Adama Sultan iulie 2020
update 14 Jul 2020

Nici în anii cu producţii-record fermierii nu o scot la capăt

Preţurile input-urilor au crescut în acest an cu până la 25%, dar preţurile cerealelor s-au redus la jumătate sau chiar la o treime faţă de anul trecut. În aceste condiţii, mai pot fi fermierii profitabili într-un an cu producţii-record?

Care este pragul de rentabilitate şi cât primesc fermierii pentru producţia din acest an? Acestea sunt doar câteva dintre temele la ordinea zilei în agricultură. Un an bun, cu producţii record nu înseamnă neapărat şi preţuri bune. Acestea au scăzut atât de mult încât agricultorii au ajuns la ideea că e mai bine să aibă parte de un an secetos, cu producţii mici, dar preţuri bune decât de un an cu recolte-record. 

„Toţi fermierii sunt dezamăgiţi. Input-urile au crescut puternic în acest an, iar noi primim 60-70% din preţurile de anul trecut pentru grâu. Nu am luat nici şase sute de lei pe tonă. La floarea-soarelui am luat 800-900 de lei pe tonă“, a declarat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă „ASOMAR“ Teleorman.

Fermierii acuză politica de monopol, discreţionară de stabilire a preţurilor de către traderi şi lipsa de implicare a Guvernului în protejarea intereselor producătorilor.

„Traderii au capacităţile pline până la refuz şi îşi permit să se joace cu preţul. Nu accepţi preţul, nu ţi-l luăm. Aşa gândesc. (...) Există şi o lipsă totală de implicare a Guvernului. Totul este după cum dictează multinaţionalele. (...) Nu a existat niciodată vreo negociere între producători şi comercianţi, care doar şi-au impus propriile preţuri. Ar fi trebuit să intervină Ministerul Agriculturii să ne protejeze interesele, să nu le mai dea comercianţilor autorizaţii de export. Dar Ministerului Agriculturii nu-i pasă de această nedreptate. Am fi putut depozita producţia în rezerva de stat. Ni se dădea un certificat de depozit şi am fi putut să vindem cerealele mai târziu, la preţuri corecte“, este de părere fermierul din Teleorman.

Mai mult, agricultorii solicită o reacţie urgentă din partea Consiliului Concurenţei, care a demarat de curând o anchetă în cazul acestei situaţii flagrante de monopol pe piaţa cerealelor. Este drept şi că anul trecut au fost ceva controale pe la câţiva comercianţi de cereale, care s-au lăsat şi cu arestări, dar acestea au vizat mai mult aspecte legate de evaziunea fiscală. 

„Avem de-a face cu un monopol al comercianţilor. Ni se impun nişte preţuri de mizerie, chiar dacă avem cele mai mici ajutoare din Europa. Ungurii, de exemplu, ies pe piaţă cu preţuri mai mari decât noi, chiar dacă au subvenţii de 3-4 ori mai mari, adică vreo 400 de euro“, a adăugat preşedintele ASOMAR.

Şi agricultorii din Gorj denunţă cvasimonopolul comercianţilor, însă spun că producătorii sunt nevoiţi să accepte preţurile derizorii pentru că au de achitat credite-furnizor.

„Un an mai bun ca acesta n-a fost niciodată şi nici nu va mai fi în viitorul apropiat, atât la cereale cât şi în horticultură. Anul trecut preţurile au fost mult mai bune, dar acum s-au înţeles traderii între ei au adunat tot din piaţă încă de la începutul recoltei şi acum se joacă cu preţurile.(...) Creditele-furnizor trebuie achitate pentru că firmele te aşteaptă doar până la recoltă. Cel puţin în zona noastră, majoritatea fermierilor lucrează cu credit-furnizor. Sunt puţini cei care nu apelează la acest mijloc“, a declarat Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.

Pragul minim de rentabilitate

Preţurile sunt mult trase în jos de către comercianţi, sub nivelul de profitabilitate, în condiţiile creşterii accentuate a costurilor.

„Este inadmisibil un preţ de 60 de bani pe kilogram la grâu. Sub 80 de bani n-ar fi trebuit să scadă. N-am zis un leu, un leu şi zece bani, dar la 60 de bani nu au bieţii fermieri cum să mai înceapă un nou ciclu de producţie, nu mai vorbim de investiţii. Cum să supravieţuieşti, dacă preţul input-urilor a crescut cu 25% de anul trecut până acum, iar preţul grâului s-a redus cu peste 30%?! La fel la floarea-soarelui. Anul trecut vindeam cu 1,7-1,8 lei kilogramul, iar acum preţul pe care-l primim este la jumătate, adică 90 de bani pe kilogram. Nu cred că această cultură este profitabilă la un preţ mai mic de 1,5 lei pe kilogram. Porumbul va fi de râsul lumii anul acesta. Preţul va fi de 50 de bani pe kilogram, faţă de 90 de bani, cât a fost media anul trecut. Ca să fie profitabil, porumbul ar trebui să fie vândut cu minimum 1,1-1,3 lei/kg. Nu o să mai pună nimeni porumb“, a estimat fermierul din Teleorman.

O presiune mare este pusă de traderi şi pe fermierii din Oltenia, în contextul unor producţii-record înregistrate în judeţele învecinate din Banat.

„Preţurile au scăzut până la 45 de bani pentru grâul furajer şi până la 65 de bani pe kilogram pentru cel de panificaţie. Preţurile la grâu s-au redus în Gorj până la 50 de bani pe kilogram pentru că au venit puternic cei din Timiş, care au obţinut culturi de 8.000 de kilograme la hectar şi au vândut şi cu 54 de bani kilogramul. La 7-8.000 de kilograme la hectar le convine să dea cu 45-50 de bani. Mie, la 4.000 de kilograme, nu-mi convine. Este un an deosebit şi pentru porumb, aşa că deja se fac contracte pe 50 de bani kilogramul. Preţurile vor oscila între 45 şi 50 de bani pe kilogram. La floarea-soarelui preţurile nu vor depăşi 1,4-1,5 lei pe kilogram în niciun caz pentru că toată lumea produce, Ucraina, Rusia. În UE va fi cea mai mare producţie din istorie. Noi suntem o picătură într-un ocean. Aici este însă mai complicat, pentru că nu ştii ce indice are până nu o duci în depozit, aşa că e mai greu de stabilit preţul pentru fiecare caz în parte“, a spus fermierul din Gorj.

„Pentru o minimă rentabilitate, kilogramul de grâu trebuie vândut cu cel puţin 70 de bani, dar acum se vinde cu 50-60 de bani. Numai că fermierii au început să refuze să-l dea sub 60 de bani. Preţul la porumb nu ar trebui să scadă sub 60 de bani pe kilogram, dar, potrivit estimărilor de preţ, va ajunge la 50 sau chiar 40 de bani. Pentru rapiţă pragul ar fi de 1,8 lei. Dacă rapiţa se vindea la începutul recoltării cu 1,5 lei, acum se vinde şi cu 1,3 lei kilogramul. La floarea-soarelui preţul n-ar trebui să scadă sub 1,5-1,6 lei pe kilogram, numai că acum se vinde cu mai puţin de un leu, deşi se negociaseră în contracte preţuri de 1,2 lei/kg“, a arătat Daniel Ciobanu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Fermierii: „Dacă nici într-un an bun nu ai profit, atunci când?“

Agricultorii constată cu surprindere că nu pot face profit şi nu se pot capitaliza nici măcar în anii în care obţin o producţie bună.

„Suntem dezamăgiţi total. Nu ne mai vedem viitorul. Dacă nici într-un an bun nu putem câştiga, atunci când? Într-un an bun aveai şansa să te capitalizezi în sfârşit, să ai bani de investiţii. Îmi este foarte greu să spun ce cultură mai poate fi profitabilă în România. Cred că, în condiţiile de acum, nicio cultură“, a conchis Mănăilă.

Pe de altă parte, fermierii cred că porumbul şi rapiţa vor rămâne în continuare culturile preferate de agricultorii români.

„Porumbul ne-a salvat pe timp de secetă şi este un fel de garanţie pentru supravieţuire pentru că are patru consumatori – micii fermieri, consumul uman, zootehnia şi producătorii de biodiesel. Rapiţa a făcut treabă bună tot timpul. E singura cultură care s-a vândut bine mereu. În schimb, grâul nu este rentabil, dar trebuie să-l cultivăm pentru că aşa ne cer acţionarii, oamenii care au dat pământul în arendă vor grâu“, a conchis Ghinoiu.

Marius ŞERBAN

RomLacta, negociatorul fermierilor în relaţia cu procesatorii de lapte

Cooperativa RomLacta a aniversat de curând un an de la înfiinţare, prilej cu care membrii reprezentativi au ţinut să-şi prezinte realizările, obiectivele care vor fi urmărite în perioada următoare, dar şi beneficiile pe care le pot obţine fermierii interesaţi să adere la această structură asociativă.

70 tone de lapte livrate zilnic către procesatori

În cele 12 luni de activitate, RomLacta a reuşit să reunească 12 membri ale căror ferme numără 5.000 de vaci de lapte, cu o capacitate de producţie de circa 70 tone de lapte pe zi. „Până anul trecut am mai fost membru în alte cooperative, însă am ajuns la concluzia că trebuie să facem o cooperativă viabilă, axată doar pe producerea de lapte. Nu a fost uşor să o punem pe picioare, însă, după ce am făcut-o, în câteva luni am început să vedem fiecare dintre noi reuşitele“, a declarat Claudiu Daviţoiu, membru fondator RomLacta şi administratorul unei societăţi agricole din Afumaţi, care deţine 1.300 de vaci de lapte.

„În acest an ne-am străduit să rezolvăm o parte dintre problemele cu care fermierii se confruntă: negocierea în condiţii corecte a preţului laptelui, a input-urilor, aspecte care au fost rezolvate în totalitate sau în parte“, a mai adăugat şi Nicuşor Şerban, preşedintele RomLacta, şi el proprietarul unei ferme mari de vaci de lapte. După cum susţin reprezentanţii cooperativei, implicarea în procesul de negociere a laptelui materie primă a făcut ca din toamna anului trecut aceştia să obţină o creştere, e adevărat sensibilă, a preţului laptelui, însă ei speră ca la negocierile din această toamnă creşterea preţului să fie semnificativă. Doar fiind asociaţi au reuşit să treacă peste perioadele în care preţul obţinut pentru lapte a scăzut, susţin fermierii. „Împreună am reuşit să negociem şi să obţinem la lapte o creştere de 20-30 de bani, dar şi la achiziţionarea de input-uri, pentru că negociem pe cantităţi mai mari, ceea ce ne-a ajutat ca în 2013 să avem un an bun“, a afirmat Daviţoiu.

În opinia unui alt membru al cooperativei, tânărul fermier Devie Benoit, francez de origine şi proprietarul unei ferme de vaci în Buzău, „asocierea este singura cale de a ne dezvolta şi a rezista în viitor“. Pentru el nu a fost greu să adere la o formă asociativă, „mai ales că eu vin dintr-o ţară în care funcţionează sistemul cooperatist, iar statul îl încurajează“, a adăugat Benoit.

