ipso iunie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Jun 2021

Modificări pentru fermieri privind Directiva Nitrați

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat că Hotărârea de Guvern nr. 964/2000, prin care Directiva „Nitrați” a Comisiei Europene este transpusă în legislația internă din România, a suferit modificări substanțiale. Acestea au intrat în vigoare din data de 4 iunie 2021, când HG 587/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial.

Într-un comunicat de presă se arată:

Cea mai importantă modificare, în ceea ce îi privește pe fermieri, se referă la obligațiile legale ale acestora, care sunt acum cuprinse în Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Programul de acțiune). Până la modificarea adusă de această Hotărâre de Guvern, prevederile obligatorii erau cuprinse în Codul de bune practici agricole. Prin separarea normelor obligatorii de recomandări se simplifică textul legislativ și, pe cale de consecință, se ușurează înțelegerea și aplicarea prevederilor legale.

Totodată, Codul de bune practici agricole a devenit un document consultativ pentru fermieri. Atenție însă: aplicarea de agricultori în mod voluntar nu se referă și la acele măsuri care sunt cuprinse și în Programul de acțiune, acestea din urmă fiind obligatorii.

„Pentru a fi eficienți în eforturile noastre de a diminua poluarea apelor cu nitrații proveniți din surse agricole, am venit în întâmpinarea fermierilor cu această simplificare a normelor obligatorii. Programul de acțiune este un document clar și succint, a cărui respectare asigură atingerea obiectivelor în ceea ce privește reducerea poluării cu nitrați a apelor subterane și de suprafață. Totodată, Codul de bune practici agricole rămâne un document important, întrucât conține multe recomandări de bune practici, foarte utile celor care vor să facă o agricultură profitabilă și care este conformă cu prevederile legale în domeniu” a declarat secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Vasile Panaite.

Obiectivele Planului de acțiune, conform textului legal, sunt două, foarte concrete: reducerea poluării apelor provocate sau induse de nitrații proveniți din surse agricole și prevenirea oricărei noi poluări de acest tip.

Planul de acțiune stabilește, între altele, prevederile care trebuie incluse în Programul de acțiune și în Codul de bune practici agricole. Între acestea, enumerăm: perioadele de interdicție a aplicării îngrășămintelor, condiții de aplicare a îngrășămintelor pe diverse terenuri, capacitatea și construcția spațiilor de stocare a îngrășămintelor de origine animală, tehnologiile și procedurile de aplicare a îngrășămintelor de origine animală pe terenuri și altele.

O altă prevedere din Planul de acțiune arată că, pe lângă întocmirea Codului de bune practici agricole, Comisia pentru aplicarea Planului de acțiune poate elabora și  un program care prevede instruirea și informarea fermierilor în vederea promovării punerii în aplicare a Codului de bune practici agricole, dacă acest lucru este considerat necesar.>>

Forma actualizată a HG 587/2021 poate fi consultată la adresa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/243077, iar Planul de acțiune, în forma sa consolidată, poate fi consultat la adresa http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/242569.

  • Publicat în Mediu

Un europarlamentar român face apel ca interzicerea creșterii animalelor în cuști să nu fie decontată de fermieri

Joi, 10 iunie, a fost dezbătută în Plenul Parlamentului European inițiativa cetățenească intitulată „Să punem capăt erei cuștii”. Propunerea de rezoluție a fost formulată de Norbert Lins, președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European și are ca obiectiv interzicere totală a utilizării cuștilor în vederea creșterii animalelor de fermă până în 2027. În cadrul discuțiilor, eurodeputata Carmen Avram a ținut o alocuțiune de la tribuna Parlamentului în care, alături de susținerea pentru acest demers, a atras atenția că, fără suport adecvat din partea factorilor decizionali, o astfel de tranziție ar putea afecta financiar domeniul zootehniei.
 
Renunțarea la utilizarea cuștilor în zootehnie este din perspectiva europarlamentarei românce un pas către o guvernare responsabilă și un act de respect față de bunăstarea animalelor, însă acest lucru implică și o serie de provocări ce privesc finanțarea producției și competitivității crescătorilor de animale. Din acest motiv, Carmen Avram a cerut ca, măcar de această dată, Comisia Europeană să vină cu un studiu de impact privind aplicarea reformei „Fără cuști”, astfel încât crescătorii de animale să știe la ce să se aștepte:

„Inițiativa cetățenească «End the Cage Age» (Sfârșitul erei cuștilor) e o premieră în istoria Uniunii Europene, prin cei 1.5 milioane de semnatari preocupați nu doar de ce mănâncă, ci mai ales de modul în care hrana ajunge la ei. Această inițiativă e și un pas firesc în contextul Green Deal, în care bunăstarea animalelor ocupă un loc prioritar pe agenda Parlamentului European și a Comisiei pentru Agricultură.

Prin eliminarea cuștilor, atunci când se poate și numai pe baza dovezilor științifice, zootehnia europeană, care deja îndeplinește cele mai înalte standarde din lume, face încă un pas spre o eră guvernată de responsabilitate și respect față de bunăstarea animalelor.

Trebuie doar să avem grijă ca această eră să nu fie decontată de fermier, care a mai făcut recent investiții și care are nevoie, în continuare, de sprijin ca să nu fie afectată competitivitatea sectorului și, cu atât mai puțin, să nu se pună presiune pe buzunarul consumatorului european. Iar rolul nostru este acela de a echipa corespunzător agricultorii europeni - aliații noștri - pentru a livra așa cum ne-au obișnuit, la cele mai înalte standarde. Doar așa putem duce agricultura europeană la următorul nivel, fără să afectăm securitatea alimentară a Uniunii Europene și dreptul fundamental al cetățenilor la mâncare proaspătă, sănătoasă, care respectă bunăstarea animalelor, dar și la prețuri corecte și accesibile.

«End the Cage Age» nu trebuie să devină un atac voit sau accidental la adresa zootehniei europene și la tradițiile culinare ale bătrânului continent. De aceea, sper că, măcar de această dată, pe lângă comunicarea sa, Comisia Europeană va pune pe masă și un studiu de impact, pentru a-i ajuta pe fermieri să-și calibreze business-ul.” a precizat eurodeputata în intervenția sa.

Actuala directivă privind protecția animalelor de crescătorie ce datează din 1998 a stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 1978. După numeroase modificări, apărute de-a lungul timpului, în prezent, Comisia Europeană analizează revizuirea legislației europene în ceea ce privește bunăstarea animalelor.

Dondi, de 70 de ani în slujba fermierilor

Fondată în 1850 în Mirandola, Italia, Dondi a devenit o companie bine-cunoscută în producția de mașini agricole. A început cu pluguri de lemn și și-a extins gama de produse atât pentru agricultură cât și pentru întreținerea drumurilor. După Primul Război Mondial a început să producă pluguri de metal și și-a extins gama de produse. Avântul economic din anii ’50 și începutul mecanizării agriculturii au dat un impuls important pentru dezvoltarea companiei, care și-a diversificat producția, realizând pluguri tractate pentru arături adânci cu 1, 2 sau 3 trupițe, la care s-au adăugat alte mașini pentru lucrările solului și mașini de săpat șanțuri, care aproape 20 de ani au monopolizat piața internă și internațională, ajungând să fie exportate în peste 50 de țări de pe toate continentele.

În 1991, sediul firmei a fost transferat de la Mirandola la Bastia Umbra, continuând producția de mașini de săpat șanțuri și pluguri mai mari, care au fost exportate în țări ce urmăreau găsirea unor mașini rezistente și eficiente. În anii ’90 au fost introduse în fabricație utilaje pentru întreținerea drumurilor, mașini cu braț articulat, combinate cu mașini de săpat șanțuri și alte echipamente acționate mecanic sau hidraulic, pentru nivelarea movilelor, drenaj sau pentru tăierea buruienilor de-a lungul drumurilor.

În primul deceniu al secolului 21 Dondi a proiectat și realizat o cositoare inovativă pentru întreținerea spațiilor verzi și a bordurilor de pe marginea drumurilor.

În 2019, compania a introdus o nouă linie de produse destinate lucrărilor din viticultură și pomicultură, care lucrează între rânduri, precum și mașini cu palpator care lucrează pe rând, printre plante.

Lovindu-se de problemele legate de ecologie și sustenabilitate, Dondi s-a dedicat constant cercetării și găsirii de soluții pentru agricultură și întreținerea spațiilor urbane, care să corespundă noilor standarde, continuând să pună accent pe realizarea unor mașini de cea mai bună calitate și garantând respectul față de mediu.

În cele ce urmează faceți cunoștință cu o parte dintre utilajele Dondi, comercializate de către NHR Agropartners.

Mașini de săpat șanțuri

Cu un rotor sau două rotoare pentru canale cu secțiune trapezoidală cu baza mare până la 2,05 m și adâncime până la 1,4 m sau cu un rotor îngust pentru drenare, îngropat conducte sau cabluri la adâncime de până la 1 m.

Scarificatoare

În România, cele mai cunoscute utilaje Dondi sunt scarificatoarele tractate și purtate.

