, dar cu multă muncă și dedicație orice poate fi rezolvat!“

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a efectuat până în prezent plăți în valoare de 7,56 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de absorbție a fondurilor europene de 80%. Menționăm că valoarea plăților efectuate în conturilor beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este aferentă atât proiectelor de investiții, cât și plăților directe pentru agromediu și climă.

„Procentul de 80% pe care l-am atins în absorbția fondurilor europene gestionate la nivelul Agenției nu reprezintă doar o cifră statistică, ci înseamnă efortul conjugat al beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală, fie că sunt fermieri, antreprenori sau autorități publice. Acest procent onorant este și rezultatul muncii susținute a întregului colectiv al AFIR, care nu a precupețit niciun efort pentru a duce la bun sfârșit toate țintele propuse.  Pentru noi toți, o absorbție cât mai ridicată a finanțărilor disponibile reprezintă un cumul de investiții agricole și non-agricole realizate în mediul rural, înseamnă modernizare în infrastructura de la sat, înseamnă în cele din urmă creșterea satului românesc.” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Cu toate că exercițiul financiar 2014 – 2020 s-a încheiat și ne aflăm în perioada de tranziție dintre programe, AFIR mai are la dispoziție 2 ani (regula n+3) pentru a atrage integral alocarea financiară pusă la dispoziție, ultima plată putând fi făcută până la 31 decembrie 2023.

Cele mai multe proiecte finanțate de AFIR au fost cele realizate pentru dezvoltarea fermelor mici, astfel 28.515 fermieri au contractat fonduri de peste 244 milioane de euro, prin submăsura 6.3. De asemenea, un număr mare de tineri fermieri, respectiv 11.858 au contractat fonduri în valoare de 456,6 milioane de euro.

Prin submăsurile 4.1 și 4.1a, AFIR a finanțat 2.490 de investiții în exploatații agricole și pomicole, valoarea contractelor de finanțare încheiate cu fermierii fiind de peste 1,3 miliarde de euro, o sumă importantă care a contribuit la modernizarea și dezvoltarea agriculturii din țara noastră.

Totodată, AFIR a încheiat cu antreprenorii din mediul rural 3.097 contracte de finanțare pentru investiții non-agricole prin submăsurile 6.2 și 6.4. Valoarea fondurilor acordate sectorului non-agricol este se ridică la 278 milioane  de euro, finanțare esențială pentru anumite categorii de meșteșugari, dar și pentru cei care își suplimentează veniturile insuficiente din ramura agricolă.

 Pentru procesarea produselor agricole și pomicole au fost contractate 700 proiecte de modernizare și dezvoltare a unităților de procesare, prin submăsurile 4.2, 4.2a și schemele GBER și de minimis aferente, valoarea finanțărilor nerambursabile este de aproximativ 475 milioane de euro. Astfel, procesatorii finanțați prin PNDR 2020 au reușit să facă pasul de la producția de materie primă la produse procesate, adăugând plus valoare muncii lor.

De asemenea, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole, silvice și de irigații, AFIR a finanțat 848 de proiecte, în valoare de peste 684 milioane de euro. În plus, AFIR a sprijinit financiar și 2.128 de investiții de utilitate publică prin submăsurile 7.2 și 7.6, cu fonduri nerambursabile în valoare de 1,43 miliarde  de euro, fonduri europene extrem de necesare pentru tot ce înseamnă infrastructură de apă, apă uzată, drumuri, cât și infrastructură educațională, socială și de patrimoniu din mediul rural.

Precizăm, totodată, că valorile prezentate includ și investițiile finanțate de AFIR, prin PNDR 2020, în arealul ITI – Delta Dunării.

Sursa: afir.info

Chiar dacă România nu va putea investi în irigații fonduri europene alocate prin PNRR, Comisia Europeană considerând că programul prezentat nu este suficient de verde, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, promite alte investiții în agricultură. Potrivit ministrului Oros, măsurile de tranziție 2021-2022 prevăd investiții de 3,258 de miliarde de euro. Din acești bani, 760 de milioane de euro se vor direcționa către exploatații agricole (sM4.1 „Investiții în exploatații agricole“) pentru componentele: achiziții simple și echipamente de irigații în fermă (125 de milioane de euro); vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing – 55 de milioane de euro); tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic – 75 de milioane de euro); zootehnie (producție primară, condiționare și marketing – național – 240 de milioane de euro); zootehnie – montan – 60 de milioane de euro; legume (inclusiv în spații protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing – 100 de milioane de euro); legume, cartofi – 50 de milioane de euro. Prin sM4.1a „Investiții în exploatații pomicole“ se vor aloca 122,70 milioane de euro, iar prin sM4.2 și sM4.2a vor fi alocați 140 de milioane de euro în procesare și marketing pentru produse agricole, respectiv 10 milioane de euro pentru sectorul pomicol – procesare și marketing.