Iarna va aduce un preţ mai mare la lapte

Se ştie că, de-a lungul timpului, au apărut diverse forme asociative, care la început şi-au susţinut cu vehemenţă principiile, însă la fel cum au apărut tot aşa au şi dispărut, fără să se mai ştie nimic despre ele. Nu este şi cazul cooperativei RomLacta, care deja a demonstrat în primul an de activitate că rămâne statornică obiectivelor propuse la înfiinţare, încercând să aducă cât mai multe beneficii membrilor săi. Aceştia au posibilitatea ca prin asociere să-şi valorifice cât mai eficient producţia, beneficiază de cele mai bune preţuri şi condiţii la aprovizionarea cu input-uri, membrilor aflaţi în dificultate li se asigură asistenţă tehnică şi economică printr-un fond mutual şi, nu în ultimul rând, pot participa la elaborarea şi dezbaterea reglementărilor legislative referitoare la activitatea din domeniu. În acest moment, deşi consumatorul final plăteşte în magazin 4,5 lei pe un litru de lapte, producătorul primeşte doar 1,2-1,3 lei/litru, preţ obţinut în urma negocierilor, restul revenind procesatorilor şi distribuitorilor. Situaţia stârneşte de mulţi ani nemulţumire în rândul fermierilor români, nevoiţi să plece capul în faţa multinaţionalelor. Dacă în alte ţări lucrurile stau diferit, „la noi cei care produc sunt cei mai oropsiţi. Corect ar fi ca acest preţ să fie împărţit astfel: 50% către producători şi 50% către procesatori şi distribuitori“, a menţionat Claudiu Daviţoiu.

O altă contradicţie cu care se confruntă România este fluctuaţia preţului la furaje, care nu a reuşit să modifice preţul laptelui nici anul trecut, când s-a înregistrat un maxim istoric, nici anul acesta, când producţiile de cereale au fost bune. „Anul acesta laptele are un preţ corespunzător, dar cred că, pe măsură ce se apropie iarna, laptele va ajunge la 1,7-1,8 lei/ litru. De asemenea, nu vă ascund faptul că, din ianuarie, dacă trendul pieţei este acelaşi, este posibil să vindem lapte şi cu 2 lei“, a declarat preşedintele RomLacta. Această creştere este influenţată de un alt parametru – preţul laptelui praf, care la ora actuală este cel mai mare din istorie. Explicaţia este simplă. Procesatorul are 2 alternative în producţia proprie: fie foloseşte lapte materie primă, fie lapte materie primă plus lapte praf. „Dacă la laptele praf preţul continuă să crească, sigur că procesatorul se va orienta mai mult spre laptele materie primă, dar atunci şi laptele va avea un preţ corespunzător. Un alt aspect care ar putea influenţa preţul laptelui este retribuţia angajaţilor din zootehnie. „Noi ne-am ţinut până acum angajaţii în întuneric, pe nişte salarii mici, le dăm lunar 1.000 lei, în timp ce la procesatori ar putea câştiga 3.000 lei/ lună. Nu vom mai putea menţine această situaţie, ceea ce va duce implicit şi la creşterea preţului laptelui“, a comentat Caudiu Daviţoiu.

Totuşi să nu credeţi că din relaţia producător – procesator prima verigă este mereu cea aflată în poziţia umilă de a cere. Sunt situaţii când şi procesatorii spun: «Mai creşte-mi şi mie cantitatea“, ceea ce înseamnă că totuşi există o criză a laptelui“, a apreciat Daviţoiu.

În viitor cooperativa va avea propria fabrică de procesare

La moment de bilanţ, cooperativa RomLacta a trasat şi viitoarele obiective pe care şi le-a propus. Fermierii vizează în primul rând creşterea semnificativă a numărului de membri cooperatori. În acest sens, „ne dorim ca, până la sfârşitul acestui an, să ajungem la 20 de membri, cu o producţie zilnică de 100 tone de lapte, iar pentru 2014 să reuşim să producem şi să comercializăm 10% din laptele materie primă care se procesează în România“, a declarat Nicuşor Şerban, preşedintele RomLacta. Un alt obiectiv este de a-l face pe consumatorul român să conştientizeze importanţa de a cumpăra produse fabricate din materie primă produsă în România. „Există în multe ţări europene o tendinţă de stimulare a consumului de produse din ţările autohtone. Noi, românii, nu putem rămâne în afara acestei direcţii, pentru că doar în felul acesta am avea de câştigat şi noi, şi consumatorii români“, a mai spus Nicuşor Şerban. În acest sens sunt eforturi deosebite în a marca pe produsele din lapte ţara de origine a laptelui şi nu unde a fost prelucrat produsul. Tot la capitolul informare corectă, reprezentanţii RomLacta insistă asupra menţionării pe ambalaj a procentului de lapte praf folosit în produs. „Deşi este o practică permisă, sănătoasă combinarea laptelui proaspăt cu cel praf, una este să ai iaurt în care s-a folosit 10% lapte praf şi alta un iaurt în care laptele praf apare în proporţie de 50%“, consideră Şerban.

O parte din toate aceste probleme vor fi uşor rezolvate în momentul în care cooperativa îşi va mări numărul de membri, iar capacitatea de producţie va ajunge la 150 tone de lapte/zi, pentru că atunci fermierii şi-au propus să-şi ridice propria fabrică de procesare. Sperăm şi noi ca acest lucru să se întâmple curând, mai ales că, vorba preşedintelui RomLacta, „singura şansă pentru a face faţă provocărilor competiţiei în etapa următoare, atât pe piaţa internă cât şi în contextul european la care suntem obligaţi să ne raportăm, este asocierea şi producerea în cadrul unui obiectiv comun“.

Patricia Alexandra POP

Daniel Constantin: 300 de milioane de euro, pentru achitarea în avans a plăţilor directe către fermieri

Aproximativ 300 de milioane de euro vor intra în zilele următoarele în conturile fermierilor, sumele reprezentând achitarea în avans a plăţilor directe, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

"S-a decis alocarea temporară din venituri de privatizare a unei sume de 2,9 miliarde de lei, bani care erau în bugetul Ministerului Agriculturii, însă acum aceste sume devin efective. Ele sunt necesare pentru plata în avans a subvenţiilor, a plăţilor directe către fermieri.

Aşa cum ştiţi, în ultimii ani, Ministerul Agriculturii, Agenţia de Plăţi au făcut eforturi ca începând cu 16 octombrie să plătească în avans jumătate din plata europeană pe care pot să o primească fermierii, astfel că anul trecut am reuşit să plătim în doar două săptămâni 500 milioane de euro. În acest an însă Agenţia de Plăţi a făcut eforturi - şi vreau să le mulţumesc - să plătească încă din data de 5 septembrie, deci de mâine, un avans de 75% pentru o parte din beneficiarii plăţilor cuvenite pe axa 2 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Deci plăţile de agro-mediu, plăţi care sunt făcute de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Nu mai puţin de 300 de milioane de euro în zilele următoare vor intra în conturile fermierilor şi cred că este un lucru bun, mai ales având în vedere faptul că suntem în campanie de toamnă şi e nevoie de un stimulent", a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

El a precizat în acest sens că în cadrul şedinţei de Guvern de miercuri a fost adoptată o hotărâre de guvern privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

AGERPRES

APIA verifică suprafeţele agricole declarate de către fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013

Suprafeţele agricole declarate de către fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2013 sunt verificate, în această perioadă, de către echipe de control ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /APIA/, a anunţat, marţi, instituţia.

Potrivit Agenţiei, pe baza reglementărilor europene şi naţionale, fermierii trebuie să respecte anumite condiţii atunci când depun cereri unice de plată, cum ar fi ca exploatarea unui teren agricol să se facă pe o suprafaţă de cel puţin un hectar, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 hectare. 

În cazul viţei-de-vie, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 hectare. Totodată, în ceea ce priveşte livezile tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor pentru Pachetele 1 şi 2 ale Măsurii 214 este de 0,3 hectare.

În plus, este nevoie de respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), Cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) şi Cerinţele minime (relevante pentru măsura de agro-mediu).

De asemenea, fermierii trebuie să respecte cerinţele specifice pachetelor de agro-mediu solicitate, iar pentru măsura 214 - plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei în vigoare), fiind condiţie de eligibilitate.

În cazul în care solicitantul refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafaţă devine neeligibilă, precizează Agenţia.AGERPRES

Agroconnect, locul în care inovaţiile se îngrămădesc pe metru pătrat

Aflată la cea de-a patra ediţie, seria evenimentelor Agroconnect organizate de compania BASF a continuat şi în acest an. Astfel, în perioada mai – iunie, fermierii din judeţele Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Slobozia, Giurgiu, Bihor, Cluj şi Neamţ au putut vizita loturile demonstrative organizate de compania BASF în colaborare cu fermierii locali pentru culturile de câmp: rapiţă, floarea-soarelui, cereale păioase şi porumb.

Sloganul evenimentelor -  Inovaţii pe metru pătrat, - vorbeşte despre povestea companiei BASF – povestea unui deschizător de drumuri, care de-a lungul timpului a descoperit, a inovat şi a schimbat. Paşii pe terenul inovaţiei au fost făcuţi pentru ca partenerii noştri, fermierii, să poată obţine rezultate mai bune, pentru ca, împreună, să putem contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile.

În acest an, compania BASF a avut alături o serie de parteneri: compania New Holland, cu o gamă completă de maşini şi utilaje agricole, compania Bancpost, cu soluţii de finanţare pentru domeniul agricol şi, evident, companiile de seminţe care au oferit hibrizii pentru înfiinţarea culturilor.

Caracterul “internaţional” al evenimentelor s-a păstrat şi în acest an în cadrul evenimentului de la Diosig – Bihor, la care 100 de fermieri sârbi au interacţionat cu fermierii români pentru a face schimb de experienţă în domeniul celor mai eficiente soluţii de protecţie a plantelor.

În cadrul unui tur al suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui, rapiţă, porumb sau cereale, au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu  tehnologii diverse, în contrapunct cu rezultatele obţinute pe loturile martor.  Loturile demonstrative nu au fost organizate pe suprafeţe mici, atent îngrijite, aşa cum se procedează de obicei, ci pe  suprafaţe mari, de zeci de hectare, în condiţii reale de producţie, aşa cum lucrează agricultorii în propriile ferme.

Pe tot parcursul prezentării tehnice, reprezentanţii BASF au explicat în detaliu tehnologiile de protecţie a plantelor pentru fiecare tip de cultură în parte, precum şi avantajele utilizării produselor BASF în cadrul tehnologiei intensive de exploatare a terenurilor agricole. Pe suprafeţele cultivate cu floarea - soarelui, au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologia Clearfield aplicată pe diferite tipuri de hibrizi ai companiilor de seminţe.  A fost prezentată în premieră tehnologia Clearfield Plus, noua generaţie a sistemului de producţie Clearfield. Sistemul de producţie Clearfield Plus aduce fermierii cu un pas mai aproape de profituri excelente la cultura de floarea-soarelui datorită beneficiilor sale: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai mari. Efectele noului erbicid al tehnologiei Clearfield Plus au putut fi observate concret, în câmp.