Cele tractate, cu lățime de lucru de 5-7 m, sunt destinate tractoarelor de la 300 la 450 cai putere și lucrează până la adâncimea de maximum 40 cm. Înălțimea cadrului de 80 cm asigură trecerea lină a resturilor vegetale și un management excelent al reziduurilor, chiar la adâncime maximă de lucru. Sunt foarte folosite în special de prestatori de servicii, care urmăresc lucrarea solului cu productivitate mare și costuri cât mai reduse. Toate mașinile tractate au sistem de pliere hidraulică pentru transport și roți late pentru compactare redusă a solului. Înclinarea progresivă a ancorelor asigură o mai bună pătrundere în sol, stres redus, forță de tracțiune redusă și amestecare optimă a solului. Ancorele sunt montate pe 3 rânduri, ca să asigure trecerea resturilor vegetale printre ele și pe sub cadru și au sistem de siguranță cu șurub de forfecare, sistem de protecție la uzură și vârf reversibil la organele de lucru pentru creșterea duratei de viață.

Scarificatoarele purtate sunt destinate tractoarelor de la 190 la 400 cai putere, având lățimi de lucru de la 2,5 la 4 m și adâncime maximă de lucru de 70 cm. Înălțimea sub cadru este în acest caz 115 cm, pentru ca resturile vegetale să treacă nestingherite pe sub cadru, chiar la adâncime maximă și când solul este acoperit de o cantitate mare de reziduuri de la cultura anterioară. Sunt ideale pentru afânarea adâncă a solului, spargerea hardpanului și pentru dranaj.

Pot fi configurate cu mai multe tipuri de tăvălugi, asigurând o lucrare de toamnă bună de pregătire a terenului, fără răsturnarea brazdei, cu productivitate mare și cu consum redus de combustibil.

Organele de lucru, cu ancore cu unghi mic de atac care asigură pătrunderea ușoară în sol la adâncimea dorită, pot lucra cu sau fără aripioare. Aripioarele afânează solul la o anumită adâncime pe toată lățimea de lucru, favorizând infiltrarea și înmagazinarea apei în sol. Pentru adâncime maximă, aripioarele se demontează rapid.

Sunt disponibile și scarificatoare mai ușoare, pentru adâncimi mai mici și pentru tractoare de cca 100-150 cai putere.

Tocătoare cu rulouri neacționate pentru tocarea resturilor vegetale

Tocătoarele tractate tip tăvălug cu cuțite au lățimi de 4 și 6 m și sunt destinate tractoarelor de 110-180 cai putere. Sunt ideale pentru distrugerea resturilor vegetale rămase după culturile verzi de acoperire sau pentru tocarea resturilor culturilor de rapiță, floarea- soarelui sau porumb, pentru a ușura lucrările ulterioare și în special cele din cadrul tehnologiilor cu număr redus de lucrări (minimum tillage).

Sunt tocătoare cu tăvălugi având cuțite neacționate, care permit viteze de lucru mari și consumuri foarte reduse de combustibil. Dacă este necesar, rulourile se pot umple cu apă pentru creșterea greutății și a agresivității. Lagărele cu rulmenți cu role conice sunt protejate cu garnituri duble și au sistem de amortizare a șocurilor și a vibrațiilor. Lamele de tăiere sunt demontabile, fiind prinse cu șuruburi prin intermediul unor plăci speciale care îmbunătățesc capacitatea de autocurățare a rulourilor. Modelul pe 6 m este realizat din 3 module, pentru îmbunătățirea copierii și a adaptabilității la configurația terenului.

Tocătoarele purtate, tip tăvălug cu cuțite, pot fi montate atât în fața cât și în spatele tractorului și au lățimi de lucru de 2,5-4 m. Ele sunt destinate tractoarelor de 80-180 cai putere și sunt la fel de productive și eficiente ca și cele tractate, fiind construite într-un mod similar.

Grape cu discuri

Grapele cu discuri independente, folosite de sine stătător sau în combinație cu diferite echipamente, sunt disponibile de la 2,5 la 5 m și pot fi montate în fața sau în spatele tractorului. Ele sunt realizate pentru utilizatori profesioniști, care vor să-și îmbunătățească managementul resturilor vegetale și buruienilor înainte de lucrarea principală a solului. La grapele cu lățimi mai mari de 3 m cadrul este rabatabil hidraulic. Discurile sunt montate pe brațe independente și au lagăre cu rulmenți cu role conice, dublu etanșați.

Sunt disponibile și combinații de grape cu discuri cu combinator.

Utilaje pentru viticultură

Acestea sunt destinate atât lucrului în vii cât și în livezi, putând lucra pe rând sau între rânduri cu distanța mai mare de 1,9 m. Beneficiul principal este că ele fac posibilă reducerea sau eliminarea folosirii chimicalelor pentru controlul buruienilor, pentru o abordare mai ecologică, mai sănătoasă și prietenoasă cu mediul. Gama de produse pentru viticultură include grape cu discuri, cultivatoare, scarificatoare cu sau fără sistem de încorporat îngrășăminte, mașini cu palpator pentru distrugerea buruienilor pe un rând sau simultan pe două rânduri etc.

Sunt mașini compacte pentru a fi folosite în fața sau în spatele tractorului și pot fi configurate în funcție de condițiile și necesitățile clientului.

Alte mașini și echipamente Dondi

În portofoliul Dondi sunt și mașini de săpat gropi cu diametrul de la 150 la 1.000 mm, macarale purtate în 3 puncte, lame de nivelare spate, utilaje pentru întreținerea drumurilor, cu brațe articulate acționate hidraulic, cu echipamente de săpat șanțuri, de cosit și de tocat resturi vegetale pe marginea drumurilor.

Un lucru remarcabil la Dondi este faptul că mașinile sunt modulare, ceea ce dă posibilitatea combinării mai multor tipuri de organe de lucru. Astfel sunt disponibile mașini cu baterii de discuri în față și cu organe elastice pentru prelucrarea solului și pregătirea patului germinativ, diferite modele de tăvălugi care se pot monta în față sau în spate, elemente pentru înlăturarea și spargerea bulgărilor, mașini pentru strip till (prelucrarea solului pe fâșii înguste în care intră brăzdarul de semințe), tăvălugi Cambridge cu sistem de nivelare și spargerea bulgărilor din lame elastice, cu lățimi de la 4,3 la 9,5 m etc.

Dondi este un nume sinonim cu calitatea și flexibilitatea.

În România, NHR Agropartners este distribuitor autorizat de produse Dondi.

Florin Neacșu

Gala Fermierilor Români din Moldova despre strategiile de finanțare

În cadrul conferinței din data de 12 mai "Gala Fermierilor Români din Moldova" organizată de PRIAevents alături de BRD și BRD Sogelease, au participat mai mulți specialiști din domeniul agriculturii și tineri fermieri interesați de problemele principale cu care se confruntă la ora actuală agricultura din România. De asemenea evenimentul a urmărit de a evidenția și soluțiile acestora în conformitate cu planurile de dezvoltare pentru anul 2021.

Conferința a început cu discursul a Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nechita-Adrian Oros prin care a susținut sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru fermieri: ,,Pentru anul 2021-2027 avem alocată o sumă de 20,65 mld euro la care vom putea beneficia din 2023, iar pentru perioada de tranziție 2021-2022 sunt alocate 6,2 mld euro bani europeni. 3 mld sunt plăți directe pe suprafață sau numărul de animale și 3,2 mld sunt măsuri în care încercăm să sprijinim investițiile în agricultură și industria alimentară în funcție de nevoile și prioritățile agriculturii Românești’’.

Ministrul Agriculturii Nechita-Adrian Oros a precizat că printre prioritățile principale la ora actuală este reducerea deficitului balanței comerciale care merge într-o direcție descendentă fiind afectată de secetă în special zona de sud-est a țării. De asemenea MADR sprijină sectorul vegetal – Ajutorul Național Tranzitoriu cu suma de 214 milioane lei din bugetul național, ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură, sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal, care se află în dificultate - 424 milioane lei. Program de susținere a producției de usturoi-15 milioane lei și de legume în spații protejate, plante aromatice. De asemenea au fost alocate fonduri pentru finanțarea instituțiilor agricole de achiziționare de utilaje. Pentru domeniul zootehnic sprijinul din partea MADR este de 185 milioane euro iar 27 mii euro sunt destinați crescătorilor viermilor de mătase.

În urma pierderilor în contextul pandemic Covid-19, crescătorii de bovine au primit ca și compensație 225 milioane lei iar pentru specialiștii ce țin de registrele genialogice au fost alocați 40 milioane lei. În domeniul apiculturii pentru anul 2020-2022 au fost alocați 152 milioane lei. Totodată, pentru sectorul porcine au fost alocați -60 de milioane lei iar pentru păsări 62 milioane lei.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a mai susținut că: ,, Urmărim reducerea consumului de îngrășăminte cu cel puțin 20% și realizarea unei agriculturi ecologice. De asemenea dorim realizarea unei reduceri a antibioticelor până la 50 %. Alimentele vor fi mai sănătoase iar prețurile lor vor fi mai mari'', a subliniat ministrul.   

Un alt invitat al evenimentului a fost directorul general APIA - Agenția de plăți și intervenție pentru agricultură, Adrian Pintea: ,, APIA are în portofoliu peste 100 de forme de sprijin dedicată fermierilor având ca sursă de finanțare atât fondurile europene cât și bugetul național. În campania 2020 România a avut alocat un plafon de 1,43 mld euro. Iar fermierii au putut beneficia de bani în avans''.

De asemenea Adrian Pintea a menționat că viitoare Politică Agricolă Comună are 3 obiective: strategia de la fermă la consumator, schimbările climatice, protecția surselor naturale și consolidarea biodiversității. Potrivit legislației Europene orice fermier care solicită orice sprijin APIA are obligația de a respecta condițiile ecologice.

