reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Nov 2019

Rolul femeii, tot mai important în agricultură

Implicarea femeilor în agricultură nu mai este o alegere. Nu vom mai putea hrăni lumea în următorii 30 de ani fără mai multe femei în agricultură. După estimările FAO, dacă femeile fermier ar avea acces în mod egal la resurse, precum bărbații, ar putea produce cu 20-30% mai multă mâncare. Numai asta ar scoate 150 de milioane de oameni din foamete. În acest sens, compania Corteva dorește să susțină femeile din agrobusiness.

De Ziua internaţională a femeilor din mediul rural, sărbătorită pe 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la dezvoltarea economiei rurale, liderii companiei au organizat o întâlnire cu cele mai importante personaje din domeniul agriculturii pentru a identifica problemele cu care se confrunta acestea. Provocările nu le țin pe loc doar pe ele, ci și pe familiile lor și comunitățile din care fac parte. În cadrul evenimentului au fost purtate discuții pentru a veni în sprijinul femeilor cu soluții.

„Aceste rezultate sunt îmbucurătoare în anumite direcții, dar pe de altă parte ne dezamăgesc. Femeile sunt încă considerate mai puțin puternice și adaptate lucrului în agricultură. Într-adevăr, potrivit unui studiu, în Europa numărul femeilor care lucrează în agricultură a scăzut în ultimii 10 ani. În schimb, în România situația este puțin diferită, mai ales în ultimii ani, când exploatațiile agricole au început să fie transferate de la o generație la alta. Ne bucură faptul că în generația tânără procentul de fete care lucrează în agricultură este din ce în ce mai mare“, spune Maria Cîrjă, marketing manager Corteva Agriscience, România și Moldova.

Ziua femeilor de la sate

Ideea celebrării, în fiecare an, a unei Zile mondiale dedicate femeilor din mediul rural s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing, în septembrie 1995. Propunerile pentru organizarea unei astfel de zile au venit din partea mai multor organizaţii: Federaţia Internaţională a Producătorilor Agricoli (IFAP), Asociaţia mondială a femeilor din zona rurală (ACWW), Reţeaua Asociaţiilor femeilor africane din zona rurală (NARWA) şi Fundaţia Summitul Mondial al Femeilor (WWSF).

Prima Zi internaţională a femeilor din mediul rural a fost celebrată la 15 octombrie 2008. Instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007, această zi recunoaşte rolul critic şi contribuţia femeilor din mediul rural în consolidarea dezvoltării rurale, a agriculturii, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei rurale.

Femeile din mediul rural, dintre care majoritatea depind de resursele naturale şi de producţia agricolă pentru asigurarea hranei zilnice, alcătuiesc peste un sfert din totalul populaţiei mondiale. În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură şi din producţia de prelucrare şi procesare a unei părţi considerabile din produsele alimentare, conferindu-le astfel acestora responsabilitatea principală pentru siguranţa alimentară.

Rolul crucial pe care îl joacă femeile şi fetele în asigurarea durabilităţii gospodăriilor şi a comunităţilor rurale, în îmbunătăţirea mijloacelor de trai rural şi a bunăstării generale a fost recunoscut din ce în ce mai mult. Femeile reprezintă o parte substanţială din forţa de muncă agricolă şi îndeplinesc cea mai mare parte a îngrijirii neplătite şi a muncii casnice în cadrul familiilor şi gospodăriilor din zonele rurale. Ele îşi aduc contribuţia semnificativă la producţia agricolă, securitatea alimentară şi nutriţie, gestionarea terenurilor şi a resurselor naturale, precum şi la construirea rezistenţei climatice.

Casetă:

În ţările în curs de dezvoltare, femeile din mediul rural reprezintă aproximativ 43% din forţa de muncă din agricultură.

Sunt doar două țări din Europa unde jumătate din numărul total de ferme au ca fermier-șef o femeie. Vorbim de Lituania și Letonia. În România doar 34% din fermele existente sunt conduse de femei.

Ruxandra HĂBEANU

APIA reamintește că până la data de 30 noiembrie se efectuează plăți în avans

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de 517.928 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 715.413.116 euro, astfel:

  • 561.958.064 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
  • 130.913.962 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
  • 22.541.090 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

 

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județele Suceava, Botoșani și Iași

Pentru agricultorii din nordul și nord-estul țării, 2019 a fost un an cu producții îmbucurătoare la cultura de floarea-soarelui. Atât în județul Suceava, cât și în Botoșani sau Iași, fermierii fideli hibrizilor Pioneer® au avut de câștigat la proba cântarului, motiv pentru care vor continua să aleagă genetica Pioneer®.

Domnul George Rotari din localitatea Dănila, județul Suceava, a ales în acest an  hibridul de floarea-soarelui P64LE99 și a obținut o producție de 4.496 kg/ha. “Lucrez o suprafață de  460 ha, iar floarea-soarelui a ocupat în acest an 92 ha. Am semănat și pe sole unde am întors rapița, dar și pe terenuri unde plantă premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu combinatorul, în două treceri, am semănat la jumătatea lunii aprilie, densitatea a variat între 65.000 – 70.000 b.g/ha și tot atunci am aplicat 350 kg/ha de îngrășământ triplu 15. Am erbicidat doar cu Express® 50 SG, am tratat floarea cu fungicidul Tanos® 50 WG până la apariția butonului floral și am mai administrat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Nu am mai aplicat nimic altceva și nici nu a fost cazul să prășesc. Am recoltat la începutul lunii septembrie, cred că anul viitor voi semăna în jur de 100 ha și sigur voi alege tot hibrizi Pioneer®”, a declarat fermierul campion.

rotari george

În județul Iași cea mai bună producție a obținut-o fermierul Plumbu Spiridon din localitatea Movileni, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha.

plumbu spiridon

În localitatea Bivolari din județul Iași își desfășoară activitatea și următorul fermier campion - Ionuț Rusu. Acesta lucrează 800 ha, dintre care 300 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui, iar hibridul P64HE118 i-a oferit 4.100 kg/ha. “Respectăm rotația culturilor, de aceea au avut și diferite plante premergătoare. Arăm întotdeauna și pregătim terenul în primăvară  dintr-o singură trecere. În acest an am fertilizat înainte de semănat cu 400 kg/ha de îngrășământ triplu 16, am semănat apoi la jumătatea lunii aprilie, 65.000 - 67.000 b.g/ha. Am aplicat 2 erbicide, în două treceri și am prășit cultura. Recoltatul a avut loc în perioada normală, astfel că am început la finalul lunii august. Pentru anul viitor voi alege hibrizii P64LE99 și P64HE118, pentru că oferă producții stabile”, a precizat fermierul.