 

În cadrul culturii de rapiţă a fost prezentat sistemul Clearfield, lansat în toamna anului trecut, fiind evidenţiate beneficiile acestuia: o singură aplicare cu eficacitate excelentă în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate (inclusiv a buruienilor dificile) din cultura de rapiţă, flexibilitate excelentă în aplicare şi faptul că funcţionează foarte bine, indiferent de condiţiile de umiditate şi de sistemul de cultivare. A fost prezentată şi aici colecţia de hibrizi ai companiilor de seminţe, precum şi modul în care a acţionat erbicidul Cleranda.

Reprezentanţii BASF au subliniat importanţa aplicării unor fungicide precum Caramba Turbo sau Pictor pentru obţinerea unor recolte maxime pe suprafeţele cultivate cu rapiţă. Pe lângă efectul fungicid, aceste produse îmbunătăţesc stabilitatea tulpinii, previn căderea, asigură o inflorescenţă omogenă şi stimulează efectele fiziologice ale plantei de rapiţă pentru o absorbţie îmbunătăţită a apei şi nutrienţilor, protejarea plantelor de stres şi prevenirea coacerii premature. În plus, produsul Caramba Turbo este esenţial pentru îmbunătăţirea rezistenţei la iernare a plantelor de rapiţă, crescând în mod exponenţial şansele de supravieţuire a culturii de rapiţă peste iarnă.

La cereale a fost prezentată tehnologia BASF de combatere a bolilor în diferite variante şi combinaţii. Specialiştii BASF recomandă tehnologia intensivă, cu 2 sau 3 tratamente pe sezon, pentru prevenirea apariţiei bolilor şi menţinerea unor culturi sănătoase, productive. A fost evidenţiat în mod deosebit produsul Capalo, un fungicid performant, cu formulare inovatoare de tip “stick and stay”, flexibil în utilizare. Cele trei substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor (şi în mod special asupra făinării), fapt ce asigură o protecţie deosebită încă de la început. Eficacitatea produsului securizează dezvoltarea culturii şi producţia.

 

Produsul Opera rămâne pilonul de rezistenţă al tehnologiei BASF pentru protecţia culturii de porumb atunci când se urmăreşte obţinerea unor sporuri de producţie considerabile prin stimularea efectelor fiziologice ale plantelor pentru protecţia împotriva factorilor de stres. Parte integrantă a tehnologiei AgCelence, produsul Opera permite hibrizilor de porumb să îşi exprime întregul potenţial genetic şi asigură producţii şi profituri ridicate. O importanţă deosebită a fost acordată erbicidului Frontier Forte, un erbicid cu aplicare în preemergenţă pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi a unor buruieni dicotiledonate importante, o soluţie demnă de luat în calcul în condiţiile interzicerii utilizării acetoclorului.

Agroconnect nu a însemnat, însă, doar vizitarea unor loturi demonstrative, ci şi implicarea efectivă a fermierilor, conectarea  lor cu produsele BASF. Beneficiile produselor BASF au fost prezentate într-un mod creativ, interactiv şi amuzant, oferind fermierilor şi un strop de distracţie. Şi pentru că şi-a dorit să recompenseze răbdarea şi perseverenţa fermierilor de a parcurge acest traseu al inovaţiilor, pentru fiecare interacţiune a lor cu  produsele BASF, fermierii au fost recompensaţi cu Agrodolari, bancnotele oficiale Agroconect, ce au putut fi preschimbate la final în premii!

 “Suntem în plin sezon agricol şi sperăm că vom avea un an bun. Aş vrea să mulţumim fermierilor că au fost  alături de noi până acum, ca au utilizat produsele noastre şi  să îi asigurăm de sprijinul nostru total până la finalul sezonului. Prin produsele BASF pe care le oferim, prin tehnologiile BASF de protecţie a culturilor pe care le promovăm, încercăm să ajutăm fermierii  să prevină problemele dificile ce ar putea apărea în procesul agricol pe care îl derulează, oferindu-le totodată soluţii şi sprijin pentru depăşirea momentelor complicate cu care s-ar putea confrunta la un moment dat”, a declarat Tiberiu Dima, Country Manager Crop Protection Romania.

 

Despre divizia BASF de protecție a plantelor

Cu vânzări de circa 4,7 miliarde EUR în 2012, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluțiiinovatoare de protecție a plantelor de cultură, gazonului și plantelor ornamentale, pentru controlul dăunătorilor și sănătate publică. Portofoliul său cuprinde tehnologii de tratare a semințelor și control biologic precum și soluții de management al apei, nutrienților și factorilor de stres ai plantelor. Divizia BASF de protecție a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-și optimizeze producția agricolă, să-și îmbunătățească eficiența economică și calitatea vieții, pentru populația mondială aflată în continuă creștere. Informații suplimentare pot fi obținute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţelele de socializare.

 

BASF - The Chemical Company

BASF este lider mondial în industria chimică: The Chemical Company. Portofoliul său include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante și produse pentru protecția plantelor, până la petrol și gaze. Combinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele și sistemele noastre de soluții contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase și îmbunătățirea calității vieții. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: Creăm chimie pentru un viitor sustenabil. În 2012 BASF a realizat vânzări de 72,1 miliarde euro  și peste 110.000 angajați la sfârșitul anului. Informații suplimentare despre BASF sunt disponibile pe Internet la adresa www.basf.com.

Meat & Milk 2013 - Teme de strict interes, discutii libere, invitati de marca!

Conferinta Meat&Milk- Eficienta, Trend, Adaptabilitate- coordonate ale profitului in 2013, 26-27 iunie, Poiana Brasov, Hotel Alpin.


Caracterul interactiv al evenimentului este unul dintre punctele forte care a determinat înscrierea a nu mai putin de 165 de firme din sectoarele de carne si lapte, pentru a participa la eveniment.

Temele propuse în cadrul sesiunilor de discutii libere, din cadrul workshop-urilor, vizeaza cele mai acute și actuale probleme care îi preocupa pe fermierii, procesatorii și specialiștii români dar și straini, probleme la care se vor cauta solutii împreuna cu invitati de prestigiu.

Titlurile discutiilor libere, pentru sectorul de carne, sunt:
"Cum mentinem încrederea pe lantul de productie si desfacere" (26 iunie, speaker-i principali Sorin Minea - Romalimenta/Angst si Florin Capatana - Carrefour);

"ANSVSA - Un partener al industriei, un aparator al sanatatii publice" (26 iunie, speaker principal - Reprezentant ANSVSA);

"Piata neagra si evaziunea, cancerul sectorului de carne" (27 iunie, speaker-i principali: Sorin Minea, Ioan Ladosi - Presedinte APCPR, reprezentati ANSVSA și ANPC).

Titlurile discutiilor libere, pentru sectorul de lapte, sunt:
"Este brandul de firma coplesit de brandul privat?" (26 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru - Presedinte APRIL, reprezentanti retail);

"Impactul abandonarii cotei, sub influenta prabusirii preturilor" (26 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru, Viorica Dancila - Comisia pentru Agricultura a Parlamentului European, Vasile Dreve - Consilier MADR pe probleme de afaceri externe);

"Înfiintarea OIPA, adaptarea la realitatea pietei interne si internationale" (27 iunie, speaker-i principali: Dorin Cojocaru, Vasile Dreve, Aurel Damian - Vicepreședinte UCPR, reprezentanti ai asociatiilor si cooperativelor).

Noi parteneri:
VanDrie Group

Noi participanti:
CRISTIM – Radu Timis
HU-RO – Sandor Istvan
MOISISERV COM – Rodica si Vasile Moisi
CRUCIANI IMPEX – 4 persoane
AZOC-STAR – Gina si Catalin Costiniuc
BAF – AGRO – Bogdan Albu
CROWN COOL – Cristian Maxim
FSH GEVI – Zolth Manich
NORDEX FOOD ROMANIA – Irimia Gheorghe
TRANSEURO – George Vesa
RAPS ROMANIA – Virgil Duruian

Programul complet, tematica, lista participantilor, formularul de inscriere si toate informatiile le puteti afla accesand www.meat-milk.ro sau telefonand la 004 021.223.25.21 sau la 0040 742 235 300, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Va asteptam.

Fermieri din toată Moldova s-au întâlnit la Ruginoasa cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale

Peste 200 de fermieri din toată Moldova s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute, la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa, Iași, pentru a discuta problemele din domeniu şi a se întâlni cu reprezentanți ai autorităților din domeniu. La întâlnire a participat şi Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Evenimentul a fost organizat de ABplus Events și Consiliul Județean Iași, cu sprijinul Direcțiilor Agricole din toate județele Moldovei și al Agenției de Plăți
și Intervenție pentru Agricultură.


Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova este primul eveniment din seria celor organizate sub umbrela AGRALIM. Evenimentele AGRALIM organizate în acest an la Iași reprezintă cele mai importante evenimente dedicate sectorului agricol din Regiunea de Nord-Est și se adresează tuturor categoriilor de public direct interesate de aceste domenii: antreprenori în agricultură, fermieri cu exploatații zootehnice, fermieri cu exploatații vegetale, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari, reprezentanți ai instituțiilor publice subordonate MADR, reprezentanți ai instituțiilor publice locale și regionale.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova, organizată pe 6 iunie la Palatul Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa și-a propus să creeze un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și locale), care, împreună au identificat și găsit soluții pentru problemele din agricultura din Regiunea Moldovei.

 

Urarea de bun venit la eveniment a fost făcută de Florin Mindirigiu, Directorul ABplus Events: „În calitate de organizator al acestei manifestări, vreau să mulțumesc celuilalt co-organizator al evenimentului, este vorba de Consiliul Județean Iași care a avut amabilitatea și care s-a implicat în ultima perioadă în organizarea unor numeroase manifestări în domeniul agriculturii. De asemenea, mulțumesc domnilor președinți de Consilii Județene parteneri ai acestui eveniment, domnilor deputați

prezenți aici, domnilor directori de Direcții și fermierilor. Adresez un cuvânt de bun venit și sponsorilor acestui eveniment.”

 

În prima parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel regional, în care au fost dezbătute principalele probleme ale fermierilor din zona de Nord-Est. Întreaga discuție a fost moderată de Petronela Cotea Mihai, realizator al emisiunii Satul românesc de la Radio România Iași. Printre cei care au luat cuvântul a fost și deputatul Ion Melinte, care deține și exploatații agricole în județul Bacău. Acesta a menționat printre probleme vânzarea de terenuri către străini: „Noi am cerut înfiinţarea unei agenţii sau a unei instituţii bancare prin care să se asigure prioritate pentru români la cumpărarea terenurilor. Mai este şi problema accizei la motorină, care trebuie rezolvată”.

 

Deputatul ieșean Vasile Mocanu a ridicat şi el câteva probleme care ar putea afecta culturile agricole. „Pentru iulie, august şi septembrie se anunţă secetă puternică iar culturile de porumb ar putea fi afectate. Irigaţiile trebuie să devină politică naţională”, a susţinut acesta. Alte puncte importante identificate de fermierii prezenți la Întâlnirea de la Ruginoasa au vizat lipsa unei strategii naţionale pentru agricultură, nivelul subvenţiilor sau lipsa spaţiilor de depozitare și a pieţelor de desfacere, legea asigurărilor în agricultură, impozitarea, legea Camerelor Agricole și liberalizarea pieței funciare.


De asemenea, unul din cei mai mari fermieri din zona de Nord-Est, Culiţă Tărâţă, actualmente preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, a adus în discuție problema irigațiilor. Totodată, acesta a venit cu propuneri concrete pentru ministrul agriculturii. „Eu am propus taxarea inversă la TVA şi mă înjurau politicienii la televizor, spuneau că vreau să fac eu evaziune. Acum s-a văzut că e bună. E o problemă cu valorificarea producţiei, şi trebuie făcut ceva. Samsarii se îmbogăţesc pentru că tu, ca fermier, eşti obligat să vinzi în condiţii dezavantajoase”, a susţinut președintele Consiliului Județean Neamț.


Pe parcursul acestei prime întâlniri au avut loc și prezentări ale unor companii ce activează în domeniul agricol: Agritehnica, Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, BancPost, Green Expert, Azomureș, Ecotec și Gea Farm Technologies.


În a doua parte a zilei a avut loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde au participat în calitate de invitați de onoare: Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Cristian Adomniței, Președintele Consiliului Județean Iași; Daniel Botănoiu, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Gheorghe Benu, Director General al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; George Turtoi, Director General APDRP și Adi Florinel Barbu, Director General ANIF.


Președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței și-a exprimat bucuria de a-l avea din nou la Iași pe Ministrul Daniel Constantin. „Domnia sa vine la evenimente importante care țin de viața agricolă a Județului Iași și a întregii Regiuni a Moldovei. Anul trecut, domnul Ministru a fost invitatul principal de la AGRALIM și de la Festivalul Toamnei și sper că ne va onora cu prezența și în toamnă. Evenimentul de astăzi, focusat pe viața fermierilor, este unul de maximă importanță pentru mine, Președinte al unui județ în care viața agricolă are o pondere foarte mare”, a declarat acesta.


În ceea ce îl privește pe Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, acesta a promis în cadrul Întâlnirii Marilor Fermieri din Moldova, creşterea sumelor alocate din fonduri europene. „Va exista o facilitate pentru tinerii fermieri. Sprijinul pe suprafaţă va fi crescut cu 25% pentru fermierii de până la 40 de ani. Această măsură va fi luată pentru a încuraja întinerirea populaţiei care lucrează în agricultură, dar şi pentru menţinerea tinerilor în mediul rural”, a afirmat Daniel Constantin.


De asemenea, acesta a anunțat fermierii că în 2012 nu va fi acordată subvenția pentru motorină. Din cauza constrângerilor bugetare, facturile pentru motorina utilizată în agricultură în 2013 vor fi decontate la începutul anului viitor. Ministrul a prezentat şi avantajele pe care le vor avea agricultorii după ce PAC 2014-2020 va intra în vigoare: „Până acum ați primit 100-150 de Euro la ha. Din anul 2014 suma va crește procentual până în anul 2020 când vom primi și veți primi 196 de Euro pe ha”, a menționat acesta.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri de la Ruginoasa a deschis seria evenimentelor care vor fi organizate în acest an pentru agricultorii din zona de Nord-Est. În ultima săptămână din septembrie sunt programate patru manifestări de o importanță majoră pentru zona Moldovei: Târgul pentru fermieri și industrie alimentară AGRALIM (în perioada 26-29 septembrie), Forumul Agricol (26-27 septembrie), Balul Fermierilor (26 septembrie) și Festivalul Naturii (27-29 septembrie). „Trebuie și noi în Moldova să încercăm să organizăm o mare manifestare comercială și de informare. Acesta ar fi un îndemn pentru dvs. de a vă alătura acestei expoziții din toate punctele de vedere”, a susţinut Florin Mindirigiu, directorul AB Plus Events.

 


Susținători media: Ziarul de Iași, IașiFun, Radio România Iași, Agro TV, Agrointel


Partener oficial: Agritehnica


Parteneri: Banca Comercială Carpatica, Volanpack-Fitokondi, Green Expert, Banc Post

Campania De vorbă cu fermierii din Moldova la final

ABplus Events, în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a organizat în perioada 8 aprilie – 15 mai campania De vorbă cu fermierii din Moldova, care a avut ca obiectiv diseminarea informațiilor despre evenimentele AGRALIM și proiectele Agenției APIA în regiunea de Nord-Est. Campania s-a desfășurat în toate centrele locale și județene din cele șase județe din Moldova, însumând în total 53 de centre APIA.

 

    Fermierii prezenți în centrele APIA în perioada 8 aprilie – 15mai, au primit prima ediție a Ziarului AGRALIM și materiale informative ale Băncii Comerciale Carpatica, Volanpack – Fitokondi și APF Trade. În total au fost targetați 600 de fermieri în centrele județene și 9600 în cele locale.

 

     Campania De vorba cu fermierii din Moldova s-a desfășurat pe două coordonate:

-     amplasarea a șase standuri de prezentare și promovare a evenimentelor AGRALIM în centrele județene APIA din Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui, cu personal permanent, în perioada 8 – 19 aprilie. Publicul vizat a fost format din fermieri care dețin peste 50 ha și/sau peste 100 capete animale;

-     diseminarea de materiale de informare în 47 centre locale APIA, în perioada 15 aprilie – 15 mai, către fermieri care dețin sub 50 de ha în exploatare.

 

     Totodată, fermierii au completat și un chestionar pe baza căruia au intrat automat în Tombola cu premii AGRALIM. Conform regulamentului, pe 25 mai a avut loc tragerea la sorți, prin intermediul site-ului random.org. Câștigătorii celor patru premii sunt:

-      CHIRITOAIU Cerasela - Mihaela, localitatea Stănilești, județul Vaslui – Premiu: 1 pachet FITOKONDI constând în 10 flacoane produs pentru condiționarea plantelor, tratament foliar pentru legume;

-      BARGA Elena, localitatea Mărgineni, județul Bacău – Premiu: 1 pachet AZOMUREȘ constând într-un sac de 500 kg de NPK 15-15-15, folosit în special ca îngrășământ de suprafață pentru culturile de cereale, porumb, grâu, sfeclă, legume, pășuni și livezi;

-      ARINTON Gheorghe, localitatea Mărăști, județul Bacău – Premiu: 1 pachet ROMVAC, constând în: RomIvermectin 1% (recomandat în combaterea endo și ectoparazitilor la bovine, ovine și porcine), RomAvermectim Plus, Rombendazol, Parakill, Romparasect, geantă, tricou, șapcă și pix personalizat;

-      ABOGĂTOAE Cristian, localitatea Sălcea, județul Suceava – Premiu: 1 pachet AGROLAND, constând în: 10 pui de curcă BIG 6 și Hybrid XL (se pretează și pentru creșterea în gospodărie), 2 hrănitoarea de 50 cm bare metal pentru pui mici, 1 bec cu infraroșu 250 W, 1 sac de 5 kg nutreț starter pui de curcă 1-4 săptămâni.

De asemenea, pe baza chestionarelor completate de fermieri, se va realiza și studiul Nevoile fermierilor din Moldova. Acesta va fi disponibil începând cu data de 3 iunie a.c. și va cuprinde informații despre: vechimea parcului de utilaje agricole, intenția de achiziție de noi utilaje agricole, criterii de decizie în alegerea culturilor agricole, gradul de utilizare al inputurilor în agricultură, intenția de achiziție de noi credite/leasing-uri, nevoile de finanțare, criteriile avute în vedere de fermieri în alegerea unei bănci. În acest sens au fost centralizate 600 de chestionare aplicate în centrele județene din regiune, în rândul fermierilor cu peste 50 de ha și/sau peste 100 de capete de animale.

 

     Campania De vorba cu fermierii din Moldova face parte din programul de acțiuni și evenimente AGRALIM 2013.Pentru detalii suplimentare despre evenimentele AGRALIM puteți contacta Managerul de proiect: Oana Luchian, telefon:0740117599,e-mail:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Marii fermierii din Moldova se întâlnesc la Ruginoasa pe 6 iunie

ABplus Events și Consiliul Județean Iași, organizatorii evenimentelor AGRALIM, în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură a Județului Iași, organizează pe 6 iunie 2013 Întâlnirea Fermierilor din Moldova, la Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, județul Iași. La eveniment va fi prezent și Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

Întâlnirea Fermierilor din Moldova reunește aproximativ 200 de mari fermieri din Regiunea de Nord-Est și reprezintă un prilej pentru planuri pe termen lung și discuții importante între toți factorii direct implicați în acest sector de activitate. Astfel, ne propunem ca prin intermediul acestui eveniment să creăm un cadru optim de dialog între toți factorii de decizie din acest sector de activitate (mari fermieri, companii de profil, reprezentanți ai autorităților centrale și subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), care, împreună vor putea identifica și soluționa problemele din agricultura din această regiune.

 

Importanța Întâlnirii este una majoră, având în vedere situația agriculturii din România la momentul actual, intenția politicienilor de a schimba modul de organizare teritorială a țării și mai ales apropierea momentului în care noua Politică Agrară Comună va intra în vigoare. De aceea, și dezbaterile din cadrul acestei Întâlniri se vor axa pe trei direcții/teme de maxim interes pentru participanți: PAC 2014 - 2020, Programe de susținere a fermierilor și Impactul regionalizării asupra agriculturii românești.

 

Programul preliminar al evenimentului cuprinde două sesiuni de discuții. Prima va avea loc în cursul dimineții și se va desfășura sub titulatura: Întâlnire consultativă la nivel regional. În cadrul acesteia, fermierii din cele șase județe ale Moldovei vor avea posibilitatea de a afla punctele de vedere ale reprezentanților instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind cele trei teme menționate mai sus. Astfel, la dezbatere vor lua parte: Neculai Olariu, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Iași; Sergiu Jităreanu, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Iași; Anghel Ficu, Directorul General Adjunct al Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est IAȘI; Eugen Țicău, Director Executiv al Oficiului Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Iași; Cristian Delibaș, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Botoșani; Liviu Zaharia, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani; Vasile Schipor, Director Executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Suceava; Delia Moldoveanu, Director Executiv Adjunctal Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Suceava; Ioan Serediuc, Consilier Superior al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Botoșani; Gabriela Mazilu, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bacău; Ghiță Burlui, Șef Serviciu la Direcția pentru Agricultură a Județului Bacău; Răzvan Arteni, Director Executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui; Corneliu Deliu, Director Executiv Adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui și Ionel Bunea, Director Executiv, al Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui. 