La rândul său, Sorin Cocis Expertul General Fonduri Europene a prezentat ofertele de care pot dispune fermierii și proiectele finanțate de BRD Groupe Societe Generale printre care se numără subvențiile APIA, fonduri europene și IMM Invest. ,,Sunt proiecte de finanțare care sprijină fermierii din România să-și dezvolte afacerile’’ a declarat Sorin Cocis.

Silvestru Bordeanu- BRD Sogelease Manager Regional Est a prezentat ofertele ce pot veni în ajutorul fermierilor din România pentru achiziționarea de echipamente agricole. Printre acestea se numără: leasing financiar, sale&lease back, chirie/leasing operațional, credit. ,,Produsele oferite pot fi în lei sau euro, fără TVA și de multe ori avans 0’’ a menționat Silvestru Bordeanu. De asemenea agricultorii pot obține servicii de asigurare a bunului respectiv.

În cadrul evenimentului au fost oferite diplome de recunoaștere și merit atât tinerilor fermieri cât și specialiștilor agricoli.

PRIAevents a declarat că va mai avea loc un alt eveniment în cadrul căruia se vor aborda și alte subiecte de interes din domeniul agriculturii și agronomiei. Acesta va avea loc pe data de 27 mai ,,Gala Fermierilor’’ , București la Academia de Științe Agricole și Silvice.

Liliana Postica

Aplicația Cropwise Spray Assist - specialistul digital al fermierului în aplicarea produselor fitosanitare este acum accesibilă fermierilor din România!

Syngenta a dezvoltat Syngenta Digital, o nouă structură de business dedicată tuturor tehnologiilor și serviciilor digitale oferite de companie la nivel global. Portofoliu de tehnologii și servicii digitale dezvoltate de Syngenta Digital se reunesc sub umbrela platformei Cropwise . Astăzi, tehnologiile digitale oferite de Syngenta la nivel global sunt folosite pentru gestionarea activităților desfășurate ce acoperă 32 milioane de hectare.

Începând cu luna mai, fermierii din  România au acces la o nouă aplicație digitală oferită de Syngenta: Cropwise Spray Assist

Obiectivul nostru este de a veni permanent în întâmpinarea nevoilor fermierilor din România, de a le oferi mai mult suport în gestionarea provocărilor din fermă, prin intermediul aplicațiilor digitale ce pot fi descărcate chiar pe telefon. Aplicația Cropwise Spray Assist le oferă fermierilor o mână de ajutor în alegerea momentului optim de aplicare și în stabilirea și setarea celor mai adecvați parametri pentru o aplicare corectă și în siguranță a produselor de protecția plantelor. Agricultura digitală și de precizie le permite fermierilor să facă trecerea către tehnologii de aplicare localizate, țintite, ceea ce implică printre altele și o eficientizare a costurilor și inputurilor. Cropwise Spray Assist vine să asiste fermierii în implementarea principiilor și bunelor practici în aplicarea produselor de protecția plantelor”, declară Iulia Nicola, Director de Marketing pentru regiunea Marea Neagră.

Având în vedere importanța investiției în produsele fitosanitare pentru obținerea unor culturi sănătoase, este important ca acestea să fie aplicate corect și în siguranță. 50% din eficacitatea în controlul biologic este asigurată printr-o corectă aplicare a produselor pentru protecția plantelor, cu alte cuvinte, modul în care produsul este aplicat pe cultură. O corectă aplicare a produselor ne permite să eficientizăm modul de utilizare a produsului astfel încât să obținem potențialul maxim oferit de produsul respectiv. De asemenea, “Companiile precum Syngenta pot juca un rol important în atingerea obiectivelor strategiei de la Fermă la furculiță (Farm to Fork), prin produse și tehnologii, inclusiv cele digitale, ce asigură o producție agricolă sigură și de calitate. Syngenta este specializată în aplicarea produselor fitosanitare, iar produsele digitale precum aplicația Cropwise Spray Assist asigură beneficii atât consumatorilor, cât și mediului prin reducerea derivei în timpul aplicării și o prezență minimă a reziduurilor în producție. Această aplicație vine să susțină obiectivele noastre de sustenabilitate din programul The Good Growth Plan prin accelerarea inovației în beneficiul fermierilor și a naturii, protejarea sănătății, a siguranței oamenilor și a mediului înconjurător.”, a mai declarat Andrei Măruțescu, Director de relații publice și comunicare pentru Europa de sud-est.  

Aplicația digitală Cropwise Spray Assist îi ajută pe fermieri să îmbunătățească calitatea tratamentelor din ferme prin recomandări specifice cu privire la momentul corect al aplicării, setarea echipamentelor de stropit (volumul de apă, viteza de înaintare, presiunea), alegerea duzelor în funcție de tipul de produs aplicat, de cultură și de stadiul de dezvoltare a acesteia. Toate aceste informații sunt corelate în aplicație cu o prognoză meteo actualizată în timp real, pe următoarele 5 zile, ce include date legate de precipitații și viteza vântului. Cropwise spray assist oferă recomandări actualizate în timp real în funcție de evoluția condițiilor meteorologice. Aplicația permite crearea de planuri de tratament personalizate care pot fi arhivate și folosite de către fermieri ori de câte ori au nevoie. Noua aplicație oferă multiple beneficii utilizatorilor precum o mai bună planificare a activităților în fermă (optimizarea mecanizării în funcție de condițiile meteo), prin luarea mai rapidă a deciziilor, creșterea eficacității produselor aplicate, alegerea ferestrei optime de aplicare în funcție de condițiile de vreme și a prognozei de vreme actualizată în timp real, reducerea costurilor și a timpului, reducerea riscului de derivă asupra culturilor învecinate și a amprentei asupra mediului asociat aplicării produselor fitosanitare.  

Noua aplicație disponibilă din acest sezon este ușor de folosit, intuitivă și eficientă și poate fi descărcată pe telefon din Google/Apple Store. Cropwise Spray Assist este disponibilă și în limba română, iar utilizatorul poate selecta cultura dorită dintr-o listă, tipul de tratament și stadiul de dezvoltare a culturii. Aplicația poate fi folosită în prezent pentru cultura de cereale, porumb, floarea soarelui și cartof și va fi în viitor disponibilă și pentru alte culturi. Baza de date din spatele aplicației conține peste 600 de tipuri diferite de duze aflate astăzi pe piață.  

Pentru mai multe informații fermierii pot accesa pagina dedicată Aplicației Cropwise Spray Assist la www.cropwise.com.ro/sprayassist

Cu noul erbicid pentru sfeclă – SAFARI® DuoActive de la FMC, fermierii au toate motivele să fie mândri de culturile lor

Sfecla de zahăr este o cultură costisitoare, începând de la înființare până la recoltat, dar totuși foarte avantajoasă, producția fiind proporțională cu grija care i se acordă.

Buruienile necontrolate produc pagube însemnate, iar culturile de sfeclă de zahăr invadate de buruieni se recoltează greu și cu mare consum de combustibil. Însă, începând cu luna aceasta, cultivatorii de sfeclă de zahăr din România au la dispoziție un NOU erbicid pentru controlul buruienilor cu frunză lată: erbicidul SAFARI® DuoActive de la FMC.

Erbicidul SAFARI® DuoActive conține două substanțe active: lenacil și triflusulfuron metil, iar formularea sa este WG – granule dispersabile în apă.

Acțiunea acestor două substanțe active asigură controlul buruienilor cu frunză lată, inclusiv al speciilor problemă din culturile de sfeclă, precum Chenopodium, Brassica, Matricaria și Polygonum.

Erbicidul SAFARI® DuoActive se aplică post-emergent, de la stadiul de cotiledoane (BBCH 10) până la acoperirea a 90% din intervalul dintre rânduri (BBCH 39). Se recomandă aplicarea unui număr maxim de 3 tratamente / sezon / cultură cu erbicidul SAFARI® DuoActive, la o doză maximă de 210 g/ha/aplicare, de produs formulat.

Erbicidul are o fereastră largă de aplicare și este selectiv pentru toate soiurile de sfeclă de zahăr și furajeră. Pentru un control eficient al buruienilor, se recomandă 3 aplicări consecutive la un interval de 5-7/10 zile sau când apar noi buruieni, iar cele mai bune rezultate se obţin atunci când buruienile sunt în curs de răsărire și până la 2 frunze. Pentru buruienile rezistente sau mediu sensibile specialiștii FMC recomandă amestecul cu alte erbicide autorizate pentru sfeclă.

Spectrul de buruieni combătute de erbicidul SAFARI® DuoActive


Buruieni sensibile:

  • Amaranthus retroflexus (Ştir porcesc)
  • Ambrosia artemisiifolia (Ambrozie)
  • Brassica napus (Rapiţă, samulastră)
  • Capsella bursa-pastoris (Traista ciobanului)
  • Chenopodium hybridum (Talpa gâştei)
  • Fumaria officinalis (Fumariţă)
  • Galium aparine (Turiţă)
  • Geranium pusilum (Ciocul berzei)
  • Lamium purpureum (Sugel puturos)
  • Matricaria recutita (Muşeţel)
  • Matricaria maritima (Muşeţel sălbatic)
  • Matricaria inodora (Romaniţă)
  • Papaver rhoeas (Mac roşu)
  • Polygonum persicaria (Ardeiul-broaştei)
  • Polygonum lapathifolium (Iarbă roşie)
  • Sinapis arvensis (Muştar sălbatic)
  • Thlaspi arvense (Punguliţă)
  • Viola tricolor (Trei fraţi pătaţi)
  • Xanthium strumarium (Cornuţi)

Buruieni mediu sensibile:

  • Aethusa cynapium (Patrunjelul câinelui)
  • Amaranthus hybridus (Știr)
  • Chenopodium album (Lobodă porcească)
  • Lamium amplexicaule (Sugel)
  • Mercurialis annua (Trepădătoare)
  • Polygonum aviculare (Troscot)
  • Polygonum convolvulus (Hrişcă urcătoare)
  • Solanum nigrum (Zârnă)
  • Stellaria media (Rocoină)
  • Veronica hederifolia (Doritoare)
  • Veronica persica (Ventrilică)

Buruieni rezistente:

  • Atriplex patula (Lobodă)

SAFARI® DuoActive combate eficient buruienile cu frunză lată și ajută fermierii să obțină culturi curate și producții sigure. Astfel, orice cultivator de sfeclă de zahăr va fi mândru de cum va arăta cultura de sfeclă pe toată perioada de vegetație, de la semănat și până la recoltare.

Pentru mai multe detalii despre erbicidul SAFARI® DuoActive , accesați site-ul oficial al companiei. Tot aici găsiți și datele de contact ale reprezentanților de vânzări FMC, gata să vă ajute cu răspunsuri la toate întrebările pe care le aveți.

FMC Corporation este o companie de cercetare în agricultură, oferind fermierilor din întreaga lume soluții și produse inovatoare de protecția și nutriția plantelor. Spiritul inovator al companiei americane s-a născut în anul 1883, când fondatorul său, John Bean, crea în California prima mașină de aplicat pesticide. În prezent, FMC continuă să dezvolte proiecte de pionierat pentru utilizatorii din domeniul agriculturii, investind resurse importante în noi substanțe active și formulări pentru o agricultură sustenabilă și producții ridicate.

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România, alianță strategică pentru relansarea sectorului de cartof

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat ieri un protocol de colaborare privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor ”de minimis” pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

”Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională Cartoful din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”, apreciază Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

”Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

”Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”, consideră Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

”Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională ”Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (ministerul agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”, declară Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România.

”Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională ”Cartoful” și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”, declară Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională ”Cartoful” din România.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare, se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor  eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Protocolul de colaborare a fost semnat joi, 15 aprilie, din partea Clubului Fermierilor Români de Nicușor Șerban, președinte, Laszlo Becsek, vicepreședinte, Florian Ciolacu, director executiv, și din partea Federației Naționale Cartoful din România de Romulus Oprea, președinte, Cleonic Sucaciu, vicepreședinte, Ioan Moroianu, director executiv. Alături de semnatarii protocolului, au onorat cu prezența și mesaje de susținere membrii fondatori ai Clubului Fermierilor Români.

APIA demarează Campania de informare a fermierilor privind primirea Cererilor Unice de Plată în anul 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că luni, 15 februarie 2021, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021:

Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

În contextul pandemiei COVID-19, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul,  situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.  

Câştiguri suplimentare pentru fermieri din certificatele de carbon

Fermierii români pot obţine venituri suplimentare ca urmare a implicării lor în combaterea schimbărilor climatice, prin vânzarea de certificate de carbon în piaţa internaţională, potrivit Commoditrader, platformă online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole.

Astfel, potrivit Commoditrader, fermierii pot câştiga suplimentar între 45 şi 105 euro/hectare/an prin captarea în sol a 3-7 tone de CO2/hectare/an, implementând măsurile agriculturii conservative.

„În prezent arăm doar 200 ha din cele 4.000 ha pe care le cultivăm. Am decis să facem trecerea de la agricultura tradiţională la cea conservativă în primul rând din convingeri personale, pentru că ne dorim să lăsăm ceva bun în urmă generaţiilor viitoare şi apoi pentru că, personal, sunt deschis să experimentez, să pierd sau să câştig prin agricultura pe care o practic. Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele – stropit, suntem atenți la îngrăşămintele folosite şi modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puţin neacoperit între două culturi şi atunci obţinem un rezultat complet al mai multor măsuri luate. Ne aşteptăm ca aceste acţiuni să conducă la nişte rezultate pozitive pe termen mediu şi lung. În fiecare an avem producţii din ce în ce mai bune şi suntem tot mai performanţi, câştigăm mai mult la hectar. Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calităţile solului şi să putem cultiva mai uşor aceste terenuri. După mine, sistemul de irigaţii în zona noastră este esenţial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă“, a declarant, potrivit Agerpres, Arnaud Perrein, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi fermier cu o vechime de 28 ani în agricultura românească.

CommodiCarbon

Reprezentanţii platformei Commoditrader sunt de părere că agricultura conservativă are la bază cinci principii esenţiale: rotaţia culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a reziduurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului şi optimizarea fertilităţii.

„Trecerea către agricultura conservativă favorizează biodiversitatea, generând o activitate biologică mai bogată. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultură se pot stoca gazele cu efect de seră şi CO2, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat şi transformat în certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor. La nivel mondial, fermierii devin conştienţi de impactul activităţii lor asupra mediului, prin emisiile de CO2, influenţând calitatea solului şi implicit culturile obţinute. Tot mai mulţi dintre ei încep să adopte agricultura conservativă, schimbându-şi practicile tradiţionale cu unele mai sustenabile. Pe parcurs, au început să apară iniţiative private de remunerare şi stimulare a celor dornici să se implice şi să facă o diferenţă pentru generaţiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obţin o cultură suplimentară la sfârşit de sezon, primind plata pe certificatele obţinute“, apreciază sursa citată.

Un astfel de program este CommodiCarbon, lansat în urmă cu câteva săptămâni de Commoditrader, platforma online de tranzacţionare a cerealelor şi materiilor prime agricole, prin care fermierii pot obţine un suport financiar suplimentar.

(I.B)

  • Publicat în Mediu

Alina Crețu, director executiv APPR: „2020 a fost un an complicat“

Asociația Producătorilor de Porumb din România este în acest moment una dintre cele mai importante asociații din agricultura românească, iar activitatea complexă pe care o desfășoară vizează în primul rând găsirea de soluții optime care să conducă la productivitatea fermierilor, care se confruntă cu tot mai multe probleme. Din acest motiv am stat de vorbă cu directorul executiv APPR, Alina Crețu, și am aflat concluziile anului 2020, dar și ce obiective vizează în acest an.

2020 a fost caracterizat de Alina Crețu ca fiind un an complicat atât din cauza secetei, cât și a pandemiei. „Fermierii care au suferit din cauza secetei au fost în centrul interesului nostru și vor rămâne în continuare pentru că această problemă nu are rezolvare imediată. Însă da, au existat și alte probleme legate de pandemie, de forța de muncă, de desfacerea mărfii pentru acei fermieri care au integrată și partea de procesare a produselor agroalimentare. A fost un an greu, care ne-a făcut să gândim mai durabil, însă puțini fermieri și-au permis să continue investițiile, de aceea sperăm că nu vom mai avea un an atât de greu cum a fost 2020. Pot spune că de la începutul pandemiei, din luna martie, au și început problemele în toate direcțiile. Am avut îngheț târziu, se observa deja și lipsa precipitațiilor, dar am crezut că poate nu va fi atât de rău și, pe deasupra, a venit și acea perioadă în care anumite localități au fost carantinate, care a avut efecte negative asupra fermierilor membri APPR, dar și asupra activității noastre de cercetare. Am trecut peste toate acestea, fermieri au reușit să semene la timp, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Este nevoie de sprijinul fermierilor, așa cum s-a întâmplat și anul trecut cu acele despăgubiri, chiar dacă nu în proporție de 100%, tocmai pentru ca în 2021 să nu intre în colaps un număr și mai mare de fermieri“, a declarat directorul executiv APPR.

Efectele secetei s-au regăsit mai ales în producțiile fermierilor, nu puțini fiind aceia care nu au recoltat porumb sau au avut producții de 1-2 t/ha. Dezastruos mai ales în cazul fermierilor mici care au găsit cu greu resursele necesare pentru a-și continua activitatea.

„Și fermierii APPR au suferit pierderi foarte mari din cauza secetei. Producțiile au variat de la 1-2 t/ha până la producții mai mari atunci când au fost condiții de irigat, însă, din păcate, au existat chiar fermieri care nu au recoltat nimic. Noi am făcut niște calcule și probabil, în medie, s-au pierdut între 45-50% din producția pe care o obțineau membrii asociației într-un an normal. Însă au existat și fermieri din zona Transilvaniei sau din vestul țării care au avut producții între 7 și 13 t/ha. Din păcate pentru fermierii din Bărăgan, Dobrogea sau din sud-estul Moldovei, situația a fost dramatică la cultura porumbului, unde rezultatele au fost între 2-4 t/ha și, repet, au existat și fermieri care nu au recoltat nimic“, a mai punctat Alina Crețu.

Tanymecus – proiect prioritar

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii români este apariția dăunătorului Tanymecus sau gărgărița porumbului, motiv pentru care de 4 ani APPR, în colaborare cu INCDA Fundulea, desfășoară un proiect prin care speră să găsească soluții de protejare a culturilor. „Până în prezent am observat că acest dăunător apare în anii în care ne așteptăm mai puțin și poate avea efecte negative pentru fermierii din sudul, estul și nord-estul țării. În acest moment nu avem foarte multe instrumente prin care să-l combatem în afara tratamentului la semințe. Am primit derogare pentru această primăvară doar la porumb, nu și la floarea-soarelui și sperăm ca acest lucru să nu conducă la diminuarea producțiilor de floarea-soarelui, o cultură deosebit de importantă în țara noastră, iar fermierii să nu își piardă curajul și să semene în continuare chiar și în aceste condiții destul de complicate, cel puțin pentru prima parte de vegetație“, a mai adăugat Alina.

Tocmai aceste derogări au creat vâlvă printre agricultori și apicultori, aceștia din urmă acuzând fermierii de diminuarea efectivului de albine. În acest sens, directorul executiv APPR a specificat faptul că relația fermier – apicultor trebuie să se bazeze în primul rând pe dialog. „Noi ne-am dorit mereu să avem o relație cât mai apropiată, considerând în primul rând faptul că dialogul este cheia. Înțelegem faptul că sectorul apicol trece printr-o situație destul de complicată, dar trebuie să înțelegem cu toții că nu putem găsi cauzele într-un singur loc. Este cert că nu doar acest tratament pentru protejarea semințelor este cauza pentru diminuarea efectivului de albine la nivel european. Există mai mulți factori care conduc la aceste efecte dezastruoase pentru apicultori și, dacă nu comunicăm și nu vom găsi soluții împreună, nu vom reuși. Este adevărat că pe subiectul acesta al protecției semințelor este un blocaj major pentru că noi nu avem instrumente care să ne ajute să protejăm cultura. Am realizat și un ghid de bune practici unde sunt informații privind soiurile și hibrizii pe care îi semănăm, datele în care aplicăm tratamentele și multe alte informații utile. Doar așa, comunicând, vom găsi soluții“, a mai spus Alina Crețu.

Comunicare prin evenimente online

Evenimentele cu sute de fermieri organizate în câmp au lipsit cu desăvârșire în 2020, inclusiv evenimentele de renume precum Ziua Porumbului organizată în județul Ialomița ori în Moldova au avut loc, dar cu un număr redus de participanți. Cu toate acestea, informațiile au ajuns la cei interesați prin intermediul platformelor online. „Una dintre prioritățile noastre este ca fermierii să primească informații din surse profesioniste și de aceea ne implicăm în organizarea acestor evenimente. Am lansat și platforma Farm Forum, iar reacțiile sunt pozitive. Sperăm ca în acest an să putem organiza evenimente în câmp cu prezență fizică. Trebuie să spun că prevedem organizarea mai multor evenimente, în primă fază varianta online, inclusiv pentru cultura florii-soarelui“, a conchis directorul executive APPR.

Primul eveniment de acest gen va fi organizat în data de 11 februarie și este vorba despre Congresul Fermieri pentru Fermieri, care se află deja la cea de a VI-a ediție și în cadrul căruia se va realiza și decernarea trofeului Porumbul de aur, la categoria irigat și neirigat. Despre acest concurs am aflat că nu vom avea parte de rezultatele excepționale, cum au fost în alți ani. Câștigătorul la categoria irigat este din județul Ialomița și cel la neirigat, din județul Arad.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Programul „De la fermă la furculiță“ în opinia unui specialist. „Pentru fermieri vin vremuri grele“…

„De la fermă la furculiță“ sau, cum spun birocrații europeni, F2F are următoarea deviză: „Hrana noastră, sănătatea noastră, planeta noastră, viitorul nostru.“

Acordul Verde European are în vedere un sistem alimentar al Uniunii Europene mai sănătos și mai durabil.

Criza Coronavirusului a arătat cât de vulnerabili suntem cu toții și cât de important este să restabilim echilibrul dintre activitatea umană și natură. În centrul Acordului verde, strategia de la fermă la furculiță indică un nou și un echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate; pentru a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.

Ce ne spun oficialii europeni?

Pesticidele din agricultură contribuie la poluarea solului, a apei și a aerului. Comisia Europeană trebuie să ia măsuri pentru a reduce cu 50% utilizarea și riscul pesticidelor chimice și mai periculoase până în anul 2030. Sigur că niciun fermier nu crede că se poate îndeplini o astfel de sarcină până în 2030. Nu se știe însă dacă statele care au un consum mai mic de pesticide au aceleași restricții ca și statele care au utilizat în exces aceste produse de protecție a plantelor. Dacă ar fi așa, fermierii din statele cu o agricultură durabilă, cum este chiar și cea a României, ar fi pedepsiți de două ori. Poate stabilirea unei medii europene permite fermierilor din statele care au poluat mai puțin să-și mențină instrumentele de producție ca și până acum, iar statele mari poluatoare să reducă consumul sub acest prag.

În cazul produselor de protecția plantelor, Comisia Europeană își propune să acționeze în direcția:

  • reducerii pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50%, asigurându-se în același timp că nu au loc fenomene de deteriorare a fertilității solului;
  • reducerii consumului de îngrășăminte de sinteză cu cel puțin 20%.

Rezistența antimicrobiană legată de utilizarea antimicrobienelor în sănătatea animală și umană duce la o estimare de 33.000 de decese umane în UE în fiecare an.

Comisia va reduce vânzarea de antimicrobiene atât pentru sectorul de creștere a animalelor, cât și în acvacultură cu 50%.

Agricultura ecologică este o practică ecologică care trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va ajuta sectorul agricol ecologic al UE să crească la 25% din suprafața agricolă totală utilizată până în 2030.

Comisia ne propune crearea unui mediu alimentar care să ducă la alegerea unei alimentații durabile și sănătoase.

Peste 950.000 de decese (una din cinci) au fost atribuite dietelor nesănătoase din UE în 2017. O dietă sănătoasă, bazată pe consumul de legume și fructe în stare proaspătă reduce riscul bolilor care pun viața în pericol și, totodată, reduce impactul asupra mediului.

Tot Comisia propune adăugarea de etichete pe produsele alimentare care să permită consumatorilor să aleagă diete sănătoase și durabile.

Comisia va propune informații nutriționale obligatorii pe ambalaj și va dezvolta un cadru durabil de etichetare a alimentelor care să răspundă atât aspectelor sociale, cât și de mediu ale produselor alimentare.

Intensificarea luptei împotriva risipei alimentare – Comisia își propune să reducă la jumătate risipa de alimente prin propunerea unor ținte obligatorii din punct de vedere juridic în întreaga UE, până în 2023.

La reuniunea de la Luxemburg din 19-20 octombrie Consiliul a ajuns la trei acorduri politice importante pentru sectoarele agriculturii și pescuitului din Europa. Miniștrii au convenit asupra unei abordări generale privind pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), au adoptat concluzii privind Strategia „De la fermă la consumator“ și au stabilit posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2021.

Conform procedurii, varianta PAC votată de parlamentari va urma procedura trialogului, fiind dezbătută în Consiliului UE, Parlamentul European și Comisia Europeană, după care se va reîntoarce în Parlamentul European.

Deci, concluzia este că pentru fermieri vin vremuri grele, aceștia vor fi cei mai aprigi apărători ai mediului, fluturând pe sub ferestrele lor banii mulți care vor veni dacă vor respecta condițiile de mediu! În realitate lucrurile stau altfel!

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Țăranii nu trebuie priviți ca o problemă socială!

Ei au trăit de milenii fără a avea nevoie de mila nimănui. Ba din contră. Talpa țării a fost cu adevărat talpa țării. Răzeși, moșneni, oameni liberi, cu sabia sub pernă. Oricâți cotropitori au trecut pe aici, ei și-au plătit tributul. În cereale, în vite, în copii și chiar și în sânge, atunci când nu s-a mai putut altfel. Iar dacă e să luăm la rost răscoalele țăranilor, le putem număra pe degetele de la o mână. Ei nu fac niciodată grevă. Își plătesc dările și nu așteaptă prea multe de la cârmuire. Știu că nădejdea e doar în palmele lor bătătorite. Au mai plecat în bejenie, dar s-au întors de fiecare dată la țarina lor. Cu idei noi, cu bani de investit. Ei nu vor părăsi niciodată definitiv țara. Au prea mulți strămoși de întors odată cu brazda. Au prea multe semințe de îngropat pentru coliva de pomenire.

Acum așteaptă doar să nu fie mințiți și împiedicați să-și facă treaba. Nu cer decât să-și poată vinde marfa. Au nevoie de intermediari serioși care să nu-i jupoaie, ca mai toți negustorii vremurilor trecute. Au produs întotdeauna pentru piață. Nu doar să se ghiftuiască ei. Ca să-și cumpere chibrituri, petrol lampant și ghete. Câteodată și o rochiță înflorată pentru frumoasele lor soții. Între timp, și nevoile lor au crescut. Dorința de a avea o locuință decentă, apă curentă și acces la învățătură și dispensar au mărit și necesitățile. Nevoia de cash i-a făcut pe unii să plece din țară, iar pe alții să-și dezvolte ferma. Am cunoscut mulți astfel de fermieri. De obicei au fost ba tehniceni veterinari, ba șoferi de autobuz, ba tractoriști la CAP sau IAS. Oameni care au scos cumva capul în lume. Se zbat însă între a trece dincolo de mica fermă sau a găsi o modalitate de a rotunji afacerea. Au început să proceseze sau au deschis o mică pensiune. Dar și aici se lovesc de cerbicia așa- ziselor autorități, mai locale sau mai județene. În loc de un sprijin real, în loc de o consultanță care să le deschidă noi orizonturi. Poate de aceea este atât de faultată inițiativa camerelor agricole ale fermierilor care ar putea coagula energiile acestor țărani evoluați. Care nu prea știu cum să fenteze APIA!!! Iar atunci când sunt pedepsiți pentru îndrăzneala de a face ceva lasă capul în jos, de parcă ar fi fost prinși la furat. Ei sunt bolnavi de bun simț și răbdare. O boală pe care acest popor o poartă prea adânc.

Ferma de familie este acolo unde a fost de mii de ani. Marea provocare este păstrarea ei. Niciodată nu a fost mai aproape de dispariție ca acum. Pășunile și terenurile fertile sunt confiscate de șmecheri, politruci sau de afaceriști veroși. Înainte vreme nu erai țăran dacă nu aveai măcar o vacă, cinci oi și câteva zeci de orătăni. Erai doar un biet pălmaș. Numai bun de pus șef la comuniști. Poate de aceea țăranii mai chivernișiți au fost numiți chiaburi și puși în lanțuri.

Mulți dintre voi știți cum v-au ținut părinții la școală din bruma aia de agricultură pe care o făceau și pe vremea Împușcaților de Crăciun. Rudimentar, dar cu toată inima. În zona de deal și munte tradiția nu a murit niciodată. Mai ales acolo unde au rămas, neîmblânziți, urmașii dacilor liberi

Cum este și un fermier din Întorsura Buzăului care crește 43 de bălțate mândre, iar ca să le asigure nutrețul, un fân de poveste și siloz de porumb făcut de el după rețeta unui sas lucrează 15 ha de teren în nu mai puțin de 37 de parcele. Dar nu l-am auzit blestemând pe nimeni. Copiii lui și-au găsit de lucru la oraș și îi pare bine că au făcut așa pentru că vede că ferma lui abia se mai ține pe picioare. A hotărât cu lacrimi în ochi să își vândă vacile unui investitor. Ca să nu le piardă urma, el va fi șeful de fermă. Altfel nu ar fi putut să le vândă. E o poveste pe care mi-aș fi dorit să nu o scriu niciodată. Așa cum mi-aș fi dorit să nu scriu nici acest text. Poate doar o știre în care să anunț că ferma de familie nu a decedat. Ba mai mult decât atât. Că are un viitor asigurat!

Tudor CALOTESCU

  • Publicat în Social

Stadiul plăților APIA în Campania 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) continuă autorizarea plății regulare pentru Campania 2020, până la acest moment fiind autorizați la plată un număr de 760.465 fermieri, reprezentând un procent de 92,64% din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 2,09 miliarde euro, din care:

    - 1,66 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    - 365,85 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    - 72,72 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plățile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Totodată, vă informăm că până la data de 13 ianuarie 2021 suma totală autorizată la plată pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic se ridică la 153,02 milioane euro, din care:

  • 79,03 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Vaci de lapte;
  • 1,29 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Bivolițe de lapte;
  • 9,75 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Taurine de carne;
  • 62,92 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic - Ovine/Caprine;
  • 0,02 milioane euro - Sprijin cuplat în sectorul zootehnic – Viermi de mătase.

Plățile se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr.323 din 1 octombrie 2020.

Sursa: apia.org.ro

Dumitrașcu Radu, fermier (județul Iași): ,,Ne trebuie apă, nu glumă! Să fie cât mai multă zăpadă, să ne poată proteja pe iarnă culturile“

Dumitrașcu Radu Ioan este fermier în zona Medeleni, județul Iași, și lucrează o suprafață de aproximativ 300 ha în care predomină cultura de porumb urmată de floarea-soarelui, grâu și rapiță. Ca și pentru alți fermieri din județ, 2020 a fost un an greu, de aceea i-am făcut și noi o vizită pentru a vedea exact cum se prezintă la începutul lunii decembrie culturile sale de toamnă.

Primul îngheț din iarna aceasta

La începutul lunii decembrie, la o vizită în câmp, fermierul ieșean se declara mulțumit de ce semne a dat grâul de toamnă, dovadă că vin vremuri mai bune pentru ferma sa. „Dimineața aceasta am avut un îngheț mai pronunțat în zonă, practic primul îngheț de anul acesta. Mă bucur, pentru mine este bine, chiar discutam cu alți colegi de pe lângă Iași și spuneau că le-a răsărit grâul, se prezintă bine, au întârziat un pic cu semănatul, deoarece au fost câteva ploi care i-au mai încurcat pe unii. Eu unul m-am grăbit, am fost mai harnic, dacă nu venea înghețul acesta trebuia să intervin pe cale chimică, să stopez un pic creșterea aceasta. A fost destul de cald în luna octombrie, s-a dezvoltat foarte bine, după cum vedeți grâul arată extraordinar de bine“, specifică agricultorul ieșean.

Dumitrascu Radu Iasi

Pe o altă parcelă am vizitat cultura de rapiță care arată la fel de bine la momentul respectiv. „Ne aflăm într-o solă în care este semănată rapiță, am semănat-o foarte devreme și pe aceasta, prin luna septembrie. Pe la început, deși era foarte arid atunci, nu era apă deloc, am avut noroc față de alți colegi agronomi care spuneau că s-au înregistrat precipitații mai multe în zonele lor; astfel se umflă bobul și nu reușește să germineze, și practic pierdem sămânța. La mine au fost precipitații neînsemnate de 1,5-2 litri/mp, dar nu m-au afectat cu nimic, iar prin luna octombrie, pe la început au venit ploile; fiind și foarte cald, după cum vedeți, s-au dezvoltat foarte bine până la această oră și sperăm că o să fie bine în continuare“, adaugă Radu Dumitraşcu.

Culturii de rapiță, la momentul vizitei noastre, i-a fost aplicat un graminacid. „Pentru că aici am avut grâu. Acum așteptăm să vină zăpada, este imperios necesar să ningă. Necesarul este foarte mare, deficitul este de peste 300 litri, iar pentru la anul ne trebuie apă, nu glumă, indiferent de starea culturii, dar de preferat este să fie cât mai multă zăpadă să ne poată proteja pe iarnă culturile“, încheie Dumitrașcu Radu Ioan.

Beatrice Alexandra MODIGA

P0725 - hibridul fermierilor campioni la porumb siloz

Corteva Agriscience are una dintre cele mai variate oferte în ceea ce privește cultura porumbului. Fermierii care cultivă hibrizii Pioneer au în fiecare an rezultate foarte bune, iar cei care au semănat porumb pentru siloz în 2020 au obținut producții record. Hibridul care i-a mulțumit pe fermierii din Transilvania, dar și din Moldova și care le-a oferit statutul de fermieri campioni a fost P0725.

„În România, suprafața cultivată cu porumb pentru siloz este în jur de 80.000 ha, iar, conform tradiției populare, hibrizii pentru această cultură trebuie să fie cu talie înaltă, cu fibră, foarte multă proteină, însă, surpriză, porumbul nu este o plantă proteică. Porumbul trebuie să ofere energie animalelor pentru a face producție de lapte, de carne datorită amidonului pe care îl conține. Noi asta urmărim, un știulete mare, bine dezvoltat, cu foarte multe boabe, pentru că acolo se găsește amidonul de care au nevoie animalele pentru a-și duce producția la maximum. Un astfel de hibrid este P0725 din gama Optimum AQUAmax, care are un potențial foarte mare de producție. Planta este înaltă, cu o inserție înaltă a știuletelui, deci tocmai aspectele pe care le urmărim la un hibrid pentru siloz. Noi am pornit un program în acest an prin care ne-am dorit să fim alături de fermieri de la însămânțat până la însilozat, să aducem împreună cele mai bune tehnologii și cunoștințe, astfel încât să crească producția de carne și de lapte a animalelor pe care le dețin fermierii“, a declarat Mihai Valentin – Category Marketing Manager Porumb și Soia.

Janosi Levente

Cel mai bun rezultat la porumb siloz l-a obținut fermierul Levente Janosi din județul Harghita, respectiv 86 t/ha. Acesta a semănat porumbul după cultura de grâu, pe un teren care a fost fertilizat în toamnă cu gunoi de grajd – 60 t/ha, iar la semănat a adăugat 400 kg/ha de azot. Cultura a primit două erbicide.

Lurentiu si Eugen Fratila

Rezultate foarte bune cu acest hibrid au fost obținute și în localitatea Șeica Mare din județul Sibiu, acolo unde frații Laurențiu și Eugen Frățilă au obținut 82 t/ha. „Lucrăm în familie în jur de 100 ha, iar porumb siloz am semănat 4 ha, după cultura de orz. Terenul a fost arat, apoi pregătit cu freza și la semănat, în prima parte a lunii aprilie, am administrat 200 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0 și am mai fertilizat cu 250 kg/ha de azotat de amoniu, atunci când am putut intra ultima oară în cultură, adică în luna mai. Am erbicidat o singură dată și doar atât, nimic altceva până la începutul lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a precizat Laurențiu Frățilă.

Craciun Spiru Serban 1

Un alt fermier campion la porumb siloz este domnul Șerban Crăciun din localitatea Sânpetru de Câmpie, județul Mureș, care a obținut 81 t/ha. „Lucrăm 350 ha, porumb am avut în acest an pe 20 ha, semănat după grâu. Am scarificat pe 8 ha, restul terenului a fost arat și pe o singură parcelă am administrat gunoi de grajd. În primăvară, chiar în mustul zăpezii, am pregătit terenul cu grapa, am semănat în perioada 15-25 aprilie, atunci când am administrat și îngrășământ 27:13.5:0 – 440 kg/ha substanță comercială. Sămânța a fost tratată cu un insecticid, iar după 3 zile de la semănat am erbicidat și aceasta a fost toată tehnologia. Am recoltat începând cu 25 august și pot spune că am fost mulțumit și de producție și de echipă, iar anul viitor voi semăna 150 ha cu porumb și cu siguranță voi alege același hibrid pentru siloz, iar pentru întreaga suprafață doar hibrizi Pioneer“, a precizat agricultorul.

Rodalex Dan Malanciuc

În județul Suceava, fermier campion a devenit domnul Dan Malanciuc din localitatea Vășcăuți, care a obținut o producție de 80 t/ha. „Lucrez aproximativ 100 ha și am o fermă de vaci. Anul acesta am avut 22 ha cu porumb, iar culturile premergătoare au fost floarea-soarelui și grâu. Pe solele unde am avut grâu am arat în toamnă, pe celelalte am intrat cu un disc greu, iar în primăvară terenul a fost pregătit cu discul. Am semănat în perioada 25 aprilie – 10 mai. În toamnă am administrat gunoi de grajd, iar la semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășământ 20.20.0 și 200 kg/ha de nitrocalcar. În stadiul de 3-6 frunze am erbicidat, iar recoltatul a avut loc începând cu 20 septembrie“, a punctat fermierul sucevean.

Kiss Sandor

O altă producție foarte bună, de 80 t/ha, a fost obținută cu acest hibrid în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, de fermierii Kiss Sandor și Kis Cs Csaba.

Kis Csaba

Ambii au semănat porumbul după lucernă, au administrat 450 kg/ha de îngrășământ NPK și au erbicidat o singură dată.

Gherghin

Frații Ion și Nicolae Gherghin din Daia Română, județul Alba, au cultivat în acest an pentru prima oară în fermă hibrizi de porumb Pioneer și susțin că niciodată nu au obținut producții precum cele obținute în acest an. La porumb siloz au ales hibridul P0725 și au obținut 78 t/ha. „Cu porumb siloz am semănat 20 ha, a fost monocultură. Terenul a fost scarificat și am aplicat în toamnă gunoi de grajd, în jur de 40 t/ha. După aceea, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul și am semănat după data de 15 aprilie, atunci când am și fertilizat cu îngrășământ complex 27:13.5:0 – 300 kg/ha. Am mai fertilizat și în vegetație, în luna mai, cu 150 kg/ha de azot, am aplicat și două erbicide, iar într-o singură parcelă am administrat și uree. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Noi nu am tocat tot, doar 16 ha, pentru că am avut o producție foarte bună, cea mai bună din fermă. Anul viitor sigur vom alege același hibrid pentru siloz, iar în total cred că vom avea peste 100 ha”, a declarat Ion Gherghin.

Nagy Tamas

Și domnul Peter Tamaș Nagy a obținut o producție de 78 t/ha cu acest hibrid; de altfel, dumnealui este an de an fermier campion la porumb cu hibrizi Pioneer®.

Gore Utiu

Uțiu Grigore Daniel din localitatea Chețani, județul Mureș, a obținut și el rezultate foarte bune la porumb siloz, adică 75 t/ha, bineînțeles cu același hibrid Pioneer®. Acesta lucrează 220 ha, iar cu porumb a avut în acest an 60 ha, pe care le-a semănat după grâu și lucernă.

„Terenul a fost arat, unele parcele au fost scarificate, apoi terenul a fost prelucrat cu combinatorul, iar în toamnă am aplicat și îngrășământ natural, aproximativ 25 t/ha. În primăvară am administrat îngrășământ NPK 20.20.0 – 300 kg/ha, iar în stadiul de 8-10 frunze am administrat uree – 200 kg/ha. Am administrat un erbicid și, unde a fost nevoie, am intervenit cu cel de al doilea, iar recoltatul a avut loc în 27 august“, a precizat domnul Uțiu.

Lacto Agrar Clonta Dacian

În cadrul societății Lacto Agrar din Vaidei, domnul inginer Dacian Clonta a obținut o producție de 70 t/ha. „Noi lucrăm 1.500 ha, dintre care 700 au fost semănate cu porumb după culturi de triticale. Terenul a fost scarificat în toamnă, în primăvară a fost pregătit cu combinatorul, după care am semănat în a doua parte a lunii aprilie și am încorporat îngrășământ 20.20.0 – 150 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, unul în stadiul de 2 frunze, cel de al doilea în stadiul de 4-6 frunze și doar atât. Recoltatul l-am început în data de 26 august și am terminat în 20 septembrie. La primăvară cred că vom semăna 700-800 ha cu porumb; sigur vom alege și acest hibrid pentru că am avut o producție record. Pentru Transilvania a fost un an foarte bun și trebuie să spun că acest hibrid nu mi-a oferit doar mie producție mare, cunosc și alți fermieri din județele Alba și Hunedoara care au avut rezultate foarte bune“, a declarat fermierul campion.

RALF 2020: Fermieri în Linia Întâi, pe 20 noiembrie, la București

Tema celei de-a 5-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum este Fermieri în Linia Întâi, fiind dedicată celor aflați în prima linie a agriculturii și, implicit, a economiei naționale.

Ediția RALF 2020 include o serie de 6 evenimente: 5 Xgrupuri regionale, evenimente online care au avut loc în perioada iulie – noiembrie, și evenimentul principal RALF, care va fi organizat în noul format mixt, pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel din București.

Evenimentul din 20 noiembrie va aborda temele anului 2020 din agricultura românească și europeană, fiind transmis LIVE pe pagina https://www.facebook.com/romanianagriculture, începând cu ora 09:00.

Agenda, lista speakerilor și a partenerilor sunt disponibile pe https://www.borocommunication.ro/project/forumul-marilor-fermieri-2020/

RALF este primul eveniment din România dedicat marilor fermieri și liderilor din agricultură, lansat în 2015 și care prezintă anual la București bune practici, modele de business, exemple de succes și studii de caz din agricultura românească și internațională.

RALF este un concept creat de BORO Communication.

Master Partner RALF 2020: Corteva Agriscience

Parteneri: CEC Bank și FMC Agro

Susținător: AgriCloud

Parteneri instituționali: APPR, LAPAR, PRO AGRO

Adrian Oros: Avem nevoie de peste un miliard de lei pentru despăgubirea fermierilor pentru culturile de primăvară

Suma necesară pentru despăgubirea fermierilor privind pagubele generate de secetă culturilor care au fost înfiinţate în primăvară se ridică la un miliard de lei, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în vederea acordării acestor despăgubiri la începutul anului viitor, a anunțat Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul MADR.

"Este vorba de 1,2 milioane hectare unde vom avea nevoie de peste un miliard de lei. Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata, aşa cum am căzut de acord cu fermierii, o să o facem la începutul anului viitor. Trebuie să aşteptăm aprobarea Comisiei, precum şi resursele bugetare, pentru că aşa este corect, dacă am despăgubit pe cei care au fost afectaţi pentru culturile înfiinţate în toamnă trebuie să despăgubim şi pe cei care au fost afectaţi de secetă pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an", a explicat ministrul Agriculturii. 

Totodată, ppentru rectificarea bugetară vor fi asigurate fondurile necesare pentru efectuarea plăţilor conform calendarului stabilit, respectiv 1,3 miliarde de lei de la bugetul naţional pentru plata finală a campaniei de anul acesta, 204 milioane de lei reprezentând diferenţa pentru seceta pedologică care a afectat culturile de toamnă.

"Vă amintiţi că atunci am reuşit să plătim cele 850 de milioane de lei, 82%, şi aşa cum am promis acum la rectificare vom plăti restul sumelor şi suma de 176 milioane de lei pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură. Noi vom încerca să despăgubim pe toţi cei care anul acesta au încercat să facă agricultură. Dacă nu au recoltat nimic şi au întors cultura, au reînfiinţat altă cultură şi au avut alte cheltuieli, este normal să îi despăgubim şi pe ei. Tocmai pentru că ştiu că sunt situaţii punctuale diferite, trebuie să cântărim de două ori şi să luăm o decizie. Nu era normal să îi despăgubim doar pe cei care au înfiinţat culturi de toamnă. Chiar dacă efortul bugetar este foarte mare, trebuie să facem acest lucru, iar de anul viitor să ne apucăm să facem irigaţii", a mai spus Oros.

Potrivit ministrului, până la finele lunii noiembrie, atât plata avansurilor în integralitate, cât şi plata acestor măsuri de sprijin vor ajunge la beneficiari.

APIA a plătit până în prezent 850 de milioane de lei pentru despăgubirea celor 27.861 de fermieri ale căror culturi înfiinţate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă, pentru o suprafaţă de 1,11 milioane de hectare. Din suprafaţa de 1,2 milioane hectare afectată de seceta cu culturi de primăvară, cea mai mare parte a fost însămânţată cu porumb şi floarea-soarelui. 

Dorel Stânea, APIA Brașov: „APIA împarte bani europeni tuturor fermierilor care lucrează corect“

Dorel Stânea, directorul executiv general de la APIA Braşov, ne-a făcut o scurtă radiografie a situației fermelor din Țara Făgărașului, într-un an greu încercat de pandemia COVID-19.

Reporter: Putem vorbi de o Țară a Făgărașului, teritoriu prosper din punct de vedere agricol?

Dorel Stânea: Din punct de vedere agricol, Țara Făgărașului este o țară a zootehniei, ca și Țara Bârsei. Este recunoscută din punct de vedere istoric: se vorbește despre Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Oltului. Țara Făgărașului este uneori cunoscută sub numele de Țara Oltului, Terra Blacorum. Este pomenită încă din anul 1121, adică de mai bine de 800 de ani există acest teritoriu menționat în izvoarele istoriei, într-o cartă a Cavalerilor Ioaniți. După aceea, și Mircea cel Bătrân spune: „Io, Mircea Voievod, stăpân peste Țara Făgărașului și a Almașului“. Așadar, cu pomeniri istorice de mult timp, această Țară a Făgărașului este ca o găleată între Munții Făgărașului și Dealurile Subcarpatice, ea fiind undeva la fundul căldării. Nu a fost atinsă prea mult nici de secetă, nici de îngheț, nici de căldură, nici de frig. E o zonă mai izolată datorită protecției montane și a dealurilor. E un teritoriu bun zootehnic. Aici sunt dealuri multe și nu poți face agricultură de câmp deschis. Dar crește iarba și alte produse de deal, care sunt foarte bune în zootehnie. Pământurile sunt destul de bune, pământ negru, brun, de pădure, și pământuri un pic lutoase pe sub dealuri. La dealurile de dincolo de Olt sunt mai lutoase, acolo merge mai mult iarbă și mai puțină vegetație crescută în sol, care crește foarte bine în partea Făgărașului, pe sub munte, unde pământurile sunt mai nisipoase și permit dezvoltarea celor care cresc în pământ și nu strâng lutul: morcovul, cartoful etc.

Rep.: Cum ajutați fermele din „Țara Făgărașului“?

D.S.: Noi le ajutăm în sensul bun, nu cum zic unii că distrugem agricultura românească. APIA este o instituție publică care împarte bani europeni tuturor fermierilor care lucrează corect.

Rep: Ați întâmpinat dificultăți în plata subvențiilor?

D.S.: APIA are un program de luat subvenții și de dat. Subvențiile normale SAPS se dau o dată pe an; începând din 15 octombrie aceast an dăm avansurile și după 1 decembrie facem partea regulară. Dăm 70% din SAPS, 85% din plățile de agromediu dar și plăți făcute de fondul FEDER. Anul acesta începem să dăm subvenții doar din data de 15 octombrie.

Rep.: S-a tot discutat despre subvențiile de teritoriu...

D.S.: Subvențiile le-am dat anul acesta pentru anul trecut. Cele până la 30 iunie, partea regulară, pentru anul trecut, și acum mai avem subvenții de motorină și alte tipuri, care sunt direcționate pe firme, persoane fizice autorizate, dar și pe păsări, pe bunăstare, la porci etc. Și acum avem și pe COVID-19. Acum primim cereri. Sunt 64 de cereri pentru marea zootehnie, pentru cei care au peste 90 de capete de animale de vită mare și pentru porci și păsări.

Rep.: Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii pentru a obține subvenții de COVID-19?

D.S.: Să aibă aceste animale. Să ai peste 99 capete de vită, unități de vită  mare, bivoli și vaci de lapte sau oi, de la 50 de capete în sus. Primim cereri în perioada aceasta ( n.red. până în 23 octombrie).

Rep.: Despre ce sume este vorba? Sunt bani?

D.S.: Până la 7.000 de euro de fermă, 5.000 de euro pentru aceste măsuri, care pot fi cumulate.

Rep: Ce trebuie să dovedească pentru acești bani fermierul?

D.S.: Nimic, sunt bani de ajutor, sunt veniturile lui. Sunt venituri anuale pe care nu trebuie să le justifice. El ia banii aceștia și îi bagă în fermă, probabil. Cei mai mulți întreprinzători își acoperă găurile pe care le-a făcut pandemia de COVID-19 din cauza lipsei de vânzare a mărfii, creșterii prețurilor la inputuri la ceea ce intră în fermă. Apar aceste probleme curente pe care ei trebuie să le subvenționeze cu bani primiți. Dacă nu, se lasă de afaceri.

Trebuie spus că toți fermierii sunt prinși în sistemul acesta de subvenționare pentru COVID-19, mă refer la cei care au avut pierderi. Și cei care au suferit în primăvară de lipsa de apă,  dar am avut puțini în județul Brașov pentru că aici nu a fost secetă. În schimb, dăm SAPS-ul pentru suprafață și plățile de agromediu care se plătesc de la 15 octombrie. Se ajunge până la peste o sută de mii de milioane de euro pe județul Brașov.

Rep.: Sunt bani la APIA sau să ne așteptăm la o criză financiară?

D.S.: APIA are bani suficienți, împarte din banii europeni, în principal, și din banii Guvernului României, parțial.

Rep.: Am văzut că dialogați cu fermierii. Care sunt problemele pe care le-ați rezolvat anul acesta?

D.S.: Noi, toți angajații APIA, ajutăm fermierii în sensul că o facem atât cât ne permite legea. Unde legea ne permite, noi suntem de partea fermierilor. În plaja de interpretare la, să zicem, a nu da bani și a da bani fermierilor, noi suntem către fermieri. Dar totul să fie în limita legală. Noi îi ajutăm pe fermieri cât putem: îi învățăm, oferim consiliere la întocmirea de documente, le facem hărțile, le desenăm, dar acolo unde avem datele puse la dispoziție de către aceștia. Ei poate nu cunosc sau nu au tehnică electronică. Anul acesta am primit cereri doar în sistem electronic și a fost un sistem destul de greoi. Comunicăm telefonic cu oamenii ca să le facem cererile, hărțile etc. Ei trebuia să vină să semneze doar o hârtie. Am fost chiar și la Primărie și am luat noi adeverințele pentru fermieri. Acum, pentru importul de animale din IPA, în sistemul nostru intern, va trebui să lucrăm doar cu medicii veterinari, cu adeverințe pentru ajutorul pentru COVID-19. Pentru cei care beneficiază de ajutor pentru oi și vaci ne trebuie adeverințele de la medicii veterinari pe care noi le obținem.

Rep.: Credeți că aceste subvenții sunt suficiente pentru perioada de criză?

D.S.: Subvențiile acestea sunt suficiente – atât timp cât în Europa nu va fi război general va fi subvenție, pentru că păstrează prețurile echilibrate, relativ mici, cu accesibilitate la mâncare pentru toată lumea. Ați văzut și dumneavoastră că un pui ieftin este 7 lei în magazin și el are 1,5 kg jupuit. Datorită APIA, în România, și a celorlalte înstituții de subvenții în țările europene, prețurile se mențin echilibrate în Uniunea Europeană.

Anca LĂPUȘNEANU

Tinerii din diaspora pot accesa fondurile nerambursabile pentru instalarea ca fermieri

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

Adrian Oros: În loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă

România va aplica o plată redistributivă, în locul plafonării subvențiilor, pentru a sprijini micii femieri fără a-i dezavantaja pe marii producători agricoli, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o intervenție avută miercuri, 7 octombrie, la Radio Someș

„S-a tot vorbit despre plafonare, dar noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că ar afecta nedrept pe foarte mulți care au făcut investiții, care au rate, au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate și pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, care este de 13 miliarde, să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim cu o finanțare mai consistentă fără a plafona apoi subvențiile pentru fermele mai mari. Deci dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a explicat ministrul Adrian Oros. 

De asemenea, responsabilul MADR a menționat că, împreună cu mediul asociativ, a identificat câteva priorități ce vor fi prinse în Planul Național Strategic ce vor fi finanțate de la buget. „În primul rând, consolidarea fermelor de familie care, în Europa, sunt baza agriculturii. Noi (România - n.r.) avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile comerciale, dar unele sunt foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare. Dar în același timp, avem în jur de 740.000 de ferme de subzistență. Acestea sunt, de fapt, gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac acest tip de agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială”, a mai spus ministrul în intervenția sa la Radio Someș. De asemenea, Oros a mai afirmat că dorește ca timpul în care se petrece schimbarea - trecerea la stadiul de fermă comercială - să se scurteze, de aceea se va finanța acest lucru în Planul Național Strategic. 

Ministrul Agriculturii a mai vorbit și despre învățământul dual, pe care îl consideră ideal în comparativ cu liceele agricole. Oros a precizat că este mult mai eficient ca elevii să învețe lucrurile practice în ferme deja existente, acolo unde fermierii au investit deja în echipamente și utilaje de ultimă generație. Un liceu agricol care să aibă și fermă în care elevii pot face practică ar fi ineficient având în vedere că statul nu-și permite să înființeze ferme pentru fiecare astfel de liceu, să plătească oameni, să cumpere utilaje și tractoare care oricum ar fi învechite după 3 ani. 

În cadrul intervenției sale, ministrul a mai vorbit și de transformarea Direcțiilor Agricole Județene în Camere Agricole, dar și despre formele de asociere. În opinia sa, cooperativele reprezintă o soluție pe termen mediu și lung care ajută producătorii să-și valorifice marfa și să se poată dezvolta. 

Abonează-te la acest feed RSS