rusu ioan

Un alt fermier campion din județul Suceava este domnul Petre Atomulesei, care a obținut 4.033 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 336 ha, floarea-soarelui am avut pe 47 ha, iar rezultatul acesta foarte bun l-am obținut pe un teren care nu a fost arat în jur de 30 de ani. Am aplicat aici și gunoi de grajd, de aceea cred că a fost producția așa mare. Am arat, am intrat cu combinatorul și freza, după care am semănat până în data de 20 aprilie. Am mai fertilizat cu   250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 și am administrat îngrășământ foliar în două faze. Am erbicidat în 3 treceri și am prășit cultura, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat pe data de 27 septembrie și chiar a fost îmbucurătoare producția pe care am obținut-o”, a punctat fermierul.

atomulesei petru

Nicolae Zamoșteanu este agricultorul cu cele mai bune performanțe la cultura de floarea-soarelui din județul Botoșani. Acesta lucrează 136 ha, pe 45 ha a avut în acest an  floarea-soarelui, iar hibridul P64LE25 i-a oferit 4.020 kg/ha. “Am întors rapiță în primăvară, pentru că nu a avut densitatea corespunzătoare și am semănat floare. Am mai semănat și pe parcele unde plantă premergătoare a fost grâul, însă producția acesta am obținut-o pe solele unde a fost întoarsă rapița. Noi scarificăm și apoi pregătim terenul pentru semănat. În acest an am semănat 65.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie. Am administrat erbicidul Express® 50 SG și fungicidul Tanos® 50 WG, iar în ceea ce privește fertilizarea am aplicat inițial la rapiță 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0 și atunci când am semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0. A fost un an fără probleme, nu am prășit cultura, dar hibridul s-a comportat foarte bine. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor voi semăna circa 50 ha cu floare și cred că voi alege același hibrid”, a specificat agricultorul.

zamosteanu nicolae

În comuna Miroslava din județul Iași, Adrian și Ionel Voinescu  lucrează 80 ha, iar cu floarea-soarelui au avut 15 ha, semănate cu hibridul P64LE99, iar producția pe care au obținut-o a fost de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu, astfel că terenul l-am pregătit foarte bine cu discul, am fertilizat cu azot apoi am încorporat uree, în total 300 kg/ha. Am semănat la finalul lunii martie 75.000 b.g/ha, am aplicat un fungicid și un îngrășământ foliar, precum și erbicidul Express® 50 SG. Cultura a mers foarte bine și am recoltat la începutul lunii septembrie”, a punctat Adrian Voinescu.

voinescu ioan

Andrei Amariei este un alt fermier campion din județul Iași. Acesta a mizat pe hibridul P64LE99 și a obținut 4.000  kg/ha.

amariei andrei

APIA: Acordarea plăților în avans este în plină desfășurare

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 20.10.2019, au fost plătiți 389.546 fermieri, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, suma autorizată la plată fiind în valoare de 439.581.738 euro.

Reamintim că în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, între 16 octombrie și 30 noiembrie, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Cuantumurile per hectar pentru anul de cerere 2019 se regăsesc în tabelul alăturat:

Denumire scheme APIA

Cuantum 2019
(euro/ha)

Schema de plată unică pe suprafață - SAPS

102,6082

Schema de plată redistributivă

  • primul interval:1-5 ha inclusiv - 5,0000
  • al doilea interval: peste 5
  • și până la 30 ha inclusiv) - 48,7127

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire)

 59,3201

Schema de plată pentru tinerii fermieri

31,2477

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine

17,7173

APIA va demara Campania de plată în avans a fermierilor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 16 octombrie 2019 va demara Campania de plată în avans a fermierilor care au depus Cereri unice de plată în anul 2019.

APIA reamintește că în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, statele membre pot face plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Denumire scheme APIA

Cuantum avans 2019
(euro/ha)

Schema de plată unică pe suprafață - SAPS

102,6082

Schema de plată redistributivă

  • primul interval:1-5 ha inclusiv - 5,0000
  • al doilea interval: peste 5
  • și până la 30 ha inclusiv) - 48,7127

Schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire)

59,3201

Schema de plată pentru tinerii fermieri

31,2477

Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine și caprine

17,7173

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

Campania de plăți în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/25.01.2019 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Fermierii campioni la floarea-soarelui din județul Brăila

Pentru mulți fermieri floarea-soarelui a fost, în acest an, cea mai profitabilă cultură. Beneficiind de condițiile bune de cultivare, hibrizii Pioneer® și-au demonstrat potențialul productiv în toate zonele țării, iar agricultorii care i-au ales au obținut rezultate excepționale. Mai mult decât atât, în unele ferme a fost obținută cea mai mare producție dintotdeauna.

Așa cum v-a obișnuit, compania Corteva Agriscience™ își prezentă în fiecare sezon fermierii campioni. Cei care dau startul în acest an sunt fermierii din județul Brăila, acolo unde hibridul P64LE99 a făcut spectacol în câmp, după cum declară chiar agricultorii care l-au ales.

