„Vecine, să știi că nici vremurile nu mai sunt cum au fost. N-oi fi eu unul cu prea multă școală, dar zic că am umblat ceva prin viața asta și am văzut și eu una-alta. Și de-aia zic: parcă s-a întors lumea. Uite, e al treilea an la rând de când aici, la noi, la Găureni, culege lumea porumbul înainte să culeagă via. Păi ăla bătrânu´ cred că se răsucește în mormânt. Unde se pomenea așa ceva înainte? Culegea omu´ via după 15 septembrie, când era la biserică Hrisovul viilor și, după ce termina, se apuca ușurel de porumb. Acuma, nu trece bine Sfânta Maria Mare, că gata, dă lumea buluc la porumb. Până la Sfântă Maria Mică e deja cules și bătut. Da´ știi ce e cel mai cel? Că porumbul e copt, uscat, numai bun de cules! De-aia zic, nici lumea nu mai e cum a fost!“, se minunează vecinul meu, Nea´ Gică, din comuna Bulbucata, jud. Giurgiu. Om crescut la țară, are acum 63 de ani. Ultimii 40 și i-a petrecut ca șofer, bătând țara în lung și în lat și luând aminte la cum s-au schimbat lucrurile/Și, oricât m-aș împotrivi, nu am cum să nu-i dau dreptate... Deși septembrie de-abia a început, în Câmpia Română floarea-soarelui este deja culeasă încă din ultima decadă a lunii august, iar la porumb a început recoltatul.

Recoltă nesperată de floarea-soarelui

La Orezu, sat al comunei Ciochina, din județul Ialomița, își are ferma dl. Nicolae Sitaru. Este unul dintre cei mai renumiți agricultori din zona de sud a României. Este suficient să spunem că la ferma domniei sale, de câțiva ani încoace, la jumătatea lunii septembrie se organizează Ziua Porumbului. La acest eveniment, sute de fermieri din toată țara se întâlnesc să discute despre performanțele a diverși hibrizi și a tehnologiilor folosite la cultura porumbului. Și au cu cine, căci la eveniment participă, deopotrivă, și reprezentanți ai firmelor distribuitoare de inputuri.

Și, dacă tot se întâlnesc, desigur că fermierii mai discută și despre floarea-soarelui, și despre prețuri, și despre ce mai e nou.

Și uite așa am aflat că, cel puțin în județul Ialomița, producția la floarea-soarelui a fost de aproximativ 3,7-3.8 tone/hectar. Deloc rea, având în vedere condițiile din acest an. Desigur, s-ar fi putut și un pic mai bună, puțin peste patru, „se răsfață“ unii fermieri, dar nu-i rău nici așa. Mai prost este că prețul la recoltare este de doar 1.250 lei/tonă, mai mic ca anul trecut. Și, de aici, încep calculele. Pentru unii fermieri, deși câștigul nu este cel așteptat, încă există unul. Pentru alții, abia s-au amortizat cheltuielile. Iar pentru unii, puțini, rămâne de văzut: deocamdată păstrează producția și vor vinde mai târziu. Cine știe ce se mai întâmplă?

Un lucru este însă sigur: deși în primăvară, la semănat, seceta a fost îngrozitoare, și mai apoi vremea s-a arătat potrivnică, cum-necum ploile din iunie și iulie au salvat producția, astfel încât nici 2019 n-a fost un an prost. Mai departe, depinde de PAC și de piața internațională să-l facă și mai bun...

Porumbul, producții peste așteptări

Dacă la floarea-soarelui chestiunea este oarecum tranșată, în privința porumbului discuțiile sunt abia la început. Aici sunt mult mai multe aspecte de luat în discuție. În primul rând, concurența este mult mai aprigă. Numărul de hibrizi cultivați este mult mai mare, iar diferențele sunt și ele semnificative. „Anul acesta a fost unul cu totul și cu totul special. De fapt, la început, în martie – aprilie când am semănat, întrebarea era ce o să răsară. Pe lângă secetă, a mai fost și frig. Și iată că, totuși, s-a dovedit potențialul noilor generații de hibrizi. Porumbul a răsărit și a crescut, cum-necum, până au venit ploile din iunie–iulie. Apoi s-a dezvoltat, iar la început de septembrie s-a și uscat, astfel încât a ajuns să aibă o umiditate de sub 15%, și să se poată recolta. Acest lucru este valabil chiar și pentru porumbul mai tardiv, din grupele FAO de peste 350“, a povestit dl. Nicolae Sitaru.

Și pentru că domnia-sa este, chiar și fără să o spună, un amator de competiții, la ferma sa am avut parte de un concurs ad-hoc mai ceva decât o cursă de galop. Reprezentanții principalilor furnizori de semințe erau prezenți la recoltat. Combinele intrau în solele semănate cu fiecare hibrid, recoltau, apoi se cântărea producția și se calcula productivitatea. Totul la vedere, fără interese ascunse, fără nici o păcăleală. Doar cu glume colegiale, mai mult sau mai puțin sărate. Dar, indiferent cât de usturătoare au fost unele glume, nimeni nu a avut de ce să se rușineze. Cele mai mici productivități s-au situat în jurul valorii de 9.500 kg. boabe/ha, în timp ce maximul a depășit 13.200. Valori care pot face mândru orice producător!

Și iată-mă întors la vorba vecinului Nea´ Gică: „S-au schimbat vremurile!“ Păi da, căci cine visa acum zece ani, ca să nu ne ducem mai departe în timp, la producții de peste șase tone/hectar? Nouă tone păreau o utopie. Dar și prețul de 650 lei/tonă părea de batjocură.

Așa că cine să mai poată să știe cum sunt timpurile?

Alexandru GRIGORIEV

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea a organizat un eveniment dedicat culturii florii-soarelui și rezultatelor cercetării obținute aici. Mai întâi, participanții au asistat la o serie de prezentări în cadrul căror au fost prezentate caracteristicile hibrizilor creați la Fundulea, precum și istoricul cercetării românești în ceea ce privește floarea-soarelui.

Istoric glorios, viitor promițător

Știm deja că primii hibrizi de floarea-soarelui creați pe bază de androsterilitate au fost creați la Fundulea, însă de-a lungul timpului, aceștia au pierdut teren în fața hibrizilor din străinătate. „Rezultatele pe care le aveam cândva la floarea-soarelui erau foarte bune. Aproape toată suprafața cu floarea-soarelui era semănată cu hibrizi creați la Fundulea, care s-au extins și pe plan internațional. În acest moment câmpul de ameliorare a florii-soarelui ocupă 8 hectare, o suprafață destul de mare pentru o plantă prășitoare, iar rezultatele sunt pe măsura efortului depus. Am semănat progresiv, în 5 etape, pentru a nu se suprapune o lucrare pe o suprafață foarte mare, raportat la numărul de oameni pe care îi avem. Ameliorarea este un proces foarte complex și de durată. De regulă, pentru a lansa un hibrid sau soi nou este nevoie de aproximativ 12 ani, însă încercăm și la această cultură să introducem o metodă modernă pentru a reduce acest timp“, a declarat directorul INCDA Fundulea, Pompiliu Mustățea.

În prezent, fermierii au la dispoziție hibrizi creați la Fundulea, iar cel mai cultivat dintre aceștia este Performer, un hibrid convențional înregistrat în anul 1996 și reînscris în lista oficială în 2019. Este semitardiv, are capacitatea de producție de 3.700-4.000 kg/ha, iar conținutul mediu de ulei este de 52-53%. Este tolerant la putregaiul alb, mediu rezistent la putregaiul cenușiu și rezistent la cădere.

Noi hibrizi cu potențial

Participanții au aflat mai multe detalii despre noii hibrizi și au putut să observe cum s-au dezvoltat în câmp. „Prin lansarea noilor hibrizi rezistenți la erbicidele Pulsar și Express sperăm să recâștigăm piața de semințe a florii-soarelui. În ultimii 2 ani am reușit să înregistrăm 5 astfel de hibrizi, iar rezultatele pe care le-au oferit sunt foarte bune. Sperăm ca fermierii să se îndrepte din nou către noi; în acest moment 5% din suprafața totală semănată cu floarea-soarelui este reprezentată de hibrizii creați la Fundulea, iar hibridul FD15E27 a cunoscut o oarecare creștere, dar suntem doar la început“, a mai precizat directorul INCDA Fundulea.

FD15E27 este un hibrid înregistrat în 2016, semitardiv, cu o capacitate de producție de 3.800-4.000 kg/ha. Este rezistent la erbicidele de tip sulfonilureic – sistem Express Sun, are rezistență genetică la mană și lupoaie rasele F-G, este tolerant la pătarea brună și are un grad ridicat de autofertilitate. Se recomandă densitatea de 55.000-58.000 plante recoltabile/ha în nerigat și 58.000-60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD18E41 a fost înregistrat oficial în anul 2019, este un hibrid semitardiv, cu capacitatea de producție de 4.100-4.400 kg/ha. Este rezistent la erbicidele de tip sulfonilureic – sistem Express Sun, are rezistență genetică la mană, este tolerant la pătarea brună și la putregaiul alb și este rezistent la parazitul lupoaia, rasele F-G. Se recomandă densitatea de 55.000-57.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 58.000-60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD15CL44 este un hibrid înregistrat în lista oficială în 2016, este semitardiv și are capacitatea de producție de 4.000-4.200 kg/ha, în timp ce conținutul de ulei este de 50-51%. Are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield. Este rezistent la mană și lupoaie, rasa E, este tolerant la pătarea brună, neagră și la putregaiul alb. Se recomandă densitatea de 48.000 – 53.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 55.000 – 60.000 plante recoltabile/ha în irigat.

FD15CL50 este un hibrid semitardiv, înregistrat în anul 2017. Are capacitatea de producție de 3.900-4.100 kg/ha, stabilitate ridicată și conținut mediu de ulei 50-52%. Are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield, la mană și lupoaie, rasa E. Este tolerant la pătarea brună și la putregaiul alb.

FD18CL58 este înregistrat în 2019 și are rezistență la erbicide de tip imidazolinone – cultivat în sistem Clearfield. Este semitardiv, are capacitatea de producție de 3.900-4.100 kg/ha, iar conținutul de ulei 50-52%. Este tolerant la pătarea brună, neagră și la putregaiul alb, are rezistență genetică la mană și grad ridicat de autofertilitate. Se recomandă densitatea de 48.000-52.000 plante recoltabile/ha în neirigat și 53.000-58.000 plante recoltabile/ha în irigat.

„Suprafața Institutul a scăzut dramatic, din peste 7.000 ha mai avem 1.844 ha, deci nu putem produce local sămânță din cei 5 hibrizi. Avem un lot de hibridare pe 15 ha cu hibridul FD15E27. Sămânța pentru ceilalți hibrizi este produsă de anumiți producători de sămânță despre care știm că sunt oameni serioși și pe care i-am verificat la fața locului. Astfel, în primăvara anului viitor vom avea pentru toți hibrizi înregistrați“, a punctat Pompiliu Mustățea.

Noi provocări

Întrebat care este strategia Institutului pe care îl conduce în ceea ce privește crearea de noi hibirizi în contextul schimbărilor climatice, directorul Pompiliu Mustățea a punctat: „Schimbările climatice ne produc mari bătăi de cap pentru că noi, atunci când concepem un plan de încrucișări, trebuie să ne gândim care vor fi nevoile fermierilor peste 8 sau 12 ani, atunci când se va finaliza procesul de ameliorare. Astfel, pot spune că strategia Institutului a fost una în care seceta și arșița vor fi predominante, de aceea toată germoplasma, la fiecare specie, s-a concentrat pe caracterele rezistente la cele două fenomene. Eu cred că aceste condiții vor conduce la scurtarea perioadei de vegetație a tuturor speciilor de plante, dar și producția va avea de suferit. Din aceste motive ne întrebăm ce caractere putem îmbunătăți pentru a păstra sau chiar să creștem nivelul de producție.“

Larissa SOFRON

Originară din America, floarea-soarelui a fost adusă în Europa în anul 1510. La început a fost folosită îndeosebi ca plantă ornamentală în grădini, apoi a fost crescută ca plantă oleaginoasă mai întâi în Italia și în sudul Rusiei. În prezent este cultivată pe toate continentele datorită multiplelor ei întrebuințări.

Floarea-soarelui – Helianthus annuus – este o plantă oleaginoasă din familia Compositae, cultivată în principal pentru seminţele ei, care au un conţinut ridicat în ulei. Acestea conţin până la 50 la sută substanţe grase, consumate ca atare, fiind foarte hrănitoare şi energizante.

Prin presare la rece se obţine uleiul comestibil, iar prin presare la cald se obţine un ulei industrial. Uleiul de floarea-soarelui extras din seminţe se foloseşte la gătit, la prepararea unor salate, la fabricarea margarinei, a conservelor etc. De asemenea, este un ingredient folosit la fabricarea unor săpunuri, şampoane, creme, alifii.

Seminţele de floarea-soarelui trebuie consumate în stare crudă dacă vrem să profităm pe deplin de calităţile lor nutritive. Ele conţin grăsimi sănătoase, fibre, proteine, vitamine, minerale. Au un conţinut bogat în vitaminele E, B1, B6, acid folic, magneziu, seleniu, mangan, cupru, fosfor, precum şi în tryptophan şi fitosteroli.

Folosită în diverse preparate în scop curativ

Fitosterolii ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge, seleniul este cunoscut ca având un rol în prevenirea cancerului, iar magneziul şi cuprul contribuie la menţinerea sănătăţii oaselor. Datorită componenţilor cu proprietăţi antioxidante, seminţele de floarea-soarelui sunt recomandate şi pentru ameliorarea durerilor articulare, scăderea riscului unor boli de inimă, în ulcerele gastrice sau alte afecţiuni ale tractului gastro-intestinal, erupţii de piele, febră, afecţiuni pulmonare și astm. O altă componentă importantă este lecitina, care este folosită şi în industria farmaceutică.

Seminţele de floarea-soarelui pot fi consumate fie ca atare, în stare crudă sau prăjite, fie incluse în salate, diverse produse de panificaţie, preparate din legume. Şi alte părţi ale acestei plante precum rădăcina, tulpinile fragede, frunzele, petalele galbene sau pălăria pot fi folosite pentru diverse preparate în scop curativ. Astfel, încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea, din frunze şi flori se prepara un ceai pentru combaterea febrei. De asemenea, din pălăria de floarea-soarelui se face un ceai recomandat pentru combaterea răcelii.

Conform „Enciclopediei de etnobotanică românească“ (1979), la noi uleiul de floarea-soarelui era folosit pe scară largă la prepararea diferitelor unguente şi linimente. Ceaiul din capitulele florale se bea, iar oamenii se udau cu el la tâmple şi în moalele capului ca remediu pentru ameţeli şi dureri de cap. Ceaiul se bea, de asemenea, contra tusei, răguşelii, pojarului şi a altor boli eruptive. În unele zone florile se fierbeau împreună cu dumbăţ (Teucrium chamaedris) sau cu planta cunoscută sub numele de lemnul-domnului (Artemisia abrotanum) şi cu buruieni de rast (Lepidium ruderale), decoctul fiind consumat contra frigurilor.

Tinctura din petale de floarea-soarelui poate fi utilizată şi în combaterea febrei, precum şi în tratarea afecţiunilor căilor respiratorii. De asemenea, în uz extern uleiul de floarea-soarelui este recomandat, spre exemplu, în tratarea locală a arsurilor şi eczemelor. Turtele rămase după presarea seminţelor constituie un excelent furaj, cu calităţi nutritive, precum şi materie primă pentru concentrate de proteine în industria alimentară.

Ruxandra HĂBEANU

An de an, fermierii din județul Teleorman participă la evenimentul de prezentare în câmp a produselor Corteva Agriscience. Gazda evenimentului este fermierul Cosmin Băcanu, care în fiecare campanie agricolă mizează pe cei mai buni hibrizi și aplică tehnologie de înaltă clasă pentru a obține producții ridicate.

Porumb, floarea-soarelui și produse pentru protecția plantelor

Ca în fiecare an, principalele vedete din câmp au fost hibrizii de porumb și floarea-soarelui Pioneer, însă noutatea evenimentului din acest an a fost prezența grâului în rândul loturilor demonstrative.

„Organizăm acest eveniment deja de 10 ani, iar fermierii din această zonă a țării vin aici, observă cum se dezvoltă hibrizii Pioneer și cum acționează produsele de protecția plantelor. În ceea ce privește pregătirea terenului, trebuie menționat că am arat în perioada august-septembrie, la adâncimea de 30 cm, apoi am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, în primăvară am trecut cu combinatorul la 6-8 cm, pentru a păstra apa în sol. Am semănat porumbul și floarea-soarelui pe data de 5 aprilie, iar grâul pe 15 octombrie“, a declarat fermierul Cosmin Băcanu.

În ferma domnului Băcanu, porumbul se prezintă cum nu se poate mai bine în acest moment, au fost semănați 15 hibrizi Pioneer, unii deja consacrați, alții mai noi. Culturile au fost erbicidate cu produsul Principal Plus din portofoliul companiei Corteva.

„La întâlnirea de la Furculești am prezentat câteva noutăți pentru următorul sezon, iar în ceea ce privește porumbul menționez hibrizii: P8834 – FAO 310, P9415 – FAO 340, P9889 – 380 FAO, un hibrid despre care spunem de pe acum că nu va avea egal în România în următoarele campanii, iar peste 400 FAO avem un hibrid de ultimă generație P0217“, a precizat Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience.

La floarea-soarelui, participanții au analizat hibrizii P64LE25, P53LE99, P64LC108 și P64LP130. „La floarea-soarelui au fost aplicate două tratamente cu Tanos, un fungicid complex ce conține famoxadon și cimoxanill, două substanțe unice pe care doar compania noastră le are omologate pentru această cultură. A mai fost aplicat un erbicid, iar fertilizarea a fost făcută ca la carte, de aceea plantele arată atât de bine“, a specifi­cat reprezentantul Corteva, Andrei Ciocoiu.

Pentru prima oară în această zonă,  fermierii au analizat și sole de grâu, estimând chiar și producții de peste 7 t/ha. Această performanță, în condițiile unui an dificil pentru cereale, se datorează și produselor de protecția plantelor din portofoliul companiei.

„Nimeni nu ar fi sperat acum 2 luni că grâul va arăta așa, însă datorită tehnologiei aplicate de fermier, grâul s-a dezvoltat foarte frumos și va oferi o producție bună. A fost aplicat aici erbicidul Bizon – 1 l/ha, dar și Pixxaro Super – 1 l/ha, Mustang, Floramix și Palace, pentru a demonstra fermierilor faptul că aceste produse sunt eficiente atât pentru buruieni monocotiledonate și dicotiledonate. Am aplicat și fungicidele Eminent Star și Evolus – fungicidul care a lipsit o perioadă din portofoliul companiei, dar pe care suntem bucuroși să îl putem comercializa din această toamnă, pentru că fermieri chiar îl solicitau. Astfel că în funcție de fiecare solă s-au aplicat unul sau două erbicide și un fungicid. Ar mai fi trebuit un fungicid, dar este cam târziu în acest moment pentru că se apropie perioada de recoltare“, a punctat Ciprian Păcuraru – Corteva Agriscience.

Larissa SOFRON

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar, suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

• Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
• Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

De asemenea, în anumite condiții, boli precum: Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

• Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor, fiind blocată.
• Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doza de 0.4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.  

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor, puteți vizita site-ul nostru  www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu
Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

În paginile revistei noastre am vorbit deja în câteva rânduri despre o frumoasă inițiativă a membrilor AIDER: aceea de a-și împărtăși experiențele. Și în privința culturilor de floarea-soarelui, asociația „Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă“ (AIDER) a făcut același lucru ca și cu celelalte culturi principale: a strâns laolaltă informațiile despre tehnologiile folosite, materialul genetic, condițiile de mediu etc., le-a pus într-o broșură și apoi a oferit-o membrilor. În acest fel, fermierii se pot inspira din rezultatele altora sau pot evita greșelile unor colegi. Aceste experiențe vi le prezentăm, în continuare, în sinteză.

În Iași, ploaie ori prea multă, ori deloc!

În județul Iași sezonul de cultivare a florii-soarelui a fost caracterizat de o foarte proastă distribuție a precipitațiilor. Deși cantitatea totală de 200 l/m² nu se poate spune că a fost mică, a căzut toată în zece zile consecutive din luna iulie. Altfel, de la semănat, care s-a făcut în a doua decadă a lui aprilie, și până la recoltare nu au mai fost decât câteva ploi neînsemnate cantitativ. Fermierul respectiv a ales semințele hibridului Alvarez IR, pe care le-a semănat cu o densitate de 59.000 plante/ha. Sămânța a fost tratată cu imidacloprid, iar la semănat s-a aplicat o fertilizare cu NPK 20:20:0 și, apoi, o ierbicidare preemergentă cu s-metolaclor și terbutilazin. La prima prașilă s-a aplicat o nouă fertilizare cu uree, urmată de o erbicidare cu imazamox, ocazie cu care s-au distribuit și biostimulatori pe bază de auxină. Costul total al producției a fost de 1.425 lei/ha. Producția a fost de trei tone/ha.

Experiențe variate în Călărași

În județul Călărași experiențele au fost mai multe și diferite. La o fermă semănatul s-a făcut în prima decadă a lui aprilie. Hibridul LE 99 a fost folosit cu o densitate de 63.000 plante/ha. Pe terenul folosit a existat un covor vegetal, înființat în august 2017, care a fost compus din muștar, ovăz negru, bob și lathyrus. Covorul a fost distrus cu o grapă cu disc, chiar înainte de semănat. La semănat s-a aplicat și o fertilizare cu MAP și uree și s-a erbicidat cu metolaclor și glifosat.

În a doua decadă a lunii aprilie s-a făcut o nouă erbicidare cu tribenuron metil, iar în a treia decadă a aceleiași luni s-a dovedit necesară aplicarea unui raticid pe bază de bromadiolone. În sfârșit, la jumătatea lunii mai s-a aplicat încă o fertilizare foliară, pentru care s-a utilizat o soluția ecologică cu conținut ridicat de bor. Cheltuielile totale s-au cifrat la 1.403 lei/ha. În condițiile unui total al precipitațiilor de 215 mm, producția înre­gistrată a fost de 2,48 t/ha.

Aproximativ aceeași tehnologie a fost aplicată și unei alte suprafețe, pe care s-a semănat hibridul LE 25, cu o densitate de 63.000 plante/ha. Față de cultura prezentată anterior, nu s-au folosit raticide și nu a existat covor vegetal. Așa se face că și costurile de producție au fost mai mici, de numai 1.010 lei/ha. În schimb, producția a fost considerabil mai mare: 3,18 t/ha, adică un plus de 700 kg!

Probabil că acest rezultat a fost o îmbinare între densitatea de însămânțare mai mare și potențialul superior al hibridului folosit.

Când aparențele înșală

La cealaltă extremă s-a situat următoarea experiență din Călărași. Aparent, fermierul avea toate atuurile: teren de baltă, experiență și un hibrid performant: Gracia. Semănatul, cu o densitate de 70.000 plante/ha, a avut loc în a doua decadă a lunii aprilie. Cu această ocazie s-a aplicat și o fertilizare cu azotat de amoniu, îngrășământ microgranulat și NPK 20:20:0. În stadiul de 4-6 frunze s-a erbicidat cu un amestec de imazamox și quizalofop-p-tefuril. Costul culturii a ajuns la 1.834 lei/ha. Însă problema principală au constituit-o precipitațiile. De la ultima zăpadă și până la 10 iulie nu a mai plouat deloc. În aceste condiții, răsărirea a fost neuniformă. În schimb, în luna iulie, în doar câteva zile au căzut cea mai mare parte din cei 216 mm, câți s-au strâns în tot sezonul. Rezultatul a fost o îmburuienare excesivă. Până la urmă, producția a totalizat 2 t/ha, cu 500 kg/ha mai mare decât media fermei.

Tehnologii câștigătoare

În județul Constanța, unul dintre fermieri a pariat pe hibridul Neoma, semănat cu o densitate de 64.000 plante/ha chiar în prima decadă a lunii aprilie. Terenul a fost erbicidat preemergent cu imazamox, apoi în fenofazele de 1-2 frunze și 6-8 frunze a fost prășit mecanic. A mai fost aplicat doar un tratament cu fungicid, cu un amestec de azoxitrobin și ciprocomazol. Nu s-au aplicat niciun fel de îngrășăminte. Costul de producție a fost de 1.250 lei/ha. În condițiile în care precipitațiile au însumat 506 litri/m², producția a atins 3,8 t/ha!

În același județ, la o fermă unde precipitațiile au fost ceva mai reduse, de 423 mm, producția a înregistrat 4,39 t/ha. Sămânța de Marquesa a fost semănată cu densitatea de 64.000 plante/ha chiar din a treia decadă a lunii martie. Cu aceeași ocazie s-a și fertilizat cu NPK 20:20:0, iar preemergent s-a erbicidat cu s-metolaclor și terbutilazin. O altă erbicidare, cu imazamox, s-a făcut în stadiul de 6-8 frunze, urmată, în stadiul de 10-12 frunze, de o prașilă mecanică și o fertilizare cu azotat de amoniu.

În fine, la momentul apariției butonului floral s-au făcut un tratament cu fungicid pe bază de boscalid și dimoxystrobin și o fertilizare cu bor. Costurile de producție s-au ridicat la 1.937 lei/ha, cu rezultatele pe care le-am arătat.

Culturi bio și semincere

În județul Timiș, unul dintre fermieri a realizat o producție organică. Terenul a fost fertilizat cu azot organic înainte de semănat. Apoi s-au mai efectuat două treceri cu sapa rotativă și două treceri cu prașila. Ploile multe din perioada 15 mai - 15 iulie au făcut foarte dificil prășitul la timp, astfel încât au existat multe parcele „murdare“. Hibridul folosit a fost Fushia CL, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția obținută a fost de 1,4 t/ha.

În fine, prezentăm și rezultatele obținute pe un lot semincer din județul Mureș. Materialul genetic Caspien a fot semănat târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Densitatea a fost de 57.000 plante/ha. La semănat s-au aplicat o fertilizare cu DAP 18:46 și o erbicidare cu fluorocloridon. Abia în prima decadă a lunii iulie s-a mai făcut o lucrare, și anume aplicarea unui fungicid cu trifloxistrobin și ciprocomazol. Suma precipitațiilor a fost de 300 mm, iar producția obținută de 600 kg/ha!

Alexandru GRIGORIEV

Din cauza condițiilor vitrege din toamnă, acest an agricol este caracterizat prin suprafețe mari cultivate cu plante prășitoare, îndeosebi porumb și floarea-soarelui. Mare parte din culturile înființate în toamna anului trecut au răsărit slab și nu au rezistat peste iarnă sau din cauza densității mici vor trebui reînsămânțate în primăvară cu alte culturi. Pe lângă efortul financiar suplimentar, fermierul întâmpină probleme de amplasare a culturii.

Dacă porumbul este mai puțin pretențios la planta premergătoare, nu același lucru îl putem spune și despre floarea-soarelui, care este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive și care are predispoziție la anumite boli păgubitoare cu transmitere prin sol. Din acest considerent, această cultură necesită o rotație corespunzătoare și uneori s-ar impune revenirea pe același amplasament doar după o pauză de câțiva ani.

Anul acesta, nefiind posibilă respectarea acestei condiții, este posibil să avem în culturile de floarea-soarelui o presiune mare de infecție, iar, în funcție de particularitățile locale, o serie de agenți patogeni se pot instala în cultură.

Dintre aceștia amintim:

• Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea (putregaiul cenușiu), Plasmopara helianthi (mana florii-soarelui), ca fiind cele mai cunoscute și păgubitoare boli;
• Phomopsis helianthi (necrozarea și frângerea tulpinilor), Leptosphaeria lindquistii f.c. Phoma macdonaldi (înnegrirea tulpinilor).

  

De asemenea, în anumite condiții, boli precum Puccinia helianthi (rugina), Septoria helianthi (septorioza) sau Pseudomonas syringae pv. Helianthi (arsura bacteriană) pot fi întâlnite mai ales în cazul unor hibrizi sensibili.

O singură boală rămasă netratată poate afecta parțial sau total cultura de floarea-soarelui și poate influența într-un mod negativ producția.

De aceea, CORTEVA AGRISCIENCE recomandă aplicarea în vegetație a fungicidului Tanos® 50 WG, un fungicid extrem de eficient, cu două substanțe active cu mod de acțiune diferit, și anume:

• Famoxadon are proprietăţi lipofilice, fiind aderent la cuticulă și foarte greu de spălat după 1 oră de la aplicare. Are acţiune antisporulantă și blochează creșterea ciupercii. Famoxadon difuzează în cuticulă și determină o bună redistribuire a substanţei active la suprafaţa frunzei, fiind remobilizat prin ploaie și rouă. Sporii ciupercii devin incapabili să încolţească, germinarea sporilor fiind blocată.
• Cimoxanil penetrează ţesutul frunzei și se distribuie translaminar. Stopează creșterea leziunilor și sporularea, inducând reacţia de autoapărare a plantei.

Recomandăm fungicidul Tanos® 50 WG în doză de 0,4 kg/ha pentru a fi aplicat în apropierea formării butonului floral, când încă se poate interveni cu mașina de stropit în lanul de floarea-soarelui, aplicare recomandată în special pentru protejarea calatidiului.       

În cazuri excepţionale de atac de mană (Plasmopara helianthi), aplicaţi 2 tratamente succesive la un interval de 7-10 zile imediat ce depistaţi atacul.

Este de preferat să aplicăm produsul preventiv pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, pentru o dezvoltare armonioasă și pentru a pune în valoare potențialul excepțional de producție al hibrizilor.

Pentru o mai bună informare și o prezentare detaliată a bolilor specifice florii-soarelui, dar și pentru detalii despre produsele noastre de protecție a plantelor puteți vizita site-ul nostru www.corteva.ro.

Ana Maria Pascariu

Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides

În România, floarea-soarelui este cea mai importantă plantă oleaginoasă, ocupând locul 3 ca suprafață cultivată, depășind chiar 1 mil. ha în anumiți ani (www.madr.ro). Totodată, suprafața însemnată la nivel național, precum și nivelul producției, plasează țara noastră în fruntea clasamentului la nivel european. Din punct de vedere agricol, este important că floarea-soarelui eliberează devreme terenul fiind o bună premergătoare pentru cerealele păioase. Floarea-soarelui este și o excelentă plantă meliferă, obținându-se între 30-130 kg miere pe un hectar cultivat.

Cerinţele faţă de nutrienţi

Floarea-soarelui are disponibilitate ridicată față de elemente nutritive. După ritmul de absorbţie a elementelor, se constată că azotul este absorbit pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, cu cerințe ridicate de la începutul formării primordiilor florale și până la sfârșitul înfloritului. Deficitul sau excesul de azot din aceste faze de vegetație determină tulburări grave în procesul de creștere. Atenție, dezvoltarea organelor vegetative sensibilizează plantele la boli și la secetă și prelungește perioada de vegetaţie, toate în detrimentul obținerii de semințe și unui conținut ridicat în ulei.

Fosforul este asimilat pe parcursul întregului ciclu de vegetație, cu intensitate ridicată în fazele de formare a calatidiilor și de fructificare. De reținut este că plantele tinere de floarea-soarelui au capacitate redusă de absorbție a acestui element. Fosforul grăbește maturarea achenelor și este implicat în creșterea conţinutului de ulei al acestora. Prin urmare, insuficienţa fosforului frânează dezvoltarea normală a achenelor și determină scăderea randamentului in  ulei.

Magneziul este necesar proceselor de creștere și dezvoltare a florii-soarelui prin participarea la reacţii specifice legate de sinteza și activitatea enzimelor. În plus, este atomul central al moleculei de clorofilă, deci joacă un rol deosebit de important în fotosinteză. S-a dovedit că introducerea fertilizării cu microelemente a dus la creșterea semnificativă a producției de achene.

Borul este cel mai important microelement pentru floarea-soarelui. Carența de bor devine vizibilă pe zonele marginale ale limbului foliar. Pe tulpină apar fisuri oblice care, ulterior, pot duce la frângerea acestora. În caz de carență severă, vârful de creștere moare înaintea apariției butonului floral. Capitulele se deformează și fac semințe seci, sau nu se formează complet. De aceea, este obligatorie fertilizarea foliară cu bor, atât pentru rolul acestuia în dezvoltarea plantelor cât și pentru stimularea asimilării altor elemente și toleranță la secetă și arșiță.

Floarea-soarelui are sensibilitate deosebită și față de cupru. Simptomele de carență de cupru se manifestă prin creșterea redusă a plantelor si pătări la nivelul frunzelor tinere. Florile nu se formează sau prezintă deformații și fac semințe seci.

Manganul este implicat în procesele fiziologice legate de fotosinteză. În consecință, eficiența de asimilare și producția sunt corelate pozitiv cu prezența acestui microelement. Fiind implicat și în ajustarea metabolismului acizilor grași, manganul asigură obținerea unor semințe cu un conținut ridicat de ulei.

Potasiul – element indispensabil pentru producţia și calitatea recoltei de floarea-soarelui

Potasiul este asimilat de plante pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, cu intensitate mai mare de la apariţia inflorescenţelor și până la maturitatea achenelor. Fertilizarea foliară cu potasiu determină asimilarea mai intensă a celorlalte elemente și a potasiului din sol, contribuie la sporirea producţiei de seminţe prin fecundarea deplină a florilor din centrul capitulelor și la creșterea conţinutului de ulei. Insuficienţa potasiului se manifestă prin grad mai redus de fecundare și conţinut mai mic de ulei. Acest element este absorbit rapid de plante și reglează regimul hidric. De asemenea, reduce deshidratarea stomatelor frunzelor, în perioadele cu temperaturi ridicate, asigurând diminuarea coeficientului de transpiraţie.

Atenție, plantele bine asigurate cu potasiu sunt mai rezistente la ofilire în perioadele de secetă, iar procesul de asimilare este mai intens pe vreme caldă și uscată.

Recomandări de fertilizare

• Pentru atenuarea stresului provocat de aplicarea erbicidelor, stimularea vegetativă și creșterea rezistenței la stresul provocat de condițiile meteo nefavorabile (temperatura și umiditatea) recomandăm rețete de fertilizare pe bază de aminoacizi: Aminosol® (1-2 l/ha) + Lebosol®-Bor (2 l/ha), Lebosol®-Total Care (3-5 l/ha), sau Lebosol®-Nutriplant GOLD (3-4 l/ha) la erbicidat, când floarea-soarelui are 4-6 frunze formate (BBCH 14, maximum BBCH 16).
• Calitatea florilor, înflorirea și maturizarea uniformă dar și conținutul de ulei sunt foarte importante pentru producție și profitul culturii dvs. de floarea-soarelui. Pentru îmbunătățirea acestor aspecte, Lebosol® recomandă aplicarea produsului Lebosol®-Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC (în doză de 2-3 l/ha între faza de 4 frunze și apariția butonului floral, o suspensie concentrată cu bor, sulf, molibden, mangan și calciu, special formulată pentru cultura de floarea-soarelui.
• Plantele de floarea-soarelui au nevoie de fosfor pentru a forma un sistem radicular puternic. Lebosol® recomandă aplicarea foliară a Lebosol®-PK Max începând cu faza de 4 frunze, pentru un start mai bun al culturii, până maximum la apariția butonului floral (BBCH 14-53).
• Nu trebuie uitat de aprovizionarea plantelor cu magneziu, cu rol important în formarea de clorofilă, cu efect pozitiv asupra producției. Sulful joacă un rol important în obținerea de producții ridicate și de calitate. De aceea, mare atenție la aprovizionarea plantelor cu sulf! Recomandarea Lebosol® este ca, încă din faza de 4 frunze, să se aplice Lebosol®-MagS SC (în doză de 4 l/ha), respectiv Lebosol®-Potasiu TS340, în doză de 4-6 l/ha.

Adjuvanți

– Lebosol®-Schaumstopp previne formarea spumei în procesul de pregătire a soluțiilor de stropit. Se recomandă adăugarea a 1,4 ml/100 l apă înainte de produsele de protecție/fertilizare foliară.

– Lebosol®-Acid citric reglează pH-ul soluției folosită pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare. Doza folosită variază în funcție de caracteristicile sursei de apă și se recomandă, pentru început, 20 ml/100 l apă și apoi creșterea ușoară până la atingerea pH-ului dorit. Lebosol®-Acid citric se introduce în apă înainte de oricare alt produs, barbotând continuu.

Pentru a optimiza fertilizarea foliară, diagnoza foliară s-a dovedit o măsură deosebit de eficientă, mai ales că prin această metodă se pot detecta carențele ascunse de nutrienți ale florii-soarelui. Acest lucru este deosebit de important deoarece carențele ascunse contribuie semnificativ la scăderea producției!

Echipa Lebosol® România

Cultura de rapiță reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi aflate în asolamentele fermierilor români. Dar, ce ne facem atunci când calitatea solului și condițiile meteorologice nu ne ajută? La plante, carența reprezintă insuficiența sau absența completă a elementelor indispensabile pentru păstrarea echilibrului său biologic și pentru buna dezvoltare a acesteia. Carențele pot avea efecte deosebit de grave asupra culturilor agricole ducând la pierderi de producție de până la 50%. Cum rentabilitatea culturii este unul dintre cele mai importate aspecte atunci când vine vorba despre orice verigă a domeniului agricol, Lebosol^® vă oferă o soluție de înaltă calitate germană pentru problemele cauzate de carențele de bor, mangan și molibden la cultura de rapiță.

• Cultura de rapiță:

Borul este necesar în special pentru dezvoltarea unui con vegetal sănătos, stimulând formarea unui sistem radicular puternic. În timpul înfloritului, borul este responsabil pentru aprovizionarea cu energie a procesului de fructificare și influențează pozitiv procesul de formare a polenului. Borul are rol și în formarea silicvelor și a numărului de semințe din silicve și crește rezistența rapiței la boli.

Manganul este implicat activ în reacțiile enzimatice influențând astfel ciclul de respirație a plantelor, sinteza clorofilei și întreaga fotosinteză. Manganul acționează asupra echilibrului energetic. Manganul ajută la formarea de rădăcini secundare și este deosebit de important în primăvară, pe terenurile secetoase. Manganul crește și rezistența la iernare.

Molibdenul este o componentă a enzimelor. El îmbunătățește utilizarea azotului absorbit în plantă și fixarea biologică a acestuia. Molibdenul este implicat și în schimbul de fosfați.

Pentru reducerea efectelor devastatoare ale carențelor de mai sus recomandăm produsul Lebosol^®- Mix Rapiță și Floarea-soarelui SC.

Este un îngrășământ foliar de amestec cu microelemente: bor (4,1% sub formă de borat de calciu – 61 g/l B), mangan (4,8 % Mn total sub formă de oxid de Mn – 71 g/l Mn), molibden (0,5% Mo solubil în apă sub formă de molibdat de sodiu – 7 g/l Mo), sulf (9,2% S – 136 g/l S) și calciu (9% sub formă de oxid de calciu – 133 g/l CaO).

Doza recomandată de aplicare la cultura de rapiță este: toamna: 1-3 l/ha în faza de 6 frunze, iar primăvara: 1-3 l/ha până la înflorirea completă.

Pentru orice informație suplimentară, contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol^® România.

Echipa Lebosol^® România

La alegerea hibrizilor de porumb și floarea-soarelui se au în vedere anumite cerințe care corespund în general cerințelor cultivatorilor.

Pentru hibrizii de porumb alegerea trebuie să aibă în vedere următoarele:

• Zona de cultură. Alegerea hibrizilor se va face în funcție de zona de favorabilitate în care ne situăm, și anume: zona foarte favorabilă, favorabilă I, favorabilă II și puțin favorabilă. În unii ani condițiile de vegetație din zona respectivă sunt favorabile hibrizilor cu perioadă de vegetație mai scurtă sau mai lungă.

De aceea este bine ca pe suprafețe mai mari să cultivăm 2-3 hibrizi cu perioade de vegetație diferite, pentru a beneficia de condițiile climaterice ale anului respectiv.

• Capacitatea de producție. Potențialul de producție este criteriul principal de alegere a unui hibrid de porumb, din numărul mare de sortimente existente pe piață. Rezultatele testărilor anuale, care se fac în câmp de către firmele producătoare, se aduc la cunoștința celor interesați. Pe lângă aceste informații, cultivatorul se bazează și pe experiența proprie în alegerea hibridului.

România este deja cunoscută ca o mare producătoare de porumb, clasându-se pe primul loc în Europa în anul 2017, devansând Franța.

• Capacitatea de adaptare la stresul termic și hidric. O comportare bună sub acest aspect o au hibrizii de porumb românești și hibrizii străini, cu genetică nouă și cu stabilitate destul de mare la secetă.
• Rezistență la cădere și frângere, pe suprafețele recoltate mecanizat.
• Rezistența la boli și dăunători.
• Capacitatea boabelor de pierdere a apei, ca la recoltare acestea să aibă umiditatea de 30% sau mai mică.

Pentru cei interesați care dețin ferme zootehnice există hibrizi care își mențin suculența și culoarea verde a frunzelor și tulpinilor, constituind o sursă bună pentru hrana animalelor sub formă de siloz.

Se pot alege hibrizi de porumb pentru industria morăritului sau pentru hrana animalelor care conțin aminoacizi esențiali – lizina și triptofanul.

Pentru hibrizii de floarea-soarelui trebuie să avem în vedere cerințele cultivatorilor deoarece în ultimii ani suprafețele ocupate cu această plantă au crescut semnificativ, ajungând la 1 milion de hectare, existând disponibilități de producție la export. Din aceste motive, cultivatorii sunt nevoiți să practice un asolament cu rotație mai scurtă de 3-4 ani, față de 7 cât ar fi fost normal.

La alegerea hibrizilor se vor avea în vedere următoarele:

• Capacitatea de producție, care poate fi cunoscută din parcelele experimentale organizate de firmele producătoare de semânță sau din experiența proprie a cultivatorului.
• Rezistența la lupoaie, care a devenit endemică în țara noastră, precum și rezistența la mană, putregai și pătare brună.
• Rezistență sub aspect termic (la frig în primăvară și la secetă în timpul verii)

Dacă se anunță un an secetos,este bine să folosim hibrizi timpurii. De obicei nu știm cum va fi anul și atunci vom folosi hibrizi timpurii, semitimpurii și semitardivi, prin care se asigură și o recoltare eșalonată.

Să reamintim că România a fost prima țară din lume care a creat hibrizii de floarea-soarelui de către colectivul de cercetători de la Institutul Fundulea, în frunte cu amelioratorul A. V. Vrânceanu.

Ing. agronom Vladimir GONCEARU

În vizita de la IndAgra 2018 am găsit Compania Fertichem Fundulea. Am fost foarte curios să-i cunosc deoarece eu știam Fundulea ca cea mai dezvoltată platformă a cercetării agricole, cu trei unități naționale în domeniul cerealelor și plantelor tehnice, al culturii și industrializării sfeclei de zahăr și al substanțelor dulci, precum și în domeniul plantelor medicinale și aromatice, dar nu știam că are și fabrică de îngrășăminte foliare.

Într-adevăr, de puțin timp, în cadrul Societății Comerciale Kemcristal SRL a luat ființă o secție pentru fabricat îngrășăminte foliare.

A venit un grup de chimiști, în frunte cu ing. chimist Norocel Marinescu, care a lucrat timp de 20 ani la una dintre cele mai importante platforme chimice, „Oltchim Rm. Vâlcea“, și a început această activitate.

Produsele realizate sunt îngrășăminte foliare chelatizate și nu conțin clor sau sodiu. Le prezentăm în Tabelul nr. 1.

Pentru a verifica efectul aplicării acestor îngrășăminte asupra plantelor de cultură, au încheiat un contract de testare-experimentare cu USAMV Timișoara pentru a fi siguri de acuratețea rezultatelor obținute, în condiții de experimentare riguroasă, de profesioniști de înaltă clasă.

Am preluat datele primare furnizate de Universitatea Agrochimică Timișoara, cu rezultatele obținute în testarea-experimentarea riguroasă, în trei repetiții, le-am prelucrat, centralizat și iată care sunt rezultatele:

La grâul de toamnă

Cultura de grâu a fost amplasată pe terenul Fermei didactice a USAMV Timișoara, în parcele de câte 200 m2 în 3 repetiții. S-a cultivat soiul SOFRA de la Compania Caussade, semănat pe 31 octombrie 2017. Solul este de tip Cernoziom gleizat care conține 3,3% humus și are pH-ul 6,16. S-a fertilizat în toamnă cu îngrășământul complex 15:15:15 în cantitate de 150 kg/ha, iar în primăvară cu 100 kg/ha azotat de amoniu. S-au efectuat două fertilizări cu îngrășăminte foliare, 3-7 l/ha în 200 l de apă, în variantele prezentate în Tabelul nr. 2.

Din tabel rezultă că producția a sporit cu 33-45% față de martor, prin aplicarea îngrășămintelor foliare, masa hectolitrică, conform standardului în vigoare, este foarte bună la variantele 1, 3, 4 și 5, adică este mai mare de 78 kg/hl, iar la V 2 este bună, adică peste 75 kg/hl.

În ceea ce privește conținutul în gluten umed, toate variantele care au primit îngrășământ foliar se încadrează în categoria foarte bune, adică au peste 25%. În mod deosebit se evidențiază V4 care conține Zn și care realizează cea mai mare producție, cu mai mare masă hectolitrică și conținutul cel mai ridicat în gluten umed.

La floarea-soarelui

Cultura a fost amplasată tot pe terenul Fermei didactice a Universității Agronomice, cu parcele de 24,5 m2, în trei repetiții. Solul are un conținut în humus de 3,6% și are pH-ul de 6,80. S-a folosit hibridul NEOMA de la Compania Syngenta, la o densitate de 58.000 semințe/ha și s-a semănat pe 25 aprilie 2018. Terenul a fost fertilizat în toamnă cu îngrășământul complex 18:46:0. S-au efectuat două fertilizări foliare cu 3-7 l/ha cu variantele cuprinse în Tabelul nr. 3.

Din tabel rezultă că nivelul producției a crescut cu 30-42%, iar conținutul în ulei cu 3-5% față de martor. Se remarcă V2 și V4 care au în conținutul lor microelementul Bor.

La rapiță

S-a aplicat aceeași tehnică experimentală, cu parcele de 10 m2 în 3 repetiții, și s-a semănat pe 2 septembrie 2017, folosind hibridul FACTOR de la KWS. S-a fertilizat în toamnă cu îngrășământul complex 15:15:15 în cantitate de 150 kg/hectar. Densitatea a fost de 48 plante/m2, care au produs 5-7 ramificații/plantă, cu 130 silicve/plantă, cu 15-18 semințe/silicvă. S-au aplicat îngrășăminte foliare conform Tabelului nr. 4, (vezi tabel în revistă) din care rezultă că nivelul producției a crescut cu 9-42%, iar conținutul în ulei cu 8-30%. Se remarcă V6 care a primit două tipuri de îngrășăminte foliare.

Din literatura de specialitate se cunoaște că îngrășămintele foliare participă doar cu 3-5% la totalul elementelor nutritive consumate de plante, dar participă cu 20-35% la creșterea producției și aceasta datorită creșterii capacității plantelor de asimilare radiculară a elementelor nutritive din rezerva solului prin efectele complexe produse în procesul metabolic de către ionii și moleculele asimilate prin frunze.

În cazul de față, se constată procente și mai ridicate de creștere a producției, de peste 40%, dar și a calității acesteia prin conținutul în gluten umed de grâu și în ulei la floarea-soarelui și rapiță.

În ceea ce privește eficiența economică, dacă ne referim la floarea-soarelui, la o producție suplimentară de 1.130 kg/ha, cu prețul de 1,40 lei/kg, rezultă un plus de peste 1.580 lei/hectar. Asemănător este și la grâu și rapiță.

Cunoscând că 1 l de îngrășământ foliar costă 8 lei + TVA, rezultă o rentabilitate foarte mare.

Considerăm necesară repetarea acestor testări, ca după mai mulți ani să se poată trage cele mai reale concluzii.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Suma cerințelor față de factorii de mediu și sol fac ca în România floarea-soarelui să aibă un areal întins de cultură. Totuși, nu toate zonele au o favorabilitate care să permită plantei să se exprime la întreaga capacitate de producție, calitativ și cantitativ vorbind. Specialiștii români (acad. Cristian Ioan D. Hera, Gheorghe Sin și dr. ing. Ioan Toncea) au stabilit, în 1989, șase zone de cultură pentru floarea-soarelui. Cât se mai ține cont astăzi de această zonare, atunci când fermierii își stabilesc structura culturilor, e greu de precizat. Oricum ar fi însă, floarea-soarelui ocupă a treia cea mai mare suprafață în România, după porumb și grâu, cu peste un milion de hectare cultivate anual.

Zona I – Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia de Vest. Acest areal dispune în mare parte de soluri de tip cernoziom și asigură în mod corespunzător cerințele florii-soarelui față de temperatură, respectiv o sumă a temperaturilor mai mari de 7°C în perioada aprilie-august, de 1.600-1.950°C. Regimul precipitațiilor este favorabil în Câmpia de Vest, unde pe suprafețe mari plantele beneficiază și de aportul apei freatice, iar în Câmpia Română și Dobrogea cerințele față de umiditate ar trebui acoperite cu irigații (lucru care se întâmplă pe suprafețe restrânse). În sud-estul Câmpiei Române însă, din cauza răspândirii unor buruieni, cum ar fi lupoaia (Orobanche cumana), se întrunesc condiții pentru atacuri moderate până la puternice ale putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pătării brune (Phomopsis helianthi). Nota de bonitate este de 81-90 de puncte.

Zona a II-a – Lunca Dunării: favorabilitatea este dată, în acest areal restrâns totuși, de fertilitatea solurilor aluviale, microclimatul specific și aportul apei freatice. Dar chiar și condițiile de aici nu pot face față anilor foarte secetoși, când sunt înregistrate diminuări de producție. Nota de bonitate este cuprinsă între 71 și 80 de puncte.

Zona a III-a – Câmpia Română (latura de nord a acesteia) și Dobrogea (o mică porțiune în Tulcea) corespunde unor suprafețe cu soluri de tip preluvosoluri roșcate și cernoziomuri în Câmpia Română și bălane în Dobrogea. Suma temperaturilor mai mari de 7°C în perioada de vegetație (aprilie-august) este de peste 1.700°C, dar arealul este frecvent expus secetei, iar în condiții de neirigare producția este mult diminuată. Nota de bonitate este de 61-70 de puncte.

Zona a IV-a – Câmpia Găvanu-Burdea și Câmpia Plenița din Oltenia cuprinde un areal cu asociații de vertisoluri, în cazul Găvanu-Burdea și cernoziomuri levigate și preluvosoluri roșcate în Câmpia Plenița. Zona este favorabilă termic, asigurând o sumă a temperaturilor mai mari de 7°C de 1.700°C, iar suma anuală a precipitațiilor este de aproximativ 550 mm. Nota de bonitate este de 51-60 de puncte.

Zona a V-a – Câmpia Transilvaniei, Câmpia Jijiei și podișul Bârladului corespunde unui areal cu o medie anuală a precipitațiilor de 550-600 m în Transilvania, unde se poate înregistra exces temporar de umezeală și de 450-550 mm în Moldova, unde deseori există deficit de apă în perioada de vegetație a florii-soarelui. Suma temperaturilor mai mari de 7°C este de 1.500°C, cu precizarea că în Transilvania vremea poate fi uneori rece. Un alt inconvenient, cel puțin pentru zona Moldovei, este dat de gradul moderat până la excesiv de eroziune a solului, la care se adaugă condiții propice manifestării, în anumiți ani, a unui  puternic atac de putregai alb și putregai cenușiu. Nota de bonitate, cuprinsă între 41 și 50 de puncte, situează zona la limita inferioară de favorabilitate a culturii.

Zona a VI-a – Piemonturile Vestice, Piemontul Getic Sudic și Podișul Moldovenesc se manifestă printr-o medie mai scăzută a temperaturilor pozitive, soluri cu aciditate ridicată, exces de apă, compactare şi aprovizionare redusă cu humus şi elemente nutritive. Nota de bonitate este de 31-40 de puncte.

Maria Bogdan

Fie că vorbim de grâu, porumb, orz sau floarea-soarelui, plantele de cultură mare au fost folosite cu succes încă din cele mai vechi timpuri în medicina populară.  Spre exemplu, strămoșii noștri foloseau tărâțele de grâu arse sau fierte în putregai de salcie drept cataplasme de gât pentru tratarea amigdalitei. De asemenea, cu terciul obținut din fierberea tărâțelor rezulta un bun ameliorator al durerii reumatice dacă se făceau înfășurări la încheieturi. Totodată, zeama de tărâțe era deseori folosită de tinerele satului care doreau să aibă un păr sănătos și strălucitor, fără urmă de mătreață. Împotriva răcelii de primăvară și toamnă, strămoșii noștri foloseau ceai de tărâțe, iar dacă se confruntau cu inflamații purulente utilizau tărâțe înmuiate aplicate pe suprafața afectată. Cine s-ar fi gândit că banalele tărâțe pot avea atâtea efecte uimitoare asupra sănătății noastre?

O altă plantă de cultură mare pe care oamenii satului o foloseau pentru diverse afecțiuni este orzul. Pentru combaterea acneei tinerii de odinioară aplicau orz fiert pisat pe ten, iar dacă existau cazuri în care o persoană suferea de tuse măgărească sau convulsie, ceaiul din boabe de orz cu leuștean și flori de tei era soluția ideală pentru a scăpa de aceste afecțiuni. De asemenea, pentru dezinterie și dureri abdominale fiertura de orez reprezenta panaceul ideal. Totodată, cei care se simțeau slăbiți, fără vlagă, se revitalizau cu o mică porție de orz încolțit scufundat într-o cantitate considerabilă de miere.

În scop medicinal, mătasea de porumb, recoltată în perioada de înflorire, din iunie până în august, se folosea deseori sub formă de infuzie, decoct în afecțiuni, precum gută, reumatism, obezitate, hipertensiune arterială și hepatite cronice.

Consumul de porumb duce la arderea grăsimilor

Pe vremuri, țăranii consumau foarte multă mămăligă. Odată cu trecerea timpului s-a constatat că gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității, și o acțiune ușor calmantă, sedativă. În plus, carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate pentru că anumite molecule din compoziția porumbului grăbesc degradarea grăsimilor. Totodată, vitamina A, conținută în porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sănătate și funcționarea corectă a organismului, pentru un metabolism rapid.

Floarea-soarelui tratează arsurile și eczemele

Un alt ingredient al naturii dedicat nevoilor și însănătoșirii organismului este floarea-soarelui. În trecut, uleiul de floarea-soarelui era folosit pe larg la prepararea diferitelor unguente. Cu ceaiul din capitulele florale oamenii se udau la tâmple și în moalele capului ca remediu pentru amețeli și dureri de cap. Ceaiul era folosit contra tusei, răgușelii, pojarului și a altor boli eruptive. În unele zone, florile se fierbeau împreună cu dumbăț sau cu planta cunoscută sub numele de lemnul-domnului cu buruieni de rast, decoctul fiind consumat contra frigurilor.

Tinctura din petale de floarea-soarelui era utilizată și în combaterea febrei, precum și în tratarea afecțiu­nilor căilor respiratorii. De asemenea, în uz extern, oamenii foloseau uleiul de floarea-soarelui în tratarea locală a arsurilor și eczemelor. Se pare că mama natură ne este de folos mai mult decât ne-am putea imagina, ne oferă totul necondiționat. În schimb, noi trebuie doar să o prețuim mai mult și să nu ne mai îndepărtăm de ea.

Ruxandra HĂBEANU

“Ne-am propus în acest an să prezentăm producțiile obținute la floarea-soarelui în fiecare zonă a țării, însă condițiile de recoltare și primirea rezultatelor din teren ne-au determinat să transmitem o ultimă comunicare în care să cuprindem și opiniile altor fermierilor campioni care își desfășoară activitatea în diferite județe. Producțiile obținute sunt dovada faptului că hibrizii Pioneer P64LE25 și P64LE99 oferă stabilitate fermierilor, iar declarațiile lor reprezintă confirmarea acestui lucru. Noi ne bucurăm pentru că au încredere în produsele noastre și că le aleg în fiecare campanie, motiv pentru care le mulțumim încă o dată” -  Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience™- Divizia de agricultură a DowDuPont.

În cadrul fermei Agroturdean, fermierul Daniel Turdean a obținut 4.700 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Am avut în acest an 153 ha de floarea-soarelui, semănate după grâu. Am scarificat în toamnă, în iarnă am fertilizat cu îngrășăminte pe bază de fosfor și potasiu – în jur de 50 kg de substanță activă fosfor și 60-70 kg de potasiu. La semănat am fertilizat cu 50 kg azot substanță activă. Am erbicidat o singură dată și am aplicat două tratamente cu fungicide – primul în faza de 10-12 frunze, iar ce de-al doilea după ce au avortat florile. Am recoltat la jumătatea lunii septembrie”, a declarat Daniel Turdean.

Cu producția de 4.500 kg/ha fermier campion a devenit și Ștefan Szlancsik din Nădlac, județul Arad. Acesta lucrează 320 ha, cu floarea-soarelui a semănat în acest an 78 ha și a ales hibridul P64LE25. “Am semănat floarea-soarelui după cultura de porumb, dar și pe câteva parcele unde am avut grâu. Am arat din toamnă la adâncimi cuprinse între 28-32 cm, în primăvară am intrat cu grapa pentru a nivela terenul, am trecut cu combinatorul, apoi am semănat la începutul lunii aprilie 65.000 plante/ha și pe rând am aplicat 170 kg/ha îngrășăminte complexe 16.16.16. După aproximativ o lună am aplicat un erbicid, iar la apariția butonului floral am aplicat un fungicid și un foliar. Aceasta a fost toată tehnologia aplicată, apoi după 18 august am recoltat”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor intenționează să semene floarea-soarelui pe aproximativ 120 ha, va alege în principal același hibrid – P64LE25, dar și hibrizi noi.

Vlad Roșca este un alt fermier campion din vestul țării. Acesta lucrează în localitatea Orțișoara din județul Timiș 1.000 ha, iar cu floarea-soarelui a avut în acest an 120 ha și a obținut 4.200 kg/ha la hibridul P64LE25. “În acest an am semănat floarea-soarelui după cultura de grâu. În toamnă am arat, iar în primăvară am trecut de două ori cu combinatorul, iar la pregătirea patului germinativ am aplicat 180 kg/ha îngrășăminte complexe 16.16.16. În jurul datei de 5 aprilie am semănat și am aplicat uree - 120 kg/ha. Cultura a primit un erbicid și un tratament cu fungicid, foliar și bor. Am recoltat la începutul lunii septembrie. În următoarea campanie voi semăna floarea-soarelui pe cel puțin 100 ha, cel mai probabil voi alege hibridul P64LE25, pentru că în zona noastră a oferit producții foarte bune în acest an”, a declarat fermierul campion.

În județul Teleorman, localitatea Izlaz, își desfășoară activitatea fermierul campion Gabriel Mațoi, care a cultiva hibridul P64LE25 și a obținut 4.200 kg/ha.

În județul Ilfov, fermier campion la floarea-soarelui este Bogdan Voicu, care a obținut 3.900 kg/ha cu hibridul P64LE99. “În acest an am avut 285 ha cu floarea-soarelui și am semănat după grâu și orz. În vară am scarificat, iar în octombrie - noiembrie am arat. Apoi în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am aplicat 100 kg/ha de îngrășământ triplu super fosfat,  am semănat în perioada 4-8 aprilie și am fertilizat cu 200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. În vegetație, atunci când am prășit, în faza de 8 frunze, am aplicat 200 kg/ha de azot substanță brută. Am aplicat două erbicide, dintre care unul Express, două fungicide – în faza de 8-10 frunze și apoi la apariția butonului floral. După 17 august am recoltat, iar anul viitor vom semăna în jur de 200 ha și voi alege aceeași hibrizi Pioneer  - P64LE25 și P64LE99”, a declarat fermierul.

În județul Arad, localitatea Pecica, își desfășoară activitatea fermierul campion Iosi Nemet. “Lucrez 350 ha și în acest an am semănat floarea-soarelui pe 32 ha. Am obținut 3.800 kg/ha cu hibridul P64LE25. Plantă premergătoare a fost porumbul, așa că după recoltatul acestuia am arat la 25-32 cm, apoi în primăvară am pregătit terenul dintr-o singură trecere cu combinatorul, iar concomitent cu semănatul, la finalul lunii aprilie, am aplicat îngrășăminte 20.20.0 – 220 kg/ha. Am aplicat două erbicide, un tratament atunci când plantele aveau aproximativ 1 m înălțime. Cultura a primit și foliare pe baza de bor și sulf. Atunci când am prășit, am aplicat azotat de amoniu 180 kg/ha. Campania de recoltat a început în jurul datei de 10 septembrie”, a precizat Iosi Nemet.

Domnul inginer Gheorghe Preda din Șindrilița, județul Ilfov, a devenit fermier campion datorită hibridului P64LE99, care i-a asigurat 3.603 kg/ha. “Anul acesta am avut 310 ha cu floarea-soarelui. Am semănat după grâu și de aceea am dezmiriștit, apoi am arat la 28-30 cm și am aplicat TerraCalco 600 – 700 kg/ha. În primăvară am fertilizat cu 200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0 și am efectuat o lucrare cu combinatorul la 5-6 cm. În prima parte a lunii aprilie am semănat 72.000 plante/ha și am fertilizat pe rând. Am erbicidat o singură dată, nu mai este nevoie să dau Express în vegetație, doar pe alocuri mai aplic un antigramineic. Am făcut un singur tratament cu fungicid și foliar pe bază de bor și am prășit în faza de 8-10 frunze. Apoi am recoltat la sfârșitul lunii august”, a precizat agricultorul.

Tot în județul Arad, însă în localitatea Semlac, fermier campion a devenit și Sebastian KotHai. Acesta a avut 40 ha cu floarea-soarelui și a obținut 3.500 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Planta premergătoare a fost grâul, așa că mai întâi am discuit, apoi am scarificat, am arat în toamnă la 30 - 35 cm, iar în primăvară am efectuat două lucrări cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte complexe 20.20.0, în jur de 220 kg/ha, iar pe rând am aplicat 150 kg/ha de azot. La prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azot, deci 300 kg/ha în total. Erbicid am aplicat doar unde a fost cazul, iar tratamente am făcut două. Am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarat fermierul campion.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Cea mai mare producție înregistrată în această zonă a țării cu hibridul P64LE99 este de 4.300 kg/ha, iar fermierul care a avut aceste rezultate este domnul Silviu Ungureanu, din Mărășești-Vrancea.

Următorul fermier campion din județul Vrancea este domnul Cătălin Lucian Popa, care lucrează 300 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 4.000 kg/ha cu hibridul P64LE25. “După recoltarea grâului, am semănat doar hibridul P64LE25 pe 80 ha. În toamnă am scarificat, apoi în primăvară am aplicat 200 kg/ha de uree. Am erbicidat de două ori și doar atât, nu am mai aplicat alte tratamente și nici nu am prășit. Am început recoltatul la finalul lunii august. A fost o producție bună, intenționez să semăn același hibrid în primăvară, însă nu știu încă pe ce suprafață, totul depinde de campania aceasta de toamnă, care este foarte dificilă”, a declarat fermierul campion.

Tot în județul Vrancea își desfășoară activitatea și următorul fermier campion – Adrian Ionașcu, care a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 3.800 kg/ha.

În județul Vaslui cea mai mare producție a obținut-o domnul Florin Pârgaru, respectiv 3.720 kg/ha cu hibridul P64LE99. “În familie lucrăm aproximativ 1.000 ha, iar cu floarea-soarelui am avut în acest an 450 ha. Am semănat după păioase - grâu și orz, însă și pe parcele unde am întors rapița. Așa că am dezmiriștit, scarificat, am aplicat îngrășământ, iar unde a fost cazul am întors rapița. În primăvară am mai lucrat cu combinatorul, am semănat 72.000 plante/ha în perioada 7-14 aprilie și am aplicat 180 kg/ha de uree și 20 kg/ha de îngrășământ microgranulat. La prășit, în faza de 4-6 frunze, am mai aplicat nitrocalcar 160-180 kg/ha. Am erbicidat o singură dată cu Express, am aplicat și un insecticid, o parte din cultură a primit și biostimulator și un tratament cu Acanto Plus. Am început să recoltez începând cu 23 august, a fost un an destul de bun având în condițiile din acest an, cred că dacă ar fi fost răsărirea mai uniformă, producția ar fi fost mai mare, însă nu a plouat în zonă de la semănat și până în luna iulie. Oricum a fost cea mai bună producție pe care noi am obținut-o, chiar dacă am avut impresia la un moment dat că va fi compromisă în întregime cultura. Anul viitor vom semăna cel puțin 300 ha cu floarea-soarelui, dar e posibil să crească suprafața pentru că deja întoarcem rapița, vom vedea”, a precizat fermierul campion.

Un alt fermier campion din județul Vrancea este domnul Eugen Grigoraș,  care a obținut 3.700 kg/ha cu hibridul P64LE99. În cadrul fermei lucrează 160 ha, iar cu floarea-soarelui a avut în acest an 24 ha. “După grâu a fost semănată rapița, dar a fost întoarsă cultura în primăvară. Astfel, pregătirea patului germinativ a avut loc în preziua semănatului cu terradiscul, iar semănatul a avut loc pe 11-12 aprilie, când am aplicat 120 kg/ha NPK 16.16.16.Imediat după semănat am aplicat erbicid preemergent, apoi în stadiul de 4-6 frunze al doilea erbicid, iar în 10-12 frunze, la prășit am aplicat încă 160 kg/ha uree. Nu am  aplicat tratamente pentru boli pentru că nu a fost cazul. Am recoltatul în perioada 2-3 septembrie, la o umiditate cuprinsă între 8 și 9%”, a punctat ing. Andrei Grigoraș.

Tot 3.700 kg/ha a obținut și fermierul Dorin Căpraru din județul Vaslui, care a semănat același hibrid – P64LE99. “Lucrez 823 ha, floarea-soarelui am semănat pe 144 ha, după grâu și porumb. Am arat la 30 cm, am nivel terenul și am fertilizat cu 280 kg/ha îngrășăminte 20.20.0. și am încorporat cu discul, apoi am semănat în perioada 12-15 aprilie. Am erbicidat de două ori, iar la prășit am mai aplicat 180 kg/ha de azot. Cultura a fost în neirigat și am recoltat la începutul lunii septembrie, iar pentru următoarea campanie nu am stabilit încă suprafața pentru că sigur voi întoarce rapița, dar voi alege același hibrid – P64LE99”, a declarat fermierul campion.

Hibridul P64LE99 i-a oferit 3.600 kg/ha domnului Marian Ciuruc, care a devenit și el fermier campion în județul Vrancea. “Lucrez 169 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest an pe 50 ha. Am semănat după grâu, în toamnă am arat la 25-30 cm, am mers pe cultură succesivă, pachetul 4 cu rapiță. În primăvară am intrat cu un disc greu, am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am încorporat îngrășământul și apoi am semănat. La semănat am aplicat 150 kg/ha azot, apoi am aplicat un erbicid, iar la prășit, în faza de 8 frunze, am mai dat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în prima decadă a lunii septembrie. Am fost mulțumit de producție, de aceea voi semăna în primăvară același hibrid pe aproximativ 50 ha. Am ales acest hibrid pentru că oferă stabilitate, anul trecut am avut o producție mai bună, dar a fost bine și în acest an, mai ales ținând cont de condițiile climatice care au fost în zonă. Vom vedea cum va fi anul viitor, am de gând să schimb un pic tehnologia”, a afirmat agricultorul.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Deja consacrații hibrizi P64LE99 și P64LE25 au oferit și în acest an bucurii fermierilor din Oltenia. Prin bucurii înțelegem producții foarte bune, în unele cazuri chiar neașteptate, deci rezultate care să le confirme fermierilor faptul că de fiecare dată când vor alege produsele Corteva Agriscience, vor avea o recolte bogate. Fermierii din județele Olt, Gorj și Mehedinți s-au convins de acest lucru, tocmai de aceea și în următoarea campanie vor semăna aceeași hibrizi performanți.

În cadrul fermei Olt Piess a fost obținută cea mai mare producție din Oltenia, 4.550 kg/ha cu hibridul P64LE25. Despre tehnologia aplicată în această fermă ne-a detaliat domnul Ilie Popescu: „Anul acesta am avut 200 ha cu floarea-soarelui, iar cultura premergătoare a fost grâul. În toamnă am arat la adâncimea de 35 cm, iar în primăvară am pregătit terenul cu un combinator și am fertilizat cu 400 kg/ha complex 15.15.15, după care am semănat în perioada 10-20 aprilie. După semănat am mai fertilizat cu nitrocalcar - 450 kg/ha. Am aplicat două erbicide – un graminicid și Express, dar și un fungicid”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a recoltat după 15 august și pentru condițiile din acest an a fost foarte mulțumit de producția obținută.

În comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj, își desfășoară activitatea fermierul campion Petre Dobre. Acesta a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 900 ha, iar floarea-soarelui am semănat 300 ha după grâu. Am arat din toamnă și am aplicat îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha, iar în primăvară, înainte de semănat, am mai aplicat 200 kg/ha de 16.16.16. apoi la jumătatea lunii aprilie am semănat. Cultura a mai primit un fungicid, un foliar și un erbicid, nu am prășit și nici nu am mai fertilizat în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar în următoarea campanie voi semăna 200 ha cu floarea-soarelui, toată suprafața doar cu hibridul P64LE25 pentru că îl cultiv de mult timp și sunt mulțumit de producțiile pe care le oferă”, a punctat fermierul doljean.

 Tot în județul Dolj își desfășoară activitatea și domnul Ionuț Ivan, care a devenit fermier campion cu producția de 4.150 kg/ha obținută cu hibridului P64LE25. Acesta lucrează 450 ha, pe 150 ha a semănat în acest an floarea-soarelui, iar pe lângă hibridul P64LE25 a semănat și P64LE99, iar la finalul recoltatului, media finală obținută pe fermă a fost 3.750 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și orz. Astfel că am arat în toamnă, după care lucrat cu combinatorul, am aplicat 300 kg/ha complexe 15.15.15 și am semănat începând cu 12 aprilie. Cultura a primit două erbicide, azot - 170 kg/ha, după care am aplicat Acanto Plus și bor, în faza de 12 frunze. Am recoltat în jurul datei de 22 august, sunt foarte mulțumit de acești doi hibrizi pe care îi semăn cred că de vreo 6 ani, de aceea și anul viitor voi semăna 180, jumătate cu P64LE25 și jumătate cu P64LE99”, a precizat agricultorul.

În județul Mehendinți, fermier campion este domnul Alexandru Rădoi, care a obținut 3.950 kg/ha cu hibridul P64LE25 și 3.860 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez aproximativ 336 ha, cu floarea-soarelui am semănat 110 ha. După recoltarea grâului am curățat miriștea, am dat cu erbicid, am arat și am aplicat complexe 18.46.0 – 200 kg/ha. După care în primăvară am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul. Cultura a beneficiat de un prim tratament cu insecticid, erbicid -  Expres și un foliar. Pentru că a fost anul mai ploios am mai dat un fungicid și un insecticid. Nu am prășit în acest an pentru că nu aveam utilajele necesare, am achiziționat un cultivator, dar la finalul perioadei de prășit, îl vom folosi începând cu următoarea campanie”, a declarat fermierul. Acesta a mai adăugat faptul că a început recoltatul în jur jurul datei de 20 august, iar anul viitor va semăna120 ha cu floarea-soarelui.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

În sudul țării hibrizii de floarea-soarelui au oferit producții foarte bune în acest an. Neașteptate chiar, după cum spun chiar fermierii care la începutul campaniei nu aveau prea mari speranțe și credeau că din cauza vremii nu vor obține rezultate foarte bune. Însă stabilitatea hibrizilor P64LE25 și P64LE99  a fost demonstrată încă o dată, iar în județele Buzău și Ialomița producțiile au depășit 4.000 kg/ha.

În județul Ialomița, cea mai bună producție la floarea-soarelui a fost cea obținută de Adrian Georgescu, care lucrează 2.600 ha, iar această cultura a ocupat 140 ha. A devenit fermier campion cu producția 4.430 kg/ha garantată de hibridul P64LE99. “Am arat în toamnă și am efectuat o lucrare cu discul, apoi în primăvară am intrat cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am  semănat la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea am mai dat la prășit 100 kg/ha de azot. Cultura a primit un erbicid preemergent, un graminicid în vegetație și două fungicide, primul la 6-8 frunze, al doilea în faza de buton floral. Doar atât am aplicat și am recoltat începând cu finalul lunii august”, a declarat fermierul campion.

Un alt fermier campion din aceast județ este domnul Mihai Miu, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha. În cadrul fermei lucrează 2.000 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 120 ha, după culturile de grâu și porumb. “În toamnă am arat la 32-34 cm, iar în primăvară am efectuat o singură trecere cu combinatorul, apoi la semănat, în perioada 14-16 aprilie, am aplicat complexe 20.20.0 – 160 kg/ha. Am aplicat două tratamente cu fungicid, erbicid și îngrășământ foliar, plus azotat de amoniu - 120 kg/ha fazial. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 6 septembrie”, a specificat Mihai Miu. Fermierul campion a mai adăugat faptul că în ceea ce privește hibrizii de floarea-soarelui este foarte mulțumit în special de cei cu tehnologia Express, pe care îi cultivă încă din momentul în care aceștia au fost disponibili pe piața din România.

Cu aceeași producție, 4.400 kg/ha obținută la hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și Ion Iancu din județul Buzău. Acesta lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 80 ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb. Înainte de arătură am aplicat superfosfat - 150 kg/ha , apoi am arat la 28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu discul, o trecere sau două în funcție de cum a fost cazul și am aplicat aproximativ 150 kg/ha îngrășământ triplu 16. Apoi am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat uree – 200 kg/ha. Am aplicat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, dar și două îngrășăminte foliare. Aceasta a fost toată tehnologia, am recoltat începând cu finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun pentru floarea-soarelui. Și anul viitor voi alege același hibrid, pentru că m-a surprins în acest an în ceea ce privește producția”, punctat fermierul campion.

În județul Buzău își desfășoară activitatea și doamna Marieta Ginerică a obținut 4.300 lg/ha cu hibridul P64LE99. Despre tehnologia aleasă în cadrul fermei ne-a detaliat soțul acesteia, domnul Ștefan Ginerică: “Lucrăm 450 ha, dintre care în acest an am semănat 100 ha cu floarea-soarelui. Plantă premergătoare a fost porumbul, așa că am arat la 30 cm și am trecut cu combinatorul în toamnă, după care în primăvară am semănat în perioada 1-5 aprilie și am aplicat 180-200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0, am aplicat 2 erbicide, unul preemergent sau unul postemergent, un îngrășământ foliar, iar la prășit, atunci când platele aveau 10-12 frunze,  am mai aplicat 100 kg/ha de azot. Am recoltat în perioada 1-10 septembrie, iar media pe hectar a fost de 4.600 kg/ha, am avut și sole cu 4.600 ha, pot spune că a fost un an de excepție pentru floarea-soarelui. Îmi place să respect rotația culturilor, de aceea cred că și pentru anul viitor voi semăna floare-soarelui pe 100 ha, semănăm o dată la 5 ani floarea-soarelui pe aceeași suprafață.”

Andrei Constantinescu, tot din județul Buzău, a devenit și el fermier campion datorită hibridului P64LE99, care i-a asigurat producția de 4.200 kg/ha. Acesta lucrează în cadrul a două societăți 400 ha, iar cu floarea-soarelui a avut 110 ha. “Am semănat după grâu și porumb, astfel că în toamnă am arat la minim 30 cm, iar în primăvară am efectuat o trecere cu discul, am fertilizat cu 200 kg/ha 14.14.14 cu sulf și magneziu, încorporat cu combinatorul, apoi la aproximativ după două săptămâni am semănat, adică la începutul lui aprilie, am semănat 70.000 plante/ha și am aplicat 200 kg/ha 20.20.0 și 9 kg/ha îngrășăminte microgranulate starter. S-au mai aplicat două erbicide și doar atât, nu sunt adeptul multor lucrări în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar producția din acest an a fost mult peste așteptări. Pentru următoarea campanie nu știu sigur câte hectare voi semăna, pentru că asta depinde de campania de toamnă, oricum vor fi cel puțin 80”, a specificat fermierul.

În județul Ialomița, un alt fermier campion la floarea-soarelui este domul Iulian Filipoiu. Acesta lucrează 3.000 ha, iar în acest an floarea-soarelui a cultivat pe 360 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha. “A fost un an foarte bun pentru floare, am semănat după orz, așa că în toamnă am arat la 25-30 cm, în primăvară am discuit și am aplicat 180 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0 la semănat, adică în prima parte a lunii aprilie. Am mai fertilizat în luna mai, atunci când am prășit, cu 150 kg/ha azotat. Am aplicat un erbicid Express, în unele zone și un graminicid, iar la apariția butonului floral am aplicat un fungicid. Am recoltat după jumătatea lunii august, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 300 ha și voi alege tot hibridul P64LE99”, a afirmat agricultorul.

Hibridul P64LE99 i-a adus titulatura de fermier campion și domnului Marin Marian Adrian, care lucrează 600 ha, floarea-soarelui a avut în acest an pe 150 ha și a obținut 3.800 kg/ha. “Culturi premergătoare pe solele unde am avut floarea-soarelui au fost grâu și rapiță. Am mers pe arătură de toamnă, la 35 cm și am aplicat 250 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. În primăvară am continuat cu efectuarea unei treceri cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie. Am aplicat un singur erbicid Express în vegetație, iar pe unele sole am aplicat un tratament. În faza de 6-10 frunze am prășit. Am recoltat începând cu 1 septembrie. Semăn de 3 ani acest hibrid și am fost mereu mulțumit de producțiile obținute”, a precizat fermierul campion.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Floarea-soarelui a fost pentru mulți fermieri dobrogeni cultura câștigătoare din acest an, unii dintre ei au obținut chiar și producții de 4.600 kg/ha. Așa cum v-am obișnuit, vă prezentăm tehnologiile de cultură aplicate de cei mai productivi fermieri din această zonă.

Primul dintre fermierii campioni din Dobrogea este Ionuț Costoiu din județul Constanța, care a obținut cu hibridul P64LE99 4.600 kg/ha. “Lucrez 800 ha, floarea-soarelui am semănat în acest an 124 ha, am ales doar hibrizii Pioneer. Culturi premergătoare am avut orz și grâu. Am arat din toamnă, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și complexe 20.20.0, aproximativ 350 kg/ha. Am aplicat culturii Acanto Plus, un erbicid și un insecticid. Am vrut să prășesc, însă nu mi-a permis timpul deoarece a plouat mai mereu, iar plantele s-au dezvoltat foarte mult. La început de septembrie am recoltat și sunt foarte mulțumit de producția obținută”, a punctat fermierul campion. În următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe cel puțin 100 ha, însă suprafața poate fi și mai mare dacă rapița nu se va dezvolta așa cum trebuie. Va alege același hibrid,  P64LE99, un hibrid pe care îl cultivă pentru al doilea an consecutiv.

Următorul fermier campion a semănat același hibrid, P64LE99, și a obținut aceeași producție – 4.600 kg/ha, de această în județul Tulcea. Este vorba despre Florin Costache, care lucrează 75 ha, iar floarea-soarelui a avut 12 ha în acest an. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de legume și după porumb. În toamnă am arat la 30-35 cm și am trecut cu discul, în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ cu eliberare controlată, apoi am semănat. Cultura a fost irigată și a primit două erbicide, dintre care unul Express și două tratamente. Am prășit o singură dată și am recoltat începând cu 1 septembrie, iar pentru următoarea campanie voi alege același hibrid, P64LE99 pentru 20 ha”, a declarat agricultorul.

În localitatea Căscioarele, județul Constanța, își desfășoară activitatea și doamna Paraschiva Constantinescu, care lucrează în familie 220 ha. Despre cultura de floarea-soarelui din acest an ne-a detaliat fiului dumneaei, Iulian Constantinescu, care a punctat faptul că la hibrizii P64LE25 și P64LE99  a obținut 4.300 kg/ha “Am semănat în acest an 50 ha cu floarea-soarelui, iar cultură premergătoare a fost porumbul. În toamnă am arat la 35 cm și am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, am fertilizat cu DAP 150 kg/ha și sulfat 150 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul, apoi am semănat în jur de 25 martie, când am fertilizat pe rând cu 100 kg/ha de triplu 15.  La prășit am aplicat azot - 150 kg/ha. Cultura a mai primit un fungicid și un foliar, plus două erbicide. Am recoltat la sfârșitul lunii august. Producțiile au fost bune, cred că și anul viitor vom semăna aproximativ 35 ha cu floarea-soarelui și vom alege aceeași hibrizi ca în acest an”, a declarat Iulian Constantinescu.

Adrian Neagoie  este un alt fermier campion din județul Constanța. Acesta lucrează 170 ha, floarea-soarelui a avut pe 27 ha și a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE25. „Pentru floarea-soarelui cultură premergătoare a fost grâul. Așa că am dezmiriștit, am arat pe 7 august la 27-30 cm, apoi am aplicat în perioada noiembrie-decembrie 200 kg/ha triplu 14 plus microelemente sulf și magneziu, apoi am încorporat cu discul. În primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am aplicat pe rând 170 kg/ha 18.46.0. La răsărire am aplicat un insecticid de corecție, apoi am prășit, iar la 8 frunze am erbicidat cu Express și am aplicat un insecticid, pentru că în zona noastră a fost secetă și a apărut Tanymecus. După două săptămâni am mai prășit o dată, iar după aceea am aplicat un fungicid și bor. Recoltatul l-am început în jur de 20 august”, a subliniat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de producții, iar anul viitor va semăna în jur de 50 ha cu floarea-soarelui pentru că vremea din această toamnă nu permite semănatul.

Un alt fermier campion din această zonă a țării este Constantin Irimia, care a obținut 4.180 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 366 ha, iar în acest an a semănat după porumb floarea-soarelui pe 63 ha. “Prima lucrare pe care am făcut-o a fost arătura la 30-35 cm, în primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat pe 1 aprilie, cu sămânță tratată, atunci când am aplicat 150 kg/ha și îngrășăminte complexe plus încă 25 kg/ha îngrășăminte microgranulate. Am dat un singur erbicid Express și atât. A fost un an bun, am avut și apă, am recoltat în jur de 25 august, deci pot spune că a fost o campanie bună. Pentru următoarea campanie păstrăm aproximativ 70 ha, pentru că semăn floarea-soarelui după asolament de 5 ani. Voi alege doar hibridul P64LE25, chiar dacă în acest an am avut și alți hibrizi, acesta a fost mai productiv”, a declarat agricultorul constănțean.

În județul Tulcea își desfășoară activitatea un alt fermier campion la floarea-soarelui, Ionuț Dumitrache. Acesta lucrează 70 ha, dintre care 27 ha au fost semănate cu floarea-soarelui și a obținut 4.000 kg/ha cu hibrudul P64LE99. “Am semănat după grâu, în toamnă am arat, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. La semănat am aplicat 250 kg/ha complexe 18.46.0, asta în prima parte a lunii aprilie. La prașila mecanică, atunci când plantele aveau aproximativ 10 frunze, am mai aplicat 80 kg/ha de azot, am mai aplicat un erbicid, un fungicid și un îngrășământ foliar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în perioada 2-3 septembrie”, a precizat fermierul campion.

Fermier campion în această zonă a țării este și domnul Hristu Fudulea  din localitatea Dorobanțu, județul Constanța, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Și în acest an floarea-soarelui a fost o cultură importantă în județul Brăila, iar la recoltare, majoritatea fermierilor au fost mulțumiți de rezultatele obținute. Media producției în această zonă este de 3.300 kg/ha, însă agricultorii care au mizat din nou pe genetica Pioneer au obținut rezultate mult mai bune. Așa cum era de așteptat, și în această zonă vedete au fost hibrizii P64LE25 și P64LE99, care au asigurat peste 4 tone/ha fermierilor campioni.

În localitatea Tătaru - județul Brăila, fermierul cu cea mai mare producție – 4.600 kg/ha, obținută cu hibridul P64LE99 este domnul Marian Bălan. “Lucrez 156 ha, iar în acest an floarea-soarelui am avut pe 70 ha. Am semănat cu porumb și grâu, iar în ceea ce privește tehnologia de cultură, am aplicat 200 kg/ha – complexe triplu 16, am aplicat câte un erbicid, un fungicid și un foliar și am prășit o singură dată. Sunt foarte mulțumit de acest hibrid, îl semăn de mai mulți ani, în jur de 5, iar anul viitor tot acest hibrid îl voi semăna pe 70 ha”, a declarat fermierul campion.

În cadrul a două societăți, domnul Ricardo Luis lucrează 2.800 ha, dintre care anul acesta au fost semănate 700 ha cu floarea-soarelui. Hibridul P64LE99 este cel care i-a asigurat 4.565 kg/ha și astfel a devenit fermier campion. “A fost un an foarte bun pentru floarea-soarelui, noi am semănat în principal după grâu și 150 ha după porumb. De aceea am arat încă din toamnă, în primăvara am trecut o singură data cu combinatorul și am aplicat la pregătirea patului germinativ triplu 16 -225 kg/ha. Am semănat în perioada 18-26 aprilie, atunci când am aplicat uree – 150 kg/ha. După ce am semănat am aplicat acizi humici, înainte de răsărire, am aplicat un erbicid, Expres și un graminicid, iar înainte am aplicat un tratament cu Acanto Plus și bor. Am recoltat în perioada 3-15 septembrie. Suntem mulțumiți de rezultate, de aceea vom semăna mare parte din suprafața de anul viitor tot cu P64LE99 și cred că vor fi aproximativ 600 ha, pentru că nu am semănat prea multă rapiță”, a punctat fermierul campion.

Un alt fermier campion din județul Brăila este Tarachiu Stan, care a obținut 4.380 kg/ha cu hibridul P64LE99. Acesta lucrează în fermă 128 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 50 ha. “În toamnă curățăm terenul, arăm toamna la 30-35 cm, iar primăvara am trecut de două ori cu combinatorul.  La semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am aplicat și 250 kg/ha complexe 18.46.0, am semănat devreme și am recoltat devreme, adică între 25 august și 3 septembrie. I-am dat culturii un erbicid și un tratament cu foliar și fungicid, atunci când plantele aveau în jur de 30 cm. Cultura este în neirigat și nici nu am prășit-o. Am fost mereu mulțumiți de producțiile obținute cu hibrizii Pioneer, nu ne schimbăm pe altă firmă pentru nici un motiv”, a declarat fermierul campion. Aceasta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna 50 ha cu hibridul P64LE99.

Un alt fermier campion din această zonă a țării este domnul Bogdan Nicușor, care lucrează  380 ha, pe 80 ha a semănat în acest an floarea-soarelui și a obținut cu hibridul P64LE99 - 4.370 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că în toamnă am arat la 30 cm, după care în primăvară am trecut o dată cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 200 kg/ha complexe 18.46.0. Am mai fertilizat la prășit, în faza de 8-10 frunze, când am aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat două erbicide, dintre care unul Express, iar înainte de înflorit am aplicat un tratament cu foliar și fungicid. Am recoltat la începutul lunii august și chiar am fost mulțumit, dar și surprins de producție. M-am mai apropiat de 4 tone, dar niciodată nu am depășit această valoare, este clar cea mai bună producție obținută în fermă. Nu am hotărât câte hectare vom semăna anul viitor, depinde cum evoluează campania de toamnă, probabil vor fi în jur de 100 ha. Voi alege hibridul P64LE99, dar și hibrizi noi pe care i-am avut în loturi demonstrative în acest an”, a specificat Bogdan Nicușor.

În cadrul societății agricole Initziativa Agricolă, domnul Ferrante Giovani lucrează 818 ha, floarea-soarelui a semănat în acest an pe 221 ha, dintre care 105 ha cu hibrizi Pioneer. Cea mai mare producție i-a asigurat-o P64LE99 - 4.270 kg/ha. În acest an floarea-soarelui am semănat fie după grâu, fie după porumb. Așa că acolo unde a fost grâu am scarificat cu un utilaj mai complex, unde a fost porumb am arat și am trecut o dată cu combinatorul. În primăvară am mai trecut o dată cu combinatorul și am aplicat 150 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0.  Apoi am semănat în a doua decadă a lunii aprilie, am fertilizat din nou în faza de 8 frunze. Am aplicat 2 erbicide, nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat în jurul datei de 10 septembrie și am fost mulțumit de producție. De aceea și anul viitor voi semăna hibridul P64LE99”, a punctat fermierul campion.

Gigel Spătaru din localitatea Dudescu lucrează 79 ha, iar floarea-soarelui a avut pe 8 ha. Acesta a devenit fermier campion cu producția de 4.208 kg/ha, obținută cu P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după porumb, în toamnă am arat la 35 cm și am fertilizat cu 11.52.0 – 200 kg/ha. În primăvară am efectuat o trecere cu discul și una cu combinatorul, la semănat la sfârșitul lunii aprilie, atunci când am mai aplicat 200 kg/ha de complexe 20.20.0. Cultura a mai primit două erbicide, încă o fertilizare cu 200 kg/ha de azot în faza de 10-12 frunze a culturii, am irigat 10 ore cu coloană clasică. Am recoltat la finalul lunii august, iar anul viitor voi semăna 10 ha cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul brăilean.

În localitatea Lanurile, județul Brăila, fermier campion a devenit domnul Iulian Văsii, care a obținut 4.200 kg/ha datorită hibridului P64LE25.  Acesta lucrează 300 ha, iar floarea-soarelui a cultivat în acest an pe 60 ha, toată suprafața fiind semănată cu cei doi hibrizi de top P64LE25 și P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb, astfel că am arat în toamnă, apoi în primăvară am trecut cu discul și înainte de semănat cu combinatorul. Am semănat în data de 13 aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg complexe 20.20.0. Cultura a mai primit un foliar, două tratamente, două erbicide și o prașilă. Sunt mulțumit de producție, am putut recolta după 20 august, iar acești doi hibrizi îi semăn de când au apărut”, a spus fermierul campion.

Bogdan Gheorghe este un alt fermier campion la floarea-soarelui din județul Brăila, care lucrează 450 ha,  iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha. Hibridul P64LE25 i-a asigurat 4.030 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, așa că după recoltat am erbicidat total și am arat la 25-30 cm. În primăvară am pregătit terenul cu discul și combinatorul, am aplicat încă un erbicid și am semănat la începutul lunii aprilie, când am dat și îngrășăminte -180 kg/ha. Am mai aplicat un erbicid Express și unde a fost cazul un antigramineic. Aceasta a fost toată tehnologia”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 100 ha, toată suprafața cu hibridul P64LE25 pentru că mereu a obținut producții foarte bune.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Așa cum era de așteptat și în vestul țării hibrizii vedetă P64LE25 și P64LE99 au oferit producții record, motiv pentru care continuăm prezentarea fermierilor campioni la floarea-soarelui din județele Arad și Timiș.

Agricultorul Tinel Ciupa din localitatea Șag, județul Timiș, a devenit fermier campion cu producția de 4.200 kg/ha obținută cu hibridul P64LE99. “Lucrez 310 ha, dintre care anul acesta 46 ha au avut cu floarea-soarelui. Am semănat după porumb și grâu, în toamnă am arat la adâncimi cuprinse între 28-35, după care în primăvară am trecut de două ori cu combinatorul. La semănat, în prima parte a lunii aprilie, am aplicat pe rând complexe triplu 16 – 300 kg/ha. La prășit, în faza de 8-10 frunze, am mai dat 250 kg/ha de azot. Am mai aplicat 3 erbicide și un tratament cu Acanto Plus”, a precizat fermierul campion. Acesta a mai completat faptul că a recoltat în perioada 10-20 septembrie și este mulțumit de producția obținută.

Hibridul P64LE99 a fost cultivat în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin pe 100 ha și au fost obținute 4.120 kg/ha. Care a fost tehnologia de cultură aplicată pentru a obține această producție ne-a detaliat șeful fermei, domnul Șandor Cristian. “Pentru suprafața semănată cu hibridul Pioneer am arat încă din toamnă la adâncimea de 30 cm, în primăvară am aplicat complexe 16.16.16 – 299 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul și am semănat la începutul lunii aprilie. În vegetație, în faza de 10 frunze, am aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat un singur tratament și două erbicide, primul la 6 frunze și al doilea în faza de 10-12 frunze”, a punctat șeful de fermă care a mai adăugat faptul că în fiecare an producțiile obținute cu hibrizii Pioneer se situează peste cele obținute la hibrizii de la alte firme.

Următorul fermier campion este domnul Alin Negrei din județul Arad, care lucrează 1.000 ha dintre care 200 ha cu floarea-soarelui și a devenit fermier campion cu hibridul P64LE99, datorită căreia a obținut 3.980 kg/ha. O producție mulțumitoare, cum de altfel a obținut și în ultimii 5 ani de când cultivă acest hibrid. “Am semănat hibridul P64LE99 pe toate cele 200 ha, cultură premergătoare au fost grâul și porumbul. Am aplicat complex triplu 15, înainte de semnat 200 kg, iar 150 kg la semănat, adică la începutul lunii aprilie. Am aplicat două erbicide, în faza de înflorire am aplicat Acanto Plus și bor. Cultura a fost prășită o sigură dată și am recoltat la sfârșitul lunii august”, a declarat Alin Negrei.  Anul viitor fermierul arădean vrea să crească suprafața cultivată cu floarea-soarelui și va semăna hibrizii P64LE99 și P64LE25.

Domnul Molnar Laszlo lucrează în localitatea Mailat, județul Arad, 1.300 ha. În acest an agricol a semănat hibridul P64LE25 pe 168 ha, după porumb și grâu și a obținut 3.820 kg/ha. “Am arat din toamnă, iar în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul. Înainte de semănat, în prima decadă a lunii aprilie, am aplicat 200 kg/ha uree. Tehnologie de cultură a însemnat aplicarea unui erbicid, a unui tratament și am prășit de două ori. Toată cultura a fost în neirigat și am recoltat începând cu 20 august. Anul viitor voi semăna aproximativ aceeași suprafață, voi alege același hibrid P64LE25 pentru că sunt foarte mulțumit de producțiile pe care mi le asigură an de an”, a specificat fermierul campion.

În cadrul fermei Alsasol, Facica Janko din județul Timiș lucrează 1.600 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 280 ha. Producția de 3.815 kg/ha, obținută cu hibridul P64LC108, i-a adus titlul de fermier campion. “Am obținut o producție foarte bună în acest an la floarea-soarelui, am semănat după grâu, așa că în toamnă am arat la 30 cm, în primăvară am efectuat două treceri cu grapa și am semănat la început de aprilie, când am aplicat și 100 kg/ha complex 18.46.0. Am aplicat și nitrocalcar – 250 kg/ha, în faza de  4-6 frunze, dar și două erbicide, primul după semănat, al doilea în faza de 6-8 frunze. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în ceea ce privește următoarea campanie, intenționăm să semănăm aproximativ 300 ha cu floarea-soarelui. Vom alege și hibrizi noi, dar vom continua și cu P64LC108, pentru că suntem mulțumiți de rezultate”, a declarat fermierul timișoarean.

Revenim în județul Arad unde își desfășoară activitatea domnul Dan Secman, care a devenit fermier campion cu producția de 3.780 kg/ha, obținută cu hibridul P64LE25. “Din cele 380 ha pe care le lucrez, 100 ha au fost semănate cu floarea-soarelui. Cultură premergătoare a fost porumbul, așa că în toamna anului trecut am arat la 30 cm, am nivelat la începutul lunii martie, apoi înainte de semănat am efectuat o trecere cu combinatorul. Am ales o pregătire superficială a solului, pentru că am o semănătoare performantă. Am aplicat îngrășăminte în două faze, mai întâi la semănat, când am dat 280 kg/ha complex 20.20.0, iar apoi în faza de 10 frunze am aplicat 130 kg/ha de îngrășământ pe bază de azot. Am aplicat un erbicid și un singur tratament, cam atât am avut posibilitatea în această campanie, iar recoltatul l-am început în jur de 15 august. Semăn hibrizii Pioneer încă din anii ’90, indiferent de cultură am fost foarte mulțumit. Și anul viitor voi semăna hibridul P64LE25, pentru că am obținut producții bune în ultimii ani”, a specificat fermierul arădean.

Următorul fermier campion este domnul Deian Morari din județul Timiș, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am semănat în acest an floarea-soarelui pe 80 ha, dintr-un total de 230 ha. Am semănat după grâu și porumb, astfel că am arat din toamnă la 35 cm, în primăvară am trecut de două ori cu discul și o dată, am aplicat înainte de semănat azotat de amoniu 270 kg/ha și la semănat complexe 250 kg/ha - 15.15.15 pe o mare parte din suprafață, iar pe o porțiune mai mică am aplicat 20.20.0. Am aplicat și 3 erbicide, primul după semănat, apoi celelalte două atunci când plantele aveau 4-6 frunze. Cultura a beneficiat și de un tratament cu bor în faza de 10 frunze. Doar atât am aplicat și am recoltat în perioada 1-20 septembrie. Anul viitor vom semăna floarea-soarelui pe aproximativ 70 ha, întreaga suprafață cu P64LE99”, a punctat Deian Morari.

Un alt fermier din județul Timiș este domnul Tiberiu Herle, care o obținut 3.500 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 585 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 55 ha. “Floarea-soarelui am semănat-o după porumb, așa că în toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am dat un disc ușor, am aplicat 325 kg/ha complexe triplu 16, iar la semănat, la sfârșitul lunii aprilie, am mai aplicat nitrocalcar pe bază de sulf.  Am mai dat două erbicide și un tratament cu Acanto Plus și foliar. Cultura nu a fost prășită, iar recoltatul l-am început pe 10 septembrie și am terminat în 3 zile. Am fost foarte mulțumit de producția obținută, de aceea voi opta și anul viitor tot pentru hibridul P64LE25”,  a declarat fermierul campion.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.