 

După-amiază va avea loc o Întâlnire consultativă la nivel național, unde vor fi prezenți Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR); Nini Săpunaru, Președintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice, Camera Deputaților; Mihai Niță, Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală, Senat; George Turtoi, Director General APRDP și alți invitați de la nivel central, din cadrul instituțiilor  subordonate MADR. Astfel, toți cei prezenți la Palatul de la Ruginoasa vor avea ocazia să discute direct cu factorii de decizie de la nivel central și să obțină soluții pentru probleme lor.

 

Evenimentul este realizat cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură a Județelordin Moldova și al Agențiilor de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din această zonă. Întrucât ne-am dorit o reprezentare echilibrată a fermierilor din fiecare județ al Moldovei, Direcțiile Agricole și centrele județene APIA s-au implicat activ în procesul de selectare, invitare și transmitere de informații către aceștia.

 

Întâlnirea Marilor Fermieri din Moldova de pe 6 iunie face parte din seria de evenimente dedicate agriculturii și industriei alimentare din Moldova, desfășurate sub umbrela AGRALIM, alături de: Targul pentru Fermieri și Industrie Alimentară AGRALIM, Forumul Agricol pe tema Exemple de succes și modele europene de activități în agricultură și industria alimentară și Balul Fermierilor.

 

Parteneri ai evenimentului: Banca Comercială Carpatica, Fitokondi – Volánpack, GreenExpert, Banc Post

 

Companii prezente: Ecotec, Frisomat, Azomureș, GEA Farm Technologies, AHIS Consulting, Bayer

 

Pentru detalii despre evenimentele AGRALIM, puteti contacta Managerul de Proiect: Oana Luchian, telefon: 0740 117 599, E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Fermierii, mai mult indiferenţi la fondul mutual

Ministerul Agriculturii intenţionează să înfiinţeze, până la jumătatea acestui an, un fond mutual prin care să-i asigure pe fermieri faţă de riscurile mai greu de anticipat, neacoperite de poliţele curente de asigurare.

Daniel Constantin este optimist cu privire la acest proiect, în timp ce agricultorii susţin că ministerul ar trebui să ţină seama şi de părerile lor când elaborează proiectele de acte normative. În cazul fondului mutual, de exemplu, primul draft realizat după modelul francez nu includea seceta şi îngheţurile de iarnă, se plânge Nicolae Sitaru, fostul preşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El susţine că oficialii de la minister au promis că vor rezolva această problemă, însă rămâne de văzut dacă chiar se vor şi ţine de cuvânt.

Nu e inclusă seceta, nu ne interesează, spun fermierii

Agricultorii, în schimb, împărtăşesc mai puţin optimismul ministrului cu privire la viabilitatea acestui fond mutual. Ei cred că, în loc de fond, ministerul ar fi creat, mai degrabă, o bancă a micilor fermieri, care le-ar fi mult mai utilă.

„Fermierii noştri nu prea au timp de lucruri de-astea. Ei sunt mai mult în câmp. Nu cred că acest fond va avea vreun mare succes. Pe noi nu ne ajută cu mare lucru. N-avem nicio treabă. Dacă se făcea o bancă pentru agricultori cu credite pe zece ani, cu perioadă de graţie şi dobândă subvenţionată, ne-ar fi interesat, dar aşa... Ce să zic, dacă nu asigură seceta, nu ne interesează aflatoxina care există de zeci de ani în România. A fost un scandal gratuit“, consideră Ioan Nechifor, preşedintele Asociaţiei Grup Est Huşi, judeţul Vaslui.

Şi Samson Popescu, un agricultor din Timiş, priveşte mai degrabă cu scepticism intenţia celor de la Agricultură. „Din punct de vedere teoretic, se pare că totul merge bine. Nu neg că propunerea ministrului nu s-ar face. După Revoluţie, toţi guvernanţii au promis tot felul de lucruri care nu s-au realizat. Dacă fondul mutual ar funcţiona, va fi un avantaj pentru fermieri, însă eu sunt sceptic. Chiar vreau să văd că se va face un astfel de fond“, spune Popescu, care are în administrare circa 300 ha de teren agricol.

Cât despre intenţia Ministerului Agriculturii de a-i convinge pe agricultori să contribuie la acest fond, Popescu spune că este un lucru greu de realizat. „Sunt nişte idei care se nasc moarte. Ca să vină fermierul cu bani la fond e mai greu. Ar trebui să ajungă la fond banii plătiţi de agricultori drept impozit către stat“, mai spune Popescu. Fermierul exploatează 300 ha de teren agricol, arendat în mare parte de la „orăşenii“ care au moştenit pământ la Cărpiniş, judeţul Timiş. Principalele culturi înfiinţate sunt cele de porumb, unde obţine şi 12 tone/ha în anii buni, grâu şi floarea/soarelui.

Unii apreciază proiectul

Gheorghe Lămureanu, un fermier din judeţul Constanţa, pare încântat de ideea celor de la Agricultură de a constitui un astfel de fond,

„Sunt încântat că, după 23 de ani de la Revoluţie, s-a gândit cineva în România la această formă de ajutor pentru fermieri. Este o idee extraordinară, mai ales că ne putem ajuta noi între noi, fermierii“, susţine Lămureanu. În loc să plătească asigurări către firmele de profil, agricultorii pot veni aici, declară Lămureanu.

Doru Andrici, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Botoşani, spune că este foarte important ca ministerul să găsească o metodă transparentă de funcţionare a fondului pentru a nu se naşte tot felul de suspiciuni.

„Este o idee bună. Uitaţi, câte un pic, câte un pic, adunăm de la toţi şi îl ajutăm pe cel aflat la necaz. Numai că trebuie găsită o metodă transparentă de funcţionare a fondului, care să nu ridice suspiciuni. În caz de secetă, de exemplu, acest fond n-ar funcţiona pentru că aici arealul afectat este mare, e o zonă întinsă, cu mulţi fermieri afectaţi“, crede Andrici. Agricultorii se tem că şi de această dată ar putea fi „uitat“ riscul de secetă.

„Este bine-venit un astfel de fond, cu contribuţia tuturor factorilor implicaţi. E adevărat că fermierii sunt decapitalizaţi, dar ar fi şi mai tare afectaţi dacă ar da vreo calamitate peste ei. Numai că ar trebui să cuprindă toate riscurile, iar cel mai important este riscul de secetă. De ce să nu cuprindă şi seceta?“, se întreabă Ilie Popescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Olt.  

Ioana GUŢE

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Un fond mutual pentru fermieri va fi funcţional în România începând din 30 iunie 2013

Ministrul Agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin, şi-a exprimat, joi, convingerea că 'un fond mutual pentru fermieri va fi funcţional în România începând de pe 30 iunie 2013". 

'Va fi o modalitate suplimentară, utilizată în multe state europene, de sprijinire şi autosprijinire a fermierilor în cazul unor situaţii speciale, care vizează complementaritatea cu despăgubirile date de societăţile de asigurări. Acestea, din păcate, nu ajută fermierul pentru toate riscurile, între care seceta ori pierderile înregistrate în cazurile excepţionale, cum au fost în România aflatoxina sau gripa aviară din anul 2006. Dacă aveam aceste fonduri mutuale la acel moment s-ar fi sprijinit exact pierderile de venit pe care le înregistrau fermierii respectivi", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Daniel Constantin.

Potrivit acestuia, participarea fermierilor la un asemenea fond mutual 'va fi una benevolă'.

'Nimeni nu va fi obligat, nu va fi împovărat de a subscrie la acest fond", a precizat ministrul care consideră că în condiţiile în care fermierii se vor convinge că vor fi asiguraţi, astfel, împotriva tuturor riscurilor, că pot ieşi din impas în situaţii speciale 'vor merge spre o implicare de susţinere a unui fond mutual".

Ministrul Daniel Constantin a mai precizat că îşi bazează optimismul în privinţa funcţionării fondului mutual pe 'consultările avute cu fermierii", care au atestat dorinţa acestora de a contribui la constituirea respectivei forme de sprijinire a agricultorilor.

'S-a înţeles faptul că respectivul fond mutual nu va unul fi al Ministerului Agriculturii, ci instituţia va contribui financiar la susţinerea acestuia alături de fermieri, dar şi de Comisia Europeană, care va plăti 65 de cenţi fiecare euro ca despăgubire pentru o situaţie dificilă prin care ar trece fermierii", a precizat ministrul Daniel Constantin.

Sursa: AGERPRES

Fermierii pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene dacă nu respectă condiţiile

Fermierii români pot fi sancţionaţi cu sume cuprinse între 5% şi 100% din fondurile europene pe care ar trebui să le primească prin anumite măsuri de agromediu şi zone defavorizate incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, dacă nu respectă condiţiile impuse pe aceste scheme de plăţi, a anunţat, luni, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) .

Sancţiunile sunt cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 - 'Sprijin pentru zona montană defavorizată', 212 - 'Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană' şi 214 - 'Plăţi de agromediu' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea eco-condiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia.

Sistemul de sancţiuni, aplicabil pentru cererile de plată aferente formelor de sprijin menţionate, pentru care se depun cereri în Campania 2013, se stabileşte ţinându-se cont de următoarele aspecte ale neconformităţilor constatate, respectiv neglijenţa, intenţia, repetiţia, amploarea (extinderea), gravitatea şi persistenţa acestora.

Astfel, pentru măsurile 211 - "Sprijin pentru zona montană defavorizată" şi 212 - "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană", calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defavorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor tehnice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare.
Potrivit APIA, pe aceste măsuri există şase categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare, respectiv sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor, pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor, pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii şi sancţiuni multianuale.

De asemenea, pe măsura 214 "Plăţi de agro-mediu", există aceleaşi şase categorii de sancţiuni, care se aplică prin aceeaşi metodă respectiv prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare.
Normele de ecocondiţionalitate, ce cuprind cerinţele legale în materie de gestionare -SMR- şi bunele condiţii agricole şi de mediu -GAEC, trebuie respectate de către toţi fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, plăţile naţionale directe complementare - PNDC pentru culturile amplasate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană).

Potrivit datelor APIA, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor.

"În cazul în care normele de eco-condiţionalitate nu sunt respectate în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor efectuate ori care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă sau exclusă", menţionează APIA într-un comunicat.

În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.

De asemenea, valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului. 

Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

APIA precizează că fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale, şi anume decesul fermierului, incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei.