Cea mai bună producție din județul Brăila s-a înregistrat în cadrul fermei SC POPALEX SRL, acolo unde fermierul Alexandru Popa a obținut 4.900 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am avut în acest an floarea-soarelui pe o suprafață de 680 ha și am semănat doar hibridul P64LE99. Este un hibrid pe care îl semăn de 4 ani, iar în această campanie am renunțat să mai cultiv și alți hibrizi competitori, pentru că el s-a dovedit a oferi cele mai stabile producții. Ca plante premergătoare am avut grâu – 600 ha și porumb – 80 ha. În toamnă am arat clasic la 30 cm, în primăvară am fertilizat direct pe arătură cu 150 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, apoi am pregătit terenul foarte bine cu compactorul. Apoi, am semănat începând cu 26 martie 72.000 plante/ha și am aplicat 230 kg/ha îngrășământ triplu 16. Am prășit o singură dată, atunci când am și fertilizat cu sulf – 120 kg/ha. La apariția buruienilor am aplicat două erbicide, unul pentru frunză îngustă și unul pentru frunză lată. Au fost două treceri la interval de o săptămână. La apariția butonului floral am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Am început să recoltez de pe data de 17 august, am finalizat pe 10 septembrie și am obținut media pe fermă de 4.250 kg/ha”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna floarea-soarelui pe aproximativ 500 ha, pentru că atât îi permite rotația culturilor.

alexandru popa

Producția obținută în cadrul fermei SC Ulmagrodan SRL – 4.700 kg/ha cu hibridul P64LE99, îi oferă statutul de fermier campion și domnului Dănuț Iconaru. “Lucrez 3.000 ha, iar floarea-soarelui am avut în acest 600 ha, toată suprafața a fost semănată cu hibridul P64LE99. Producția a fost diferită în funcție de solă, am atins și 4.700 kg/ha, iar în final media pe fermă a fost 3.700 kg/ha. Am făcut ogor de toamnă, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după jumătatea lunii aprilie 66.000 plante/ha, atunci am aplicat pe rând 200 kg/ha de îngrășământ triplu 16. Am mai fertilizat cu 200 kg/ha de azot atunci când am prășit. Am erbicidat după semănat și am mai aplicat un erbicid de corecție, iar după 10 zile am aplicat două fungicide și un îngrășământ foliar. Am recoltat la începutul lunii septembrie și pot spune că a fost un an bun, poate ar fi trebuit să aplic fungicidul mai devreme pentru că din cauza precipitațiilor floarea începuse să dea semne de boală. Anul viitor voi semăna în jur de 600 ha cu același hibrid  - P64LE99”, a precizat fermierul campion.

iconaru danut

Hibridul P64LE99 i-a asigurat în acest an producția de 4.420 kg/ha agricultorului Radian Stănculescu din localitatea Plopu. “Am avut 70 ha de floarea-soarelui, pot spune că au fost niște producții record în acest an, P64LE99 este un hibrid bun. Cele mai bune rezultate le-am obținut acolo unde am dat găinaț de pasăre, am obținut pe o solă 5.200 kg/ha, aici am mai fertilizat cu 100 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am semănat floarea-soarelui după porumb, am avut sole arate din toamnă, dar au fost locuri unde am arat și în primăvară. Producția de 4.420 kg/ha a fost obținută pe sole cu arătură de toamnă, unde am aplicat găinaț de pasăre și 2 erbicide date la 7 zile distanță, unul pentru frunză lată, altul pentru frunză îngustă și asta a fost toată tehnologia, nu am mai aplicat niciun fel de tratament. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în următoarea campanie intenționez să semăn peste 100 de hectare cu floarea-soarelui, cred că voi alege același hibrid, însă nu exclud să iau și hibrizi noi pentru a-i testa”, a specificat agricultorul brăilean.

stanculescu radian

În cadrul fermei Bogdandra, Andrei Constantin a devenit fermier campion datorită aceluiași hibrid - P64LE99, care i-a oferit 4.300 kg/ha. Dânsul a filmat chiar și un testimonial, pe care îl găsiți pe pagina de YouTube Corteva – playlist România, despre hibridul care i-a adus producții record an de an. Lucrează de 40 de ani în agricultură, timp în care a testat sute de produse, însă P64LE99 i-a oferit cele mai bune rezultate.

andrei constantin

Domnul Ionel Raita este un alt fermier campion din județul Brăila. El lucrează 200 ha în localitatea Tătaru, a semănat floarea-soarelui pe 60 ha și a obținut 4.272 kg/ha cu hibridul P64LE99 și 3.972 kg/ha cu hibridul P64LE25. “Pe toată suprafața am semănat cei doi hibrizi Pioneer®, iar plantă premergătoare a fost porumbul. Am făcut lucrările clasice – arat, discuit, semănat și prășit o dată. Am administrat gunoi de grajd – 20 t/ha înainte de arat, am aplicat la semănat, în perioada 1-4 aprilie, îngrășământ complex 18.46.0 – 200 kg/ha, iar la prășit, atunci când plantele aveau 12-14 frunze, am dat 150 kg/ha azotat. Am mai administrat erbicidul ExpressSun™ și tot atunci am dat un îngrășământ foliar pe bază de bor. Când am putut intra ultima oară în cultura am dat un fungicid și un foliar. Am recoltat în jurul datei de 20 august”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna între 40 – 60 ha cu floarea-soarelui (PE64LE99), pentru a face corect rotația culturilor, dar nu exclude posibilitatea de a încerca și hibrizi noi.

raita ionel

În localitatea Tudor Vladimirescu din județul Brăila își desfășoară activitatea fermierul campion Bogdan Nicușor, care în acest an a avut 77 ha semănate cu hibridul marca Pioneer® P64LE99 și a obținut producția de 4.130 kg/ha. “Plante premergătoare am avut grâu și porumb, pentru că am semănat pe mai multe sole. Am arat și am încorporat în sol 5 l/ha de biostimulator, am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat la sfârșitul lunii aprilie. Am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0 la semănat, iar la prașilă, atunci când plantele aveau 8-10 frunze, am mai aplicat 160 – 170 kg/ha de azotat. Am erbicidat cu ExpressSun™ și Pantera, iar înainte de înflorit am aplicat fungicid și un îngrășământ foliar. Am recoltat începând cu 20 august și pot spune că am fost mulțumit de masa hectolitrică, iar umiditatea la care am recoltat a fost între 7.4%  până la 9%, a fost un an bun la recoltat. Cultiv de mulți ani hibridul P64LE99, sunt mulțumit, iar anul viitor voi semăna între 80-100 de ha”, a precizat Bogdan Nicușor.