Bani și pentru activități neagricole

Măsurile anunțate de ministrul Oros continuă cu sM4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole“ – componenta drumuri agricole, pentru care se prevede o alocare publică în valoare de 100,66 de milioane de euro. Pentru sM6.1 „Instalare tineri fermieri“, măsurile anunțate de ministrul Agriculturii prevăd un buget de 100 de milioane de euro și 50 de milioane de euro pentru înființarea de activități neagricole, prin sM6.2. Alte investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole sunt prevăzute și prin sM6.4, suma alocată fiind 100 de milioane de euro.

Zona montană și ferme mici

Pentru dezvoltarea fermelor mici se vor aloca 87 de milioane de euro, din care 26,10 milioane de euro sunt pentru Zona montană. Măsurile iau în calcul și înființarea de grupuri de producători în sectorul agricol (sM9.1), pentru care se alocă doar 5 milioane de euro. M10 se referă la „Agromediu și climă“, pentru care se vor aloca 288,76 de milioane de euro, potrivit ministrului Adrian Oros.

Pentru agricultura ecologică se vor aloca 232,28 de milioane de euro, iar pentru zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice se prevăd 660,12 milioane de euro. Investițiile anunțate de ministrul Oros se referă și la bunăstarea animalelor – porc și pasăre, pentru care se alocă 273,60 de milioane de euro. Totodată, sprijinul pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare este de 40 de milioane de euro, iar pentru sectorul pomicol este de 10 milioane de euro. Au fost luate în calcul și primele pentru asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, suma prevăzută nedepășind însă 20 de milioane de euro. Sprijinul pregătitor pentru dezvoltarea strategiilor de dezvoltare locală (viitoare) este de 5 milioane de euro, iar sprijinul pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală este de 100 de milioane de euro. Nu au fost uitate nici GAL-urile, pentru acestea fiind alocat un sprijin în valoare de 23 de milioane de euro.

Când vine vorba de irigații…

În ceea ce privește strategia de gestionare a apei, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a reamintit de PNRR și de cele 6,5 miliarde de euro ce ar fi urmat să fie investite în irigații, desecare – drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, sistem antigrindină și de creștere a precipitațiilor, sumă pierdută deși, spune ministrul Oros, România a depus „cel mai verde Plan Național“...

Simona Nicole-David

O afacere făcută cu pasiune, care promovează și alimentația sănătoasă, începe să dea roade. Valentina Velicu (21 de ani) este printre primii tineri ambițioși care au primit sprijin pentru deschiderea unei afaceri în cadrul proiectului NEETs în antreprenoriat, în anul 2020, respectiv înființarea unei plantații de căpșuni în satul Brădești, comuna Vinderei, județul Vaslui, pe o suprafață de 15 ari, cu o producție de 3 tone.

6.500 euro – fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement

„Povestea a început în anul 2019. Eram plecată în Anglia la muncă, nu mă puteam adapta acolo oricât de mulți bani obțineam, dorul de casă și de locul natal mă chema tot mai mult. Așa că împreună cu prietenul meu am decis să investim în ceva banii pe care i-am strâns și ne-am gândit la cultura de căpșuni! De ce? Pentru că sunt fructe căutate de multă lume, pe care oricine își permite să le cumpere. Am început cu 3.000 de plante pe care le-am achiziționat din bani proprii, până în anul 2020, când am optat pentru fonduri nerambursabile, prin programul Junior Achievement. Am obținut astfel 6.500 euro pentru a ne extinde și pentru a achiziționa o serie de echipamente. Așa am ajuns în momentul de față să avem 9.000 de plante. Și cu siguranță nu ne vom opri aici, avem un orizont destul de larg și ne dorim să fim cât mai cunoscuți“, povestește cultivatoarea Valentina.

Soiuri certificate de la pepiniere din țară

Pentru alegerea terenului tânăra ne mărturisește că a avut nevoie de o analiză a solului, după care a putut pregăti biloanele pentru plantare, dar și de mai multe soiuri pentru o producție scontată. „În momentul de faţă, noi nu avem o mașinărie specială de realizat biloane, dar folosim motocultorul achiziționat prin intermediul proiectului și, bineînțeles, apelăm la zilieri. Biloanele, ca să fie mai pe înțelesul tuturor, ajută la înrădăcinarea plantei, ferește fructul de pete, ține umiditate în sol, plus multe alte beneficii. Avem biloane atât în aer liber, cât și în sere. Noi avem cultivate patru soiuri diferite: Honeoye, Elsanta, Amandine și Albion. Am ales aceste soiuri deoarece sunt aromate, productive, sunt soiuri timpurii și cu condiții pedoclimatice foarte bune. Sunt achiziționate de la cele mai mari pepiniere din România care oferă certificat în baza căruia știm că planta nu are nicio boală sau bacterie. Noi deținem în momentul de față o suprafață de 15 ari și producem undeva la 3 tone de căpșuni. Pentru a feri plantele de anumiți dăunători și pentru a nu se usca folosim Nutricomplex, după care soarele și apa ne sunt prieteni. Cea mai mare problemă pe care o evităm pe cât posibil apare în timpul verii, când planta are mari șanse să intre în colaps din cauza temperaturilor ridicate. De aceea, anul acesta vom face un sistem de umbrire pentru a evita aceste neplăceri“, mărturisește vasluianca.

Distribuție „door-to-door“ în Vaslui și Iași

Distribuția căpșunilor pentru Valentina are un rol foarte important, adaugă aceasta. „Fructele sunt culese și livrate în aceeași zi, sunt puse în caserole din plastic, transparente, care dispun de orificii pentru aerisire la bază și pe capac; oferă posibilitatea fructelor să respire. Capacitatea caserolei este de 500 g, iar prețul diferă, nu este unul fix. Se începe de la 30 de lei/kg și descrește până la terminarea sezonului. Distribuția se face „door-to-door“, din ușă-n ușă, datorită faptului că ne gândim și la mămici cu prichindei care nu pot pleca oricând de acasă sau la bătrânii care nu se pot deplasa etc. Pe timpul pandemiei am fost uimiți să vedem că avem atâtea solicitări; pentru cei care au lucrat de acasă era un moment destul de bun pentru a savura căpșuni proaspete și răcoritoare. Livrăm atât în zona Vasluiului, cât și în Iași. Ne dorim să ne extindem, să avem șansa de a intra pe un lanț de supermarket-uri, de a oferi locuri de muncă, să putem sprijini în continuare produsele bio, să înființăm și alte afaceri legate de produsele bio. Nu ne mai dorim să plecăm din țară deoarece putem face multe lucruri aici, în România noastră frumoasă, doar că avem nevoie de mult mai mult sprijin“, încheie Valentina Velicu.

Caracteristicile soiurilor

• Albionul este un soi care formează tufe de o vigoare medie și cu o productivitate ridicată. Este răspândit și extrem de apreciat în SUA, fiind cultivat prima dată la University of California. Căpșunele din acest soi sunt de dimensiuni mari, aromatice și cu o productivitate pe tot parcursul anului.
• Honeoye este un soi timpuriu cu o productivitate remarcabilă, răspândit și recunoscut pe plan mondial datorită calităților sale deosebite. Fructul este de dimensiuni medii-mari (25-30 g), de formă conică, iar culoarea este de roșu închis. Este apreciat de consumatori datorită gustului deosebit.
• Elsanta este un soi de căpșun olandez foarte cultivat în Europa datorită productivității ridicate și rezistenței la boli. Calitatea fructelor: mari (20-25 g), uniforme, conic rotunjite, culoare roșu strălucitor.
• Amandine este un soi cu o creștere erectă cu un foliaj nu foarte bogat, fructul este frumos în formă de inimă și lucios, pulpa este roșie, gustoasă și fermă, de mărime medie spre mare, se păstrează foarte bine și nu își pierde calitățile nici în perioadele calde.

Beatrice Alexandra MODIGA