800.000 de mici fermieri riscă să dispară după eliminarea cotelor la lapte

În România sunt circa 800.000 de fermieri mici, cu 2-3 vaci, care ar putea dispărea de pe harta producătorilor de lapte, din 2015, dacă ar fi eliminate cotele de lapte, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Pentru România este important sectorul zootehnic, cel al ovinelor şi bovinelor, spune Achim Irimescu, pentru că în actualul pachet financiar nu a fost prins în subvenţiile europene şi România risca să nu primească bani decât pe suprafaţă, nu şi pe animale. 

'De exemplu, dacă un fermier are o mie de vaci şi 50 de hectare de teren primea bani europeni doar pentru cele 50 de hectare. Ca să primească şi pentru animale erau două soluţii, una să facem conversia animalelor în dreptul de plata pe suprafaţă, dar ar fi crescut foarte mult suprafaţa echivalentă. Acum avem recunoscută de Comisia Europeană o suprafaţă de bază de 9,7 milioane hectare, faţă de 7 milioane hectare iniţial', spune Irimescu. 

Dacă cota de lapte dispare, din 2015 vine laptele din alte state membre şi pe fermierii cu 2-3 vaci îi omoară. Nu o să meargă Danone să alerge cu camionul să ia câte 10 litri de la unul şi de la altul, ci vine camionul la procesator cu lapte conform, adaugă secretarul de stat.

Vom avea şi în viitorul PNDR o măsură ca să încurajăm sectorul laptelui, spune Achim Irimescu. Acum avem în zonele defavorizate subvenţii speciale, care pot ajunge şi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenţia, au zis mersi şi nu au făcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situaţia asta, cu 2-3 vaci, adică 90% dintre ferme. Aceştia au cele mai mari şanse să dispară. Nu vor face concurenţă celor din afară, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacă, iar aceşti români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspăt, integral, netratat, la 58 de cenţi ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o să găsim niciodată sub un euro.

În fine, pe cota de zahăr, noi am cerut prelungirea până în 2019-2020, dar s-a acceptat până în 2017, spune Irimescu. Asta înseamnă că România are o cotă actuală de 104.000 tone de zahăr din sfeclă până în 2015. Prelungirea acestui sistem până în 2017 îmi oferă garanţia că nu omor cultivatorii de sfeclă de zahăr. Privind dintr-un anumit punct de vedere mă felicit că nu mai am cotă, după 2017, şi pot să produc cât vreau eu pentru consumul naţional de jumătate de milion de tone, dar restul este din procesarea zahărului brut importat sau zahăr rafinat.

Sursa: AGERPRES

 

APIA: Acte adiţionale la convenţiile încheiate cu 13 instituţii financiare pentru finanţarea capitalului de lucru necesar fermierilor

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat acte adiţionale la convenţiile privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către crescătorii de porci cu 12 bănci şi o instituţie financiară nebancară (IFN), recomandând celor interesaţi să îşi aleagă creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă.

Potrivit unui comunicat al APIA, prin încheierea actelor adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, a doua confirmare scrisă, respectiv adeverinţa, prin care confirmă că acesta a depus cerere de ajutor pentru măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - porcine şi de asemenea este confirmată 25% din valoarea sprijinului solicitat cu condiţia ca valoarea primei adeverinţe eliberate să fie acoperită de valoarea decontului justificativ depus.
APIA a încheiat acte adiţionale cu următoarele bănci CEC BANK SA, Raiffeisen Bank Bank SA, BRD Groupe Societe Generale, OTP Bank, Banca Transilvania, Unicredit Ţiriac Bank SA, Banca Comercială Română, Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop, Banca Comercială Carpatica, Banc Post, Piraeus Bank România S.A, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Agricover IFN SA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii garantează 80% din valoarea creditului contractat de fermier.

Potrivit APIA, banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe/acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României. Aici sunt incluse şi garanţii pe care creditorul le poate solicita din partea beneficiarului (fermierului). 

"Reafirmăm recomandarea adresată potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă (creditoare), pentru a obţine condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei sale.

Sursa AGERPRES

Un troc cu miere l-a transformat în fermier

Viaţa şi uneori chiar nevoia creează în destinul fiecărui om momente şi situaţii de cotitură. Mulţi dintre noi le văd ca pe o pedeapsă, iar alţii, mai curajoşi, dau piept cu fiecare provocare şi se aventurează în competiţia cu sine, cu ceilalţi şi, mai ales, cu mediul în care trăiesc. În ultimul timp, cadrele didactice au fost puse la grea încercare, salariile mici obligându-i pe mulţi dintre profesori la decizii radicale. Cei care nu au plecat din sistem caută mereu soluţii colaterale de finanţare pentru un trai decent. Iar unii chiar reuşesc acest lucru cu succes, oferind în felul acesta un model nu doar de supravieţuire, dar şi de reuşită în viaţă. Este şi cazul domnului Radu Mălan pe care viaţa, vrând nevrând, l-a făcut profesor, psiholog, apicultor, jurnalist şi om de afaceri.

Apicultor de la 10 ani

Deşi s-a născut la Zalău, a crescut şi copilărit în Sighetul Silvaniei, un sat din comuna Chieşd, judeţul Sălaj, sau „insula dintre păduri“, aşa cum îl numesc localnicii. Acolo a învăţat de la părinţi dragostea de muncă. „Cum provin dintr-o familie cu 7 copii, unde diviziunea muncii începea de pe la 3-4 ani cu gâşte şi continua apoi cu oi, vaci, sapă, coasă, am fost obişnuit de mic cu astfel de activităţi gospodăreşti. La tata în bătătură existau întotdeauna 4-5 vaci, 20-30 de oi şi orătănii cu grămada, atât cât era necesar pentru necesarul familiei“, îşi aminteşte Radu Mălan.

Apicultura a fost prima meserie pe care a iubit-o, a învăţat-o şi a moşteni-o de la tatăl său. „Apicultor sunt de când mă ştiu, pentru că de pe la 10-11 ani îl ajutam pe tata şi atunci am prins drag de această meserie. El mă punea să am grijă de albine şi să fiu atent când roiesc. Pe vremea aceea albinele stăteau în buduroaie, coşniţele acelea clasice. Când eram mic mă uitam la tata şi observam că niciodată nu avea uneltele necesare şi le împrumuta de la prieteni. De aceea, mai târziu, am început să-mi cumpăr uneltele mele şi aşa am pornit cu 30-40 familii de albine“, povesteşte Radu Mălan, vorbind de începuturile activităţii de api­cultor, meserie pe care a făcut-o în paralel cu facultatea, cursuri la Bucureşti, armată, pedagogie. Astăzi, interlocutorul nostru are 200 familii de albine şi este la fel de convins că apicultura este necesară şi rentabilă dacă este făcută cu muncă şi dăruire.

Vorbind de situaţia actuală, Radu Mălan spune că, „din păcate, în ultimii ani am depins de starea vremii. Dacă la animale poţi duce apa cu găleata, albinele, fără floare, mor. Cândva consideram arealul unde am eu stupina un loc binecuvântat de Dumnezeu, pentru că nu exista să nu am 5-6 recolte pe an. Din nefericire, în ultimii doi ani nu s-a mai întâmplat acest lucru din cauza secetei“.

Cât albinele sunt în repaus iarna, Radu Mălan are timp să-şi practice meseria de profesor, psiholog şi, mai nou, pe cea de jurnalist.

Subvenţia pentru animale, mai mare decât salariul de profesor

După ’90, dorul de libertate, spiritul de întreprinzător, dar şi situaţia din învăţământ l-au determinat să facă ceva. Şi a pornit în afaceri fără capital, ci doar cu o idee, aceea de a creşte animale. Primul schimb comercial a fost trocul. „După 1990, când familiei mele i s-a retrocedat pământul, părinţii şi fratele meu au început să crească animale. Aveau 50-60 de oi, iar fratele meu la un moment dat a vrut să vândă mieii. Eu i-am propus să facem troc, să-mi dea mieii, iar eu să-i dau miere în schimb. Aşa am ajuns să înmulţesc oile fără bani. În primul an au fost 20, dar în anii următori efectivul a crescut“, îşi aminteşte Mălan. Astăzi ferma numără 400 de oi şi capre de care domnul Mălan nu se mai ocupă singur. În ceea ce priveşte caprele, ele au povestea lor. Acum 2 ani, fermierul nostru a aflat de rasa Alpină franceză şi a achiziţionat de la un crescător câteva ieduţe şi câţiva masculi, pe care i-a înmulţit, pentru ca acum să se mândrească cu 150 de capete. Mai nou, prin metisare proprietarul fermei şi-a propus să înlocuiască rasa autohtonă cu cea Alpină franceză, considerând-o mai productivă, mai prolifică şi mai rezistentă la boli. Cu microbul agriculturii în sânge şi dragostea de pământ moştenită de la părinţi, Radu Mălan nu a ratat niciun moment atunci când s-a ivit ocazia de a cumpăra teren. Aşa a ajuns să deţină 25 ha, din care o parte păşune şi 5-10 ha pe care le lucrează singur cu ajutorul a două tractoare şi o gamă relativ mică de utilaje. Deşi şi-a cumpărat în timp două pluguri, disc, cositoare, presă pentru baloţi, două remorci pentru transportul nutreţului, îi lipsesc o serie de echipamente. Dar şi-a pus pe lista de priorităţi o semănătoare, o maşină de ierbicidat şi o combină pentru cereale păioase.

Privind retrospectiv la tot ce a construit, s-ar putea spune că uneori lipsurile şi nevoia te duc departe. Probabil că dacă nivelul salarial din învăţământ era măcar satisfăcător postul de profesor ar fi fost şi acum preocuparea de bază, locul călduţ şi fără bătăi de cap. Însă „salariul în învăţământ era foarte mic, în jur de 1.000 lei, or în zootehnie, dacă mă gândesc, doar subvenţiile pe care le iau pentru animale sunt mai mari decât salariul unui profesor“, subliniază Radu Mălan.

Salmonella i-a înjumătăţit producţia de iezi

Ferma de animale aduce la pachet atât satisfacţii, cât şi provocări. Acum 4-5 ani fermierul nostru a cumpărat câteva capre probabil netratate şi care s-au dovedit a fi bolnave de Agalaxie, o boală care afectează ugerul animalelor şi care poate duce chiar la orbirea acestora. După ce animalele au fost tratate şi s-au vindecat, mai nou caprele s-au pricopsit cu Salmonella. Din 150 de capre care trebuiau să fete, circa 50-60 au avut avort salmonelic, astfel încât acum au rămas doar 40-50 de capre neafectate de boală. „Am vorbit cu medici specialişti, analizele au fost duse la laborator şi deja combatem boala cu două medicamente Alamycin şi Salmovin“, a declarat Radu Mălan. Însă, în aceste condiţii anul acesta este compromis din punctul de vedere al valorificării iezilor. „Din 110-120 de iezi, cât ar fi trebuit să avem de Paşti, vor fi valorificaţi doar 25-30 de capete, cu care nu voi scoate nici costul tratamentelor. Mai compensăm cu 50 de berbecuţi, pentru că femelele nu le dau niciodată, le păstrez de sămânţă.“ Până anul acesta, fermierul nu s-a plâns când a venit vorba de valorificare. Ba mai mult, susţine că, „indiferent ce cantitate avem, se valorifică, mai ales că sunt ecologice. Se întâmplă să vină iarna şi să nu îmi pot asigura consumul propriu. Clienţii au aflat de noi şi vin să cumpere. Avem caş, brânză telemea amestec oaie-capră, brânză de burduf, lapte de capră, miei şi iezi. În ceea ce priveşte produsele apicole, pot spune că Sălajul este cel mai mare producător de polen, asigurând peste 50% din producţia României. Întreaga cantitate este valorificată în magazinele proprii, la procesatori şi în magazinele naturiste din ţară“, susţine Radu Mălan.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

Fermierul român, la discreţia celor cu pâinea şi cuţitul

Bag de seamă, de la o vreme, cum că avem noi, românii, un talent înnăscut să ne furăm singuri căciula, cum se zice.