bogdan nicusor

Rezultate foarte bune s-au obținut și în cadrul fermei SC Asiagro Company SRL, acolo unde doamna Nicoleta Iancu a semănat hibridul P64LE99 și a obținut 4.120 kg/ha. “Lucrăm 600 ha, iar 120 ha au fost în această campanie cu floarea-soarelui. În toamnă am arat, după care în primăvară am aplicat 200 kg/ha de sulf, am discuit și am semănat începând cu 25 martie. La semănat am mai fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ 18.46.0, iar în vegetație cu 100 kg/ha de azot. Cultura a fost prășită, a primit un îngrășământ foliar, un erbicid și un fungicid. Am recoltat începând cu 20 august. Pot spune că a fost un an foarte bun, hibridul P64LE99 este foarte rezistent, de aceea îl semăn de mai mulți ani și am rezultate bune”, a punctat doamna Nicoleta Iancu.

iancu nicoleta

Adrian Băjenaru lucrează în cadrul societății SC Agrifix SRL 370 ha, dintre care 60 ha au fost semnate cu floarea-soarelui în acest an. A ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.080 kg/ha. “Am întors rapița pe această suprafață, așa că am arat, am discuit în două treceri, apoi am intrat cu combinatorul, toate lucrările au fost făcute în toamnă. În jurul datei de 10 aprilie am semănat și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ 20.20.0, iar în vegetație am mai fertilizat cu 150 kg/ha de sulfat de amoniu. Cultura a fost prășită de două ori și a primit un tratament cu fungicid și un îngrășământ foliar. Am recoltat începând cu 24 august, pot spune că a fost o cultură fără probleme majore, deci sunt mulțumit. Anul viitor voi semăna 100 ha de floarea-soarelui, doar cu hibridul P64LE99”, a declarat fermierul campion.

bajenaru adrian

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Eugen Cernat care a obținut 4.075 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Lucrez 350 ha, floarea-soarelui am semănat pe 70 ha, după cultură de grâu. Astfel că am arat, am discuit, după care am intrat cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 aprilie. La semănat am fertilizat cu îngrășământ complex 20.20.0 – 250 kg/ha, iar la prașilă am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azotat cu 5% sulf. Am prășit cultura de două ori, am erbicidat cu ExpressSun™, am aplicat fungicidul complex Tanos® 50 WG în doză de 0.4 kg/ha și am aplicat un foliar pe bază de bor. Nu avem cultura în irigat, dar a fost un an bun, am recoltat în ultima săptămână a lunii august”, a punctat fermierul campion. Acesta a adăugat faptul că seamănă hibridul P64LE99 de doi ani, iar în acest an plantele au avut o talie mai înaltă, dar acest aspect nu a afectat producția.

cernat eugen

Domnul Constantin Iordan din localitatea Tufești lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 80 ha și a obținut 3.780 kg/ha cu hibridul P64LE99. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și în funcție de cum a fost terenul, pentru că am avut mai multe parcele, în toamnă am arat sau scarificat, după care în primăvară am discuit și înainte de semănat am aplicat 120 kg/ha de îngrășăminte complexe fie triplu 16, fie 18.46.0. Am semănat începând cu 1 aprilie și am fertilizat cu triplu 16 - 210 kg/ha. Am mai fertilizat și în vegetație cu azot, însă pe aproximativ 70% din suprafață, atunci când am prășit cultura. Am aplicat două erbicide – ExpressSun™ și un erbicid pentru costrei. Am recoltat în prima parte a lunii septembrie, iar anul viitor cred că voi semăna între 70 și 100 ha, depinde și de această campanie de toamnă care este destul de dificilă”, a specificat agricultorul.

iordan constantin

340 de fermieri vor primi rambursarea primelor de asigurare în agricultură din fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1- „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Până în prezent, AFIR a primit 603 cereri de finanțare în valoare totală de 1.348.988 de euro, dintre care 340 de solicitări în valoare de 497.311 euro au fost selectate în vederea rambursării unui procent consistent din valoarea primelor de asigurare aferente. Precizăm că prima sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 este încă deschisă până în data de 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro. 

Sesiunea curentă are adresabilitate pentru culturile de primăvară și vom deschide o nouă sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%. Avem deja aproape 350 de fermieri care beneficiază de acest sprijin în mod concret și în cel mai scurt timp vom aproba și cererile aflate în acest moment în stadiul de verificare. Procesul de obținere a finanțării este facil și, pe această cale, îi încurajez pe toți fermierii să încheie polițe de asigurări pentru riscurile din agricultură, acesta fiind cel mai sigur mod de a preîntâmpina pagubele produse de o climă din ce în ce mai impredictibilă.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

AFIR a demarat pregătirile pentru viitoarea sesiune de primire a cererilor dedicate finanțării primelor de asigurare pentru culturile de toamnă. Astfel, la nivelul unui grup de lucru se vor întreprinde toate demersurile pentru simplificarea procesului de obținere a sprijinului financiar ținând cont de experiența de până acum în implementarea acestei submăsuri, precum și de opiniile beneficiarilor. 

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1

Sursa: afir.info

Fermierii și procesatorii din România pot achiziționa hale și grajduri prin Baza de date cu prețuri de referință AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a actualizat Baza de date cu prețuri de referință prin introducerea unor noi categorii de elemente, respectiv hale și grajduri. Astfel, pe pagina oficială de internet, www.afir.info, a fost publicată cea mai recentă versiune a Ghidului bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri utilizat pentru stabilirea modalității de introducere de noi elemente și de actualizare a informațiilor de către traderi[1].

Începând cu 27 iunie 2019, producătorii, importatorii sau dealerii pot încărca on-line în Baza de date cu prețuri de referință a AFIR proiecte tip pentru hale și grajduri. După verificarea de către personalul Agenției a noilor repere introduse și publicarea acestora în Baza de date online, beneficiarii privați ai PNDR vor putea achiziționa direct respectivele produse sau ansamble, fără a mai parcurge procedura de achiziție prin selecție de oferte.

Prețurile din Baza de date sunt exprimate în EURO sau USD și nu includ TVA. Prețul înscris reprezintă prețul de vânzare către beneficiar (cu transport, montaj, instructaj personal, punere în funcțiune, alte taxe etc.). Precizăm că prețul afișat on-line nu va cuprinde și prețul serviciilor de proiectare – acestea fac obiectul procedurii de achiziții pentru beneficiari privați.

Având în vedere diversitatea proiectelor tip pentru hale și grajduri, trader-ul are posibilitatea de a încărca maximum 40 de proiecte tip din fiecare categorie, pentru fiecare marcă, spre deosebire de silozuri și sere, unde trader-ul poate înscrie maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă.

Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință. Pe aceeași pagină se regăsește și versiunea actualizată a Ghidului bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate.

 

[1] Prin traderi se înțelege producători, importatori sau dealeri.

Reprezentanții companiei Syngenta s-au reîntâlnit cu fermierii, în județul Neamț, pentru a vorbi despre eficiența produselor de protecție a plantelor

Schimbarea a fost atuul care a stat la baza evenimentului, dedicat fermierilor, organizat pe 21 iunie 2019 la Traian, în județul Neamț, de compania Syngenta România. În prezența a sute de fermieri, evenimentul a fost structurat pe patru ateliere de lucru, dedicate protecției culturilor de cereale păioase, porumb, rapiță și floarea-soarelui.  

Schimbări climatice & legislative

În deschiderea evenimentului, Sergiu Staicu, director general Syngenta România și Republica Moldova, a vorbit despre schimbare, soluții și dialogul cu fermierii. Acesta a menționat produsele cu care compania Syngenta România răspunde schimbărilor climatice și legislative din ultima vreme. „Venind către dumneavoastră, mi-am dat seama de un lucru, că sunt câteva lucruri care sunt constante în viață, și primul care mi-a venit în minte, a fost schimbarea, pentru că mă uitam, în stânga și-n dreapta, pe câmpuri, și-n locul unde anul trecut era secetă și te rugai să plouă, acum apa băltea (...), se schimbă lucrurile, și asta e doar o schimbare, pe partea de schimbări climatice. Se mai schimbă lucrurile și în alte zone, respectiv pe partea legislativă, după cum știți, probabil foarte bine, produsele pe bază de neonicotinoide, nu mai sunt disponibile pe piața din Europa. O altă constantă, este partea de dialog, iar atunci când venim în fața fermierului, și avem un dialog cu acesta, vrem să înțelegem care sunt nevoile și provocările, astfel încât, să răspundem lor. Dar mai este un al treilea lucru, care pentru mine este constant în viață, este o vorbă românească care spune că "Omul sfințește locul", și când spun asta, mă refer la echipa Syngenta, dar și la fermieri, deoarece fără ei rațiunea noastră de a fi și a face, ceea ce facem, nu ar exista! Totodată, vorbeam de schimbările legislative, de produsul care înlocuiește neonicotinoidele, respectiv tratamentul la sămânță, Austral Plus. Acesta este singura soluție insecto-fungicidă pentru tratamentul la cereale, astfel încât, să ne putem proteja culturile“, a precizat Sergiu Staicu, director general Syngenta România și Republica Moldova.

După cuvintele de bun augur, rostite de către, Sergiu Staicu, directorul general Syngenta, a urmat vizitarea atelierelor, unde câte un specialist Syngenta a oferit informații și noutăți celor prezenți în câmp.

Elatus Era, asigură o protecție fungicidă la cereale

Într-unul din ateliere am văzut soiuri de grâu Syngenta și un produs eficient pe partea de protecție la această cultură, prezentat de managerul companiei Syngenta, Gabriela Dragoș. „Avem patru varietăți de grâu, respectiv Ingenio, Illico, Moisson și Falado. Am ales să prezint soiul Falado, deoarece este un soi de grâu intrat pe piața noastră, în urmă cu doi ani, un soi foarte adaptat condițiilor de aici. Acesta se pretează foarte bine zonelor cu mai multă secetă și totodată vine cu un bagaj de toleranță la boli mai bun, deoarece are un strat de ceară protector, care îl ajută să aibă evapotranspirația mai redusă și o protecție mai bună împotriva bolilor. Anul acesta a fost un an de precipitații abundente, a fost și o presiune de boli, și atunci vorbim despre Elatus Era, un fungicid la care Syngenta a lucrat 19 ani, până când a fost adus pe piață, dar este fungicidul, care se pretează pe noul standard, în materie de protecție fungicidă la cereale“, a punctat Gabriela Dragoș, managerul companiei Syngenta.

Austral Plus, insecticid unic pentru cultura de cereale

Tot la cultura de cereale, Bariș Uckesen,Baris Uckesen a directorul tehnic al companiei Syngenta, a prezentat  unica soluție pe piață, pentru tratamentul semințelor de cereale, insecto-fungicidul Austral Plus. „Spunem că este unic pentru că suntem singurii care venim cu un ready-mix, către fermieri, pentru tratamentul semințelor. El va oferi o protecție completă, atât împotriva bolilor, cât și a dăunătorilor din sămânță și sol. În Austral Plus avem două substanțe active, fludioxonil și teflutrin, iar tehnologia noastră ne-a oferit ocazia să putem face o singură moleculă perfectă, care să îmbine cele două substanțe. Fludioxonilul este un fungicid, care controlează foarte bine principalele boli cu transmitere prin sămânță și sol (Fusarium spp., Septorioza și Mălura comună), iar cea de-a doua substanță activă din Austral Plus este teflutrin, care combate cu succes cei mai importanți dăunători pentru sămânța de grâu,  Agriotesul și Zabrosul“, a menționat Bariș Uckesen,Baris Uckesen a directorul tehnic al companiei Syngenta.

Elumis & Calaris Pro, eficiente împotriva buruienilor

Unul dintre atelierele pe care împreună cu fermierii l-am vizitat a fost cel dedicat culturii de porumb, unde Ionuț Nae, reprezentant al departamentului de marketing la cultura de porumb, a vorbit despre produsele de protecție aplicate hibrizilor de porumb, cultivați pe platforma demonstrativă de la Traian. „Hibrizii de porumb au fost semănați în două densități, sunt hibrizii noștrii Artesian, lansați începând cu anul 2018, dar și o parte din hibrizii lansați anula acesta, și  cei care, vor putea fi comercializați, începând cu anul 2020. Pe partea de protecție la porumb avem soluții, începând din preemergență până în postemergență tardivă. Întotdeauna, recomandarea noastră este să se aleagă produsul, în funcție de spectrul de buruieni. Ca și produse, avem un portofoliu complet, începând din preemergență, vorbim despre clasicele erbicide, Dual Gold și Gardoprim Plus Gold. De altfel, avem două soluții pe care le propunem, în partea de tehnologie a culturii de porumb, vorbim despre o soluție deja cunoscută pe piață, Elumis, care poate fi aplicat din perspectiva de 2 frunze până în stadiul de 8 frunze, și care conține ca substanțe active, mesotrione și nicosulfuron. Aceasta este una din cele mai sigure soluții pe partea de postemergență, din perspectiva combaterii integrale a buruienilor. O a doua soluție pe care Syngenta o propune, începând cu anula acesta, este Calaris Pro, un erbicid nou-nouț, care are în compoziție două substanțe active, mesotrione și terbutilazin, vorbim și de această dată despre o fereastră de aplicare, care pleacă din preemergență până în stadiul de 8 frunze al culturii de porumb“, a punctat Ionuț Nae.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Reuniunea zonală "Gunoiul de grajd - bunăstare pentru fermieri!" la Cluj-Napoca

În data de 25 iunie 2019 a avut loc cea de-a patra dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (UMP - CIPN). 

Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe din cadrul Cluj Arena și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Cluj și Sălaj, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrația Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Direcția de Sănătate Publică, ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

În cadrul reuniunii, participanții au fost interesați de gestionarea eficientă a sistemului public de colectare a gunoiului de grajd și avantajele colectării pe platformele comunale, astfel încât gunoiul de grajd  să devină, dintr-o sursă de poluare, un factor de câștig pentru agricultura din regiune.

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare "APA NOASTRĂ" derulată sub sloganul "APĂR APA!" în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale, precizează Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți". „Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

06 apar apa reuniunea clujn 25 iunie

O atenție specială a fost acordată colaborării între fermieri și specialiști prin intermediul help-desk-ului creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe pentru respectarea regulilor în vigoare privind normele de eco-condiționalitate, în vederea păstrării integrale a subvențiile APIA de care beneficiază. Persoanele interesate pot accesa help-desk-ul telefonic, la 0371 503 525, prin email, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau direct online aici: https://infonitrati.apanoastra.ro/contact.

Seria întâlnirilor va continua în a doua parte a anului în alte două județe de interes, din zona Sud-Muntenia.

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsurile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele caniculare

 Proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării, trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

–  Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă.

Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte.

Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă.

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

  • vaci - lapte / 38 - 52 litri
  • bovine / 38 litri
  • cai / 20 - 45 litri
  • porci / 4 - 11.5 litri
  • ovine / 6 litri
  • păsări - curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

Seria reuniunilor zonale "Gunoiul de grajd - bunăstare pentru fermieri!" a ajuns și la Târgu-Mureș

În data de 6 iunie a avut loc cea de-a treia dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (UMP - CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Mureș și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Mureș și Harghita, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrația Bazinală Mureș, Direcția de Sănătate Publică, ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

Campanie de conștientizare privind managementul gunoiului de grajd

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare "APA NOASTRĂ" derulată sub sloganul "APĂR APA!" în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale. „Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în regiunea nord-vest a țării“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

2 tg mures

„Participanții au apreciat manifestarea cu atât mai interesantă și necesară, cu cât județele Mureș și Harghita sunt unele în care zootehnia ocupă un loc însemnat. Ca atare și problemele adiacente acestui sector sunt de un interes major. În acest context, tema centrală a întâlnirii - modul în care gestionarea corectă, la nivel comunal, a gunoiului de grajd reprezintă un mod de a rezolva mai multe probleme dintr-o dată“, a mai adăugat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

"Instruiri gratuite pentru fermieri"

În această perioadă, în cadrul proiectului, se lansează "Instruirile gratuite pentru fermieri", care vor transmite informații cu privire la gestionarea gunoiului de grajd. Ei pot participa la cursuri gratuite de instruire care au la bază reglementările Codului de Bune Practici Agricole și experiența practică 
a altor fermieri, care aplică cu succes prevederile acestuia. Noile cursuri acoperă aspecte de funcționare a capacităților de stocare pentru gunoiul de grajd și despre cum și când trebuie acesta împrăștiat pentru ca plantele să beneficieze cât mai mult de nutrienți și să nu polueze resursele de apă!

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii își pot asigura culturile și animalele cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a cererilor de finanțare este deschisă în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro

În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%.

„În ultima perioadă ne confruntăm cu fenomene meteorologice extreme, reprezentate de inundații, căderi de grindină, furtuni și chiar tornade, iar noi trebuie să fim pregătiți să gestionăm eficient astfel de situații. Am deschis în premieră o linie de finanțare prin care fermierii pot obține sprijin financiar pentru a încheia polițe de asigurare atât pentru culturi, cât și pentru animale. Încurajăm participarea la schemele de asigurare, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor ce pot afecta producția agricolă. Încă de la transmiterea ghidului spre consultare publică, am analizat toate observațiile venite atât din partea fermierilor, cât și a asiguratorilor. Această sesiune este doar prima etapă lansată pentru culturile de primăvară, urmând să deschidem o sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. Fondurile europene disponibile pentru acest tip de sprijin, acordat fermierilor prin PNDR 2020 sunt în valoare de aproximativ 43 milioane de euro”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare. Producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor trebuie să fie recunoscută în mod oficial de către autoritățile competente din România.

Precizăm că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o nouă sesiune a submăsurii 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1.

Sursa: afir.info

Din experiența fermierilor - cu bune și rele despre floarea-soarelui în 2018

În paginile revistei noastre am vorbit deja în câteva rânduri despre o frumoasă inițiativă a membrilor AIDER: aceea de a-și împărtăși experiențele. Și în privința culturilor de floarea-soarelui, asociația „Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă“ (AIDER) a făcut același lucru ca și cu celelalte culturi principale: a strâns laolaltă informațiile despre tehnologiile folosite, materialul genetic, condițiile de mediu etc., le-a pus într-o broșură și apoi a oferit-o membrilor. În acest fel, fermierii se pot inspira din rezultatele altora sau pot evita greșelile unor colegi. Aceste experiențe vi le prezentăm, în continuare, în sinteză.

În Iași, ploaie ori prea multă, ori deloc!

În județul Iași sezonul de cultivare a florii-soarelui a fost caracterizat de o foarte proastă distribuție a precipitațiilor. Deși cantitatea totală de 200 l/m² nu se poate spune că a fost mică, a căzut toată în zece zile consecutive din luna iulie. Altfel, de la semănat, care s-a făcut în a doua decadă a lui aprilie, și până la recoltare nu au mai fost decât câteva ploi neînsemnate cantitativ. Fermierul respectiv a ales semințele hibridului Alvarez IR, pe care le-a semănat cu o densitate de 59.000 plante/ha. Sămânța a fost tratată cu imidacloprid, iar la semănat s-a aplicat o fertilizare cu NPK 20:20:0 și, apoi, o ierbicidare preemergentă cu s-metolaclor și terbutilazin. La prima prașilă s-a aplicat o nouă fertilizare cu uree, urmată de o erbicidare cu imazamox, ocazie cu care s-au distribuit și biostimulatori pe bază de auxină. Costul total al producției a fost de 1.425 lei/ha. Producția a fost de trei tone/ha.

Experiențe variate în Călărași

În județul Călărași experiențele au fost mai multe și diferite. La o fermă semănatul s-a făcut în prima decadă a lui aprilie. Hibridul LE 99 a fost folosit cu o densitate de 63.000 plante/ha. Pe terenul folosit a existat un covor vegetal, înființat în august 2017, care a fost compus din muștar, ovăz negru, bob și lathyrus. Covorul a fost distrus cu o grapă cu disc, chiar înainte de semănat. La semănat s-a aplicat și o fertilizare cu MAP și uree și s-a erbicidat cu metolaclor și glifosat.

În a doua decadă a lunii aprilie s-a făcut o nouă erbicidare cu tribenuron metil, iar în a treia decadă a aceleiași luni s-a dovedit necesară aplicarea unui raticid pe bază de bromadiolone. În sfârșit, la jumătatea lunii mai s-a aplicat încă o fertilizare foliară, pentru care s-a utilizat o soluția ecologică cu conținut ridicat de bor. Cheltuielile totale s-au cifrat la 1.403 lei/ha. În condițiile unui total al precipitațiilor de 215 mm, producția înre­gistrată a fost de 2,48 t/ha.

Aproximativ aceeași tehnologie a fost aplicată și unei alte suprafețe, pe care s-a semănat hibridul LE 25, cu o densitate de 63.000 plante/ha. Față de cultura prezentată anterior, nu s-au folosit raticide și nu a existat covor vegetal. Așa se face că și costurile de producție au fost mai mici, de numai 1.010 lei/ha. În schimb, producția a fost considerabil mai mare: 3,18 t/ha, adică un plus de 700 kg!

Probabil că acest rezultat a fost o îmbinare între densitatea de însămânțare mai mare și potențialul superior al hibridului folosit.

Când aparențele înșală

La cealaltă extremă s-a situat următoarea experiență din Călărași. Aparent, fermierul avea toate atuurile: teren de baltă, experiență și un hibrid performant: Gracia. Semănatul, cu o densitate de 70.000 plante/ha, a avut loc în a doua decadă a lunii aprilie. Cu această ocazie s-a aplicat și o fertilizare cu azotat de amoniu, îngrășământ microgranulat și NPK 20:20:0. În stadiul de 4-6 frunze s-a erbicidat cu un amestec de imazamox și quizalofop-p-tefuril. Costul culturii a ajuns la 1.834 lei/ha. Însă problema principală au constituit-o precipitațiile. De la ultima zăpadă și până la 10 iulie nu a mai plouat deloc. În aceste condiții, răsărirea a fost neuniformă. În schimb, în luna iulie, în doar câteva zile au căzut cea mai mare parte din cei 216 mm, câți s-au strâns în tot sezonul. Rezultatul a fost o îmburuienare excesivă. Până la urmă, producția a totalizat 2 t/ha, cu 500 kg/ha mai mare decât media fermei.

Tehnologii câștigătoare

În județul Constanța, unul dintre fermieri a pariat pe hibridul Neoma, semănat cu o densitate de 64.000 plante/ha chiar în prima decadă a lunii aprilie. Terenul a fost erbicidat preemergent cu imazamox, apoi în fenofazele de 1-2 frunze și 6-8 frunze a fost prășit mecanic. A mai fost aplicat doar un tratament cu fungicid, cu un amestec de azoxitrobin și ciprocomazol. Nu s-au aplicat niciun fel de îngrășăminte. Costul de producție a fost de 1.250 lei/ha. În condițiile în care precipitațiile au însumat 506 litri/m², producția a atins 3,8 t/ha!

În același județ, la o fermă unde precipitațiile au fost ceva mai reduse, de 423 mm, producția a înregistrat 4,39 t/ha. Sămânța de Marquesa a fost semănată cu densitatea de 64.000 plante/ha chiar din a treia decadă a lunii martie. Cu aceeași ocazie s-a și fertilizat cu NPK 20:20:0, iar preemergent s-a erbicidat cu s-metolaclor și terbutilazin. O altă erbicidare, cu imazamox, s-a făcut în stadiul de 6-8 frunze, urmată, în stadiul de 10-12 frunze, de o prașilă mecanică și o fertilizare cu azotat de amoniu.

În fine, la momentul apariției butonului floral s-au făcut un tratament cu fungicid pe bază de boscalid și dimoxystrobin și o fertilizare cu bor. Costurile de producție s-au ridicat la 1.937 lei/ha, cu rezultatele pe care le-am arătat.

Culturi bio și semincere

În județul Timiș, unul dintre fermieri a realizat o producție organică. Terenul a fost fertilizat cu azot organic înainte de semănat. Apoi s-au mai efectuat două treceri cu sapa rotativă și două treceri cu prașila. Ploile multe din perioada 15 mai - 15 iulie au făcut foarte dificil prășitul la timp, astfel încât au existat multe parcele „murdare“. Hibridul folosit a fost Fushia CL, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția obținută a fost de 1,4 t/ha.

În fine, prezentăm și rezultatele obținute pe un lot semincer din județul Mureș. Materialul genetic Caspien a fot semănat târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Densitatea a fost de 57.000 plante/ha. La semănat s-au aplicat o fertilizare cu DAP 18:46 și o erbicidare cu fluorocloridon. Abia în prima decadă a lunii iulie s-a mai făcut o lucrare, și anume aplicarea unui fungicid cu trifloxistrobin și ciprocomazol. Suma precipitațiilor a fost de 300 mm, iar producția obținută de 600 kg/ha!

Alexandru GRIGORIEV

Susținerea financiară a cooperării fermierilor prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info


* din total cheltuieli eligibile

Cereri Unice de Plată depuse la APIA în cadrul Campaniei 2019

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019, un un număr de 724.801 cereri, pentru o suprafaţă de 5.884.307 hectare.

Reamintim că în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, depunerea Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 mai 2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Centrele judeţene și locale APIA vor avea PROGRAM NORMAL DE LUCRU și în weekend-ul următor, sâmbăta - 11 mai și duminică - 12 mai, cu recuperarea timpului lucrat, în condiţiile legii.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA, link: http://www.apia.org.ro/

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Ministerul Apelor și Pădurilor continuă seria de reuniuni zonale la Buzău: „Gunoiul de grajd- bunăstare pentru fermieri!“

În data de 17 aprilie, la Buzău, a avut loc cea de-a doua dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP - CIPN). La eveniment au participat Adriana Petcu, secretar de stat și Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Buzău și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Buzău și Vrancea, alături de specialiști din cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu, Sistemul de gospodărire a Apelor, precum și alte instituții de resort județene.

Help-desk: transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe

Specialiștii UMP – CIPN au prezentat un set de reguli simple care, odată aplicate, ajută fermierii să respecte regulile în vigoare, astfel încât să se conformeze normelor de eco-condiționalitate și să își poată păstra integral subvențiile APIA de care beneficiază. O atenție specială a fost acordată modului de transmitere a exemplelor de bune practici în domeniu și a colaborării dintre fermieri și specialiști. Unul dintre noile instrumente puse la îndemână este help-desk-ul creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe către cei interesați, ne precizează Ion Mețiu. „Proiectul cu titlul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017, și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022, iar în această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator Instituțional UMP.

Reuniunea a făcut parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa!“ în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în zona de centru-vest a țării.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lebosol® – Bor: ajutorul fermierilor pentru spor real de producție

Știați că borul poate fi considerat un „hormon“ anorganic și că în lipsa lui plantele se ofilesc? Știați că borul este un element indispensabil metabolismului plantelor și că activitatea agricolă globală nu ar fi posibilă fără acesta?

Principalele beneficii ale fertilizării foliare cu bor sunt următoarele:

  • Creșterea staminelor a fertilității polenului;
  • Stimularea proceselor de diferențiere și dezvoltare a mugurilor florali;
  • Calitatea înfloritului și a fructificării;
  • Formarea și stabilitatea pereților celulari;
  • Dezvoltarea tubului polinic și succesul germinării grăunciorilor de polen;
  • Componentă a enzimelor implicate în sinteza auxinelor;
  • Dezvoltarea meristemelor din vârfurile de creștere;
  • Diviziunea celulară accelerată;
  • Creșterea toleranței la îngheț a culturilor de toamnă (rapiță, păioase etc.);
  • Stimularea formării boabelor, creșterea valorii energetice, amplificarea sporului de producție la cultura de porumb;
  • Stimularea înfloritului și maturizarea uniformă;
  • Stimularea fructificării;
  • Reducerea procentului de fructe deformate;
  • Îmbunătățirea procesului de transport al calciului în plante și creșterea calității cojii fructelor semințoase și sâmburoase;
  • Îmbunătățirea capacității de stocare a substanțelor nutritive și stimularea regenerării plantelor;
  • Creșterea calității interne a fructelor și legumelor;
  • Reducerea fisurării tulpinilor.

Carența de bor apare pe soluri nisipoase, pe soluri cu un conținut ridicat de azot și calciu, în condiții de secetă, de umiditate excesivă și la temperaturi scăzute. Carența de bor se manifestă prin clorozarea și ruginirea frunzelor tinere, necrozarea părții inferioare a fructelor, slaba dezvoltare a inflorescențelor, fructificare slabă, fructe deformate, crăpături la nivelul tulpinilor și rădăcinilor, apariția mucegaiurilor și a putregaiurilor.

Lebosol® România, filiala locală a producătorului german de fertilizanți foliari, Lebosol® Dunger GmbH, propune fermierilor cea mai bună soluție pentru eliminarea efectelor nedorite ale carenței de bor din culturile agricole: aplicarea foliară a produsului Lebosol® – Bor.

Lebosol® – Bor este un îngrășământ foliar fabricat la standarde de înaltă calitate germană, cu 11% bor solubil în apă (150 g/l bor-etanolamină). Fiind și un produs certficat BIO, Lebosol®-Bor reprezintă una dintre soluțiile de succes pentru fertilizarea și protecția culturilor ecologice.

Doza recomandată pentru aplicarea acestui produs este de 1-3 litri/ha în 200-400 litri apă când vorbim despre tratamentele foliare și de 4-8 litri/ha în cazul fertirigării. Principale culturi sensibile la carența de bor sunt: floarea-soarelui, porumbul, rapița, leguminoasele, cartoful, cruciferele, morcovul și pomii fructiferi.

Pentru mai multe informații despre achiziționarea și aplicarea Lebosol®-Bor, în funcție de particularitățile fiecărei culturi sau de rezultatele cartării solului, vă rugăm să contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol® România.

Echipa Lebosol® România

Vești bune pentru fermierii români! Decizie importantă pentru România privind viitorul Politicii Agricole Comune

Marți, 2 aprilie 2019, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Acest vot consfințește plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă.

România a militat pentru eliminarea plafonării, aceasta fiind de neacceptat în planul deciziei generale, în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare și subsidiaritate.

Prin nivelul financiar si plafonarea plaților directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflați în plin proces de capitalizare, de asemenea.

Această decizie este un succes formidabil pentru țara noastră, o așteptare legitimă pentru toți fermierii atât pentru cei români, cât și pentru cei din toată Europa. Iată că, din acest moment avem această libertate de gândire și de acțiune în viitoarea Politică Agricolă Comună. Am urmărit această problemă foarte atent în ultimii doi ani, etapă cu etapă la toate întâlnirile din cadrul Consiliului. Salut această decizie care îi bucură pe fermieri și mă bucură și pe mine să o anunț, mai cu seamă că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Petre DAEA.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS