Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Culturi agricole care trebuie evitate ca plante premergătoare

În mod obișnuit, în stabilirea rotației culturilor se prezintă care sunt cele mai bune, cele mai potrivite premergătoare pentru fiecare cultură.

În cele ce urmează încercăm să prezentăm care sunt culturile agricole „rele“ premergătoare și care trebuie evitate în cadrul rotației culturilor.

• Se întâlnesc culturi autotolerante care suportă cultura repetată sau monocultura un anumit număr de ani. Așa sunt secara, porumbul, meiul, soia, fasolea.

• Alte culturi sunt intolerante, care nu suportă cultura repetată, precum floarea-soarelui, inul, trifoiul roșu, sfecla-de-zahăr, mazărea, ovăzul, rapița, grâul, orzul, iar dacă se practică din necesitate, riscul diminuării producției este asumat. Așa este cazul toamnelor secetoase când, după culturile recoltate în toamnă, nu se poate pregăti terenul pentru semănat și se folosesc suprafețele care au fost recoltate în vară și lucrate și care în majoritate au fost cu grâu, după care se însămânțează tot grâu.

• De asemenea, se întâlnesc perechi de culturi care nu se tolerează, având boli și dăunători comuni. Astfel:

– nu se recomandă grâu după orz;

– nu sfeclă-de-zahăr după rapiță și invers;

– nu in după mazăre și invers;

– nu floarea-soarelui după soia și invers;

– nu leguminoase perene după leguminoase anuale și invers.

Referindu-ne la plantele necorespunzătoare ca premergătoare pentru fiecare cultură agricolă, acestea sunt:

Pentru cultura porumbului sunt contraindicate ca premergătoare sorgul, meiul și iarba de Sudan, iar rotația grâu-porumb trebuie întreruptă după 3-4 cicluri, având peste 10 boli comune care se înmulțesc.

Pentru grâul de toamnă nu se recomandă ca premergătoare sorgul și iarba de Sudan întrucât sărăcesc pământul în apă și dezvoltă în sistemul radicular microorganisme consumatoare de azot. Nu se recomandă nici alte cereale păioase, cu excepția ovăzului, având boli comune, și nici lucerna care provoacă atac de Fuzarioză.

Pentru floarea-soarelui nu se recomandă porumbul care a fost erbicidat cu triazine și atacat de Tanymecus, nici sfecla-de-zahăr care este mare consumatoare de potasiu, precum și floarea-soarelui și, dacă a fost atacată de Tanymecus, nici fasolea, soia și rapița având atac comun de Sclerotinia și nici pe suprafețele care au fost cultivate cu plante atacate de Orobanche.

Pentru sfecla-de-zahăr sunt contraindicate floarea-soarelui, care este mare consumatoare de potasiu, și cânepa, având boli și dăunători comuni. Nici după porumbul erbicidat cu triazine și atacat de Tanymecus, nici după culturi din familia Crucifere și Chenopodiacee, având atac comun de nematoză.

Pentru cultura de soia și fasole nu sunt indicate ca premergătoare plante din aceeași familie (leguminoase) nu după floarea-soarelui, având atac comun de Sclerotinia, și nici după porumb și sorg care au fost erbicidate cu triazine.

Pentru orzuri nu se recomandă ca premergătoare alte cereale păioase, precum și hibrizii tardivi de porumb și soiurile tardive de soia și sfecla de zahăr decât dacă se recoltează înainte de 15 septembrie.

În cazul orzoaicei pentru bere nu se recomandă ca premergătoare culturile leguminoase care lasă solul bogat în azot și crește conținutul în proteină al bobului de orzoaică, nedorit în fabricarea berii.

Pentru cultura de rapiță care se însămânțează timpuriu, în luna august, nu sunt indicate ca premergătoare decât culturile recoltate în vară și nu porum­bul, sorgul, sfecla-de-zahăr, soia și chiar floarea-soarelui.

Respectând aceste recomandări, fiecare cultură își va valorifica întregul său potențial de producție.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 14

Cu un lan dintr-o mie nu salvăm recoltele de porumb și floarea-soarelui

Sc Agroprovens Bărăganul este una dintre primele societăți agricole create în județul Brăila, la numai câteva luni de la evenimentele din decembrie 1989. Ca să ajungi la „ferma“ ing. Gheorghe Gutium, nume de referință în agricultura din sud-estul României, ai posibilitatea să parcurgi mai multe drumuri. Drumurile de Bărăgan, fără umbră, unde se întâlnesc județele Ialomița, Brăila și Buzău, cu cele 1.350 de hectare, reprezintă o adevărată școală ce promovează o agricultură pe cât de bine organizată, pe atât de bine pusă în coordonatele unei tehnici moderne.

Solele de grâu și rapiță, soia și fasole, porumb și floarea-soarelui se prezintă precum câmpurile experimentale din fostele stațiuni de cercetări agricole. Acestor culturi specifice Bărăganului, în ultimii ani li s-au alăturat câteva plante tehnice și medicinale, cum sunt coriandrul și lavanda, care s-au comportat mai mult decât mulțumitor încă de la debut. De altfel, urmărind comportarea acestora, suprafețele au crescut de la un an la altul, fiind pe o verticală promițătoare, semn că sunt solicitate pentru industriile medicală, cosmetică și alimentară. Mai mult, ing. Gheorghe Gutium, pasionat ca un mare specialist în aducerea de adaptări și îmbunătățiri utilajelor agricole și nu numai, a reușit să realizeze o minirafinărie, producând ulei de lavandă și coriandru. Prin procesarea acestor culturi în cadrul instalațiilor cu un bun randament, dar mai ales printr-o valorificare eficientă și atestată din punctul de vedere al calității de laboratoarele autorizate la nivel național, au fost pozitiv certificate și tot mai mult solicitate.

În cadrul societății Agroprovens peste 70% dintre suprafețele cultivate sunt producătoare de soiuri și hibrizi de mare productivitate, de origine autohtonă, loturile semincere ale Bărăganului bucurându-se de un bun prestigiu în rândul producătorilor agricoli din această zonă. De altfel, societatea și-a creat instalații performante pentru selectarea, tratarea și pregătirea pentru livrare către beneficiari a produselor în condiții maxime de siguranță.

lucrari lavanda

Ce m-a frapat însă în acest mijloc de august torid pe drumurile străbătute din zonă sunt diferențele ca de la cer la pământ între culturile de la ferma administrată de ing. Gheorghe Gutium și parcelele micilor producători agricoli. Pârjolite de seceta „lacomă“ ce mușcă din ele de aproape două luni, plantele s-au transformat într-un adevărat cimitir natural. La SC Agroprovens SA, la mijlocul lunii august, solele de porumb și floarea-soarelui erau de un verde închis, cu știuleții ca pe mână și pălăriile precum sombrero-urile mexicane, în timp ce în imediata vecinătate eram martorii dezastrului pricinuit de seceta care a făcut adevărate ravagii de la Roșiori și Ciocile, Traianu și Nicolești, Rușețu, Padina și până hăt departe către Glodeanu Sărat.

Peste tot, aceleași cimitire de plante în care în urmă cu două luni pulsa viața. Acum erau „executate“ de secetă, creând imaginea tragediei prin care trec satele din sudul României. Am întrebat de câte udări au beneficiat culturile de prășitoare atât de viguroase în această perioadă, când zile, săptămâni și luni temperaturile au fost mereu între 33 și 37 grade Celsius. „Nu am irigat pentru că nu am avut de unde“, mi-a spus ing. Gutium, continuând: „Am făcut în schimb tot ce a depins de noi și a fost prevăzut în tehnologia fiecărei culturi. Toate culturile însămânțate în primăvară au avut suprafețele cu ogoare de toamnă și o bună parte dintre ele au fost pregătite pentru semănat din zilele prielnice din februarie. Mai mult, având în vedere datele meteorologice furnizate de administrația națională de resort, care ne-a asigurat că martie, aprilie și mai se vor bucura de precipitații suficiente, am început semănatul înainte de datele convenționale de care am ținut seama până în acest an. Practic, la sfârșitul lunii martie reușisem să însămânțăm toate suprafețele prevăzute cu floarea-soarelui, fasole și imediat am trecut la înființarea culturilor de porumb din hibrizi românești, testați de noi, și care ne-au asigurat recolte din cele mai mari. Cutezanța noastră a fost răsplătită cu răsărirea culturilor spontan și uniform în intervale foarte scurte. În ferestrele dintre ploi nu am avut altceva de făcut decât să executăm la timp și de calitate lucrările de întreținere, combaterea dăună­torilor și fertilizările faziale.

La sfârșitul lunii mai, culturile de porumb și floarea-soarelui erau temeinic dezvoltate, iar plantele legaseră în majoritatea lor. Seceta declanșată în a doua jumătate a lunii iunie a găsit lanurile consolidate, trecute în etapele de coacere. În aceste condiții, sperăm ca și în acest an producțiile pe care le vom obține să ne răsplătească eforturile.

lucrari lavanda privire de sus

Pe drumul de întoarcere, trecând prin zonele pârjolite de secetă, îmi puneam întrebarea: de ce micii producători nu își adună forțele, nu-și unesc suprafețele agricole pentru a putea realiza lucrări mecanizate și să beneficieze de cuceririle cercetării românești care, chiar dacă este văduvită de fondurile necesare, pune la dispoziția agriculturii hibrizi, linii și soiuri rezistente la secetă, adaptabile la cele mai vitrege intemperii?

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 20-21

„Pământul nu ne așteaptă până primim subvențiile!“

Gabriel Mușatescu este de peste 15 ani fermier în Pogoanele, la marginea Bărăganului. Printre vecinii și colegii săi i s-a dus vestea de om serios, corect și priceput. Când am stabilit o întâlnire cu domnia sa mă așteptam să avem o discuție orientată mai mult spre aspecte tehnice. Ei bine, așa cum veți putea descoperi în materialul următor, vrând-nevrând centrul de greutate al convorbirii a gravitat în jurul chestiunilor financiare.

Finanțele, mai problematice decât vremea

„Pământul nu ne așteaptă până primim subvențiile. El trebuie lucrat la vremea cuvenită, dacă vrei să obții ceva. Dacă nu faci lucrările atunci când trebuie, degeaba le mai faci“, îmi spune dl Mușatescu. Și cine, oare, ar putea contrazice acest adevăr evident?

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale sale, legate de condițiile din acest an, nu se leagă nici de ploi, nici de primăvara capricioasă. Întârzierea în plata subvențiilor pentru agricultori îl supără cel mai tare. „Suntem o zonă defavorizată, fiind lipsiți de irigații și afectați mereu de secetă, dar asta n-a făcut să primim subvențiile la vreme.“ Conform părerii sale, Guvernul a reușit să-i păcălească, pe lângă fermierii din zonele defavorizate, și pe cei care aveau ferme mixte: „La sfârșitul anului trecut au fost puși să unească partea de cultură vegetală cu cea de zootehnie, iar acum vor primi subvenția când se va plăti pentru zootehnie, adică la urmă de tot!“

Nu-și face visuri prea mari în legătură cu câștigurile pe care le va obține. Deja are experiența anilor trecuți. „Dacă ne ajută Dumnezeu, cu ploi și vreme bună, au grijă traderii să ne aducă cu picioarele pe pământ, cu prețurile lor“, îmi spune.

Cât despre banii din subvenții, care vor veni odată și-odată, cum vin așa se duc. Trebuie plătite lucrările și input-urile. De la an la an prețurile acestora cresc, devenind tot mai greu de plătit. Dar asta este regula jocului, consideră domnul Mușatescu: „În ziua de azi nu mai poți rezista pe piață fără tehnologii și fără îngrășăminte. Odată ce nu ai bani ca să le cumperi, nu mai poți ține pasul cu cerințele de la ora actuală.“

Între evaluarea riscurilor și cântărirea avantajelor

Ferma pe care o conduce are acum puțin peste 800 ha. „Când am început, în 2001, aveam 1.400-1.500 ha. Dar apoi pământurile s-au tot vândut, fără socoteală. Mari suprafețe au ajuns la străini. Poate că ăsta este rostul, până la urmă, ca pământul să circule, nu poate sta într-un singur loc.“

Revenind după scurta digresiune, am aflat că Gabriel Mușatescu a cântărit riscurile pentru fiecare cultură în parte și, în funcție de ele, a hotărât repartiția semănăturilor în fermă. „Am încercat să împărțim riscurile agriculturii fără irigații, astfel încât seceta să nu afecteze toate culturile. Așa am ajuns să avem 150 ha semănate cu grâu, 100 cu rapiță, 120 cu floarea-soarelui și 300 cu porumb. Mai avem și unele suprafețe cultivate cu lucernă“, explică fermierul.

Pentru grâu s-a folosit soiul Glossa, despre care fermierul știa din experiența anilor trecuți că dă rezultate bune în condițiile zonei. Anul trecut producția de grâu a fost de cca 5,5 tone/ha, asemănătoare cu cea de anul acesta.

Pentru floarea-soarelui, fermierul a preferat hibridul Florimis, de la Euralis, care și el pare a fi bine adaptat la specificul zonei. Anul trecut, în condițiile secetei extreme, producția obținută în fermă la floarea-soarelui a fost de 2.800 – 2.900 kg/hectar.

În schimb, la porumb, alegerea a fost ceva mai grea. Până la urmă, opțiunea fermierului s-a oprit asupra hibrizilor semitardivi de la Pioneer și Monsanto. „Căldura foarte mare din perioada în care leagă porumbul creează mari probleme, în special legate de polenizare. Atunci, am încercat să păcălim seceta, care de obicei apare în lunile iulie și august, grăbind puțin perioada de maturizare, prin trecerea la hibrizi semitardivi. În plus, grăbind și perioada de răsărire beneficiem mai mult de ploile din primăvară“, motivează Gabriel Mușatescu alegerea făcută.

Tehnologii riguroase pentru rezultate optime

În ciuda primăverii capricioase din acest an, în jurul datei de 25 martie semănatul porumbului și al florii-soarelui era încheiat. Principalul atu a fost acela că arăturile erau făcute încă din toamnă. Imediat ce s-a împrimăvărat a început și pregătirea terenului, așa că la semănat s-au putut folosi ferestrele dintre două ploi. La răsărire porumbul a beneficiat de umiditate optimă, care se păstra încă și la începutul lunii iunie. Pe scurt, există premisele obținerii unei recolte bune. Anul trecut s-au cules 7 tone/ha și nici anul acesta n-ar trebui să se obțină mai puțin, după cum se arată... De fapt, unul dintre secretele succesului este tehnologia riguroasă de lucrare a solului. Imediat după recoltare se face arătura de bază. Primăvara, cât se poate de devreme, se trece cu un disc nivelator. Acolo unde urmează să se semene porumb se face și o încorporare a îngrășămintelor. Cu o zi, două înaintea însămânțării se trece și cu un combinator. Mai târziu se face o prașilă mecanică. Din lucrările standard mai fac parte și unul sau chiar două tratamente în perioada de vegetație împotriva unor boli, buruieni sau dăunători. Pentru fertilizarea de bază se folosește azotul. Conco­mitent cu însămânțatul se aplică și complexele cu fosfor și potasiu, iar la prășit se mai face o fertilizare fazială cu azot. După semănat se face o erbicidare, în preemergență. Mai târziu, dacă este cazul, se mai aplică tratamente cu ierbicide selective.

Greul lucrărilor îl duc cele trei tractoare John Deere, cu puteri de peste 100 CP. Pe lângă ele, la lucrări auxiliare, mai sunt folosite și câteva tractoare românești, mai puțin puternice. Recoltarea o face o combină autohtonă marca „Dropia“, foarte fiabilă, în ciuda tehnologiei mai rudimentare cu care este echipată. Pe lângă acestea, mai sunt utilizate o mașină de erbicidat de la Valrom cu o deschidere de 18 metri, o semănătoare de păioase „Ceahlăul“ și alta de la Kverneland. „Încercăm să folosim, acolo unde se poate, utilaje produse în țară. Astfel îi sprijinim pe producătorii români, căci dacă n-o facem noi, atunci cine s-o facă?“, mă întreabă fermierul.

„Încă puțin și punem lacătul“

Ca să tragem o concluzie, l-am rugat pe dl Gabriel Mușatescu să îmi spună care sunt în opinia sa cele mai mari probleme cu care se confruntă. „Nivelul scăzut al subvențiilor este prima dintre ele. După cum se știe, la noi sunt unele dintre cele mai scăzute niveluri ale subvențiilor din întreaga Uniune Europeană. La aceasta se adaugă impozitarea împovărătoare. Chiar și subvențiile sunt impozitate, după ce că se plătesc cu întârziere. Și dacă la toate acestea mai adăugăm și prețurile scăzute pe care le primim pentru producție, mai avem puțin până să punem lacătul și să ne apucăm de altceva“, a încheiat fermierul.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 22-23

Produse ecologice pentru floarea-soarelui

Surse principale de poluare în producția agricolă și posibilități de intervenție prin mecanisme / soluții ecologice.

Nutriția dezechilibrată, mai ales cu azot

Pe plan mondial, nutriția dezechilibrată, în care îngrășămintele cu azot sunt preponderente, reprezintă principalul factor poluant al solului, apelor și aerului.

În cazul agriculturii ecologice, reducerea consumului de azot poate merge uneori până la scăderea producției, mai ales în primii ani, până se echilibrează modul de nutriție, atât în apă, cât și foliar.

Un rol important pentru nutriția radiculară și foliară îl au produsele pe bază de extracte vegetale naturale sau extracte din alge marine, precum și produsele obținute din depozite naturale micronizate.

Utilizarea produselor de protecție a plantelor cu potențial poluant

Pentru agricultura convențională, utilizarea produselor de protecție a plantelor continuă să reprezinte singura cale prin care se pot obține producții agricole în cantitatea și la calitatea dorite.

Însă în ultimii ani inclusiv marile companii producătoare de produse de protecția plantelor se orientează către preluarea sau / și producerea de produse ecologice cu un nivel ridicat de protecție pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediu, asigurând în același timp o competitivitate a agriculturii la nivelul producțiilor.

În România agricultura ecologică este abia la început, dar pare a fi un sector dinamic, cu o evoluție ascendentă în ultimii ani.

Agricultura ecologică modernă înseamnă să utilizezi metode adecvate pentru întreținerea culturii și combaterea agenților de dăunare care să permită obținerea unor producții rentabile și sigure pentru consumatorul final.

Program cadru ecologic pentru floarea-soarelui

I. Tratament sămânță: KERAFOL EVO, ROOTIP MIX, MIMOX, DEFFORT, ALTOSAN.

II. Tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor:

La înălțimea de 50-60 cm sau la apariția butonului floral: COPFORT, KERAFOL EVO, OVIPRON, DEFFORT, MIMOX.

COPFORT. Fortifiant pentru plante şi inductor de apărare sistemic, cu efect fungicid şi bactericid. Spectru foarte larg de boli controlate (mană, putregaiuri, fuzarioză, bacterioze, sfâşierea frunzelor, făinări, rugini, rapăn, septorioze etc.).

KERAFOL EVO. Stimulator al germinației semințelor. Stimulator de creștere și diferențiere a noilor țesuturi (meristime). Stimulator pentru înflorire, fecundare, fructificare, maturare, rezistență la păstrare.

OVIPRON. Ulei protector parafinic folosit în vegetaţie pentru protecţia plantelor împotriva radiaţiilor solare UV, IR; reducerea transpiraţiei până la 40%; stabilizarea substanţelor active pe aparatul foliar.

DEFFORT. Insecticid organic cu efect repelent, mărește capacitatea de autoapărare; prin aplicare se evită depunerea ouălor de către paraziți.

MIMOX. Fungicid organic sistemic; alternativă naturală pentru controlul bolilor: sclerotinia, făinare, rapăn, putregai cenușiu, mană, fuzarioză.

ROOTIP MIX. Stimulator de înrădăcinare și creștere a volumului masei radiculare. Conține aminoacizi și peptide. Determină reglarea fină a balanței hormonale în momentele vitale creșterii plantelor.

ALTOSAN. Inductor de apărare pe bază de chitosan, induce formarea fitoalexinelor în plante, substanțe responsabile de rezistența la factorii biotici și abiotici.

naturevo sigla

Dr. ing. Ioan ENOIU, Naturevo

Producția României de floarea soarelui și suprafața cultivată, primul loc în UE în 2015

România s-a clasat anul trecut pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui atât din punct de vedere al producției, cât și al suprafeței, cu o recoltă totală de 1,75 milioane de tone obținută de pe un milion de hectare, potrivit datelor provizorii publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS).

Bulgaria a realizat o producție de 1,58 milioane tone de pe 783.000 de hectare, Ungaria — 1,52 milioane tone (625.000 ha), iar Franța — 1,22 milioane tone semințe de floarea soarelui (614.000 ha).

În ceea ce privește suprafața cultivată cu cartofi, România s-a situat, în anul 2015, pe locul trei după Polonia și Germania și pe locul cinci la producție (după Germania, Franța Polonia și Regatul Unit) din cauza unui randament inferior.

Anul trecut a obținut o producție de 2,77 milioane tone de pe 189.000 de hectare, fiind în scădere cu 21% față de 2014.

Floarea-soarelui și rotația culturilor

În ultima perioadă, floarea-soarelui a cunoscut o extindere foarte mare, depășind 1 milion ha, situație în care nu mai este posibilă o rotație rațională a culturii.

Această extindere se datorează unor factori favorizanți, și anume:

- este o cultură ușoară, complet mecanizabilă și nu necesită cheltuieli mari;

- eliberează terenul mai devreme decât porumbul, fiind o bună plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă;

- prin contribuția sa morfologică suportă mai bine perioadele de secetă;

- poate valorifica mai bine terenurile cu fertilitate medie și are cerințe moderate față de îngrășămintele cu azot și fosfor;

- calendarul lucrărilor la floarea-soarelui nu se suprapune cu cel al celorlalte culturi;

- recolta obținută este ușor și bine valorificată.

Agricultorii trebuie să aibă însă în vedere că extinderea suprafeței cultivate cu floarea-soarelui peste o anumită limită nu este posibilă existând anumiți factori restrictivi, și anume:

- floarea-soarelui este atacată de o paletă largă de boli și dăunători care impun ca această cultură să revină pe același loc după 5-6 ani. Cu toate că în ultima vreme au fost creați hibrizi cu o anumită toleranță și chiar rezistență, nu se poate renunța la respectarea rotației culturilor decât cu riscuri;

- floarea-soarelui are boli și dăunători comuni cu alte culturi, ceea ce ne obligă să evităm cultivarea ei după:

- fasole, soia și rapiță având atac comun de putregai alb;

- cartof, fasole, soia, lucernă și in având atac comun de putregai cenușiu;

- după porumb și sfeclă având atac comun de Tanymecus;

- după tutun și cânepă având atac comun lupoaia (orobanche).

n cultura florii-soarelui nu se recomandă să fie cultivată după lucernă, sorg, iarbă de Sudan care sunt mari consumatoare de apă și care lasă solul cu rezerve reduse de apă.

Din cele de mai sus rezultă că suprafețele favorabile pentru cultura florii-soarelui sunt foarte reduse și nerespectarea restricțiilor de mai sus diminuează drastic nivelul producției.

În tabelul 1 se prezintă rezultatele privind atacul de mană la floarea-soarelui în diferite rotații.

Tabel 1

Atacul de mană la floarea-soarelui în funcție de rotația culturilor
(vezi tabel în revista tiparită)

Se constată că, atunci când se respectă perioada de rotație de 6 ani, atacul de mană este nesemnificativ și se obține producție maximă.

Pe măsură ce scade perioada de rotație crește atacul de mană, iar producția se reduce la jumătate în monocultură.

În tabelul 2 se urmărește atacul de Sclerotinia la floarea-soarelui constatându-se aceeași situație. Când asolamentul a cuprins o rotație de soia – grâu – floarea-soarelui – porumb, atacul a fost redus de 14%, iar în monocultură ajuns la 45%. De observat că atunci când floarea-soarelui a urmat în rotație după o cultură care este atacată de același agent fitopatogen (soia) gradul de atac a fost cel mai mare (63%). Nivelul producției, la fiecare caz în parte, a scăzut invers proporțional cu nivelul atacului.

Tabel 2

Atacul de Sclerotinia la floarea-soarelui în funcție de asolament
(vezi tabel în revista tiparită)

Prin urmare, pentru a obține rezultate bune la cultura florii-soarelui este absolut necesar să se respecte timpul de revenire pe același loc de 5-6 ani și această cultură să nu ocupe mai mult de 18-20% din suprafața unei ferme.

Nerespectarea acestor cerințe a făcut ca în majoritatea ultimilor ani producția medie pe țară să nu depășească 1.000 kg/ha.

Deși hibrizii existenți în cultură au potențial de producție de peste 3.500-4.000 kg/ha, iar fermierii care au respectat tehnologia de cultivare a florii-soarelui au obținut producții apropiate de acest potențial, în majoritatea cazurilor nu s-au respectat aceste restricții și producția a oscilat în jurul a 1.000 kg/ha.

Oare nu ar fi mai corect să se cultive 450-500 mii ha cu floarea-soarelui respectând tehnologia cerută și să se obțină peste 1 milion tone de sămânță STAS decât să cultivăm peste 1 mil. ha și să obținem sub 1 milion tone de sămânță?

Suprafața care ar rămâne disponibilă se poate cultiva cu alte plante, inclusiv plante destinate obținerii de biocombustibil.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Floarea-soarelui şi porumbul, producţii sub 50% faţă de normal

Seceta pedologică şi atmosferică prelungită din această vară, combinată cu temperaturi extreme de peste 40 de grade Celsius, a diminuat drastic producţiile la porumb, floarea-soarelui, soia etc. în vestul, sudul şi estul ţării. Exceptând câteva judeţe din acest perimetru, recolta a scăzut cu 30 până la 100%. Suprafeţe calamitate total se găsesc mai ales în micile ferme, acolo unde n-a fost aplicată tehnologia de cultură şi unde nici nu a existat forţă financiară pentru aşa ceva.

BOTOŞANI: Recoltă bună în nord, foarte slabă în sud

Ing. Delibaş Cristian, director executiv Direcţia Agricolă Judeţeană (DAJ): „La floarea-soarelui suntem în plină campanie de recoltare, iar la porumb marii fermieri încă n-au intrat în lanuri, dar avem estimări privind nivelul producţiei. La floare, vorbind despre media judeţeană, apreciem că se obţin 1.500-1.700 kg/ha, iar la porumb, în jur de 2.300-3.000 kg boabe/ha. Situaţia este net mai bună în jumătatea de nord, acolo unde recolta se apropie de cea obţinută în urmă cu doi ani, dar în sud, unde n-a plouat câteva luni la rând, lucrurile stau foarte rău, producţia fiind falimentară de-a dreptul.“

Ing. Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice: „În Lunca Prutului şi în sudul judeţului Botoşani nu cred să fie producţii mai mari de 1.000 kg/ha la floarea-soarelui şi de 3-4.000 kg boabe/ha la porumb. În nord, acolo unde s-a aplicat tehnologie, ajungem poate la 3.000 kg/ha la floare, iar la porumb, la 8.000 kg boabe la hectar. Însă eu mă tem că, dacă nu plouă, dacă nu se reface rezerva de apă în sol, lucrurile se complică. 2015 încă n-a fost dramatic, noi ne aşteptăm la anul să fie mai rău, repet, dacă nu va ploua.“

IAŞI: Producţii afectate dublu de grindină şi secetă

Ing. Manuela Antoniu, director executiv DAJ: „În Iaşi nu doar seceta a creat probleme, ci şi grindina care a căzut în câteva zone: Ruginoasa, Costeşti, Erbiceni, Leţcani, Movileni, Rediu etc. La floarea-soarelui nu putem vorbi despre o medie mai mare de 1.000 kg/ha, iar la porumb estimarea este de 1.700-1.800 kg boabe/ha. Sigur că în zonele irigate, pe anumite sole, se vor obţine, chiar şi în condiţiile din acest an, 8.000-9.000 kg/ha la porumb, iar în altele, neirigate, 4-5.000 kg/ha, în condiţiile în care judeţul nu este unul cu condiţii de pretabilitate pentru cultura porumbului, dar media, incluzând aici şi gospodăriile populaţiei, acolo unde ştiţi bine că nu se aplică tehnologia, este cea pe care am spus-o.“

Marian Topală, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „La mine în fermă am pierdut tot, pe o suprafaţă de 600 ha, dar nu neapărat din cauza secetei. Noi am fost afectaţi de grindină. A fost atât de puternică încât a distrus la rând lanurile. În restul judeţului, în funcţie de zonă, la floarea-soarelui se obţin de la 900-1.000 kg/ha la 2.500 kg/ha, iar la porumb, ca o medie estimativă, nu cred să se depă­şească 5.000 kg/ha.“

GALAŢI: Sole de porumb distruse sută la sută

Ing. Grigore Petre, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice: „La nivelul asociaţiei, dar şi al judeţului, producţia de floarea-soarelui este afectată 50%, la porumb paguba se ridică la 70-80%, iar în unele localităţi ori sole chiar şi la 100%. Excepţie fac suprafeţele irigate din Lunca Siretului şi Lunca Prutului, mă rog, acolo unde au funcţionat staţiile de pompare. La mine în fermă, unde irig dintotdeauna, obţin în jur de 3.000 kg/ha la floare, iar la porumb mizez pe 8-10.000 kg de boabe/ha.“

La Direcţia Agricolă Judeţeană Galaţi, la data realizării articolului, 7 septembrie, toţi inginerii, inclusiv directorul executiv, erau plecaţi în teritoriu pentru a constata pagubele în teren.

CĂLĂRAŞI: Un judeţ scăpat de necazuri

Ing. Mihai Dobrică, fermier comuna Dragalina, peste 1.000 ha de teren: „La floarea-soarelui contez pe mai mult de 3.000 kg/ha, iar la porumb, pe 8.000 kg boabe/ha. Dacă raportez rezultatul la tehnologia pe care eu o practic, am motive să fiu nemulţumit; în mod curent realizez peste 10.000 kg/ha. Comparativ cu alte zone din ţară şi în condiţiile acestui an secetos, da, pot spune că stau excelent. La noi, în afară că pământul este unul foarte bun, am avut precipitaţii suficiente toamna trecută şi astă-iarnă, dar am câştigat şi pentru faptul că am fost inspirat şi am semănat mai devreme. Plus, accentuez asupra acestui element, decisivă a fost şi tehnologia superioară aplicată. Dar de un lucru sunt convins: în mod cert primii bani îi voi investi în sistemul de irigaţii.“

Ing. Dionisie Tomescu, director executiv DAJ: „Recoltele au fost afectate în jur de 30-40%. La floarea-soarelui media este de 1.700 kg/ha, iar la porumb, de 5.000 kg/ha. În funcţie de tehnologia aplicată, producţia diferă şi de la fermă la fermă; avem cultivatori cu 8-9.000 kg/ha, dar şi unii, în special cei care deţin sub 50 ha, unde nu se poate practica tehnologie corectă, nici nu au forţă mecanică şi financiară pentru aşa ceva, cu mai puţin de 2-3.000 kg/ha. Pe urmă nici precipitaţiile n-au fost zonate uniform, acesta fiind un nou motiv de diferenţiere a producţiei chiar şi în cazul unei tehnologii de vârf.“

TELEORMAN: 120.000 de hectare calamitate

Ing. Veronela Pantalie, director executiv DAJ: „Până acum, media la floarea-soarelui este de

1.200 kg/ha, iar la porumb producţia estimată este de 2.000 kg de boabe/ha. Recolta este diferită în funcţie de zone, mai mare în sud, mai mică în nord, perimetru afectat, anul trecut, de băltiri de apă, iar în 2015, de secetă, mai bună la marii fermieri şi mai slabă pe suprafeţele cultivate de populaţie. Una peste alta, în Teleorman vorbim despre 120.000 ha cultivate cu cereale de primăvară calamitate.“

Jumară Tudor, fermier „Dunărea de Jos Cooperativă Agricolă“, Zimnicea, peste 1.500 ha cul­tivate: „Gradul de afectare este de 40-60%, în funcţie de cultură. La floarea-soarelui am început recoltarea şi ne înscriem pe o medie de 1.200 kg/ha, iar la porumb estimez în jur de 5.000 kg/ha.“

MEHEDINŢI: Un judeţ întreg afectat

Ing. Ştefan Răceanu, director executiv DAJ: „Întregul judeţ a fost afectat. În condiţiile hidrice şi termice excepţionale din acest an nu putem vorbi despre producţii rezonabile nici măcar acolo unde s-a aplicat întreaga ştiinţă. Deocamdată, la floarea-soarelui, nu contăm pe 1.000 kg/ha, iar la porumb, să zicem 1.100 kg/ha?! Vedem la urmă şi tragem linie atunci.“

SATU MARE: Producţii la nivelul din 2012

Ing. Cristian Moldovan, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „În afară de faptul că, în iulie, am avut grindină, judeţul a fost două săptămâni sub cod portocaliu, ceea ce a însemnat arşiţă extrem de puternică. Ne situăm cu producţia (3-4.000 kg/ha la porumb şi 1.200 kh/ha la floarea soarelui) la nivelul anului 2012; măcar atunci au fost preţurile bune. În 2015 avem şi producţie slabă, la cel puţin 50% din potenţial, şi preţuri mici.“

Dr. ing. Ioan Cioltean, director executiv DAJ: „Primele suprafeţe de floarea-soarelui recoltate vin cu o producţie de 1.500-2.000 kg/ha, iar la porumb apreciem o medie de 2-3.000 kg/ha, cu producţii izolate de 4-5.000 ori chiar 6-7.000 kg/ha, acolo unde s-a făcut inginerie şi unde a mai plouat cât de cât. Mult mai afectată este zona Carei, acolo unde judeţul are cel mai bun sol, în comparaţie cu perimetrul din comuna Apa înspre judeţul Maramureş, unde temperatura a fost cu 1-2 grade Celsius mai mică, iar nivelul precipitaţiilor, atâtea câte au fost, mai ridicat.“

Material realizat de Maria Bogdan

Producţii compromise sub pârjolul arşiţei

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a spus, la o emisiune a TVR 1, că seceta pedologică, dublată de cea atmosferică, de-abia de aici înainte creează adevăratele probleme la floarea-soarelui, porumb şi cartof, refuzând însă, graţie unei înţelegeri cu asociaţiile de producători, să avanseze cifre, pentru a nu influenţa piaţa. Oficialul a declarat că la culturile de toamnă (grâu, orz, rapiţă), exceptând câteva suprafeţe din Moldova, recolta a fost salvată, fără diferenţe foarte mari de recoltă în comparaţie cu anul trecut. De partea cealaltă, fermierii, acolo unde se adună paguba, poate şi pentru faptul că nu s-au făcut paşi semnificativi pentru irigarea suprafeţelor agricole, au anunţat culturi calamitate între 50 şi 100%, pe cel puţin 300.000 ha. În schimb, unii dintre specialiştii Autorităţii Naţionale de Meteorologie au anunţat că luna iulie a fost printre cele mai călduroase din 1961 încoace, iar toate mediile lunare maxime s-au înregistrat după anul 2000 (2007, 2011, 2012 şi 2015).

Ar mai fi de precizat că, la ora la care scriem (jumătatea lunii august), în teritoriu nu erau foarte clare procedurile de constatare a calamităţilor: o versiune vorbeşte despre comisii constituite pe lângă inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, din care vor face parte şi specialişti ai direcţiilor agricole judeţene, care vor merge din localitate în localitate; o alta spune că fermierii notifică primăriile, comitetele pentru situaţii de urgenţă locale, merg la faţa locului să evalueze pagubele, întocmesc apoi o adresă oficială cu situaţia din comună şi o trimit la prefecturi şi direcţiile agricole judeţene. De aici încolo, unele prefecturi vor să verifice prin sondaj dacă evaluările sunt corecte, altele vor ca o comisie judeţeană să meargă iar din fermier în fermier, ca să fie sigure că nimeni nu profită de situaţia pentru a primi apoi nemeritat ajutoare.

Aşadar, o centralizare a pagubelor la nivel de judeţ ori naţional nu există în clipa de faţă; comentariile se fac pe bază de aproximări. Până atunci însă să vedem ce spun fermierii despre această vară foarte, foarte secetoasă.

Agrifarm SRL Dolj (3.500 ha, din care porumb – 300 ha, floarea-soarelui – 600 ha), ing. Nicolae Antonovici: „În zona noastră – Radovan, Întorsura şi Cioroiaşi – n-ar fi apărut probleme dacă nu s-ar fi instalat arşiţa. Temperatura atmosferică foarte ridicată din ultimele trei săptămâni a ars, ca să mă exprim în termeni pe care să-i înţeleagă şi nespecialiştii, culturile, astfel că ştiuletele a rămas mic, iar boabele, câte sunt, se coc forţat. Estimez pierderi de 50%. La floarea-soarelui minusul de producţie este cam la 30%.“ Cât despre irigaţii, în lipsa unor decizii la nivel zonal, societatea îşi va realiza propriul sistem, cel puţin aşa au administratorii în plan; rămâne de văzut şi dacă, din cele 435,2 milioane de euro, fonduri europene pentru amenajări de irigaţii, în perioada 2014-2020 vor ajunge suficienţi bani şi-n această zonă a ţării.

Arad, ing. Ioan Andru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Aragra 2008: „În Arad nu sunt lovite de secetă zonele unde pânza de apă freatică este la suprafaţă, respectiv câmpurile situate la graniţă cu Ungaria, apoi Nădlac, Curtici; porumbul s-ar putea să mai reziste în aceste perimetre. În general însă cam 80% din suprafaţa agricolă a judeţului este afectată în procent de 30-50%. Sunt zone unde din luna mai n-a mai plouat aproape deloc. Vorbind despre porumb şi fără să ne referim la extreme, sunt pierderi de 30-50%, iar acolo unde s-a semănat mai târziu ori nu s-a aplicat vârful tehnologiei paguba poate să meargă până într-acolo încât nu mai rentează să faci cheltuieli cu recoltarea. Chiar la noi în asociaţie ştiu cazuri de fermieri care introduc porumbul pentru furaje masă verde. La floarea-soarelui apreciez pierderi de 30%. Dacă producţia medie ar fi de 3.000 kg/ha, cine face 2.000-2.500 kg/ha în acest an deja e bine.“

Bacău, ing. Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Vorbind despre întreg judeţul, mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui sunt calamitate. La floarea-soarelui – iar ca an de referinţă luăm 2013, nu 2014, care a fost foarte bun, cum rar se întâmplă – sunt pierderi de 30%, iar la porumb... nici nu ştim ce recoltăm! Dacă obţinem 2-3 t/ha, şi mă refer la exploataţiile care folosesc tehnologie şi au făcut cheltuieli de producţie serioase, e bine. Cred că gradul de afectare este 65-70%, ca să numai vorbim despre pierderile de sută la sută, fiindcă sunt şi acelea. La noi n-au fost decât ploi de 10 litri/mp, acolo unde au mai căzut precipitaţii, şi nu au avut cum să compenseze deficitul de apă. Dar chiar şi unde a mai plouat nu cred să se realizeze 4-5 tone porumb boabe/ha.“

Preşedintele Ciobanu este contrariat de faptul că nimeni nu vrea să asculte, autorităţi în legătură cu asiguratorii, deşi în zonă este instalată cam din 2012 seceta pedologică, iar deficitul de apă este sever. „Chiar dacă a plouat, precipitaţiile au fost rapide şi de scurtă durată şi toată apa a plecat pe şanţuri. În stratul 0-40 cm să zicem că există umiditate după un interval ploios, dar până la 100 cm, stratul care ne ţine cultura în viaţă, n-a mai fost refăcută rezerva de apă. Acest lucru ne îngrijorează şi pentru anul agricol următor.“ Cât despre irigaţii, fermierul din Bacău spune că, în privinţa realizării infrastructurii primare, acesta este un subiect de campanie. Ing. Ciobanu nu este foarte optimist nici în legătură cu proiectele individuale pentru irigaţii, în sensul în care ghidul pune uneori condiţii pe care mulţi fermieri nici nu visează să le îndeplinească.

Vaslui, ing. Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli: „Dacă la grâu, cu puţine excepţii din centrul judeţului, unde situaţia a fost rea, şi la cerealele de toamnă am ieşit fără prea multe avarii, la porumb şi floarea-soarelui producţia va fi sub 50% faţă de ceea ce fermierii îşi planificaseră. Estimez că în jur de 60-70% din suprafaţa cultivată cu cereale de primăvară este afectată de seceta pedologică şi atmosferică, cele mai multe terenuri fiind concentrate în jumătatea de est şi de centru, unde a plouat foarte rar şi puţin. Sunt fermieri unde gradul de afectare este de 100%. Cred că la floare recolta va fi diminuată la 1.000-1.500 kg/ha, iar la porumb, în loc de 8-10 tone boabe/ha, în cel mai fericit caz ajungem la 3-5 tone la hectar.“ Din punct de vedere economic, cel puţin în ferma ing. Nechifor producţia mai bună de la cerealele păioase nu poate compensa pierderile de la floare şi porumb.

Ialomiţa, ing. Marian Nedu, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli de cereale şi plante tehnice: „Exceptând estul judeţului, unde sunt probleme mai mari, în restul Ialomiţei să ştiţi că porumbul a cam scăpat de efectele secetei. Diminuările de producţie vor veni de la şiştăvirea boabelor şi de la faptul că ştiuletele nu se va dezvolta în totalitate aşa cum ar face-o în condiţii optime de umiditate şi temperatură. Acestea nu vor fi însă mai mari de 15%. La floarea-soarelui planta s-a dezvoltat până acum foarte bine. Mai mult de 5% nu estimez să fie pierderi.“

Maria Bogdan

„Garda veche şi nouă“ de hibrizi Pioneer

August este o lună dedicată evenimentelor în câmp. O astfel de manifestare a avut loc recent în comuna Furculeşti, judeţul Teleorman, acolo unde fermierii au avut ocazia să vadă un maraton al hibrizilor de floarea-soarelui şi porumb din portofoliul companiei Pioneer. Cei aproape 300 de participanţi au avut şansa de a face un remember al hibrizilor din „garda veche“, dar şi să descopere noile produse ale companiei.

„Ne-am dorit ca fermierii din zonă şi nu numai să vadă performanţele noastre în condiţiile foarte dificile de secetă ale acestui an. Ne bucurăm că am reuşit să adunăm aproximativ 300 de fermieri din Teleorman şi judeţele limitrofe. Cu prilejul acestui eveniment agricultorii pot revedea produsele pe care le-au achiziţionat de-a lungul timpului, dar şi produsele noi. Acestea din urmă au aceeaşi caracteristică principală ca şi cele mai vechi, şi anume performanţa. Fireşte că fiecare produs nou introdus în platforma noastră este mai productiv decât ceea ce am vândut până acum. Fermierii au fost fascinaţi, aş putea spune, de hibrizii de floarea-soarelui, de gama nouă de hibrizi Express, în special de LE25 şi LE29, dar şi de hibrizii high-oleic pe care urmează să îi introducem pe piaţă. Avem şi aici produse noi pe care le vom putea oferi în sezoanele următoare.“

Locaţia nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că sudul reprezintă o regiune agricolă importantă pentru ţară, în care se cultivă predominant porumb şi floarea-soarelui. În plus este o „piaţă de desfacere“ cu potenţial pentru compania furnizoare de seminţe.

Prezentările, făcute de directorul de marketing al companiei, doamna Maria Cârjă, şi directorul de vânzări pe partea de sud a ţării, doamna Liliana Ciulu, au început cu hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei.

„Vârful de lance pe tehnologia Express este P64LE25, hibridul cel mai bine vândut în România, P64LE99, hibrid aflat în cultură de aproximativ doi ani şi un hibrid nou pe tehnologia Express. Este vorba despre HE118, un hibrid caracterizat printr-un conţinut ridicat în acid oleic, pe care îl vom comercializa începând cu sezonul următor, respectiv primăvara 2016.

Pe tehnologia convenţională, cea care necesită doar aplicarea unui graminicid, avem doi hibrizi. Este vorba despre P63LL06, cel mai timpuriu hibrid de floarea-soarelui din portofoliul companiei, şi PR64F50. Toţi hibrizii au plasticitate ecologică, sunt toleranţi la arşiţă şi secetă, caracteristici care le conferă avantajul unei productivităţi mărite. Fireşte că randamentul depinde şi de condiţiile climatice şi de tehnologia aplicată“, ne-a spus dna Ciulu.

Doamna Cârjă a fost cea care a pledat pentru hibrizii de porumb. „De 30 de ani compania Pioneer urmăreşte foarte atent schimbările climatice şi a creat produse cu toleranţă şi rezistenţă la secetă. Pentru cultura porumbului avem hibrizii Aqua Max, lansaţi în urmă cu câţiva ani ca răspuns la schimbările climatice, a căror principală caracteristică o prezintă sistemul radicular cu o dezvoltare şi ramificare care permit explorarea unui volum mai mare de sol şi, implicit, posibilitatea de a extrage o cantitate cât mai mare de apă. Aparatul foliar cu un unghi foarte mic al frunzelor îi permite plantei să se protejeze mai bine de razele soarelui. În plus, aceşti hibrizi au o incidenţă foarte bună la înflorit şi asigură o polenizare foarte bună. Avem în portofoliu hibrizi care încep de la grupa FAO 250 terminând cu grupa FAO 600 pentru fermierii care cultivă porumb irigat cu o perioadă de vegetaţie lungă. Avem produse pentru toate tipurile de tehnologie din ţara noastră şi toate categoriile de fermieri. Compania are în testare produse pe care le va comercializa în anii următori.“

Laura ZMARANDA

Analiză în câmp

Fermierii care au avut în primăvară exces de umiditate se bucură acum de producţii bune la rapiţă. Majoritatea cultivatorilor de rapiţă au beneficiat de acea apă datorită faptului că rapiţa, având sistemul radicular pivotant, şi-a căutat singură apa, iar cultura nu a suferit atât de mult la fel ca cerealele, spre exemplu, care au avut nevoie de apă în momentul când au trecut la umplerea boabelor şi automat la maturitatea fiziologică şi biologică.

În ceea ce priveşte porumbul, până acum ar fi trebuit făcute ierbicidările împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, iar la floarea-soarelui, în funcţie de tehnologia aplicată, să se fi utilizat imazamoxul sau tribenuronulmetil împreună cu un antigramineic. Acolo unde floarea este în 12-14 frunze sau chiar la buton floral fermierii ar trebui să aibă în vedere faptul că aplicarea unui fungicid cu siguranţă le va menţine aparatul foliar curat şi asta va însemna o cantitate mai mare de sămânţă în calatidii.

Revenind la cultura de porumb, fermierii şi-au dat seama că utilizarea hibrizilor timpurii şi extratimpurii ar trebui mixată cu semănatul tardiv datorită faptului că prin acest mixt ei îşi diminuează riscul de a pierde ştiuleţii din cauza lipsei polenizării acestora în momentul în care seceta atmosferică ar prinde exact perioada de înflorit a porumbului. Timpurietatea mai scurtă într-adevăr înseamnă şi o cantitate uneori mai mică ca productivitate, dar fermierii au certitudinea că vor înregistra producţii care să le asigure acoperirea cheltuielilor pentru cultura de porumb şi nişte venituri care să le satisfacă nevoile pentru a putea înfiinţa o cultură următoare. Hibrizii tardivi au un potenţial genetic mult mai ridicat şi de aceea specialiştii recomandă ca, acolo unde suprafeţele de porumb sunt mai mari de 80 de hectare, să se utilizeze atât hibrizi timpurii cât şi tardivi pentru că, în condiţiile în care seceta pedologică din primăvară şi-ar spune cuvântul aşa cum a fost şi în acest an, aceştia, având o perioadă scurtă de vegetaţie, nu vor avea dezavantajul prinderii şi secetei atmosferice în momentul polenizării. Un hibrid tardiv, când l-a prins seceta atmosferică în momentul polenizării, poate avea pierderi mari de producţie din cauza polenizării.

În cazul florii-soarelui sunt anumite companii care merg strict pe hibrizi semitimpurii; sunt puţini hibrizii tardivi, iar, în condiţiile din ţara noastră, diferenţa la recoltat între un hibrid semitimpuriu şi altul tardiv este de circa o săptămână, două. Aşadar, diferenţele nu sunt prea mari, ci în funcţie de tehnologia aplicată, de trata­mentele fitosanitare pe care fermierul le aplică, de ierbicidările pe care acesta le face.

La ora actuală, în România floarea-soarelui, deşi a trecut prin seceta pedologică, se prezintă mult mai bine decât porumbul în majoritatea regiunilor. Cu siguranţă fermierii care vor efectua acele tratamente atât la butonul floral cât şi la căderea petalelor cu fungicide, chiar şi cu strobilurină, vor putea mări puţin perioada de vegetaţie cu încă o săptămână, moment în care planta va acumula mult mai multe substanţe nutritive care se vor duce către achenele florii-soarelui.

În cazul porumbului seceta s-a manifestat un pic mai agresiv. Acesta nu s-a înălţat cum face de obicei, iar spaţiile dintre internodii au rămas mici. Totuşi, cu ultimele ploi, lanurile parcă încep să-şi revină, dar încă mai este un hop deoarece maximul de consum este atunci când îi va da mătasea şi va avea nevoie de apă în continuare. La ora actuală culturile promit şi cu siguranţă fermierii vor fi destul de satisfăcuţi când vor intra cu combina în lan.

Să nu uităm că încă se mai pot utiliza îngrăşăminte foliare la floarea-soarelui pe bază de bor, iar la porumb pe bază de zinc.

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic Prutul SA

De ce floarea-soarelui high-oleic?

În ultimii ani, auzim tot mai des discutându-se la nivelul industriei agribusiness despre floarea-soarelui high-oleic și despre avantajele pe care această cultură le aduce producătorilor agricoli, achizitorilor și, nu în ultimul rând, consumatorilor finali de ulei vegetal.

Interviu cu Liviu Gruia, Category Manager High-Oleic în cadrul companiei Prutul SA, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de agribusiness din România și, totodată, unul dintre principalii producători de ulei vegetal din ţara noastră.

– Ce este, mai precis, floarea-soarelui high-oleic?

– Floarea-soarelui „oleică“ sau „high-oleic“ (HO) este un hibrid cu un conținut de minimum 80% de acid oleic, comparativ cu 20% la cei convenționali („linoleici”). Din acest motiv, acești hibrizi sunt deosebit de căutați de către procesatorii de floarea-soarelui.

– Cum a evoluat cererea de floarea-soarelui HO în România?

– Condițiile de cultivare a acestor hibrizi s-au dovedit prielnice în țara noastră, iar hibrizii existenți au demonstrat în câmpurile de testare și în cultura mare performanțe bune privind calitatea și cantitatea rezultată.

Suprafețele cultivate cu hibrizi de tip HO au luat amploare în ultimii ani, inclusiv în țara noastră, determinând astfel un interes ridicat din partea procesatorilor și achizitorilor.

În România cultura s-a extins tot mai mult, până la aproximativ 10% din suprafața totală de floare (conform estimărilor proprii), față de doar câteva procente în anii trecuți.

La nivel european, un exemplu este Franța, care a devenit lider mondial atât ca suprafață cultivată cu astfel de hibrizi (peste 2/3 din suprafața totală destinată florii-soarelui), cât și ca performanțe de producție.

– Care sunt beneficiile culturii de floarea-soarelui HO pentru fermieri?

– Cererea de floarea-soarelui high-oleic este în continuă creștere.

Prețul de achiziție a acestor culturi a fost în ultimii ani sensibil mai mare decât cel pentru floarea-soarelui convențională datorită interesului crescut al procesatorilor pentru floarea-soarelui cu un conținut ridicat de acid oleic.

– Dar pentru consumatorii de ulei vegetal de floare HO?

Avantajele uleiului bogat în acid oleic sunt multiple:

- are o concentrație ridicată de acid oleic care, prin consum uzual, poate îmbunătății sănătatea;

- are o stabilitate ridicată și un termen de valabilitate prelungit (concentrația mare de antioxidanți din uleiul cu un conținut mare de acid oleic previne râncezirea);

- o dietă bogată în ulei de floarea-soarelui high-oleic modifică în mod favorabil concentrația de colesterol și trigliceride, îmbunătățind funcționarea sistemului cardio­vascular;

- este utilizat în cosmetică datorită proprietăților sale.

– Există diferențe între floarea convențională și cea de tip high-oleic în ceea ce privește rezistența la boli și randamentul producției?

– Producțiile la cele două tipuri de floarea-soarelui (high-oleic și convențională) și toleranța față de boli (Phoma sau Sclerotinia) sunt asemănătoare. În cele mai multe cazuri de testare, hibrizii high-oleici au dat producții mai mari, având și un conținut ridicat de ulei și o biomasă aeriană mai mare.

Totodată, tehnologia de cultură a hibrizilor high-oleici și convenționali este asemănătoare.

– În ce constă oferta Prutul pentru floarea HO?

– Suntem direct interesați de această cultură și din prisma fabricii de ulei pe care o avem la Galați.

De aceea, la începutul campaniei de primăvară am lansat în cadrul simpozioanelor pe care le-am organizat în întreaga țară „Programul tehnologic de susținere a cultivării hibrizilor de floarea-soarelui high-oleic“.

Acesta cuprinde:

- hibrizi de tip HO din portofoliul principalilor producători prezenți în România;

- asistență tehnică specializată pentru alegerea celor mai potrivite tehnologii;

- inputuri pentru protecția și întreținerea culturilor și soluţiile tehnologice complementare;

- cerere constantă de achiziție, dată de posibilitatea procesării în fabrica proprie de ulei;

- bonus competitiv la achiziția recoltelor de floarea-soarelui HO – negociat și garantat în contractul de achiziție în spațiile proprii de depozitare și în fabrică;

- analize specifice rapide – pentru confirmarea conținutului de acid oleic, în locațiile noastre;

- posibilitatea certificării sustenabilității produsului (conform standardului ISCC-EU), în baza declarației producătorului;

- soluții de transport oriunde în țară;

- soluții de depozitare în rețeaua proprie de silozuri și baze.

Top 6 recomandări pentru fermierii interesați să cultive floare HO

- Să respecte izolarea culturii: în spaţiu (la minimum 200 metri de o cultură de floarea clasică) sau în timp (utilizarea unor hibrizi cu grupe de maturitate diferite astfel încât între momentul înfloririi dintre hibrizii HO și cei linoleici să existe un spaţiu în timp de cel puţin două săptămâni) și/sau fizică (de exemplu bariere fizice precum păduri, zone împădurite, canale de irigaţii, construcţii).

- Semănatul să se realizeze în condiţii optime și să se respecte curăţarea echipamentelor de semănat între hibrizii convenţionali și cei de tip HO.

- Să fie atenţi ca mașinile și echipamentele de recoltat precum și utilajele de transport să fie bine curăţate înainte de recoltarea hibrizilor de floare HO.

- Spaţiul de depozitare a producţiei de floarea-soarelui HO trebuie, de asemenea, curăţat cu atenţie.

- Pentru obţinerea unei recolte de calitate este necesar un program optim de fertilizare de bază și starter (NPK), completat cu aplicarea pe vegetaţie a unor îngrășăminte foliare cu microelemente (B, Mn, Mg, Mo, S).

- Să existe un bun control al buruienilor și să se combată eficient bolile și dăunătorii.

Produse pentru fermieri iscusiţi

Într-un maraton de 32 de simpozioane, Alcedo le prezintă fermierilor oferta de produse pentru anul agricol 2015. Faţă de cele 30 de pachete tehnologice puse la dispoziţie anul trecut, reprezentanţii companiei au mărit numărul la 52 de pachete. Mai mult, dacă anul trecut Alcedo a introdus în ofertă produsul Tender, a doua denumire pentru produsul Dual Gold de la Syngenta, anul acesta alte patru produse au primit un al doilea nume.

„Rolul acestor întâlniri este foarte important pentru noi. Suntem o firmă care pune pe piaţă cantităţi importante de produse pentru protecţia plantelor, suntem responsabili de ceea ce facem şi trebuie ca fiecare dintre fermierii cu care colaborăm să cunoască toate detaliile legate de buna punere în practică a acestor produse. Aducem produse noi pentru a completa gama de produse necesare pentru combaterea bolilor, a dăunătorilor sau a buruienilor, dar la un preţ accesibil“, susţine preşedintele Alcedo, Vicenţiu Cremeneanu.

Tender este cea de-a doua denumire a produsului Dual Gold 960 EC al companiei Syngenta Crop Protection şi are în componenţă substanţa activă S-metolaclor. Tender este un erbicid preemergent ce asigură combaterea superioară şi de lungă durată.

La cultura florii-soarelui şi porumb se recomandă folosirea dozei de 1-1,5 l/ha înainte de semănat sau preemergent, dacă există umiditate suficientă.

Pentru cultura de porumb se utilizează în doza de 1-1.5 l/ha, preemergent fără incorporare imediat după semănat, în condiţii de umiditate suficientă. La legumele înfiinţate prin răsad, produsul trebuie aplicat înainte de plantarea răsadurilor.

Priori Xtra este a doua denumire comercială a produsului Amistar Xtra 280 SC oferit tot de Syngenta Crop Protection. Acest produs se recomandă la culturile de porumb, orz, floarea-soarelui şi rapiţă. Pentru floarea-soarelui se recomandă folosirea unei doze de 0,75 l/ha. Pentru bolile care apar pe calatidiu Priori Xtra se aplică de la începutul până la sfârşitul înfloritului. La cultura de rapiţă tratamentele se vor efectua în primăvară, preventiv, la începutul/mijlocul înfloritului. Folosirea produsului combate putregaiul uscat, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, pătarea neagră a frunzelor şi făinarea.

Chefara este a doua denumire a fungicidului Artea 330 EC şi poate fi aplicat atât preventiv, cât şi curativ, în toate stadiile de vegetaţie. Pentru a avea rezultate optime, fermierilor li se recomandă să aplice produsul la apariţia primelor semne de infestare, după care se revine cu un tratament după 3-5 săptămâni, atunci când condiţiile climatice favorizează apariţia infecţiilor secundare. Chefara poate fi utilizat pentru culturile de grâu, orz în doză de 0,4 l/ha.

Silba este a doua denumire comercială a Gardoprim Plus Gold 500 SC al aceleiaşi companii, ca şi primele 3 produse redenumite. Se aplică preemergent în doze cuprinse între 3,5 – 4 l/ha la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Combate buruienile anuale, excepţie făcând Xanthium, Solanum şi Sinapsis şi nu este recomandată erbicidarea după răsărirea culturilor.

Rango este erbicidul produs de Chemtura sub denumirea Pantera 40 EC. Aplicarea acestui produs se recomandă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din culturile de rapiţă, floarea-soarelui, legume şi viţă-de-vie. Erbicidul se aplică postemergent şi este compatibil cu majoritatea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor.

Loredana Larissa SOFRON

Prognoze optimiste pentru floarea-soarelui şi porumb

După ce ploile din luna iulie au dat peste cap estimările agricultorilor privind producţia de păioase, prognozele privind culturile prăşitoare sunt destul de optimiste. Agricultorii se aşteaptă la recolte cel puţin la nivelul celor de anul trecut, însă se tem că nivelul preţurilor ar putea fi inferior, aşa cum s-a întâmplat şi la grâu, orz sau rapiţă.

Judeţele cele mai afectate de inundaţii au fost Olt, Argeş şi Vâlcea. În Olt, de exemplu, circa 40.000 ha, din care aproximativ 30.000 ha cultivate cu grâu, nu pot fi recoltate din cauza inundaţiilor, susţine Dan Bărăgan, director la Direcţia Agricolă şi de Dezvoltare Rurală (DADR) Olt. Pe lângă grâu, au mai fost afectate şi culturi de orz, rapiţă sau triticale. Pierderile cele mai mari au fost consemnate în partea de nord a judeţului, în condiţiile în care dacă plouă trei zile la rând nu se poate intra pe câmp. Bărăgan spune că în acest an producţia a fost nu doar mai mică din punct de vedere cantitativ, ci şi de o calitate inferioară celei de anul trecut. O problemă constituie şi faptul că în multe cazuri s-a intrat la recoltat pe teren moale, iar în aproximativ o lună trebuie semănată rapiţa. Or, în acest context lucrările se vor efectua cu dificultate.

Probleme mari au fost şi la Vâlcea, unde aproximativ 10.000 ha de teren agricol (suprafeţe cu cereale, legume, plante furajere, pomi fructiferi, viţă-de-vie, sere şi solarii etc.) au fost afectate de inundaţii. Pierderi au fost consemnate în localităţi precum Drăgăşani, Voiceşti, Ştefăneşti, Ghioroiu, Copăceni, Racoviţa sau Călimăneşte, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură Vâlcea.

Pagube şi în Prahova

Inundaţiile au produs pagube şi în alte judeţe. În Prahova culturile de floarea-soarelui şi de porumb sunt afectate în general pe terenurile foarte joase, unde s-a produs fenomenul de băltire, susţine Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţ. În rest, pe celelalte suprafeţe culturile arată foarte bine, mai spune agricultorul. La el, de exemplu, la Dumbrava, jumătate din cele 200 ha de teren agricol cultivate cu porumb sunt afectate de ex­cesul de umiditate. Mai nou, începe însă să se manifeste lipsa de apă, cu efecte directe asupra dezvoltării plan­telor, mai afirmă agricultorul.

În total, în zonă se înregistrează pierderi pe 20-30% din suprafaţă. Dacă la porumb vorbim de pierderi de până la 30% din cauza excesului de umiditate, la floarea-soarelui procentul este undeva la 10%, pentru că aceasta a rezistat foarte bine. Oricum, este de aşteptat ca producţia să fie inferioară celei de anul trecut, susţine Adrian Mocanu.

În ceea ce priveşte grâul, producţia a fost asemănătoare celei de anul trecut, circa 5 tone la hectar, problemele fiind legate, însă, de preţuri. În timp ce în 2013 kilogramul de grâu era achiziţionat cu 70 de bani, acum abia ajunge la 65 de bani, spune Mocanu, în condiţiile în care calitatea este mai proastă. Nici la orz lucrurile nu au stat mai bine, pentru că la un preţ de 48 de bani pe kilogram agricultorul nu şi-a acoperit nici măcar cheltuielile, darmite să mai vorbim de profituri. Mocanu spune că a avut o producţie de cinci tone la hectar, cheltuielile fiind de circa 2.500 de lei la hectar, iar veniturile obţinute din vânzarea recoltei au atins 2.000 de lei.

„Noroc cu rapiţa; producţia a fost la fel ca în 2013, dar calitatea mai bună. Chiar dacă preţul primit pe kg este mai mic faţă de 2013, respectiv 1,3 lei raportat la 1,6 lei în 2013, din cauza ploilor am avut cheltuieli mai mici pentru că n-am făcut stropiri şi nici nu a fost atac de insecte“, a precizat Mocanu.

Acesta spune că în acest an nici nu poate fi vorba de profituri, cel puţin pentru micii agricultori, din cauza anului agricol dificil, dar şi a preţurilor mai mari la motorină (undeva la 10%, raportat la 2013) sau inputuri (5-10%). Nu în ultimul rând, preţurile de achiziţie a cerealelor s-au redus cu până la 10%.

Giurgiu: estimări optimiste la porumb

În judeţul Giurgiu culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, nefiind afectate de inundaţiile din ultima vreme, cu mici excepţii. Este vorba, în mod special, de unele suprafeţe unde a căzut grindină sau unde au fost furtuni. Pagube sunt în mod special la sere şi solarii, proprietarii acestora urmând să fie despăgubiţi. La culturile prăşitoare se aşteaptă totuşi ca producţia din acest an să fie superioară celei de anul trecut.

„Categoric, va fi mai bine la floarea-soarelui şi porumb. De regulă, dacă se pierde la păioase, se câştigă la prăşitoare. Am avut, însă, şi ani când a mers foarte bine la toate culturile“, a declarat Aurel Anghel, director la Direcţia Agricolă Giurgiu (pe post până la data de 1 august, când îi expiră detaşarea de la Prahova).

Şi în Vrancea culturile de porumb şi floarea-soarelui se prezintă bine, cel puţin deocamdată. Spre deosebire de anul trecut, când a fost secetă, în acest an au fost ploi frecvente, care au ajutat dezvoltarea plantelor.

„În acest moment (n.red – 1 august) porumbul se prezintă bine pentru că a plouat suficient, mai trebuie însă să plouă şi când plantele leagă. Cred că în acest an plantele se prezintă mai bine decât în 2013, când a fost secetă“, a precizat Neculai Pupăză, reprezentantul Camerei Agricole Vrancea.

În Gorj, în schimb, inundaţiile au distrus câteva sute de hectare de porumb şi grâu, după cum susţine Gheorghe Petcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din acest judeţ.

În acelaşi timp, în judeţul Botoşani specialiştii aşteaptă producţii bune, ba chiar foarte bune în anumite zone, după cum susţine Florin Marţolea, şeful Serviciului inspecţii, politici agricole din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Botoşani. În acest an, în judeţ au fost obţinute producţii mai mari faţă de anul precedent la majoritatea culturilor agricole, creşteri fiind consemnate în special la rapiţă, de la 1,6 tone /ha în 2013 la 2,2 tone/ha în 2014. La grâu producţia a fost de 3,2 tone/ha, com­parativ cu 3,1 tone la hectar în 2013.

Ioana GUŢE

Floarea-soarelui, ultima speranţă a multor apicultori

După culesul melifer de producţie de la rapiţă, salcâm şi tei, in perioada iunie - iulie este aşteptat cu speranţe culesul de la floarea-soarelui. Floarea-soarelui este originară din nordul Mexicului şi din Statele Unite ale Americii, specia de origine fiind Helianthus lenticularis, întâlnită în flora spontană, din care ca urmare a unui proces îndelungat de selecţie şi ameliorare a rezultat specia tehnică cultivată astăzi.

Potenţialul noilor hibrizi de floare, sub semnul întrebării

Pe lângă importanţa tehnică deosebită a florii-soarelui, principală plantă producătoare de ulei din România, aceasta este o valoroasă plantă meliferă a cărei înflorire se încadrează în conveerul melifer salcâm – tei – floarea-soarelui.

Mai mult, suprafeţele mari cultivate cu floarea-soarelui în ultimii ani accentuează importanţa meliferă a acestei culturi, la care se adaugă importanţa deosebită a culesului de la floarea-soarelui pentru dezvoltarea familiilor de albine mai ales şi datorită faptului că înflorirea ei are loc vara, când flora meliferă este, în general mai redusă. Având în vedere perioada scurtă de timp de la omologare şi chiar situaţia precară a cercetării româneşti în domeniu este de recunoscut faptul că în prezent pentru majoritatea hibrizilor de floarea-soarelui cultivaţi nu se cunoaşte cu exactitate potenţialul lor melifer.

În ultimii ani s-a constatat o mare variabilitate în timp şi spaţiu a recoltei de miere obţinută de familiile de albine deplasate în pastoral la culesul de floarea-soarelui, iar mai nou s-a constatat o diminuare crescândă a secreţiei de nectar la această plantă şi implicit o scădere a producţiilor de miere.

Cauzele diminuării producţiei de nectar

Cercetările în domeniu au stabilit cauzele principale posibile ale acestei diminuări continue:

- Astfel, o cauză ar fi condiţiile climaterice din ultimii ani, reprezentate în special de precipitaţiile şi temperaturile medii anormale care au acţionat în sens invers, mărirea temperaturii determinând micşorarea umidităţii mediului ambiant al culturilor de floarea-soarelui.

- Un alt posibil motiv a acestei diminuări ar fi faptul că în procesul de ameliorare şi creare a hibrizilor de floarea-soarelui s-a acordat o importanţă deosebită însuşirilor productive şi de calitate a hibrizilor obţinuţi, cum ar fi producţia de seminţe la hectar, conţinutul de ulei, raportul favorabil între acizii graşi, procentul de coaje, rezistenţa la boli, dăunători, secetă, frângere etc., secreţia de nectar nefiind un caracter prioritar.

Acest mod de impunere a condiţiilor este profund păgubos, având în vedere faptul că în cazul unui hibrid cu potenţial melifer ridicat şi polenizarea va fi mai completă, având ca rezultat final o producţie superioară.

● Altă cauză ar fi constituită de faptul că în procesul de ameliorare şi creare a hibrizilor de floarea-soarelui s-a mers pe o tendinţă susţinută de creştere a autofertilităţii hibrizilor de floarea-soarelui şi de promovare a hibrizilor cu grad ridicat de autofertilitate.

Se poate spune, fără a greşi, că nu există o corelaţie directă între indicele melifer al unui hibrid de floarea-soarelui şi cantităţile de miere obţinută de familiile de albine de la el deoarece în calculul cantităţilor de miere obţinute de la un hibrid de floarea-soarelui intervin, în afara indicelui melifer, şi alţi factori.

Alţi factori care influenţează producţia de miere

Caracteristica principală care influenţează producţia de miere este indicele glucidic.

În principal factorii care influenţează cantitatea de miere obţinută de la un hibrid sunt indicele melifer, densitatea plantelor la hectar, numărul de flori pe calatidiu şi durata de înflorire a unei flori.

Aceşti factori sunt la rândul lor influenţaţi de factorii tehnologici şi factorii pedoclimatici şi climatici, în special temperaturile şi umiditatea mediului ambiant.

Astfel pentru optimizarea producţiei de miere obţinută de la culturile de floarea-soarelui este importantă integrarea factorilor genetici (utilizând numai hibrizi cu potenţial melifer ridicat), pedoclimatici şi tehnologici.

Din cercetările făcute de Institutul de Dezvoltare-Cercetare pentru Apicultură şi observaţiile apicultorilor se poate concluziona că cele mai mari şi stabile producţii de miere pe familia de albine (15-30 kg) se obţin la solele de floarea-soarelui cultivate în Câmpia Dunării, care este de altfel zona cea mai favorabilă acestei culturi. Fluctuaţiile de producţie de la o stupină la alta sunt determinate de gradul de dezvoltare a familiilor de albine, condiţiile de sol, soi şi microclimat.

Dintre factorii climatici, temperatura are rolul hotărâtor asupra secreţiei de nectar, ceilalţi având mai mult un rol de corecţie. Astfel, cercetările în domeniu au stabilit că temperatura optimă pentru o secreţie abundentă de nectar la floarea-soarelui este cuprinsă în intervalul 28-32°C.

Pregătirea albinelor pentru pastoral

Pentru exploataţiile apicole şi stupinele care efectuează stupărit pastoral este important locul de amplasare a familiilor de albine în aşa fel încât albinele culegătoare să poată vizita cel puţin 2-3 sole cu perioade de înflorire diferite. Anterior deplasării trebuie studiată prognoza înfloririi solelor cu floarea-soarelui şi trebuie identificate tipurile de hibrizi cultivate în ele şi potenţialul melifer al acestora.

S-a constatat că producţii abundente de nectar se obţin de la floarea-soarelui cultivată pe soluri fertile, adânci şi suficient de calde, aşa cum sunt cernoziomurile din Câmpia Dunării. Totodată, pentru obţinerea unor producţii optime este esenţial ca suma gradelor de temperatură în perioada de vegetaţie să se apropie de valoarea de 2600°C.

Legat de corelaţia strânsă dintre evoluţia temperaturii şi secreţia de nectar la floarea-soarelui, s-a observat că frecvenţa şi intensitatea maximă de cercetare a florilor s-au înregistrat între orele 10 şi 15, când tempera­tura a variat în jurul valorii de 30°C.

În final, concluzionând, se poate afirma că din punct de vedere melifer floarea-soarelui poate fi considerată cu o pondere economico-apicolă foarte mare (FM), deoarece, în condiţii prielnice, soiurile şi hibrizii de floarea-soarelui pot asigura familiilor de albine culesuri constante având o producţie de miere evaluată la 34-130 kg/ha, iar secreţia de nectar este de 0,16-0,373 mg/floare şi având o concentraţie de zahar de 55-69%. În aceste condiţii familiile de albine dezvoltate bine şi foarte bine pot realiza 10-30 kg de miere-marfă.

Totodată, trebuie specificat faptul că, odată cu culesul nectarului albinele efectuează şi polenizarea culturilor de floarea-soarelui, realizându-se în felul acesta o sporire a producţiilor de seminţe cu cel puţin 15-20%.

Material prelucrat şi completat de prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

(După cartea „Plante melifere de foarte mare  şi mare pondere economico-apicolă“ autori: Petre IORDACHE, Ileana ROŞCA şi Mihai CISMARU)

Invitaţie la "Ziua Florii-Soarelui"

DONAU SAAT vă invită la campul de cercetare floarea-soarelui din localitatea Drăgănesti-Vlasca, jud. Teleorman (SCDA Teleorman), 22 iulie 2014, la ora 10.00

--

DONAU SAAT – furnizor complet de seminte si servicii pentru agricultura conventionala si ecologica

Companiile Probstdorfer Saatzucht si Saatbau Linz din Austria anunta astazi preluarea societatii Quality Crops Genetics SRL din Bucuresti, Romania, achizitionand programul acesteia de cercetare si amelioarare floarea-soarelui, precum si intreg portofoliul de hibrizi de floarea-soarelui.

Saatbau Linz este o cooperativa agricola infiintata dupa cel de-al 2 lea razboi mondial si este detinuta de peste 3100 de fermieri. Este unul dintre liderii europeni pe piata de seminte, detiand un portofoliu de peste 380 de soiuri pentru 85 de specii de cultura, fiind un furnizor complet de seminte pentru agricultura conventionala si ecologica. Saatbau Linz are sediul general in Linz si filiale in tari ca: Franta, Germania, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Rusia si acum si in Romania. 

Probstdorfer Saatzucht este o afacere de familie, infiintata in 1947, fiind cea mai mare companie de semințe de acest tip din Austria. Localizatain Niederostereich, zona numita si “granarul Austriei”, societatea a beneficiat de condiții optime pentru selectarea materialului de înaltă calitate pentru zonele de cultura din Panonia, Estul și Sud-Estul Europei. Compania este astazi un holding cu societati in toata Europa, fiind unul dintre liderii pietei de cereale, in special pentru soiurile de grau.

Quality Crops Genetics SRL are propriul program de cercetare si ameliorare floarea-soarelui, avand inregistrati deja numerosi hibrizi atat pentru piata Uniunii Europene, cat si pentru Ucraina, Rusia, Serbia. Obtinuti in cadrul programului propriu, hibrizii sunt pretabili pentru tehnologia conventionala de cultura, dar si pentru cea cu rezistenta la erbicidele sulfo si imi.

Extinderea de succes prin achizitionarea comuna a Quality Crops Genetics SRL si infiintarea DONAU SAAT SRL, Romania, a condus la cresterea diversitatii genetice a societatii, consolidand prezenta pe piata a unui furnizor complet de seminte si servicii.

Tranzactia a fost incheiata in luna iunie 2014 si in urma acesteia, noua societate va comercializa  hibrizi de floarea-soarelui, precum si seminte pentru celelalte culturi mari: grau, orz, rapita, triticale, porumb, soia, mazare.

DONAU SAAT SRL vine pe piata romaneasca cu un portofoliu complet de seminte pentru culturile mari si leguminoase, dar si cu seminte pentru diverse ramuri sau nise de piata: floarea-soarelui de rontait, floarea-soarelui pentru pasari, porumb zaharat, seminte gradinarit, gazon, trifoi, etc.

Echipa care continua activitea in Romania este alcatuita din:

            Calin Mihoc – Director General

            Nicolae Parvu – Coordonator program amelioarare floarea-soarelui

            Alina Volintiru – Director Vanzari si Marketing

            Doru Stefanescu – Director Vanzari

Detalii suplimentare si adresa de contact:
Bd. Primaverii nr. 51, sector 1, Bucuresti, Romania
Tel.: 021 310 67 07; email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Culturi compromise din neglijenţă

Vizitele din ultimele două zile făcute la fermierii din zona de sud şi sud-est a ţării au derulat prin faţa mea multe probleme cu care se confruntă agricultorii noştri mari sau mici.

Rememorând câmpurile pe care le-am vizitat, mi-am dat seama de multitudinea accidentelor care apar din cauza necunoaşterii sau neglijării unor mici amănunte tehnice la aplicarea tratamentelor fitosanitare în culturi.

Mă voi referi doar la cultura de rapiţă, deşi accidente asemănătoare am întâlnit la toate culturile: grâu, porumb, cartof, floarea-soarelui.

Spre exemplu, aşa cum este recomandat, un fermier a avizat prepararea soluţiei de tratament pentru prevenirea şi combaterea atacului de boli şi dăunători pentru cultura rapiţei din fermă. Dar a gândit un amestec compus dintr-un fungicid, două insecticide şi un îngrăşământ foliar complex, fără să ţină cont că unele substanţe active din produsele amestecate nu au fost compatibile chimic sau biologic, chiar dacă fizic nu au creat probleme de amestecare. După 7-8 zile de la aplicarea tratamentului, rezultatul a început să fie vizibil şi silicvele de rapiţă deja formate au căpătat o culoare violacee, iar galbenul petalelor de la florile încă existente au devenit aproape albe. Astfel, din necunoaştere, fermierul a fost nevoit să întoarcă o cultură reuşită de rapiţă ce se întindea pe zeci de hectare şi care ar fi putut aduce un venit bun în fermă.

La câţiva zeci de kilometri distanţă, în acelaşi judeţ, am găsit o altă problemă. Imaginile sunt grăitoare. După terminarea unor tratamente fitosanitare la cultura de grâu, un mecanizator clăteşte aparatul de stropit cu două ape şi încheie o zi grea de muncă. A neglijat însă o mică indicaţie tehnică care recomandă folosirea unui detergent la spălarea utilajului după terminarea lucrului şi apoi clătirea cu două ape curate. Două zile mai târziu efectuează cu acelaşi aparat de stropit un tratament fitosanitar la rapiţă. După mai bine de o săptămână rezultatul devine vizibil, iar silicvele de rapiţă încep să cadă şi florile încep să se usuce. Mai bine de 10 hectare de rapiţă care în urmă cu o săptămână promiteau o producţie de aproximativ 4 tone la hectar au necesitat întoarcerea şi reînsămânţarea cu altă cultură. Pierderile se cuantifică în cifre cu multe zerouri şi niciun fermier nu doreşte să se întâmple astfel de evenimente în ferma sa.

În ultimii doi ani am văzut în sudul României culturi care, însumate, dau multe sute de hectare ce au necesitat întoarceri ca urmare a unor mici amănunte tehnice care au fost neglijate sau care nu au fost cunoscute de fermieri şi mecanizatori.

Să nu uităm că, în urma cu peste 25 de ani, la Băneasa funcţiona un Institut pentru Protecţia Plantelor, care furniza agricultorilor din acea vreme informaţii tehnice despre compatibilitatea fizică, chimică şi biologică a diferite amestecuri de produse fitosanitare pentru ca fermierii să poată aplica la o singură trecere două sau trei produse, realizând economie de combustibil şi cheltuieli de producţie reduse.

Mai este astăzi posibilă o astfel de performanţă?

Mai doresc cei care conduc astăzi destinele agriculturii româneşti acest lucru?

Ne poate întinde o mână Comunitatea Europeană?

Sunt întrebări la care toţi fermierii din România aşteaptă un răspuns!

Ing. Octavian GROZA

SAATEN-UNION Romania şi BASF încheie un contract de licenţă pentru floarea-soarelui Clearfield® Plus

Bucureşti, România şi Limburgerhof, Germania – SAATEN-UNION România Srl. şi BASF au anunţat astăzi semnarea unui contract global, neexclusiv, prin care BASF va acorda companiei SAATEN-UNION licenţa pentru tehnologia sa Clearfield® Plus bazată pe hibrizi de floarea-soarelui toleranţi la erbicide pentru anumite ţări din Europa. Contractul permite SAATEN-UNION să devină una dintre primele companii de seminţe care să comercializeze hibrizi de seminţe toleranţi la noua linie de erbicide Clearfield Plus de la BASF.

Sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui, dezvoltat folosind tehnici tradiţionale de cultivare a plantelor, oferă un control mai bun asupra buruienilor pe toată durata sezonului şi o toleranţă crescută a culturii la condiţii de stres legate de mediu, precum şi un potenţial de creştere a conţinutului de ulei şi a producţiei de boabe.

Dr. Joachim Moeser, product manager la nivel internaţional în compania SAATEN-UNION GmbH, a afirmat: „Componenta Clearfield Plus va fi foarte importantă pentru afacerea noastră cu seminţe de floarea-soarelui din Europa şi ne va consolida poziţia competitivă pentru a oferi servicii mai bune cultivatorilor de floarea-soarelui din zonele vizate prin utilizarea optimă a acestei tehnologii. Suntem încântaţi să colaborăm cu BASF.“

„Erbicidele de cea mai înaltă calitate Clearfield Plus de la BASF, împreună cu hibrizii Clearfield Plus de la SAATEN-UNION, vor acorda cultivatorilor din regiunile producătoare de floarea-soarelui ale Europei mai multe opţiuni de a obţine producţii mai mari“, a afirmat Eckart Stein, vicepreşedinte, BASF Crop Protection, Market Management Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Noua linie de hibrizi Clearfield Plus SAATEN-UNION şi erbicidele Clearfield Plus de la BASF vor fi disponibile în România şi Bulgaria în 2014, iar din 2015 şi în celelalte ţări mari producătoare de floarea-soarelui, care includ Rusia, Ucraina şi Ungaria.

Termenii financiari ai contractelor nu au fost făcuţi publici. 

Despre grupul SAATEN-UNION

SAATEN-UNION GmbH a fost fondată în 1965 şi este o companie formată din şapte firme private, activă în domeniul ameliorării plantelor, cu o experienţă de peste 100 ani. SAATEN–UNION are în portofoliu  soiuri  şi hibrizi de înaltă productivitate, toleranţi la boli şi eficienţi din punct de vedere energetic pentru toate zonele producătoare din Europa. Secretul succesului constă în experienţa în agricultură, tehnologia de vârf şi o genetică de neegalat pentru mai mult de 40 de specii de plante de cultură (www.saaten-union.de).

Saaten Union România Srl., cu sediul în Bucureşti, România, este sucursala firmei germane SAATEN-UNION şi este activă în principalele zone de cultivare a floarea-soarelui din jurul Mării Negre şi ţările CSI. Cu noua tehnologie BASF Clearfield Plus, Saaten Union oferă fermierilor soluţii tehnice competitive pentru problemele legate de combaterea buruienilor din aceste zone (www.saaten-union.ro).

Despre divizia BASF de protecţie a plantelor

Cu vânzări de circa 4,7 miliarde euro în 2012, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluţii inovatoare de protecţie a plantelor de cultură, gazonului şi plantelor ornamentale, pentru controlul dăunătorilor şi sănătate publică. Portofoliul său cuprinde tehnologii de tratare a seminţelor şi control biologic, precum şi soluţii de management al apei, nutrienţilor şi factorilor de stres ai plantelor. Divizia BASF de protecţie a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-şi optimizeze producţia agricolă, să-şi îmbunătăţească eficienţa economică şi calitatea vieţii, pentru populaţia mondială aflată în continuă creştere. Informaţii suplimentare pot fi obţinute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţele de socializare.

BASF - The Chemical Company

BASF este lider mondial în industria chimică: The Chemical Company. Portofoliul său include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze. Combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi sistemele noastre de soluţii contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: „Creăm chimie pentru un viitor sustenabil.“ În 2012 BASF a realizat vânzări de 72,1 miliarde euro şi a avut peste 110.000 angajaţi la sfârşitul anului. Informaţii suplimentare despre BASF sunt disponibile pe Internet la adresa www.basf.com

Floarea-soarelui producţii mai mari, dar nici pe departe „record“

În 2012 suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui a fost de 1.064.800 ha, cu o producţie medie, în condiţiile unuia dintre cei mai secetoşi ani din ultimul deceniu, de 1.313 kg/ha. În 2013 suprafaţa estimată (datele vor fi clarificate la sfârşitul anului) pentru aceeaşi cultură variază între 1,10-1,15 milioane de hectare. Producţia anticipată este mult mai bună decât cea din 2012. De altfel, serviciul independent de analiză a oleaginoaselor Oil World, din Germania, vorbea despre un record de producţie în întreaga UE, de 8,6 milioane de tone, faţă de 6,9 milioane de tone, în 2012. Analiza explica faptul că recoltele mari din România, Ungaria şi Bulgaria contribuie decisiv la această creştere a producţiei de floarea-soarelui pe teritoriul UE. Chiar dacă nu a început recoltarea peste tot, existând decalaje mari între sudul şi restul ţării, prognozele se adeveresc, deşi nivelul producţiei, ca medie judeţeană, nu este la nivelul estimărilor iniţiale, a acelor cantităţi/ha „record“ despre care s-a tot vorbit.

Plusul de recoltă, anulat de preţurile mici

Veştile din Giurgiu, cel puţin cele din zona fermelor înscrise în asociaţia producătorilor condusă de ing. Dumitru Marinescu, nu sunt la fel de optimiste, aşa cum circulă ele la nivel naţional: „Da, la nivel naţional vom avea o cantitate mai mare de floarea-soarelui, dar nu fiindcă ar fi nişte producţii fabuloase, ci pentru că este cultivată o suprafaţă mai mare decât anul trecut. Toţi fermierii au fugit de porumb din cauza prognozelor care vorbeau despre marea secetă din această vară şi au mers masiv pe grâu şi floare. Suprafeţele de rapiţă întoarsă au fost cultivate tot cu floare. Şi ne-am păcălit.“ Media la hectar nu o va depăşi pe cea de anul trecut, când fermierii au obţinut 2.200-2.500 kg/ha: „Avem loturi şi cu 1.500 kg/ha.“ Care ar fi explicaţia unei recolte totuşi modeste, în con­diţiile în care s-a vorbit despre un an bun ca regim al precipitaţiilor şi al temperaturilor? „Am semănat floarea în prima epocă. Pe urmă, a venit o lună fără precipitaţii, astfel că răsărirea a fost neuniformă. După aceea am avut ploi din plin, s-a creat senzaţia, după masa vegetativă, că producţia va fi foarte bună, dar a urmat o nouă perioadă fără ploi şi temperaturi foarte ridicate în august. Cel puţin la noi, în Giurgiu, din luna iunie şi până acum au căzut 20 l/mp precipitaţii. Efectul: recolta este sub aşteptări.“ Cât despre preţ, la micii producători, care vând la capătul tarlalei, kilogramul este de maximum un leu. „Am auzit că a coborât şi la 80 de bani. Pentru fermele mari, care au şi contracte semnate, livrarea se face la 1,20-1,30 lei/kg. Pentru un hectar de floarea-soarelui, cheltuielile se ridică la 2.700 lei. Faceţi dvs. calculul...!“ Păstrarea recoltei în depozite nu este o soluţie pentru toţi fermierii: „Pot face acest lucru marii producători ori cei care au avut bani să înfiinţeze cultura, dar cei mai mulţi nu-şi permit acest lux, fiindcă trebuie achitate inputurile la recoltare.“

Din cele 42.000 ha cultivate cu floarea-soarelui la nivelul judeţului Giurgiu, până pe data de 6 septembrie s-au recoltat 16.800 ha. Conform specialiştilor DAJ Giurgiu, media producţiei, de 2.800 kg/ha, este posibil să scadă, după ce recoltarea va începe şi pe suprafeţele din gospodăriile populaţiei.

În Olt, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli, ing. Ilie Popescu, confirmă o producţie mai bună cu 20-30% decât în 2012, dar spune că media nu va depăşi 2.500 kg/ha. Plusul, însă, nu înseamnă nimic: „Anul trecut, la producţia aceea de puţin sub două tone, se realizau la hectarul de floare 3.500-4.000 lei. La preţurile de acum, vorbim despre 2.500 lei, e posibil să nu scoţi cheltuiala.“ Nici aici nu poate fi vorba despre păstrat producţia până la preţuri mai bune: „Mai toţi fermierii lucrăm pe credite-furnizor , ne bucurăm de discount-ul la unele inputuri, iar la recoltare trebuie să respectăm contractul, să achităm datoriile.“ Fermierii sunt convinşi că este vorba despre o înţelegere între marii traderi. De ce totuşi speculează piaţa din România? „Pentru că au văzut că nu suntem organizaţi, n-are cine să pună piciorul în prag, au găsit terenul propice la noi. Acest lucru nu şi-l permit – şi vă garantez că aşa stau lucrurile, fiindcă stăpânesc fenomenul – pe pieţele bine consolidate din Europa.“

Ing. Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli din Brăila, ne spunea că, atât în ferma sa, cât şi pe suprafeţele colegilor din asociaţie, producţia de floarea-soarelui este, surprinzător, mai mică decât anul trecut din cauza faptului că nu a plouat deloc în luna august. Dacă în 2012 media a fost de 3.200 kg/ha, anul acesta recolta nu depăşeşte 2.500 kg/ha. Preţul este total dezavantajos pentru producători, astfel că toţi cei care deţin spaţii de depozitare vor păstra recolta până când vor dejuca planul marilor traderi de cereale de a specula piaţa. În 2012, în cadrul asociaţiei, preţul de livrare a florii-soarelui s-a situat peste 2 lei/kg, iar în acest an a coborât până aproape de 1,15-1,30 lei.

În judeţul Brăila procentul de recoltare a ajuns la 80% – 60.000 ha recoltate – din cele aproximativ 75.000 ha cultivate, cu o medie la unitatea de suprafaţă de 2.350 kg/ha.

Situaţia în alte judeţe la început de septembrie

Dolj: media la hectar este de 2.100 kg/ha, după ce s-au recoltat 21.000 ha, din cele 70.000 ha. Producţia poate suferi aşadar modificări până la încheierea campaniei, plus/minus(DAJ Dolj).

Argeş: după ce s-a recoltat 33% din totalul suprafeţei (aproximativ 6.000 ha, din 18.000 ha cultivate, media producţiei este de 2.300 kg/ha (DAJ Argeş).

Teleorman: media la hectar, după recoltarea a 61.110 ha, din 87.220 ha semănate, este de 2.200 kg/ha (DAJ Teleorman).

Prahova: după ce s-au recoltat 6.200 ha, din totalul suprafeţei de 14.000 ha cultivată cu floarea-soarelui, producţia medie se situa la 1.800 kg/ha, cu tendinţă de creştere, după estimările DAJ Prahova, la 2.000 kg/ha. Preţul de livrare se situa la 1,35 lei/kg.

Ialomiţa: din totalul suprafeţei de 62.845 ha, s-au recoltat 18.560 ha, cu o medie a producţiei de 2.140 kg/ha (DAJ Ialomiţa).

Constanţa: în judeţul cu cea mai mare suprafaţă de floarea-soarelui cultivată, dar care în ultima perioadă a fost şi cel mai secetos, recoltarea a început din luna august. Din 103.618 ha, s-au recoltat la început de septembrie 71.815 ha, cu o medie de 1.150 kg/ha, producţie mică generată tocmai de lipsa de precipitaţii, spre comparaţie cu restul ţării, unde regimul hidric a fost unul favorabil pentru toate culturile (DAJ Constanţa).

Vaslui: recoltarea se află abia la început, media de pe cele 3.050 ha, din 41.933 ha cultivate, fiind de 2.100 kg/ha (DAJ Vaslui).

Timiş: (47.600 ha cultivate cu floarea-soarelui) fermierii nu au intrat la recoltat, deşi pe unele suprafeţe cultura la început de septembrie a ajuns la maturitate. După părerea specialistului în producţie vegetală de la DAJ Timiş, această amânare este o formă de răspuns a producătorilor faţă de tendinţa marilor comercianţi de a specula piaţa, preferând să întârzie recoltarea, spre a aduce produsul la indicii care să permită păstrarea produsului pentru un timp îndelungat.

Satu Mare: recoltarea producţiei de pe cele 18.000 ha este mult decalată faţă de sudul ţării, cultivatorii folosind soiuri târzii, dar cu o capacitate productivă mai mare (DAJ Satu Mare).

Maria BOGDAN

Producţii mari la grâu, perspective bune pentru porumb şi floarea-soarelui

2013 poate fi considerat unul dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, ba chiar mai mult. La grâu, de exemplu, avem cel mai mare nivel de producţie din ultimii 43 de ani, după cum a anunţat ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Acesta vorbeşte de randamente mari la ovăz şi rapiţă, cele mai ridicate din ultimele trei-patru decenii. Perspective bune sunt şi pentru floarea-soarelui şi porumb, chiar dacă seceta s-a manifestat şi-n acest an.

Producţia de grâu şi secară obţinută în 2013 se ridică la 7,2 milioane de tone, faţă de 5,3 milioane de tone în 2012. O producţie bună cantitativ, spune ministrul Agriculturii Daniel Constantin, suficientă pentru a asigura necesarul intern.

„Cifrele pe care le avem ne arată că în acest an avem cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani, respectiv 7,296 milioane de tone pe o suprafaţă de 2,63 milioane hectare. De asemenea, producţia obţinută este cea de-a doua ca mărime din ultimii 43 de ani. Avem în acest an o producţie record la cultura grâului“, a anunţat Constantin.

Acesta admite totuşi că în acest an avem mai puţin grâu bun de panificaţie faţă de 2012. La cât de mare este însă recolta, nu e cazul să ne facem griji.

„Atunci când este secetă avem mai mult grâu de panificaţie, adică mai mult grâu de o calitate mai bună. Nici în acest an nu stăm foarte rău din punctul de vedere al calităţii, dar este adevărat, cantitatea de grâu de panificaţie este mai mică decât în anii precedenţi“, a subliniat ministrul Agriculturii.

Campioană este rapiţa

La orz şi orzoaică, deşi suprafeţele au fost mai mici, s-a obţinut cea mai mare producţie din ultimii 23 de ani, respectiv 3,2 tone la hectar, ceea ce înseamnă o cantitate de 1,5 milioane tone. „La ovăz este a doua cantitate din punctul de vedere al randamentului din ultimii 43 de ani, cu 1,96 tone la hectar, iar campioana, tot din punctul de vedere al randamentului, este în acest an cultura de rapiţă, unde avem cea mai mare producţie din ultimii 38 de ani“, a precizat Constantin.

Ministrul susţine că producţiile agricole bune din acest an se datorează nu doar vremii favorabile, cel puţin în anumite perioade ale anului, ci şi faptului că banii din subvenţii au ajuns la timp la fermieri sau că aceştia au avut la dispoziţie o serie de facilităţi pentru a putea iriga.

„Aceste pregătiri au fost bine venite şi au determinat fermierii să cultive şi să irige suprafeţe mult mai mari. Un al doilea motiv important a fost că fermierii au primit cu mult înainte subvenţiile care le erau cuvenite. Numai în lunile martie şi aprilie 6 miliarde de lei au mers către fermieri. Practic, în luna aprilie au fost plătite în procent de sută la sută toate ajutoarele, fie că au venit din bugetul naţional sau din fonduri europene astfel încât aceştia au avut la dispoziţie, înainte de campania de primăvară, fondurile necesare“, a afirmat ministrul Agriculturii.

Porumbul, cules în august

În ceea ce priveşte floarea-soarelui şi porumbul, Daniel Constantin era de părere, la începutul lunii august, că cele două culturi se prezentau destul de bine.

„Culturile acestea au nevoie acum de precipitaţii, de apă în sol, însă vom vedea situaţia lor în luna septembrie. Până acum, din punct de vedere tehnic, toate etapele au fost parcurse normal şi cantităţile de apă au fost suficiente“, a declarat ministrul Agriculturii.

Pe câmp însă seceta se face deja simţită. În Mureş, de exemplu, Direcţia Agricolă locală anunţa chiar în prima parte a lunii august că, dacă nu plouă, producţiile de floarea-soarelui şi porumb vor fi compromise sau oricum vor fi mult sub aşteptări.

În Sud, pe anumite zone, porumbul a ajuns la maturitate şi s-a trecut la recoltat încă din august.

„Pe fondul secetei, al temperaturilor foarte ridicate, porumbul s-a copt forţat şi fermierii au început să îl recolteze. Deocamdată pe suprafeţe mici, în mod sporadic. Tot din august a început şi recoltarea florii-soarelui“, declara pentru Agerpres inginerul Olga Florica, din cadrul Direcţiei Agricole Olt.

Aceasta estimează totuşi o producţie mai mare decât cea de anul trecut, pe fondul ploilor din lunile iunie şi din prima parte a lunii iulie.

„Pentru porumb s-a estimat în judeţ o producţie medie între 4.000 şi 5.000 kilograme pe hectar, iar la floarea-soarelui de aproximativ 1.800 kilograme pe hectar“, a mai spus reprezentantul Direcţiei Agricole Olt. 

Ioana GUŢE

„Tăticul“ hibrizilor de floarea-soarelui

Aş vrea să cred că nu mai este o noutate pentru vreun cultivator de floarea-soarelui informaţia privind identitatea creatorului hibrizilor acestei specii.

Dr. ing. Nicolae Pârvu, ameliorator de peste patru decenii, n-a făcut niciodată efortul de a spune câte ceva măcar despre „tăticul“ sau „tăticii“ acestor hibrizi. S-a concentrat în schimb pe ceea ce l-a definit în timp ca unul dintre cei mai buni amelioratori în domeniu.

Quality Crops este firma în care şi-a găsit ultimul „lăcaş“ de cercetare şi de unde inspiră în continuare aerul dragostei pentru ceea ce face de aici, de pe meleagurile natale, dar şi din cealaltă parte a lumii – Argentina –, unde continuă activitatea de fiecare dată alte şase luni din an. 

Cu modestia-i caracteristică, a încercat să ne spună câte ceva din activitatea de ameliorator.

– Domnule doctor, vara aici, iarna dincolo. Sunteţi creator de hibrizi de floarea-soarelui 12 luni pe an. Acum lucraţi în România, în emisfera nordică, iarna în emisfera sudică, în Argentina.

– Eu aş zice vara aici, vara dincolo. La mine este foc continuu ca la forjă, dacă aici lucrez în timpul verii şi obţin o generaţie de hibrizi ca să grăbesc procesul de ameliorare, care la mine este clasic, îmi trebuie măcar o generaţie în plus pe an, iar faptul că lucrez în două emisfere mă ajută. În final, este o reducere cu 50% a procesului de ameliorare.

– Cam în cât timp se creează un hibrid?

– Viaţa amelioratorului este grea. Pentru a face un hibrid de la 0 îţi trebuie pe puţin 15 ani ca să îl aduci de la formele iniţiale la ceea ce dorim de la acesta. Se parcurg mai multe etape. Materialul genetic este studiat, se fac linii consangvinizate, forme parentale, le încrucişezi, le dai la verificare oficiilor răspunzătoare de înregistrarea lor, pentru ca în final să ajungă în producţie. Aşadar, calea este lungă, este o nebunie pe care nu o pot face decât cei care sunt pasionaţi de această meserie. Dar în momentul în care ai un material vast nu se mai pune problema că durata creării unui hibrid este atât de mare, pentru că ai ajuns la un anumit nivel în care ai multe forme consangvinizate, multe linii, procesul este complex, dar timpul este mai scurt. În câmpul de la Drăgăneşti Vlaşca avem toate verigile procesului de ameliorare, de la A la Z, de la început până când hibridul este dat la verificare.

– V-aţi dedicat de ani buni ameliorării şi cred că nu greşesc dacă spun că, alături de profesorul Viorel Vrânceanu, sunteţi „tăticul“ hibrizilor de floarea-soarelui din România.

– Da, pentru că mi-am început activitatea în ameliorare la Fundulea încă din 1971 şi iată am peste 40 de ani de lucru în acest domeniu. E adevărat că am stat ani buni pe lângă profesorul Vrânceanu, ca să învăţ tehnica, procesul şi secretul acestei meserii. Este foarte important să te dedici acestui proces, să cunoşti aproape toate liniile sau măcar pe cele mai importante ca pe proprii tăi copii, pentru că altfel nu le poţi folosi cum trebuie.

– Câte linii aveţi în câmpul de ameliorare de la Drăgăneşti Vlaşca care se întinde pe 5 hectare, din câte am înţeles?

– Avem circa 20.000 de linii cosangvinizate. Când spun asta mă refer la linii clasice, restauratori clasici, restauratori de fertilitate cu rezistenţă la erbicide, la Pulsar – Tribenuron. Tot la Drăgăneşti Vlaşca avem 400 de hibrizi în studiu. Sunt hibrizi noi, de ultimă generaţie, care sunt testaţi în culturi comparative, unde ca martor sunt cei mai buni hibrizi ai mei.

– Câţi hibrizi aţi creat în cei 40 de ani de activitate ca ameliorator?

– În România sunt înregistraţi 20 de hibrizi care pot intra în producţie peste tot în UE, dar mai am 9 hibrizi în Ucraina, 4 în Rusia şi alţi hibrizi care sunt în curs de omologare în alte state din afara Uniunii Europene. Chiar există un real interes din partea unor parteneri din Ucraina şi Rusia care vor hibrizii noştri pentru că i-au văzut la alţi parteneri care lucrează cu noi. Este un lucru extraordinar pentru că reuşim să ne extindem în aceste ţări, care împreună cultivă circa 11-12 milioane ha de floarea-soarelui.

– Dar pe piaţa românească şi pe piaţa europeană, evident, sunt mulţi creatori de hibrizi, nu mai vorbesc de multiplicatori şi comerci­anţi. Cum staţi cu concurenţa?

– Competiţia este extrem de dură. În România sunt 24 de firme de la cele mai mari până la cele mai mici implicate în comercializarea florii-soarelui. Pe mine mă interesează să fiu competitiv şi să pot lupta cu cei mari. Din punctul meu de vedere, ca ameliorator, dorinţa mea este să fac un hibrid de calitate cu producţie extraordinară, dar care să fie şi menţinut apoi la un nivel de performanţă deosebit.

– Aţi fost vizitat de mulţi fermieri. Ce au putut vedea, ce le-aţi oferit în aceste loturi demonstrative?

– Mulţi hibrizi, fiecare având posibilitatea de a alege ce crede că se adaptează, se potriveşte cel mai bine în zona lor de cultură.

Hibrizi productivi şi rezistenţi la lupoaie

Cu organizaţii în România, Slovacia şi Argentina, specializată în tehnologia de obţinere a seminţelor pentru culturile de câmp, cu accent pe cele oleaginoase, Quality Crops vine şi în acest an cu o paletă diversificată de hibrizi performanţi. Programul propriu de ameliorare al companiei vizează obţinerea de hibrizi de floarea-soarelui cu potenţial ridicat de producţie, diversificaţi în funcţie de calitatea uleiului, conţinut sporit în seminţe, rezistenţă genetică faţă de erbicide şi atacul dăunătorilor. Prezenţi la evenimentul organizat de Quality Crops, fermierii şi-au manifestat interesul pentru deja consacraţii Amigo, Toro şi La Pampa. Cei trei hibrizi prezintă rezistenţă totală faţă de erbicidele pe bază de Tribenuron Metyl 75 şi faţă de rasele de Orobanche (lupoaie). Potenţialul de producţie al hibridului Amigo este de 4.300-4.500 kg/ha, în timp ce La Pampa oferă o producţie ce variază între 4.500 şi 4.700 kg/ha. Ambii hibrizi se pretează în toate zonele agricole ale ţării, însă trebuie cultivaţi cu precauţie în sud-estul României, acolo unde au apărut rase noi de Orobanche cumana, mult mai virulente şi pe terenurile în care există pălămidă sau alte buruieni ce nu pot fi combătute cu erbicide clasice, specifice acestei culturi. Supremaţia în ceea ce priveşte producţia este deţinută de hibridul Toro, care poate aduce fermierilor 4.600-4.800 kg/ha şi care prezintă rezultate bune chiar şi în zonele infestate puternic cu pălămidă şi cornaci. De asemenea, merită a fi menţionaţi QC Gringo şi Alvarez, singurii hibrizi de floarea-soarelui pretabili pentru cultura a doua, primul fiind un hibrid simplu, timpuriu, cu perioadă de vegetaţie de 95 zile, iar cel de-al doilea, un hibrid simplu, mijlociu, cu o perioadă de vegetaţie de 101 zile.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Abonează-te la acest feed RSS