Facem ce facem şi-o dăm cu bâta-n baltă.

Adică una zicem şi cu totul altceva punem în practică. O fi şi ăsta un dat de la Dumnezeu, îmi spun, fiindcă ce poţi să faci când vezi că pe la noi, pe aici, pe plaiurile mioritice toate merg de-a-ndoaselea.

Avem un adevărat cult când este vorba despre alţii. Rămânem muţi de uimire şi abia de îngânăm: „Ei, ce să faci, aşa e la ei.“

Dar, de ce la ei se poate şi la noi ba, asta nu mai încape în judecata noastră.

Chiar şi atunci când vedem cu proprii noştri ochi cum se apleacă ceilalţi, adică alţii peste uneltele lor, cum le iese pe orice pun mâna, noi, în loc să încercăm să le urmăm pilda, ne mulţumim doar cu vorba: „Ei, domnule, n-ai ce să faci! Străinu, tot străin! Neamţ, ce mai!“

Adaug la toate astea şi prea marea mobilitate a coloanei noastre vertebrale. Ne rupem de şale când vine vorba să batem temenele.

Orice film românesc, de pildă, izvodit de tânăra generaţie de cineaşti, ne prezintă lumii ca pe nişte monştri, fără suflet şi simţiri, anevoie de civilizat, ba coborâţi chiar din cazanul necuratului direct între dealurile nu ştiu cărei provincii.

Premiile cu care nu obosim a ne împăuna încoronează în fapt strădania de arheolog printre cele rele ale realizatorilor.

Şi uite aşa, lumea bună ne pune perpetuum la colţ, orice rău petrecut pe pământ fiind, vezi bine, de sorginte românească.

Noi, românii, le-am servit europenilor carne de cal sub etichetă de vită, noi le-am colorat capitalele cu balaoacheşii puşi pe prăpăd, noi nu putem ţine în frâu graniţele lumii libere, etc., etc.

În fapt, mutând lumina reflectoarelor asupra realităţilor româneşti din 2013 te cam iei de gânduri.

Câteva fapte din lumea românească reală:

Cu un dar dumnezeiesc fără preţ, aşa cum ne-a fost dată agricultura românească, noi – altcândva împătimiţii plugului – o siluim şi o batjocorim acum în numele neputinţei, dar în fapt a nesocotinţei noastre.

Vindem tot ce se poate vinde şi oricui de pe această planetă.

„Măcar să-l muncească“, zicem noi pentru a ne potoli focul răului pe care îl făptuim. Fiindcă, nimic mai adevărat, crivăţul pustiului mătură încă milioane de hectare lăsate de izbelişte.

Şi încă. A fost o vreme când România şi-a făcut un titlu de glorie chiar din faptul că edificase o cercetare agricolă ce-i sfida şi pe cei mai ambiţioşi geneticieni ai lumii.

În România s-au făcut primele hibridări la porumb, România a lansat către mapamond primii hibrizi de floarea-soarelui şi tot de aici au plecat spre cele patru zări soiuri de grâu de excepţională valoare, soiuri de legume neîntrecute până astăzi pe niciunde, ca să nu mai vorbim despre exportul românesc de fructe şi vinuri în concurenţă de la egal la egal cu cele mai bune recolte de pe aiurea.

Astăzi cercetarea noastră a devenit istorie, iar vremurile în care Giosan, Vrânceanu, Săulescu etc. ofereau agriculturii, prin creaţiile lor, şansa performanţei – basme din cărţile pentru cei mici.

Ba, mai mult! Cu o lege în vigoare de doi ani, cercetarea agricolă e supusă din nou seismului, fiindcă, vezi Doamne, nu sunt bani!

Şi atunci? Atunci aruncăm la coşul de gunoi al istoriei ştiinţei rodul multor minţi luminate, cei cu dar şi har pentru o muncă de Sisif luând, constant, drumul bejeniei. Unde? La ceilalţi! Care, având şi minte şi spirit de conservare, iau de-a gata aurul cenuşiu al şcolii româneşti. Cu ochii aţintiţi mereu spre cer – „plouă, nu plouă“, ei sunt în mâna politicului precum lutul în mâna olarului.

Legea camerelor agricole, menită să-i apere, să facă ordine a fost abandonată „sine die“.

„Nu e bună!“ – zice politicul.

Acelaşi politic care a votat-o nu prea demultişor.

Păi, cred şi eu că „nu e bună“, de vreme ce-şi propune să alunge corbii de pe leşul câştigurilor şi afacerilor necurate! „Lupul paznic la oi“ e mai potrivit pentru politicienii prezentului decât baciul rezemat în bâtă şi cu ochii pe turmă. Aşadar, lipsit de protecţie, cu o legislaţie abandonată înainte să-şi arate roadele, fermierul român a rămas, ca de obicei, la discreţia celor cu pâinea şi cuţitul.

Acelor care azi spun una, iar mâine fac cu totul altceva.

În Europa suntem „cei dintre dealuri“. Nişte inadaptaţi veniţi din acea lume şi între care răul, răul în starea lui cea mai pură, sălăşluieşte fără speranţă de vindecare. Cineva zicea că „parcă suntem blestemaţi“. Aşa o fi! Numai că vorba de ocară face foarte adesea cale-ntoarsă. Adică, mai pe româneşte, „cine sapă groapa altuia...“

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI NR.6, 16-31 MARTIE 2013

Peste 640.000 de fermieri au primit subvenţii pe suprafaţă din bugetul naţional de 756 milioane de lei

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi din bugetul naţional în valoare de 756 milioane de lei (166,5 milioane euro) pentru un număr de 642.737 fermieri din sectorul vegetal autorizaţi la plată.
Potrivit unui comunicat al instituţiei, remis, vineri, AGERPRES, plăţile sunt efectuate în cadrul Schemei de plată naţională directă complementară, decuplată de producţie (PNDC1 vegetal) - Campania 2012.

Pentru anul 2012 cuantumul alocat schemei de plată PNDC1 este de 35 euro/ha, la care se aplică coeficientul de reducere liniară.

Potrivit APIA, în cursul lunii decembrie 2012 au mai fost efectuate plăţi pentru PNDC vegetal în sumă de 166 milioane lei (36,5 milioane euro).

Suma totală plătită până în acest moment se ridică la 922 milioane lei (203,15 milioane euro), reprezentând un procent de 91,56% din suma alocată acestei scheme de plată pentru Campania 2012.

Plăţile se efectuează în lei, la cursul de schimb stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28 septembrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.294/01 din 29 septembrie 2012, respectiv 4,5383 lei pentru un euro

Sursa AGERPRES

Fermierii români au început să folosească biogazul

Desi cu un potential urias la obtinerea biogazului din surse agricole, tara noastra se pozitioneaza pe ultimele locuri în UE la exploatarea acestui tip de resursa regenerabila, scrie joi agrointel.ro.
Daca înainte de 1990, numarul instalatiilor de biogaz era de ordinul sutelor, acum discutam de centrale ce pot fi numarate pe degete.

Aproape toate materiile organice de origine animala si vegetala pot fi fermentate, în anumite conditii, pentru a obtine biogaz. Se poate obtine astfel nu doar energie ieftina, dar se rezolva rezonabil si problema unor deseuri. De câtiva ani, într-un ritm lent comparativ cu alte state UE, în România a fost reluată constructia cu tehnologii moderne a instalatiilor de producere a biogazului, la ferme.

Agricultorii constientizeaza importanta unor astfel de generatoare de energie ieftina, însa reclama cadrul legislativ restrictiv si lipsa de finantare, mai scrie sursa.

Sursa AGERPRES

PAC 2014-2020, subiect de dezbatere între reprezentanţii statului şi fermieri

La jumătatea lunii februarie, a avut loc dezbaterea „Politica agricolă comună şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor Strategiei 2020 din perspectiva României“, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, la sediul Facultăţii de Management din cadrul USAMV, ce a reunit, în vederea facilitării interacţiunii dintre instituţiile prin care se derulează fondurile europene şi beneficiarii acestora, reprezentanţi ai mediului academic, ai autorităţilor naţionale şi europene şi ai asociaţiilor de fermieri. Evenimentul face parte din planul de informare cu privire la reforma PAC 2014-2020, ce urmează adoptării bugetului PAC pentru viitorii şapte ani. Dezbaterea i-a avut printre protagonişti pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Nicolae Popa, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu şi pe preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, alături de alţi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din agricultură.

Eficienţa noii abordări ţine de simplificare

Principalele subiecte abordate au vizat atât problematica distribuţiei fondurilor în viitorul exerciţiu 2014-2020 (subvenţii, plăţi directe şi fondurile de dezvoltare), cât şi problema alocării unor finanţări în această proiecţie PAC, inclusiv accesibilitatea în raport cu birocraţia pentru obţinerea fondurilor europene. Astfel, în ansamblu, la nivelul întregului buget de 17,5 miliarde de euro, alocat României pentru agricultură, se va permite o mai mare flexibilitate a distribuţiei fondurilor între cei doi piloni componenţi: „S-a obţinut ca 25% din pilonul unu, adică ceea ce înseamnă plăţi directe, să poată fi transferat pe investiţii fără a mai trece pe la Comisia Europeană“, după cum a declarat consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu. Totodată, pe partea de investiţii ce revine PNDR-ului, fermierii au cerut ca viitorul program de dezvoltare regională să simplifice procesul de acordare a finanţării europene. În acest sens, Nicolae Sitaru, agricultor, membru al LAPAR, a considerat că în noul PNDR nu ar trebui să se regăsească situaţii precum cea în care, pentru a achiziţiona utilaje agricole, îţi sunt necesare avize de la SANEPID şi DSVSA.

Oficialii consideră că toate aceste modificări negociate la Bruxelles nu sunt suficiente dacă, la rândul lor, băncile şi firmele distribuitoare de inputuri nu îşi modifică politica de creditare a investiţiilor, respectiv de comercializare a produselor achiziţionate prin fonduri europene. „Vreau să avem o discuţie cu firmele care vând utilaje în România deoarece acestea ar trebui să reducă preţurile utilajelor când există o cerere atât de mare, nu să le crească cu 20%, cum au făcut. De asemenea, am avut o discuţie cu băncile, care se duceau numai pe pilonul I, unde nu aveau niciun risc. Problema majoră este pe pilonul II, unde, până acum, băncile s-au ferit să ofere beneficiarilor cofinanţare deoarece există riscul ca proiectul să nu se finalizeze. În acest context, am chemat băncile şi le-am zis să facă un pachet – pilonul I şi pilonul II – şi să reducă dobânda de la 14 la 7%, deşi şi aşa este mult peste ce se întâmplă în Vest, unde se creditează cu 3,5%“, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii.

Priorităţile noului PNDR – modernizarea fermelor, infrastructura şi tinerii fermieri

În perioada 2014-2020, dezvoltarea rurală va beneficia de 7,1 miliarde euro, cu un miliard mai puţin decât în prezent, fapt care creşte presiunea asupra distribuirii fondurilor în noul PNDR. În acest sens, noul program va fi simplificat prin reducerea numărului de măsuri: „În perioada 2007-2013, am avut în jur de 15-20 de măsuri, iar acum încercăm să eficientizăm utilizarea fondurilor astfel încât toţi aceşti bani să nu mai meargă pe măsuri care nu au relevanţă sau care nu sunt atractive pentru beneficiari“, a precizat directorul adjunct al APDRP, Nicolae Popa.

În perioada 2014-2020, România va beneficia de 39,8 miliarde de euro fonduri europene, dintre care 17,5 miliarde sunt destinate implementării PAC. Creşterea cu 27% a finanţării agriculturii româneşti nu este însă uniformă; pilonul I, ce cuprinde plăţile directe, are o creştere până la aproximativ 10,4 miliarde euro, în timp ce dezvoltarea rurală (pilonul II) pierde un miliard, ajungând la 7,1 miliarde euro. În acest context, se pune problema modului în care vor fi distribuite fondurile în următorii şapte ani, iar stabilirea unui nou Program Naţional

de Dezvoltare Rurală este crucială.

Infrastructura rurală, investiţiile în ferme şi încurajarea asocierii acestora, în special în cazul celor medii şi mici, susţinerea tinerilor fermieri şi dezvoltarea politicilor de agromediu sunt prioritare în vederea realizării programului de dezvoltare rurală aferent următorilor 7 ani. „Pe agromediu vor rămâne în continuare aceleaşi măsuri şi apoi ne concentrăm pe investiţii în fermă şi în infrastructură, precum şi pe susţinerea tinerilor. Eu pe acestea le văd ca priorităţi. Sigur, or mai fi două-trei în plus, dar ideea de bază este să ne concentrăm ca să ridicăm nivelul satului românesc până la urmă“, a spus Achim Irimescu. Acesta a mai subliniat şi că, în viitor, ar trebui să ne concentrăm asupra sectorului zootehnic deoarece valoarea adăugată generată de acest domeniu de activitate este mai mare decât în cazul culturilor vegetale precum cerealele.

Un element important al aplicării reformei PAC este diferenţierea finanţării în funcţie de zonare atât pentru plăţile directe, cât şi pentru fondurile distribuite prin PNDR. „Nu vor mai fi axe, vor fi doar măsuri şi vom da banii pe măsuri mai puţine, dar cu un impact cât mai mare. Vom face o analiză şi priorităţile le vom stabili pe baza acesteia şi dacă în judeţul X sunt deja 20 de abatoare, nu vom mai finanţa astfel de investiţii în acea zonă“, a menţionat secretarul de stat referindu-se la reformarea noului PNDR.

În ceea ce priveşte investiţiile la nivelul fermelor, se va pune un accent deosebit pe creşterea şi dezvoltarea fermelor familiale şi a celor de semi­subzistenţă prin consolidarea actualelor Măsuri 121 şi 141. Mai mult decât atât, secretarul de stat a subliniat că speră ca, inclusiv din acest an, proiectul Ministerului Agriculturii dedicat fermelor familiale să devină funcţional şi să poată fi aplicat pentru a încuraja creşterea efectivului de animale şi a suprafeţelor cultivate în cadrul acestora. De asemenea, asocierea fermierilor rămâne o prioritate în noul PNDR deoarece, în continuare, o problemă a fermierilor români, în special a celor mici şi mijlocii, inclusiv a celor care beneficiază de Măsura 141, este incapacitatea acestora de a avea producţii constante. „O să încercăm să îi ajutăm pe micii fermieri să îşi crească fermele, să fie competitivi şi să rămână pe piaţă, chiar dacă într-o zi subvenţiile s-ar putea să dispară“, a afirmat Irimescu.

Măsura 112, dedicată sprijinirii tinerilor fermieri, va suporta cele mai multe îmbunătăţiri în noul PNDR, intenţia autorităţilor fiind de a creşte sumele alocate beneficiarilor de la 40.000 euro în prezent la 70.000 de euro în viitorul exerciţiu financiar, alături de care să dezvolte şi alte scheme de sprijin. „Dacă nu vom face nimic pentru tineri, România va dispărea de pe harta producţiei agricole. Am propus în reformă acordarea a 25% din plăţile directe suplimentare tinerilor fermieri şi am mai cerut să creştem suprafaţa la 100 de hectare. Comisarul a acceptat doar 25 de hectare, dar suntem în discuţii. Cu toate acestea, reprezentanţii fermierilor, prin vocea preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, consideră că cei 40.000 de euro nu sunt suficienţi pentru a încuraja tinerii să înceapă o afacere în agricultură, soluţia eficientă, în viziunea lui Baciu, fiind la nivelul sistemului de impozitare: „Dacă sunt, într-adevăr, preocupate de tinerii fermieri, autorităţile statului ar trebui să îi scutească pe aceştia de plata tuturor impozitelor pe o perioadă de zece ani deoarece statul câştigă suficient de pe urma plusvalorii pe care aceştia o realizează.“

Proiectul viitorului program va fi făcut de o firmă străină

Acestea sunt liniile principale pe care PNDR 2014-2020 le va avea în vizor, alături de care un accent important va fi pus pe necesităţile naţionale. Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat cu privire la acest subiect că noul PNDR va suferi o reformă radicală pentru că, „în 2007-2013, am aplicat programul orbeşte şi nu ne-am raportat la ce este necesar României.“

Proiectul viitorului program naţional de dezvoltare rurală va fi realizat de către o firmă privată prin licitaţie publică, în prezent, conform oficialului MADR, fiind înscrise în cursă cinci companii, iar un prim draft ar putea fi prezentat cel mai devreme la începutul lunii septembrie. Acest lucru nu este văzut cu ochi buni de către fermieri deoarece aceştia consideră că o firmă privată, destul de probabil una străină, nu poate realiza un program naţional de dezvoltare rurală care să reprezinte priorităţile agriculturii româneşti. „PNDR-ul va fi făcut de o firmă prin licitaţie şi, cu siguranţă, nu va fi din România. Acest lucru mă deranjează pentru că românii trebuie să facă programul pentru ei. Este inadmisibil ca, după şapte ani de când suntem în Politica Agricolă Comună, guvernul să considere că România nu are specialişti care să creeze singuri PNDR-ul 2014-2020“, a adăugat Adrian Rădulescu.

Absorbţie de 1,6 miliarde pentru agricultură în 2013

În actualul exerciţiu, „75% din fondurile alocate României au fost deja contractate şi, prin ultimele sesiuni pe care le derulăm acum, pe Măsurile 121 şi 123, vom încerca să ajungem la un grad de absorbţie de 90-95%“, a subliniat Nicolae Popa, directorul adjunct al APDRP. Cu toate că rata de absorbţie în agricultură a fost mai mare decât în alte sectoare, în special datorită plăţilor directe, în domeniul investiţiilor în dezvoltarea rurală aferente pilonului II au apărut numeroase probleme care au determinat modificarea de zece ori a PNDR, existând riscul dezangajării de fonduri. „Pentru a avea un pachet de proiecte cât mai mare, am supracontractat cu 10% numărul acestora, astfel încât să depăşim riscul de a dezangaja fonduri. Vestea bună este că aceste proiecte ce rămân din actualul exerciţiu financiar vor putea fi finanţate cu fonduri din viitorul PNDR. Pentru nu a dezangaja fonduri, trebuie să cheltuim anul acesta 1,3 miliarde de euro şi chiar dacă, din cauza problemei deficitului negociat cu FMI anul trecut, nu s-au putut utiliza bani de la buget, începând din ianuarie am deblocat peste 600 milioane de euro pentru dezvoltarea rurală. Aşa că ne aşteptăm să utilizăm 1,6 miliarde, poate chiar mai mult în acest an“, a explicat Achim Irimescu.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

LAPAR: Tinerii fermieri au nevoie de scutiri de taxe şi impozite

Tinerii fermieri au nevoie în mod real de scutirea de toate taxele şi impozitele timp de zece ani, a spus, vineri, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, într-o dezbatere privind politica agrară comună.

'Pentru tineri şi pentru dezvoltarea agriculturii ar fi mai eficientă scutirea de toate taxele şi impozitele pe timp de zece ani decât cei 40.000 de euro daţi pe schema de instalare a tinerilor fermieri. Este esenţial să cunoaştem ce se va întâmpla cu subvenţiile complementare după anul 2015 când reforma Uniunii Europene nu le va mai permite. Nu trebuie, însă, să aşteptăm totul de la Bruxelles, când fiecare ţară îşi protejează propria economie. În schimb, noi suntem neglijenţi, am uitat să facem notificarea pentru motorina pe 2013. De asemenea, România beneficiază de cea mai mică sumă de hectar din întreaga Europă. Toate acestea trebuie să îşi găsească o rezolvare în plan intern printr-o colaborare între autorităţi şi fermieri', a spus Laurenţiu Baciu.

România are pentru următorul exerciţiu bugetar în cadrul Politicii Agricole Comune 17,5 miliarde de euro. Astfel, pentru perioada 2014-2020, la pilonul plăţi directe România are alocate peste 10 miliarde de euro, iar la pilonul dezvoltare regională are 7,1 miliarde euro. 

În cadrul dezbaterii 'Politica Agricolă Comună şi contribuţia sa la realizarea obiectivelor strategiei 2020 din perspectiva României' s-a subliniat necesitatea accelerării execuţiei unor proiecte, dar şi implementarea unor noi măsuri pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor.

'Trebuie să vedem cum gestionăm cele 7,1 miliarde euro în perioada 2014-2020, cum chivernisim această sumă pentru a ne atinge obiectivele. Trebuie, în primul rând să reducem numărul de măsuri pentru care se alocă fonduri. În prezent avem 15-20 de măsuri, dar în viitor ne vom concentra pe modernizarea plantaţiilor agricole, modernizarea infrastructurii rurale şi pe susţinerea tinerilor fermieri, măsură pentru care ne gândim să dublăm suma acordată', a spus Nicolae Popa, director general adjunct la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS