Dorin Buhai, din Șoncuta Mare – Maramureș

„Dețin o fermă de vaci și oi, o fermă familiară, am 3 copii, bunicul meu a lucrat ca oier la CAP, tata este tractorist, iar produsele noastre tradiționale se vând pe piața din București. Nemulțumirea mea este legată de birocrația prea mare prin care trecem noi, fermierii. De asemenea sunt supărat pentru că am depus un proiect pe fonduri europene pe numele soției – Măsura 112, Instalarea tânărului fermier – și am primit aprobare, dar fără finanțare. De ce? Pentru că au primit alții finanțare, copii de-ai funcționarilor publici, de-ai șmecherilor mai pe românește, asta deși au câteva animale sau 1.000 mp cu trandafiri. Și mai e ceva, lipsa informației omoară omul. Eu muncesc toată ziua, nu am vreme să mă duc la ei să mă informez. Nu vine nimeni la țară să ne spună ce posibilități sunt și ce poți face. Degeaba vorbesc ei la televizor, eu nu m-am uitat la tv de două săptămâni.“

Ioana Cordiș, din Șimleul Silvaniei, Sălaj

„Facem produse tradiționale din carne de porc și mesajul meu pentru autorități este și o rugăminte – să sprijine mai mult micii producători. Desfacerea produselor tradiționale pe care noi le facem este o mare problemă cu care ne confruntăm pentru că nu avem posibilitatea să ajungem în supermarketuri, nu avem magazine, astfel că singura șansă să ne vindem și să ne promovăm produsele sunt micile târguri și expozițiile la care participăm sau suntem invitați.“

Florian Chișe, din Tolca – Bihor

„Sunt producător de pălincă tradițională și sunt încântat că am participat la întâlnirea cu președintele Iohannis. A fost de bun augur, s-au discutat lucruri importante pentru noi, fermierii, pentru piața agroalimentară din care fac și eu parte ca producător de produse tradiționale. Dacă aș fi avut șansa să îi transmit un mesaj domnului președinte i-aș fi spus să găsească soluții astfel încât să se facă o diferențiere mai mare între produsele tradiționale și cele industriale. Sperăm ca după întâlnirea de la IndAgra autoritățile să pună în aplicare cât mai repede măsurile care s-au pus în discuție și să nu rămână doar vorbe goale.“

Mihai Tatu, din Brașov

„Sunt producător agricol, iar mesajul meu pentru autorități este unul singur. Dacă toată teoria pe care o expun prin întâlniri și dezbateri s-ar transpune în practică pentru agricultură ar fi mult mai bine și totul ar fi mult mai simplu. Problema care mă doare foarte tare este forța de muncă, mai bine zis lipsa ei. Se vorbește prea puțin pe acest subiect. Nu prea mai avem cu cine munci. România ar trebui să-și ia măsuri din timp și să-și aducă forță de muncă din alte state, dacă ai noștri au plecat sau nu mai vor să muncească. Pe de altă parte, sunt legi care mai mult ne încurcă. Ne-am afiliat la piața europeană, însă noi nu avem nici infrastructura și nici condițiile fermierilor din piața comună. Vă dau un exemplu, un șofer cu categoria B poate să conducă o Dacia cu 120 km/h pe autostradă, dar nu poate să conducă un tractor. Aici cred că este o deficiență a legii și cred că s-ar putea conduce un tractor cu categoria B foarte bine. În lege se mai prevede să se circule pe drumuri auxiliare, secundare cu tractoarele, or în România nu avem așa ceva.“

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 8

Dacă președintele României Klaus Iohannis v-ar putea îndeplini o singură dorință, care ar fi aceea?

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii:

„Din păcate, nu putem vorbi doar de o singură dorință. Și asta pentru că sunt foarte multe probleme. O parte le-am rezolvat și altele au rămas în suspans. Acestea din urmă se referă la Legea vânzării terenurilor agricole. Sunt reprezentanți ai fermierilor care solicită plafonarea vânzării terenurilor la două mii de hectare. Până acum noi am agreat la persoane fizice 150 ha iar la persoane juridice – după modelul ungar – 1.200, ha iar pentru cei care fac producție de nutrețuri, 1.500 ha. Un alt element de rezolvat este Fondul Mutual pentru care eu am avut inițiativa încă din 2012 și nici până acum nu am reușit să-l implementăm. Între timp s-au mai întâmplat niște lucruri ciudate. Deunăzi mi s-a propus să revenim la o lege mai veche prin care, practic, se plăteau de către fermieri polițe la asiguratori, iar când venea vorba de daune, ministerul e cel care plătește. Or consider că asta nu este normal. Așa ceva nu este posibil. Cert este că trebuie stabilit un Fond Mutual, dar, deși există interes, interesele de fapt sunt diver­gente. Chiar dacă din martie până acum am avut multe forme pe care ar putea să le ia un Fond Mutual, până acum fermierii nu au reușit să cadă de acord cu niciuna dintre ele. Eu am tot încercat să rezolv problema până acum, dar nu am reușit.“

Ionică Nichifor, secretar general Federația Crescătorilor de Ovine, Romovis, Sibiu:

„Dorința mea este legată de piața de desfacere a produselor ce rezultă din creșterea ovinelor și caprinelor. Și de aici și dezastrul pentru noi – din cauza faptului că nu avem piață nu avem preț. Iar din acest motiv lucrăm în pierdere.“

Bude Ion, crescător de animale, Sibiu:

„Ce îmi doresc este coborârea factorului decizional la talpa țării. De aceea cred că ar trebui înființate niște structuri locale care să se ocupe de bunul mers al lucrurilor în comune sub toate aspectele care să asigure unitatea oamenilor în acțiune și în fapte.“

Claudiu Davițiou, fermier din Ilfov:

„Pentru mine cea mai arzătoare dorință ar fi să se elimine impozitarea subvențiilor. Aș avea și o a doua dorință dacă nu poate fi rezolvată prima, și anume problema irigațiilor. Adică, dacă domnul Johannis ar putea să oprească apa din Ialomița sau Siret, să nu se mai ducă în Dunăre, ci să se ducă în țară, aș fi foarte mulțumit. Și nu numai eu... pentru că, dacă avem apă, avem recolte, sănătate, viață și tot ce ne trebuie.“

Nicolae Cioranu, președinte Federația Romovis, Sibiu:

„De la președinția României mi-aș dori niște legi bine gândite și ușor de aplicat. Mă refer în special la Legea vânătorii şi la Legea piețelor. Actualmente legislația nu reglementează prea bine regulile de vânzare a produselor în piață.

Săvescu Ion, fermier din Argeș:

„Pe noi ne macină cel mai mult problema terenurilor. Suntem într-o zonă de munte și în localitatea noastră – Corbi se numește – sunt mult mai multe animale decât terenurile pe care le avem. Iar fermierii nu au banii necesari ca să cumpere terenurile pentru pășunat.“

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 6

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, piața laptelui a trecut prin numeroase schimbări pe care fermierul român a trebuit să le accepte și să le respecte vrând-nevrând. Multe dintre cerințe au vizat mai ales calitatea laptelui, iar soluțiile nu au întârziat să apară. Una dintre cele mai utilizate metode pentru a obține lapte conform este folosirea filtrelor pentru purificarea de celule somatice.

Laptele conform se obține cu ajutorul filtrelor

Cel puțin așa susțin reprezentanții companiei Biotrend Plus, care pun la dispoziția agricultorilor români o gamă variată de echipamente necesare asigurării calității în industria alimentară. Filtrele sunt disponibile în mai multe categorii, unele pot fi folosite chiar și pentru câțiva litri de lapte, altele pentru până la 30 de tone. „Acest tip de echipament are numeroase avantaje de care sunt conștienți fermierii interesați să obțină lapte calitativ. Filtrul se compune dintr-un corp de oțel inoxidabil în interiorul căruia se poziționează cartușe de polipropilenă. Aceste cartușe au porozitate de doar 5 microni și rețin celulele somatice cu până la 60%. Bineînțeles că odată cu acestea se reduce și numărul de germeni cu 50%, iar impuritățile mecanice cu până la 99%. După ce trece tranșa de lapte, se înlocuiește cu mare ușurință doar cartușul filtrant și se poate începe imediat un nou proces“, a declarat reprezentantul Biotrend Plus, Alexandra Burcuși.

Există și anumite filtre care se adresează micilor fermieri sau gospodăriilor. Ele au porozitate mai mare, de 20 de microni, se adaptează ușor deoarece sunt adaptabile în punctele de preluare către fabrică, sau de descărcare în fabrică.

Cum funcționează?

În fermă se montează după instalația de muls sau înainte de intrarea laptelui în vanele de depozitare. În punctele de colectare filtrele se utilizează înainte ca laptele să intre în tancul de depozitare. Pe mașinile care colectează laptele, înainte de încărcarea laptelui în cisterna de transportare. Dacă este vorba despre purificarea laptelui la fabricile de prelucrare, procesul are loc la unitatea de recepție sau la cea de pasteurizare înainte sau după centrifugare.

Declinul pieței laptelui din țara noastră s-a accentuat mai ales odată cu eliminarea cotelor de lapte în aprilie 2015. Iar embargoul rusesc, care ridica deja probleme, a făcut ca prețul laptelui să fie sub costurile de producție, motiv pentru care tot mai mulți fermieri consideră că acest sector agricol nu mai rentează. Totuși, mai sunt și fermieri care vor să răzbată, însă întrebarea este dacă își permit. Reprezentanții Biotrend Plus susțin faptul că, deși există mereu o discuție în ceea ce privește prețul/litru, investiția în achiziționarea filtrelor este rentabilă pentru că laptele conform asigură și venituri mai bune.

Tot mai puțin lapte colectat

Un raport al Institutului Național de Statistică arată faptul că, în luna iulie 2016, laptele de vacă colectat de unităţile procesatoare a scăzut cu 0,9% faţă de aceeași lună a anului trecut. Dintre principalele produse lactate, scăderi ale producţiei s-au înregistrat la brânzeturi, cu 855 tone – 9,8% şi unt, cu 28 tone – 3,4%.

Cifrele indică o scădere și raportat la cantitatea colectată în lunile iulie și iunie. Astfel, laptele de vacă preluat din exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 4,5% faţă de luna iunie 2016. În total se observă o scădere cu 4.091 tone, iar principalele produse lactate afectate au fost brânzeturile, cu 1.103 tone – 12,3% şi laptele de consum, cu 888 de tone – 4,4%.

Cantitatea de lapte brut importat a scăzut în luna iulie 2016 faţă de luna iunie 2016 cu 380 tone – 5,7%. Cu toate acestea, la nivelul primelor 7 luni din an, 1 ianuarie – 31 iulie 2016, importul de lapte brut a crescut cu +40,6% – 19.903 tone față de aceeași perioadă a anului trecut.

Loredana Larissa Sofron

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 36-37

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12