În sudul țării hibrizii de floarea-soarelui au oferit producții foarte bune în acest an. Neașteptate chiar, după cum spun chiar fermierii care la începutul campaniei nu aveau prea mari speranțe și credeau că din cauza vremii nu vor obține rezultate foarte bune. Însă stabilitatea hibrizilor P64LE25 și P64LE99  a fost demonstrată încă o dată, iar în județele Buzău și Ialomița producțiile au depășit 4.000 kg/ha.

În județul Ialomița, cea mai bună producție la floarea-soarelui a fost cea obținută de Adrian Georgescu, care lucrează 2.600 ha, iar această cultura a ocupat 140 ha. A devenit fermier campion cu producția 4.430 kg/ha garantată de hibridul P64LE99. “Am arat în toamnă și am efectuat o lucrare cu discul, apoi în primăvară am intrat cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am  semănat la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea am mai dat la prășit 100 kg/ha de azot. Cultura a primit un erbicid preemergent, un graminicid în vegetație și două fungicide, primul la 6-8 frunze, al doilea în faza de buton floral. Doar atât am aplicat și am recoltat începând cu finalul lunii august”, a declarat fermierul campion.

Un alt fermier campion din aceast județ este domnul Mihai Miu, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha. În cadrul fermei lucrează 2.000 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 120 ha, după culturile de grâu și porumb. “În toamnă am arat la 32-34 cm, iar în primăvară am efectuat o singură trecere cu combinatorul, apoi la semănat, în perioada 14-16 aprilie, am aplicat complexe 20.20.0 – 160 kg/ha. Am aplicat două tratamente cu fungicid, erbicid și îngrășământ foliar, plus azotat de amoniu - 120 kg/ha fazial. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 6 septembrie”, a specificat Mihai Miu. Fermierul campion a mai adăugat faptul că în ceea ce privește hibrizii de floarea-soarelui este foarte mulțumit în special de cei cu tehnologia Express, pe care îi cultivă încă din momentul în care aceștia au fost disponibili pe piața din România.

Cu aceeași producție, 4.400 kg/ha obținută la hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și Ion Iancu din județul Buzău. Acesta lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 80 ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb. Înainte de arătură am aplicat superfosfat - 150 kg/ha , apoi am arat la 28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu discul, o trecere sau două în funcție de cum a fost cazul și am aplicat aproximativ 150 kg/ha îngrășământ triplu 16. Apoi am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat uree – 200 kg/ha. Am aplicat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, dar și două îngrășăminte foliare. Aceasta a fost toată tehnologia, am recoltat începând cu finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun pentru floarea-soarelui. Și anul viitor voi alege același hibrid, pentru că m-a surprins în acest an în ceea ce privește producția”, punctat fermierul campion.

În județul Buzău își desfășoară activitatea și doamna Marieta Ginerică a obținut 4.300 lg/ha cu hibridul P64LE99. Despre tehnologia aleasă în cadrul fermei ne-a detaliat soțul acesteia, domnul Ștefan Ginerică: “Lucrăm 450 ha, dintre care în acest an am semănat 100 ha cu floarea-soarelui. Plantă premergătoare a fost porumbul, așa că am arat la 30 cm și am trecut cu combinatorul în toamnă, după care în primăvară am semănat în perioada 1-5 aprilie și am aplicat 180-200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0, am aplicat 2 erbicide, unul preemergent sau unul postemergent, un îngrășământ foliar, iar la prășit, atunci când platele aveau 10-12 frunze,  am mai aplicat 100 kg/ha de azot. Am recoltat în perioada 1-10 septembrie, iar media pe hectar a fost de 4.600 kg/ha, am avut și sole cu 4.600 ha, pot spune că a fost un an de excepție pentru floarea-soarelui. Îmi place să respect rotația culturilor, de aceea cred că și pentru anul viitor voi semăna floare-soarelui pe 100 ha, semănăm o dată la 5 ani floarea-soarelui pe aceeași suprafață.”

Andrei Constantinescu, tot din județul Buzău, a devenit și el fermier campion datorită hibridului P64LE99, care i-a asigurat producția de 4.200 kg/ha. Acesta lucrează în cadrul a două societăți 400 ha, iar cu floarea-soarelui a avut 110 ha. “Am semănat după grâu și porumb, astfel că în toamnă am arat la minim 30 cm, iar în primăvară am efectuat o trecere cu discul, am fertilizat cu 200 kg/ha 14.14.14 cu sulf și magneziu, încorporat cu combinatorul, apoi la aproximativ după două săptămâni am semănat, adică la începutul lui aprilie, am semănat 70.000 plante/ha și am aplicat 200 kg/ha 20.20.0 și 9 kg/ha îngrășăminte microgranulate starter. S-au mai aplicat două erbicide și doar atât, nu sunt adeptul multor lucrări în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar producția din acest an a fost mult peste așteptări. Pentru următoarea campanie nu știu sigur câte hectare voi semăna, pentru că asta depinde de campania de toamnă, oricum vor fi cel puțin 80”, a specificat fermierul.

În județul Ialomița, un alt fermier campion la floarea-soarelui este domul Iulian Filipoiu. Acesta lucrează 3.000 ha, iar în acest an floarea-soarelui a cultivat pe 360 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha. “A fost un an foarte bun pentru floare, am semănat după orz, așa că în toamnă am arat la 25-30 cm, în primăvară am discuit și am aplicat 180 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0 la semănat, adică în prima parte a lunii aprilie. Am mai fertilizat în luna mai, atunci când am prășit, cu 150 kg/ha azotat. Am aplicat un erbicid Express, în unele zone și un graminicid, iar la apariția butonului floral am aplicat un fungicid. Am recoltat după jumătatea lunii august, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 300 ha și voi alege tot hibridul P64LE99”, a afirmat agricultorul.

Hibridul P64LE99 i-a adus titulatura de fermier campion și domnului Marin Marian Adrian, care lucrează 600 ha, floarea-soarelui a avut în acest an pe 150 ha și a obținut 3.800 kg/ha. “Culturi premergătoare pe solele unde am avut floarea-soarelui au fost grâu și rapiță. Am mers pe arătură de toamnă, la 35 cm și am aplicat 250 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. În primăvară am continuat cu efectuarea unei treceri cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie. Am aplicat un singur erbicid Express în vegetație, iar pe unele sole am aplicat un tratament. În faza de 6-10 frunze am prășit. Am recoltat începând cu 1 septembrie. Semăn de 3 ani acest hibrid și am fost mereu mulțumit de producțiile obținute”, a precizat fermierul campion.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Floarea-soarelui a fost pentru mulți fermieri dobrogeni cultura câștigătoare din acest an, unii dintre ei au obținut chiar și producții de 4.600 kg/ha. Așa cum v-am obișnuit, vă prezentăm tehnologiile de cultură aplicate de cei mai productivi fermieri din această zonă.

Primul dintre fermierii campioni din Dobrogea este Ionuț Costoiu din județul Constanța, care a obținut cu hibridul P64LE99 4.600 kg/ha. “Lucrez 800 ha, floarea-soarelui am semănat în acest an 124 ha, am ales doar hibrizii Pioneer. Culturi premergătoare am avut orz și grâu. Am arat din toamnă, în primăvară am efectuat două treceri cu combinatorul și am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și complexe 20.20.0, aproximativ 350 kg/ha. Am aplicat culturii Acanto Plus, un erbicid și un insecticid. Am vrut să prășesc, însă nu mi-a permis timpul deoarece a plouat mai mereu, iar plantele s-au dezvoltat foarte mult. La început de septembrie am recoltat și sunt foarte mulțumit de producția obținută”, a punctat fermierul campion. În următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe cel puțin 100 ha, însă suprafața poate fi și mai mare dacă rapița nu se va dezvolta așa cum trebuie. Va alege același hibrid,  P64LE99, un hibrid pe care îl cultivă pentru al doilea an consecutiv.

Următorul fermier campion a semănat același hibrid, P64LE99, și a obținut aceeași producție – 4.600 kg/ha, de această în județul Tulcea. Este vorba despre Florin Costache, care lucrează 75 ha, iar floarea-soarelui a avut 12 ha în acest an. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de legume și după porumb. În toamnă am arat la 30-35 cm și am trecut cu discul, în primăvară am efectuat o lucrare cu combinatorul și am aplicat 300 kg/ha de îngrășământ cu eliberare controlată, apoi am semănat. Cultura a fost irigată și a primit două erbicide, dintre care unul Express și două tratamente. Am prășit o singură dată și am recoltat începând cu 1 septembrie, iar pentru următoarea campanie voi alege același hibrid, P64LE99 pentru 20 ha”, a declarat agricultorul.

În localitatea Căscioarele, județul Constanța, își desfășoară activitatea și doamna Paraschiva Constantinescu, care lucrează în familie 220 ha. Despre cultura de floarea-soarelui din acest an ne-a detaliat fiului dumneaei, Iulian Constantinescu, care a punctat faptul că la hibrizii P64LE25 și P64LE99  a obținut 4.300 kg/ha “Am semănat în acest an 50 ha cu floarea-soarelui, iar cultură premergătoare a fost porumbul. În toamnă am arat la 35 cm și am efectuat o lucrare cu grapa cu discuri, am fertilizat cu DAP 150 kg/ha și sulfat 150 kg/ha, apoi am trecut cu combinatorul, apoi am semănat în jur de 25 martie, când am fertilizat pe rând cu 100 kg/ha de triplu 15.  La prășit am aplicat azot - 150 kg/ha. Cultura a mai primit un fungicid și un foliar, plus două erbicide. Am recoltat la sfârșitul lunii august. Producțiile au fost bune, cred că și anul viitor vom semăna aproximativ 35 ha cu floarea-soarelui și vom alege aceeași hibrizi ca în acest an”, a declarat Iulian Constantinescu.

Adrian Neagoie  este un alt fermier campion din județul Constanța. Acesta lucrează 170 ha, floarea-soarelui a avut pe 27 ha și a obținut 4.200 kg/ha cu hibridul P64LE25. „Pentru floarea-soarelui cultură premergătoare a fost grâul. Așa că am dezmiriștit, am arat pe 7 august la 27-30 cm, apoi am aplicat în perioada noiembrie-decembrie 200 kg/ha triplu 14 plus microelemente sulf și magneziu, apoi am încorporat cu discul. În primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat la jumătatea lunii aprilie, atunci când am aplicat pe rând 170 kg/ha 18.46.0. La răsărire am aplicat un insecticid de corecție, apoi am prășit, iar la 8 frunze am erbicidat cu Express și am aplicat un insecticid, pentru că în zona noastră a fost secetă și a apărut Tanymecus. După două săptămâni am mai prășit o dată, iar după aceea am aplicat un fungicid și bor. Recoltatul l-am început în jur de 20 august”, a subliniat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de producții, iar anul viitor va semăna în jur de 50 ha cu floarea-soarelui pentru că vremea din această toamnă nu permite semănatul.

Un alt fermier campion din această zonă a țării este Constantin Irimia, care a obținut 4.180 kg/ha cu hibridul P64LE25. Acesta lucrează 366 ha, iar în acest an a semănat după porumb floarea-soarelui pe 63 ha. “Prima lucrare pe care am făcut-o a fost arătura la 30-35 cm, în primăvară am trecut cu combinatorul și am semănat pe 1 aprilie, cu sămânță tratată, atunci când am aplicat 150 kg/ha și îngrășăminte complexe plus încă 25 kg/ha îngrășăminte microgranulate. Am dat un singur erbicid Express și atât. A fost un an bun, am avut și apă, am recoltat în jur de 25 august, deci pot spune că a fost o campanie bună. Pentru următoarea campanie păstrăm aproximativ 70 ha, pentru că semăn floarea-soarelui după asolament de 5 ani. Voi alege doar hibridul P64LE25, chiar dacă în acest an am avut și alți hibrizi, acesta a fost mai productiv”, a declarat agricultorul constănțean.

În județul Tulcea își desfășoară activitatea un alt fermier campion la floarea-soarelui, Ionuț Dumitrache. Acesta lucrează 70 ha, dintre care 27 ha au fost semănate cu floarea-soarelui și a obținut 4.000 kg/ha cu hibrudul P64LE99. “Am semănat după grâu, în toamnă am arat, iar în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul. La semănat am aplicat 250 kg/ha complexe 18.46.0, asta în prima parte a lunii aprilie. La prașila mecanică, atunci când plantele aveau aproximativ 10 frunze, am mai aplicat 80 kg/ha de azot, am mai aplicat un erbicid, un fungicid și un îngrășământ foliar. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în perioada 2-3 septembrie”, a precizat fermierul campion.

Fermier campion în această zonă a țării este și domnul Hristu Fudulea  din localitatea Dorobanțu, județul Constanța, care a obținut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE25.

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Mihai Nicula lucrează astăzi la Scornicești peste 1.200 ha. Se numără printre fermierii care au avut drum lin prin agricultură. Încă de la terminarea facultății a pus piciorul în localitatea Poborul și aici a rămas, făcând an de an ceea ce face cel mai bine – cultivă cereale. Un agronom cu 40 de ani de activitate, care încă trăiește pentru această meserie cu pasiune și satisfacție. L-am întâlnit la fermă și i-am răpit câteva ceasuri pentru a-i afla povestea.

– Ce făceați înainte de a începe să lucrați pe cont propriu?

– Am lucrat mai întâi la CAP, ca inginer-șef, iar după Revoluție am constituit o asociație pe Legea nr. 36 de 1.100 și ceva de hectare. Pe baza cererilor, am realizat cu oamenii din localitate această formă asociativă. Scriptic, pentru că tarlalele existau de la CAP. Eu, lucrând cu ei și înainte și după Revoluție, i-am convins să nu fărâmițăm terenul pentru a-l lucra mai ușor, practic să avem productivitate. În felul acesta a luat ființă Asociația Spicul și am lucrat sub această formă asociativă până în 2012, când s-a trecut cu acordul oamenilor la dizolvarea voluntară a unității.

– Dacă tot mergea bine această unitate, de ce s-a dorit acest lucru?

– Pe vremea aceea ne doream să facem credite; noi eram o unitate de grup, iar băncile se cam fereau să acorde credite la unități de grup, așa că am hotărât să fac o firmă, să preiau terenul în arendă și să-l lucrez ca și până atunci.

– Oameniii au avut încredere și au mers alături de dumneavoastră și în această formulă...

– Da. Pentru că totul s-a făcut corect. Făcând o lichidare voluntară, toată averea asociației era a lor, s-au vândut activele și banii s-au dat oamenilor, în funcție de suprafața pe care o deținea fiecare.

– De atunci structura culturilor se menține an de an, este aceeași; se ține cont doar de rotația culturilor?

– În general, se menține. Cerealele (grâu, orz, porumb) se situează în general la 60% din suprafață, restul fiind reprezentat de plante tehnice (floarea-soarelui,  rapiță, mazăre).

– Cum credeți că veți încheia anul acesta agricol? Este un an bun din punct de vedere productiv?

– Culturile de toamnă se situează undeva peste media producțiilor care se realizează în zonă și aceasta datorită condițiilor atmosferice. Am avut totuși băltiri în zonă, iar din cauza solului podzolic în perioadele ploioase avem pierderi de producție. Se formează o peliculă de argilă, apa rămâne la suprafață și, desigur, plantele suferă.

– Pe ce suprafețe ați avut băltiri?

– Cam pe toate suprafețele situate pe platou. Anul acesta cele mai bune producții le avem pe suprafețele în pantă. Dar una peste alta, putem spune că sunt producții acceptabile la culturile de toamnă. La cele de primăvară producțiile sunt foarte bune, ploile au căzut oarecum la timp, nu am avut probleme cu grindina, cu vijeliile. Împotriva bolilor, dăunătorilor se fac tratamente la toate culturile. Altfel nu se poate.

– Pentru mulți dintre fermieri anul trecut a fost unul extraordinar, cum a fost pentru dumneavoastră?

– Și pentru noi a fost un an de vârf. Pot spune că anul trecut am obținut cea mai mare producție de grâu de când lucrez eu în agricultură.

– Deci ați înregistrat un record. Cât ați obținut?

– Da. Am avut o medie de 6.700 kg/ ha, dar am avut și parcele cu soiuri românești, respectiv Glosa, Miranda de peste 8.000 kg/ha. În general, culturile de toamnă au avut un vârf de producție anul trecut. Cele de primăvară au înregistrat producții normale, dar s-ar putea ca vârful productiv la aceste culturi să fie anul acesta, la cum se prezintă ele acum. E posibil să avem o surpriză.

– Spuneați că aveți soiuri românești. Este o strategie la nivelul fermei să mergeți pe soiuri românești sau cultivați și din cele străine?

– La culturile de păioase merg pe soiurile românești. Îmi plac, sunt stabile, indiferent de condițiile atmosferice și... sunt românești.

– Înseamnă că sunteți patriot, ceea ce este foarte bine. Cum stați cu valorificarea? Aveţi depozitare, sunteţi nevoit să vindeţi direct din câmp?

– Valorificarea nu este mulţumitoare, în sensul că preţurile s-au plafonat la un anumit nivel peste care nu se mai trece. Spre exemplu, anul acesta, cu toate că producţiile culturilor de toamnă sunt mai mici decât în 2017 şi preţurile sunt mai mici decât anul trecut, ceea ce este un paradox. Am nişte magazii, dar nu întotdeauna merită să depozitezi. Anul trecut am depozitat grâul şi l-am dat cam la acelaşi preţ cu care s-a vândut cel din câmp, o valoare neacoperitoare pentru cheltuielile de păstrare. De aceea cred că anul acesta nu mai stochez, îmi opresc sămânţă pentru că eu îmi produc singur şi sămânţa pentru păioase, grâul pentru arenda oamenilor şi cam atât pentru că nu merită să opresc mai mult. Nu întotdeauna efortul depus are acoperire în venituri financiare. Au fost ani în care am rămas cu subvenţia şi în astfel de cazuri este greu. Noi tot timpul trebuie să ne dotăm cu utilaje performante.

– Dacă tot aţi amintit de utilaje, cu ce lucraţi în acest moment?

– Avem 5 tractoare New Holland de la 140 la 311 cp, am 3 combine tot de la New Holland, dintre care una este pe şenile, o autopropulsată pentru tratamente, maşină de împrăştiat seminţe, semănători, toată gama de utilaje de care avem nevoie.

– Mecanizatori aveţi? Cum stați cu forța de muncă?

– Este deficitară, ca peste tot. Noroc că nu avem nevoie de prea mulți oameni. În acest moment avem 6 angajați, unul care coordonează partea mecanică și cinci oameni care lucrează efectiv pe utilaje.

– Am o curiozitate. Dacă, spre exemplu, aveți un an prost, cu producții slabe, cum reveniți anul următor, mai aveți vreo activitate care să vă susțină partea aceasta de agricultură?

– Nu am altă activitate. Mai este subvenția și în cazuri limită apelăm la credite bancare, dar asta nu înseamnă că poți merge pe pierdere an de an.

– Ați mizat totul pe o singură carte. La 1.200 ha aveți atâtea cereale, nu v-ați gândit să investiți în zootehnie?

– Păi avem niște animale...

– Ah, totuși mai aveți o activitate...

– Da, avem cam 300 capete de oi și capre cu care valorificăm văile. Noi avem terenurile între văi și aceste suprafețe nu se pot lucra decât sporadic. Oile le-am preluat de la fostul CAP, cele care nu au fost cumpărate de oamenii din asociația despre care v-am vorbit.

– Este o afacere creșterea acestor animale?

– Venituri prea mari nu sunt, în sensul că lâna nu are nicio valoare, obținem ceva bani de la miei primăvara și din lapte în perioada de vară. Avem ciobani angajați care fac brânză și o dăm anumitor firme, iar mieii la un abator din zonă. Cu furajarea nu sunt probleme pentru că valorificăm subprodusele rămase din culturile vegetale, resturile de la condiționarea seminței, vrejii de mazăre, mai avem ceva lucernă.

– Sunteți modest... Cum vedeți agricultura în viitorul apropiat? Ce perspec­tivă avem noi, consumatorii, legat de ceea ce se produce la noi în țară?

– Agricultura este pe un drum bun. În momentul de față cei care lucrează în agricultură s-au apucat serios de tehnologie. Toată lumea luptă pentru producții, iar cei care merg pe acest obiectiv fac agricultură performantă. Pe piață sunt produse foarte bune, semințe cu genetică extraordinară, insectofungicide bune, dar trebuie să faci tehnologie.

– Ați avea un mesaj pentru oficialități, pentru cei din Ministerul Agriculturii care sunt puși să ia decizii în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, ca agricultori?

– O protecție mai bună în ceea ce privește intemperiile. Sunt perioade cu vârfuri de temperatură, de precipitații, de vânt, de ger. Până acum câțiva ani exista o lege cu ajutorul căreia MADR intervenea în anumite situații de calamitate cu sume de bani, nu total acoperitoare, dar care ajutau fermele. Această lege nu mai există și nu s-a pus nimic în loc. Se tot vorbește de Fondul de Garantare, dar nu se întâmplă nimic, batem pasul pe loc. Apoi, să se mențină subvenția pe suprafață, persoanele care merg și discută la Bruxelles să țină cont de treaba asta, pentru că altfel se va termina cu fermele mari de la noi din țară. Pentru fermele mari plafonarea va fi o mare greșeală pentru că acestea vor avea de suferit. Să ne gândim ce vrem: să distrugem partea comercială a agriculturii?

Patricia Alexandra POP

Agricultura digitală stârnește tot mai mult interesul fermierilor români, care își dau seama că prin intermediul noilor tehnologii își pot crește profiturile din fermă. Un astfel de exemplu este Ștefan Stănescu, care, alături de verișorul lui Mihai Stănescu, a lansat aplicația Agriso, o „unealtă“ modernă cu ajutorul căreia orice fermier poate deține informații exacte despre propriile culturi, despre modul în care angajații lucrează pe câmp, pe care  le pot accesa de oriunde, direct de pe telefon, tabletă sau calculator.

– Domnule Stănescu, de unde ați avut ideea de a aduce pe piață aplicația Agriso?

– Agriso este aplicația pe care am dezvoltat-o în ferma noastră în urmă cu 4 ani ca urmare a unei necesități. Lucrăm 3.400 ha, aproximativ 280 de parcele, care sunt răsfirate pe raza a 8 localități, și ne era destul de greu să avem evidența în timp real a tot ceea ce se întâmpla pe teren. Vă dau un exemplu: în aceeași zi puteau fi și 3 echipe în câmp, în localități diferite, pentru a efectua lucrări diferite, iar în cazul în care se întâmpla ceva și angajații aveau o anumită nevoie ori pur și simplu trebuia să monitorizez lucrările era destul de greu. Astfel, ne-am gândit că prin intermediul unei aplicații putem observa mult mai bine totul. De exemplu, dacă un tractor intră cu plugul în brazdă la ora 8:00, putem verifica la ora 9:00 pentru a vedea ce consum a avut pentru această operațiune.

– Cât de rapid ați amortizat investiția?

– Încă din primul an. Spun acest lucru pentru că doar consumul de motorină a scăzut cu 22% față de anul precedent. Deci de la 330 tone de motorină am scăzut la 260 tone, iar dacă ar fi să vorbim în bani, la 1 euro litrul de motorină, 70 tone înseamnă 70.000 euro. Am observat și faptul că au crescut randamentele pe partea de producție, inginerii au lucrat mult mai eficient și a dispărut și așa-numita Agenda fermierului pentru că prin intermediul Agriso toate datele se pot accesa direct de pe telefon, oriunde te-ai afla, în fermă sau pe câmp.

– Cine s-a ocupat de partea tehnică și când a ajuns aplicația în alte ferme?

– De partea tehnică s-a ocupat Mihai pentru că suntem asociați în acest proiect, iar partea de testare și dezvoltare a avut loc în cadrul fermei Agromec Vișina. După primul an, aplicația a ajuns și în cadrul altor ferme, iar acum avem agenți de vânzări în toată țara.

– Cum poate fi utilizată această aplicație, mai exact?

– Fermierul primește un user și o parolă cu ajutorul cărora intră pe site-ul Agriso de pe telefon, tabletă sau calculator. Acolo își trasează solele, pe care ulterior le poate accesa prin intermediul istoricului. Solele, în format digital, pot fi diferențiate în funcție de culturi pe diferite culori. Cu telefonul mobil, fermierii pot merge pe câmp, își trasează solele și ele rămân în aplicație, iar acesta este un lucru foarte util pentru cei care iau teren în arendă deoarece pot delimita mult mai ușor hotarele, iar primăvara, când se depun declarațiile la APIA, printr-o singură apăsare de buton fermierul obține fișierul necesar pentru depunere întrucât va avea toate solele, exact cum le lucrează, și astfel nu mai apar suprapuneri și discordanțe între ceea ce este în teren și ce se declară la APIA.

– Care sunt principalele avantaje pe care le poate obține un agricultor în propria fermă dacă utilizează aplicația Agriso?

– Ca fermier ai un control mult mai bun asupra fermei. În primul rând poți obține reducerea consumului de combustibil, dar și o mai bună implicare din partea angajaților pentru că cu ajutorul acestei aplicații se stopează și tentația de a face prestări neautorizate, adică știm sigur dacă lucrează pe solele noastre sau la vreun fermier vecin. Poți avea o evidență a trasabilității lucrărilor efectuate de fiecare operator și îți poți da seama de corectitudinea fiecărei lucrări. Din acest motiv angajații devin mult mai responsabili, iar pentru noi este un avantaj pentru că putem astfel să îi plătim nu doar evaluându-i cantitativ, ci și calitativ. Un alt lucru pe care îl pot face cei care au această aplicație este notarea inputurilor utilizate pe fiecare solă în parte și pot obține rapoarte pe partea de cantități. Trebuie spus și faptul că prin intermediul scanărilor prin satelit putem vedea unde se află solele mai slab dezvoltate și astfel se iau decizii mult mai rapid în ceea ce privește fertilizarea și cum trebuie să intervenim în câmp astfel încât dezvoltarea plantelor să fie cea pe care ne-o dorim.

– Cât de mult îi costă pe fermieri să aibă acces la toate aceste date?

– De exemplu, pentru o fermă de 1.000 ha costul de instalare este de 2.800 euro, asistența și mentenanța în jur de 160 euro și GPS-ul – 10 euro/ha, iar dacă dorește și scanări din satelit se adaugă 1.39 euro/ha și se obțin între 2-5 poze pe lună pe toată perioada de vegetație. Acești bani se amortizează în aproximativ o lună și jumătate, spun asta ca o medie din ceea ce am observat până acum la clienții noștri. În acest moment aplicația este prezentă în peste 90 de ferme mari și medii din toată țara, ceea ce în­seamnă în jur de 100.000 de ha. Am observat că interesul este tot mai ridicat și în cazul fermierilor mici, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

Larissa SOFRON

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

Continuăm prezentarea fermierilor campioni la rapiță, producțiile pe care le prezentăm astăzi au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Vrancea. Hibrizii care au performant în aceste zone au fost PT234, PT264, PT200CL și PT225.

Primul fermier campion este Andrei Nicu, care lucrează 2.300 ha în județul Teleorman, rapiță a avut în acest an pe 740 ha, iar hibrizii Pioneer i-au oferit producții care l-au mulțumit. “Am obținut 4.400 kg/ha la hibridul PT264 și 4.200 kg/ha cu hibridul PT234, cultură semănată după grâu. Ca de obicei, am scarificat, am pregătit terenul pentru semănat, am fertilizat cu 18.46.0 – 200 kg/ha, după care am semănat în jurul datei de 1 septembrie. În toamnă am aplicat un tratament cu insecticide, fungicide și am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de bor. După care, în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha uree și 170 kg/ha sulfat de amoniu. Am mai aplicat un îngrășământ foliar pe bază de  bor. Primul tratament, în faza de 10-12 frunze, constând în fungicid și insecticid, după trei săptămâni am aplicat al doilea tratament – foliar, fungicid și insecticid, iar când plantele erau pe jumătate înflorite, am mai aplicat un insecticid și un fungicid ”, a punctat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a obținut aceste producții în neirigat și că a recoltat în intervalul 21-25 iunie. În această toamnă intenționează să semene rapiță pe 740 ha, a ales deja hibrizii care i-au asigurat în acest an o recoltă bogată, PT264 și PT234, plus doi noi hibrizi din portofoliul Pioneer.

Bogdan Radu Micu este un alt fermier campion la rapiță. Acesta lucrează 250 ha în localitatea Lanurile, județul Brăila, iar rapiță a semănat în acest an agricol pe 60 ha. Hibridul PT234 i-a asigurat cea mai bună producție - 4.110 kg/ha. “Am semănat rapiță după rapiță, așa că am început cu arătură la 27-30 cm, am efectuat două treceri cu combinatorul, și am semănat între 17-24 septembrie, pentru că a și plouat în această perioadă. Înainte de semănat am aplicat îngrășăminte 11.52.0, 270-300 kg/ha, iar la semănat am aplicat și un îngrășământ microgranulat. La răsărire am aplicat un insecticid sistemic și de contact, dar și un fungicid. În primăvară, am efectuat două tratamente care au constat în aplicarea unui insecticid,  a unui fungicid și a unui îngrășământ foliar. În ceea ce privește fertilizarea, am mai aplicat 130 kg/ha de sulfat și 170 kg/ha azotat. Toată cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 20 iunie”, a punctat Bogdan Radu Micu. Agricultorul a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna 20 ha cu rapiță și a ales pe lângă hibridul PT234, cel care i-a adus titulatura de fermier campion, și hibridul PT264.

Cristian Isvoranu a devenit fermier campion datorită hibridului PT264, care i-a oferit 4.100 kg/ha. Acesta lucrează 400 în județul Teleorman, iar cu rapiță a avut 40 ha. “Cultură premergătoare pentru rapiță a fost grâul. Am dezmiriștit, am efectuat o lucrare cu discul, am fertilizat cu îngrășăminte complexe - 200 kg/ha și am semănat cu pregătire, în jurul datei de 25 august. Apoi am aplicat un erbicid și tot în toamnă am mai aplicat un insecticid și un fungicid, iar în noiembrie, unde a fost cazul, am mai dat un insecticid. În primăvară am fertilizat cu 300 kg/ha de uree, am aplicat un erbicid, insecticid și un fungicid. Cultura a mai primit și două îngrășăminte foliare, unul pe bază de sulf și altul pe bază de bor, apoi în luna mai am efectuat încă un tratament și bor. A fost exces de umiditate, dar după aplicarea tratamentelor, plantele și-au revenit”, a specificat agricultorul. Fermierul campion a mai adăugat faptul că a recoltat la jumătatea lunii iunie, iar pentru această toamnă a ales hibrizii PT264 și PT225 pentru 70 ha.

Hibridul PT200CL i-a asigurat 3.840 kg/ha fermierului Ion Oprina din localitatea Măldăeni, județul Teleorman. “Lucrez 1.100 ha, iar cu rapiță am avut 315 ha. În general semăn după grâu, iar pregătirea terenului constă în arătură la 30 cm, discuit și fertilizat – am aplicat îngrășăminte complexe - 18.46.0, 200 kg/ha și am semănat începând cu sfârșitul lunii august. În toamnă am aplicat un erbicid și un insecticid, după care în primăvară am fertilizat cu 200 kg/ha de nitrocalcar, atunci am aplicat și un fungicid, apoi am  mai aplicat un fungicid și un insecticid de contact, al treilea tratament a constat în aplicarea unui alt erbicid și a unui fungicid, iar ca fertilizare a mai adăugat 200 kg/ha de uree. Am recoltat începând cu 20 iunie, pot spune că a fost un an mai dificil pentru cultura de rapiță. În toamnă voi semăna aproximativ aceeași suprafață cu rapiță. Am ales pentru 100 ha hibrizii PT200CL și PT275 ”, a declarat fermierul campion.

Hibrizii Pioneer au performat și în cadrul fermei Avicola Focșani, unde din cele 1.500 ha, 370 au fost semănate cu rapiță. Domnul inginer Florin Albu ne-a detaliat tehnologia de cultură, datorită căreia producția din acest an a ajuns la 3.200 kg/ha la hibridul PT225. “După ce am recoltat grâul, am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat la 25 cm, apoi au urmat două lucrări, una cu discul și una cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat DAP 18.46.0 – 200kg/ha și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă am aplicat un fungicide și un erbicid antigramineic. În primăvară am fertilizat fazial, în două treceri -  azotat de amoniu 100 kg/ha și sulfat de amoniu 100 kg/ha, substanță comercială. Am aplicat un tratament cu fungicid, atunci când plantele aveau 8 frunze, am aplicat insecticid, unde a fost cazul încă un antigramineic și un foliar pe bază de aminoacizi, asta datorită iernii târzii. În cultură au fost și flori avortate, într-un procent de maxim 5%. Al doilea tratament a constant în aplicarea unui insecticid, a unui fungicid și un foliar pe bază de microelemente. Cultura a fost în neirigat, am recoltat la sfârșitul lunii iunie. Pentru această toamnă intenționăm să semănăm 550 ha cu rapiță, urmează să alegem și hibrizii”, a declarat fermierul campion.

Aceștia sunt doar o parte dintre fermierii campioni, însă din cauza vremii ploioase, în foarte multe zone din țară nu s-a putut recolta, vom continua seria prezentările pe măsură ce colegii din teritoriu ne vor comunica rezultatele.

În zona Moldovei, județele Neamț, Botoșani, Bacău, Vrancea și Vaslui, hibrizii de porumb Pioneer P9537, P9241, P9903, P9175 au garantat producții de excepție. Fermierii campioni care au ales hibrizii Pioneer au fost mulțumiți de cantitatea obținută pe hectar, mai ales ținând cont de faptul că niciunul dintre cei 10 agricultori pe care îi vom prezenta în cele ce urmează, nu a irigat culturile. O dovadă care confirmă o dată în plus faptul că hibrizii Pioneer garantează performanță în orice fermă.

Cu producția de 14.350 kg/ha obținută cu hibridul P9241, fermier campion  a devenit domnul Nicu Cepreaga. Acesta lucrează în județul Neamț 270 ha, dintre care porumb anul trecut a semănat 100 de ha. “Am arat în toamnă, la adâncimea de 30 cm, apoi în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul, am aplicat îngrășăminte complexe 20.20.0 – 200 kg/ha, după care la semănat, în data de 26 aprilie, am aplicat pe rând 200 kg/ha de uree. Am erbicidat o singură dată, iar în stadiul  de 3-4 frunze am aplicat 250 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a mai beneficiat de un îngrășământ foliar și de o fertilizare. Am recoltat la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Anul acesta voi semăna tot 100 ha cu porumb, în principal același hibrid - P9241”, a declarant fermierul campion Nicu Cepreaga.

Următorul fermier campion din zona Moldovei este domnul Mihai Pavelescu, care a obținut 14.150 kg/ha cu hibridul P9903. Acesta lucrează 480 ha în localitatea Ștefan Cel Mare, județul Neamț. “Anul trecut am avut porumb pe 80 ha, semănat după păioase. În toamnă am arat la 25 cm și am aplicat 150 kg/ha superfosfat, iar în primăvară am discuit, am trecut cu combinatorul și am aplicat complex 15.15.15 – 300 kg/ha. Apoi am semănat la mijlocul lunii aprilie, când am mai aplicat 150 kg/ha – uree granulată cu degajare lentă. Am prășit de 2 ori și la fiecare lucrare am aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar. Am erbicidat preemergent și nu am aplicat niciun tratament și nici nu am irigat. Am început recoltatul în octombrie și pot spune că am obținut producție mare, am fost mulțumit. Anul acesta voi semăna în jur de 100 ha cu porumb, în principal voi merge tot pe hibridul P9903”, a declarant fermierul campion.

Tot în județul Neamț, localitatea Dumbrava Roșie, își desfășoară activitatea și fermierul campion Gheorghe Popescu. Acesta lucrează 160 ha, iar anul trecut a semănat porumb pe 35 ha, iar hibridul P9241 i-a asigurat producția de 13.500 kg/ha. “Am semănat porumbul după sfeclă de zahăr și după floarea-soarelui. Ca de obicei, am arat în toamnă la adâncimea de 35 cm, iar în primăvară am continuat cu lucrările de pregătire a terenului, am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semănat în prima parte a lunii aprilie și tot atunci am aplicat 200 kg/ha complex triplu 16. Am erbicidat și după semănat și în vegetație, nu am dat nici un tratament și nici nu am prășit. Anul acesta a fost fără probleme, am avut și ploi și totul a fost bine. Am recoltat începând cu 10 octombrie”, a declarat fermierul campion. Mulțumit de recoltă, domnul Gheorghe Popescu va semăna anul acesta 45 ha cu porumb și a ales deja hibrizii Pioneer P9241 și P9537.

În județul Botoșani, fermier campion a devenit domnul Cătălin Rotariu. Acesta lucrează 1.800 ha, iar porumb a semănat anul trecut pe 500 ha. Hibridul P9903 i-a asigurat producția de 13.220 kg/ha. “Porumbul l-am semănat în principal după soia și floarea-soarelui.  Am mers pe lucrările clasice: în toamnă am arat, în primăvară am discuit și am pregătit patul germinativ. Am aplicat îngrășământ complex – 300 kg/ha. La începutul lunii aprilie am semănat și am mai aplicat 150 kg/ha uree. Am aplicat erbicide și preemergent și postemergent, am prășit o singură dată și nu am efectuat nici un tratament. Mai mult, cultura a fost în neirigat!  Am recoltat începând cu 15 octombrie și am terminat la jumătatea lunii noiembrie. Anul acesta voi semăna porumb pe 300 ha”, a conchis Cătălin Rotariu.

În județul Vrancea, fermier campion a devenit domnul Tudorel Popa. Acesta a obținut 13.100 kg/ha cu hibridul P9903 și 12.070 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 100 ha, porumb am avut anul trecut pe 38 ha, semănat după grâu. Am arat la 35 cm, în toamnă, iar în primăvară am efectuat câte o trecere cu discul și combinatorul și am aplicat uree 100 kg/ha . Am semănat pe 11 aprilie când am aplicat și 250 kg/ha. Am prășit în faza de 8-10 frunze și am aplicat încă 100 kg/ha de uree. Am erbicidat în preemergență și unde a fost cazul am corectat cu un nou erbicid. Nu am aplicat tratamente și nici nu am irigat. Am recoltat începând cu 15 octombrie și am fost mulțumit de producție. În primăvara aceasta voi semăna 30 ha cu porumb. am ales 2 hibrizi Pioneer, dar cu FAO mai mic”, a punctat agricultorul vrâncean.

Domnul Ioan Rauță a devenit fermier campion la porumb cultivând trei hibrizi Pioneer. Acesta lucrează în județul Bacău 1.800 ha, iar anul trecut a semănat porumb pe 560 ha, 430 ha cu hibrizi Pioneer. Hibridul P9903 i-a oferit producția de 12.150 kg/ha, P9241 -11.600 kg/ha, iar P9175 – 10.860 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, floarea-soarelui și lucernă. Am arat din toamnă la 35-40 cm, iar în primăvară am continuat cu pregătirea terenului, am aplicat și îngrășăminte naturale, 400 kg/ha de uree, iar la semănat am dat complexe 18.46.0, între 350-380 kg/ha, asta după jumătatea lunii aprilie. Am erbicidat în faza de 6 frunze, apoi am aplicat 2 îngrășăminte foliare, primul în faza de 8 frunze, al doilea la 10 frunze și am efectuat 2 prașile mecanice. Am recoltat în luna octombrie, iar anul acesta voi semăna 500 ha cu porumb și am ales doi hibrizi Pioneer”, a punctat fermierul campion.

Fermier campion a devenit și Iustin Antal din localitatea Țibucani, județul Neamț. Acesta lucrează 1.700 ha, porumb a semănat anul trecut pe 430 ha și a obținut 11.400 kg/ha cu hibridul P9537. “Merg pe arătură de toamnă la 25-30 cm, iar în primăvară efectuez o trecere cu combiantorul. Anul trecut am semănat la sfârșit de aprilie, început de mai, am aplicat îngrășăminte 18.46.0 – 150 kg/ha și nitrocalcar 150 kg/ha, pe unele sole am mai aplicat și uree, iar pe toată suprafața am aplicat microgranulate – 20 kg/ha. Am erbicidat preemergent, iar în vegetație a revenit cu un alt erbicid doar pe solele unde a fost nevoie. Nu am aplicat tratamente și am efectuat o singură prașilă mecanică. Recoltatul a avut loc la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Anul acesta voi semăna în jur de 500 ha cu porumb, am comandat deja hibrizii Pioneer, cu care voi semăna mai bine din jumătate din suprafață”, a declarat Iustin Antal.

În localitatea Pădureni, din județul Vrancea familia Popa lucrează 300 ha. Domnul Gheorghe Popa și cei doi fii au semănat porumb anul trecut pe 110 ha și au devenit fermieri campioni cu hibridul P9537, care le-a asigurat producția de 10.900 kg/ha. “Am semănat porumb după grâu. Am început cu scarificatul, am arat la adâncimea de 25 cm, iar în primăvară am trecut cu combinatorul, am aplicat uree 200 kg/ha  și am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 200 kg/ha. Imediat, în negru cum se spune, am erbicidat, iar a doua erbicidare a avut loc în faza de 4-6 frunze. Nu am aplicat tratamente, nu am prășit și nici nu am irigat, deci producția, mulțumitoare de altfel, a fost obținută fără aceste lucrări. Am recoltat în luna octombrie”, a punctat domnul Gheorghe Popa. Mulțumiți  de producție, anul acesta membrii familiei Popa vor semăna întreaga suprafață de porumb, 110 ha, numai cu hibrizi Pioneer.

Domnul Florin Zalomir  din județul Bacău a devenit fermier campion la porumb cu hibridul P9241, care i-a oferit producția de 9.860 kg/ha, însă pe unele sole cantitatea a depășit cu mult 10.000 de kg/ha. “Am semănat anul trecut porumb pe 140 ha. Cultura premergătoare a fost floarea-soarelui. Am arat la 35 cm încă din toamnă, după care în primăvară am nivelat și am trecut o dată cu combinatorul. Am aplicat îngrășământ complex 20.20.0 – 400 kg/ha, la semănat, în jurul datei de 10 aprilie. Am erbicidat imediat după semănat, unde a fost cazul am intervenit cu al doilea erbicid, iar în vegetație, în faza de 8 frunze am aplicat îngrășământ foliar și am prășit o singură dată. Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul l-am început în jurul datei de 24 octombrie, campania a durat 2 săptămâni”, a specificat fermierul campion. Mulțumit de evoluția culturii și de producția obținută anul trecut, fermierul campion va semăna anul acesta aceeași suprafață cu porumb.

În județul Vaslui, fermier campion a devenit domnul Florin Enache. Acesta lucrează 278 ha, 118 ha a semănat cu porumb anul trecut, iar hibridul P9903 i-a oferit producția de 8.750 kg/ha. A semănat porumbul după floarea-soarelui și grâu, dar pe o solă unde a întors rapița, iar producția atinsă aici a fost de pe 10.000 kg/ha. “Lucrările le-am efectuat în funcție de solă și de ce cultură a fost înainte. Așa că fie am arat, fie doar am discuit și am pregătit terenul. Pe sola unde nu a ieșit rapița, a fost aplicat complex triplu 15 – 200 kg/ha, iar pe celelalte sole am aplicat azot în primăvară – 170 kg/ha, la semănat, în prima jumătate a lunii aprilie. Apoi la prășit, în faza de 6-8 frunze, am aplicat încă 130 kg/ha de azot și a mai urmat o a doua prașilă, la faza de 10 frunze. Am erbicidat în vegetație, iar tratamente nu am aplicat. Am recoltat în jur de 19 septembrie și am terminat în jur de 20 octombrie. Anul acesta voi semăna în jur de 160 ha, în principal P9241, dar și un hibrid nou pentru a-l testa”, a declarant fermierul campion, Florin Enache.

Hibrizii de porumb Pioneer nu aveau cum să nu performeze în județele Brăila și Buzău. Agricultorii din aceste județe au avut rezultate excepționale în acest an, atât la irigat cât și la neirigat. De aceea, în continuare vom prezenta o parte dintre fermierii campioni și tehnologia pe care au adoptat-o în fermele lor.

În cadrul societății Padova Agricultura din localitatea Stăncuța, județul Brăila, hibridul  P0937 a oferit producția de 15.240 kg/ha. Despre tehnologia folosită în fermă, dar și despre perspectivele din 2018 ne-a vorbit domnul director al societății Mihalache Ciocan. “Lucrăm 5.718 ha, iar campania trecută am avut porumb pe 1.599 ha, semănat fie după porumb sau orez. Am arat în toamnă, ca de fiecare dată, iar în primăvară au urmat lucrările cu discul și combinatorul. Am aplicat complexe 18.46.0, 200 kg/ha și am început semănatul pe 10 aprilie. La prăși am mai aplicat uree, 500 kg/ha, am erbicidat o singură dată, doar pe câteva sole a fost nevoie de corecție și am mai aplicat erbicid, nu am făcut niciun fel de alt tratament. Din totalul suprafeței cultivate cu porumb, 40 % a fost în irigat. Am început campania de recoltat la sfârșit de septembrie și a durat aproximativ o lună jumătate”, a specificat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de modul în care s-a comportat întreaga cultură, iar anul viitor va semăna porumb pe 1.600 ha.

Tot în județul Brăila, în localitatea Traian de această data, domnul Adrian Răureanu a devenit fermier campion cu hibridul P0216, care i-a asigurat producția de 14.015 kg/ha în irigat. “Lucrez 400 ha, porumb am avut pe 100 ha. Am arat în toamnă, atunci când am aplicat și complex 18.46.0 200 kg/ha, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul, după care am semănat în luna aprilie, când am mai aplicat 200 kg/ha azot și la prășit 100 kg/ha complexe 18.46.0. În funcție de solă am aplicat 2 tratamente, erbicide unde a fost cazul. Campania viitoare vom semăna porumb pe o suprafață de 160 ha”, a declarat Adrian Răureanu.

Următorul fermier campion Dan Lefter din județul Buzău. Acesta lucrează 457 ha, porumb a semănat pe 225 ha și a obținut 13.200 kg/ha cu hibridul P0216. “Am semănat fie după porumb, fie după soia. Am scarificat la 80 cm, arat și am efectuat o trecere cu combinatorul pe toată suprafața. În primăvară am mai efectuat o trecere cu combinatorul, am aplicat complexe cu sulf, 200 kg/ha și am început semănatul la sfârșitul lunii martie. Am aplicat 2 erbicide și 2 tratamente, la prășit, în faza de 10 frunze, am mai aplicat complexe 200 kg/ha, iar 180 ha au beneficiat și de irigații. Am recoltat începând cu luna septembrie, iar în octombrie am terminat campania cu cele 180 ha care au fost în irigat. Nu am avut probleme în acest an în cultură, iar anul viitor voi semăna porumb pe 200 ha”, a spus fermierul campion.

Fermier campion la porumb a devenit și domnul Niculae Drăgan din localitatea Lișcoteanca, județul Brăila, care a obținut 12.750 kg/ha cu hibridul P0023. “ Lucrăm 250 ha, pe 117 ha am avut porumb, semănat după grâu și rapiță. În toamnă am scarificat la 60 cm, însă numai 43 ha, restul am arat. În primăvară am trecut pe toată suprafața cu combinatorul și am aplicat complexe 18.46.0  - 230 kg/ha la semănat, campanie începută pe 10 aprilie. Am erbicidat, am prășit când am aplicat azot în funcție de solă, între 180 kg/ha și 230 kg/ha. Cultura a mai beneficiat și de 2 tratamente cu fungicid și îngrășământ foliar. Producția a fost obținută în neirigat pentru că nu avem posibilitatea să irigăm. Am recoltat în perioada 3-23 octombrie, iar anul viitor voi semăna 91 ha și am ales hibrizii P9911 și P0023”, a punctat agricultorul brăilean.

Domnul Vasile Hotnog, din județul Brăila, a devenit fermier campion cu hibridul P0023, care i-a oferit producția de 11.740 kg/ha. “Lucrez 550 ha, iar pe 280 ha am avut porumb. Am semănat fie tot după porumb, floarea-soarelui, soia și rapiță. În toamnă am arat, în timp ce în primăvară am continuat cu lucrările efectuate cu combinatorul, o trecere sau două, în funcție de solă. Am început semănatul la începutul lunii aprilie, când am aplicat și complexele – 250 kg/ha, pe care le-am ales la fel în funcție de solă, pentru că am făcut cartare agrochimică și am aplicat în funcție de rezultate.  Cultura a mai beneficiat de 2 erbicide, nu aplicat tratamente pentru că nu am avut probleme, doar am prășit și am aplicat uree și azot, aproximativ 250 kg/ha,” a declarat fermierul campion.

Un alt fermier campion este domnul Vasile Marius, din localitatea Bărăganu, județul Brăila. Acesta lucrează 537 ha, pe 89 a semănat porumb campania trecută și a obținut 11.500 kg/ha cu hibridul P0023. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui și rapiță. Am arat în toamnă, când am și nivelat cu discul, iar în primăvară am mai trecut o dată cu discuit, iar pe o anumită solă am efectuat și o lucrare cu combinatorul. Am semănat în perioada 31 martie - 10 aprilie, când am aplicat 170 kg/ha, complexe 20.20.0. Cultura a beneficiat și de două erbicide și de 2 tratamente cu insecticid și foliar. Primul tratament în faza de 3 frunze pentru că am avut atac de tanymecus, iar la prășit am aplicat 200 kg/ha, azotat de amoniu. Producția a fost obținută în neirigat, am recoltat în prima parte a lunii septembrie”, a afirmat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna în jur de 140 ha cu porumb și ales hibrizii P0023, P0937 și P9903.

În județul Buzău, fermier campion a devenit și domnul Andrei Constantinescu. Acesta a obținut 10.760 kg/ha cu hibridul P9911. “Lucrez 400 ha, iar pe 240 ha am avut porumb, semănat fie după porumb, floarea-soarelui sau rapiță. În toamnă am arat, în primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul, am fertilizat 250 kg/ha complexe cu sulf și zinc, iar la semănat am mai aplicat la semănat, la sfârșitul lunii martie, 200 kg/ha de azot. Am erbicidat și am aplicat 2 tratamente, primul aplicare a fost cu microelemente, iar cea de a doua a fost cu zinc în stadiul de 8-10 frunze. Cultura a fost în neirigat, iar singura problemă pe care am avut-o a fost apariția rățișoare. Am recoltat după 20 septembrie, iar anul viitor nu știu câte hectare de porumb voi semăna, pentru că am sole unde nu arată bine nici rapița, nici grâul”, a punctat fermierul campion.

Tot în județul Buzău fermieri campioni au devenit și domnii Adrian și Ionel Marin, care au obținut 10.400 kg/ha cu hibridul P0216. Aceștia lucrează 600 ha, iar porumb au avut pe 250 ha, semănat după grâu, rapiță și floarea-soarelui. “În toamnă am arat și am trecut cu combinatorul, în primăvară am mai efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat la începutul lunii mai, când am aplicat și complexe, fie 18.46.0 fie 20.20.0 - 150 kg/ha. La prășit am mai aplicat 150 kg/ha de azot și un erbicid. Tratamente nu am făcut pentru că nu avem echipamentele necesare pentru aceste lucrări și nici nu am irigat. Am recoltat la sfârșitul lunii august, iar anul viitor vom semăna 250 cu porumb”,a  declarat Ionel Marin.

Viorel Balașu este un alt fermier campion din județul Buzău, Acesta lucrează 550 ha în localitatea Poșta Câlnău și a obținut 10.290 kg/ha cu hibridul P9903. “Am  avut porumb pe 87 ha, semănat după grâu, orz și floarea-soarelui. În toamnă am fertilizat cu îngrășământ pe bază de sulf – 250 kg/ha, apoi am arat. În primăvară am efectuat o lucrare cu discul, apoi am fertilizat cu complexe cu sulf, 200 kg/ha, apoi am mai efectuat o lucrare cu combinatorul. Am semănat începând cu 15 aprilie, apoi am erbicidat, iar în faza de 4-5 frunze am mai aplicat uree granulată, 120 kg/ha, produs comercial, și am mai aplicat un tratament cu zinc, în faza de 7-8 frunze. Am recoltat la începutul lunii octombrie, iar anul viitor voi semăna porumb pe 110 ha, am ales hibrizii P9911 și P9903 pentru că sunt foarte mulțumit de producții. Anul acesta am obținut cea mai mare medie de când cultivăm porumb, 8.540 kg/ha, am avut producție pe 20 ha, cu hibridul P9911, 11.200 kg/ha în neirigat. Acești 2 hibrizi se pretează de minune în ferma noastră, sunt foarte mulțumit”, a punctat fermierul campion.

În localitatea Colibași, județul Buzău își desfășoară activitatea și fermierul campion Ștefan Ginerică. Acesta lucrează 500 ha, cu porumb a avut 75 ha și a obținut 9.000 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumb după rapiță și porumb, am arat și uniformizat terenul în toamnă, nu renunț la aceste lucrări, iar în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am fertilizat -180 kg/ha cu 18.46.0 și 20.20.0, după care am semănat în perioada 1-20 aprilie. Am erbicidat pe negru cum se spune, apoi în vegetație doar unde a fost cazul. Am aplicat un tratament pentru boli și dăunători în faza de 2-4 frunze. Cultura nu a beneficiat de irigații, dar a fost un an foarte bun chiar și așa. Am recoltat între 25 septembrie-1 octombrie, iar anul viitor voi semăna 100 ha cu porumb, pe 70% din suprafață voi semăna P9911”, a punctat fermierul campion.

Marius Mătrăşoaie, zootehnist din comuna Dumbrăveni, județul Suceava

„Deţin o fermă zootehnică cu peste 100 de bovine, din care 78 adulte. Cu părere de rău intenţionez să înjumătăţesc efectivul din cauza lipsei forţei de muncă în zootehnie. Nu ai oameni cu care să munceşti în fermă. Din cauză că există tot felul de ajutoare sociale, oamenii apţi de muncă nu vin, chiar dacă îi plătesc cu 100 de lei zi, opt ore, şi muncesc cot la cot cu ei ca să facă ceva.

Un alt impediment ar fi valorificarea cărnii. Un kilogram de carcasă tineret bovin se plăteşte cu 12 lei, cu condiţia ca greutatea carcasei curate să fie de 300 kilograme. Laptele, după o vară secetoasă, în care pentru a avea o lactaţie bună la o vacă a fost necesară completarea furajării la iesle, a ajuns la 1,1 lei/litru lapte conform, în situaţia cea mai fericită.

Semnalul este acelaşi din partea tuturor colegilor fermieri: preţurile mici la achiziţie, lipsa forţei de muncă şi fiscalitatea destul de mare sunt trei elemente care te descurajează să mai continui munca în zootehnie.

Dacă nu ar fi rădăcina de stejar pe care mi-au format-o părinţii mei, agricultori de când se ştiu, aş vinde şi aş pleca din ţară. Străinii au nevoie de oameni muncitori, pe care îi plătesc după munca depusă. România nu are nevoie de aceștia, are nevoie de oameni care primesc ajutoare. Oamenii de valoare au plecat, iar ca să revenim la normal ne trebuie două-trei generaţii.“

Ing. Mihaela Sima, ferma Vicşani Farm

„Pe lângă munca specifică, un om al ogoarelor are nevoie şi de momente de relaxare. Lavanda este o cultură de suflet de care mă ocup în prezent în afara serviciului. Este o plantă care îţi dă multă energie, mult spor în a face lucrurile bine, este o plantă minunată pe care, dacă o îngrijim cu atenţie, putem avea şi profit. Suntem încă în perioada în care abia a fost înfiinţată cultura, anul II, în al treilea an va produce flori care vor putea fi valorificate, urmând să aducă poate şi profit. Am început cu o suprafaţă mică, 10 ari; a fost un pic mai greu pentru că în primul an o parte din plante au murit. Am revigorat cu butaşi proprii din plantaţia noastră, ne extindem ca suprafaţă de la an la an şi suntem siguri că în scurt timp va fi un business serios. Avem în plan să dezvoltăm 3 hectare cu lavandă şi să achiziţionăm un utilaj cu ajutorul căruia să extragem uleiurile volatile, atât de căutate în industria farmaceutică şi în industria cosmetică. Paralel încercăm să ne extindem cu o varietate mai largă de plante medicinale – gălbe­nele, salvie, plante adaptabile zonei noastre – şi să facem diverse preparate.

De la un hobby căruia i-am alocat câteva ore pe săptămână se poate ajunge la o mică afacere. Lavanda este o plantă nepretenţioasă, nu vrea terenuri foarte ude, trebuie prăşită la timp pentru a nu fi invadată de buruieni şi, în general, nu vrea foarte multe. Avantajul este că după plantare, dacă este îngrijită, un butaş rezistă şi produce 20 - 25 de ani.

Dacă am fost pionieri cu cânepa – după noi mai mulţi agricultori au semănat această plantă – poate vom reuşi să îi convingem să pună pe lângă casă şi câţiva ari de lavandă. Este o cultură care aduce mare satisfacţie.“

Ing. Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Bazinul Pomicol Fălticeni

„În pomicultură, marea majoritate a tratamentelor aplicate nu influenţează calitatea fructelor, dar preţul final va fi influenţat de aceste tratamente, din ce în ce mai costisitoare de la un an la altul. Mărul colorat va avea un preţ mai bun pentru că întâi ochiul cumpără şi după aceea gustul. Nu în mod decisiv, dar prima oară cumpărătorul alege merele colorate.

Producţia medie obţinută în acest an în asociaţie este de 20-30 de tone la hectar în funcţie de soi, acoperă cheltuielile şi unele investiţii în livadă. Sunt rezultate mulţumitoare, ţinând cont de „evenimentele“ din primăvară, zăpada din luna aprilie şi bruma din luna mai, aceasta din urmă făcând pagube mai mari decât zăpada. În final, pomul a supravieţuit, dar producţia de fructe din acest an s-a diminuat cu 5-10 tone la hectar şi s-a înjumătăţit în fermele de pe Valea Moldovei şi din zona Cornu Luncii – Dumbrava. Comparativ cu anul trecut, producţia este mai mică, chiar dacă 2016 a fost un an cu o perioadă de două luni fără ploaie. În anii când primăvara este ploioasă, vara nu este prea secetoasă, producţia în aceleaşi livezi fiind de 40-45 de tone de mere la hectar.

Soiurile care aduc mulţumire pentru munca depusă sunt şi în acest an Golden, Starkinson, Ionatan, Florina şi Idared, care se vând la en gros cu preţuri cuprinse între 1,7 şi 2.5 lei/kg şi 2,5-3 lei/kg en detail, în funcţie de soi.“

Dr. ing. Ciprian Palaghianu

„Pădurea de Mâine înseamnă nu mai puţin de 1 milion de puieţi plantaţi până în 2024, pe suprafeţe degradate, distruse de calamităţi naturale sau de tăierile abuzive, selectate de specialişti din rândul acelora pentru care diverşi proprietari au solicitat ajutor. Cred că, dacă dorim să schimbăm ceva şi stă în puterea noastră, nu doar ar trebui să o facem, ci suntem obligaţi să o facem. Asta înseamnă responsabilitate şi de undeva trebuie să pornim. Şi ce început poate fi mai bun decât plantarea unor puieţi, noi vieţi ce vor forma viitoarele păduri. Este datoria noastră faţă de pădurea de azi şi generaţia de mâine“ – şef lucrări dr. ing. Ciprian Palaghianu, prodecan cu activitatea didactică şi managementul calităţii, Facultatea de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Declaraţia a fost făcută la acţiunea de împădurire a unei suprafeţe de 4,7 ha teren degradat de pe raza localităţii Poieni Solca, județul Suceava, sâmbătă, 11 noiembrie.

Daniel Florici, fermier județul Iași

„Una dintre problemele cu care ne confruntăm noi, fermierii din nord-estul țării, cei care avem ferme în preajma pădurilor, este apariția animalelor sălbatice pe câmp. Și mă refer la daunele provocate în special de porci mistreți și căprioare. Și în acest an au fost distruse culturi întregi, iar pe unele sole trebuie să reînsămânțăm, bineînțeles pe cheltuiala noastră. Am vrea să ne recuperăm investițiile, dar lupta cu birocrația ne termină. Trebuie să facem diferite demersuri, să mergem la Camerele Agricole, la APIA și să aducem inspectorii în ferme pentru a constata pagubele, dar totul rămâne la nivelul actelor și nimic mai mult. Cred că în primul rând ar trebui să ne unim, să fim o voce comună și să putem fi auziți de cine trebuie. Sper ca domnul ministru Daea să ia măsuri, să dea o dispoziție în teren, astfel încât să nu mai pierdem inputuri și semințe. Noi facem toate aceste lucrări cu proprii bani, nimeni nu ne-a despăgubit vreodată și nu cred că ne va despăgubi în viitorul apropiat.“

Marcel Costache, fermier județul Teleorman

„Una dintre marile probleme pe care le au fermierii care nu au foarte mult teren în exploatare este prețul primit imediat după recoltare. Spunem de foarte mult timp acest lucru, dar nu ne ascultă nimeni. Poate unii dintre noi am vrea să ne dezvoltăm, să ne facem magazii de depozitare și, de ce nu, silozuri, dar nu prea avem cum pentru că stăm la mâna celor care ne iau marfa, uneori chiar din câmp, și ne oferă niște prețuri care nu ne mulțumesc. Deci cred că ar trebui făcut ceva legat de acest aspect, să se impună un preț minim sau să se găsească o altă soluție care să fie și în beneficiul micilor fermieri.“

Ioan Drăghici, fermier județul Iași

„Noi nu mai avem cu cine munci. Căutăm oameni, le oferim toate condițiile, adică salariu bun, carte de muncă, masă, uneori chiar și țigări în fiecare zi, le mai dăm și zile libere când au nevoie, deci suntem înțelegători, dar românul tot preferă să nu muncească. Mă refer la cei care primesc acel ajutor social. Sunt niște bani veniți pe tavă, care deși nu ajung, dar nu îi determină să muncească. Sunt pline cârciumile; acolo pot sta, la muncă ba. Cred că acești bani, care sunt de fapt tot din buzunarul nostru, nu ar mai trebui acordați așa ușor, ci ar trebui făcută o evaluare mai strictă și să se determine cine poate să muncească. Cine este capabil, să muncească și cine chiar nu poate munci, să primească acel ajutor, nu sunt absurd să îi bag pe toți în aceeași oală. Chiar trebuie făcut ceva, pentru că ne putem găsi în situația în care trebuie să renunțăm la afaceri, la ferme, la animale etc. din cauza faptului că nu avem cu cine să facem treabă.

La capitolul nucifere e loc de mai bine

„În 2016 producţia de nuci din Ungaria a fost de peste 8.000 de tone, o cifră care reiese din statistica realizată doar pe nucii selecţionaţi. Cel mai productiv soi de nuc din ţara vecina este MILOTAI, care se vinde cu 3 euro/kg (nuca în coajă). La noi, în schimb, nucul abia a atins o producție de 3.000 tone anul trecut, însă vorbim de nuci din flora spontană, pentru a căror fructe se obţine un preţ de 1,5-1,8 euro/kg“, spune Jozsef Toth, de la NUCIFERE REGIA. Producătorul din Târgul-Mureş care dispune de o plantaţie de 60 ha (anul 2 și 3) speră ca la intrarea pe rod a nucilor să obţină 2.000-2.200 kg/ha, cantitate din care se va selecta categoria întâi. „După calculele noastre vom produce circa 1.800 kg/ha nuci categoria întâi şi preţul va fi apropiat celui din Ungaria şi Franța“, mai spune cel care vinde opt dintre cele mai bune soiuri de nucă românească.

O soluție de popularizare a ofertelor financiar-bancare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de Internet, www.afir.info, în cadrul secțiunii „Rapoarte și Liste“, subsecțiunea „Lista instituțiilor financiare“, o rubrică destinată produselor de finanțare adaptate nevoilor beneficiarilor proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

„Din experiența programării anterioare a PNDR 2007 – 2013, problema cofinanțării investițiilor în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural a reprezentat unul dintre principalele motive pentru care s-au dezangajat fonduri. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor noului Program am identificat o soluție de popularizare pe site-ul AFIR a ofertelor financiar-bancare, oferindu-le astfel oportunitatea de a alege un instrument financiar flexibil și potrivit investiției pe care doresc s-o dezvolte cu ajutorul fondurilor europene, disponibile țării noastre prin PNDR 2020. La nivelul AFIR, în baza unui protocol de colaborare, se poartă discuții lunare cu Asociația Română a Băncilor (ARB) pentru a analiza posibilitatea obținerii de condiții avantajoase pentru beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020, astfel încât investițiile să fie finalizate la termen, fără probleme“, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

PRIAevents organizează conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala PRIA Romanian Farmers în cadrul căreia fermierii români vor fi premiați și anul acesta, la București, în 28 septembrie 2017.

Conferința PRIA Agriculture este cel mai important eveniment al toamnei pentru agricultură și reprezintă o reală platformă de dezbatere între autorități, fermieri și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Gala PRIA este dedicată fermierilor români ce au investit resurse financiare, foarte multă muncă și experiența lor de-a lungul timpului și astfel au contribuit la dezvoltarea sau menținerea agriculturii României pe un loc bun în UE.

În cadrul acestei gale vom recunoaște eforturile și contribuția fermierilor români care au investit capital românesc, timp, muncă, cunoștințe și energie pentru agricultura noastră.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. Uniunea Europeană alocă un buget mare și o atenție deosebită acestui sector. De aceea, politica agricolă comună (PAC) consolidează competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii din UE, prin acordarea de plăți directe fermierilor și prin măsuri de piață și finanțează programele de dezvoltare a zonelor rurale din Uniune.

Și în țara noastră agricultura joacă un rol extrem de important, însă există încă loc de creștere, potențialul României în sectorul agricol fiind foarte mare. În cadrul conferinței vom vorbi despre anumite probleme cu care ne confruntăm, dar vom afla și soluțiile sau sugestiile pentru o creștere esențială a agriculturii în România. 

 "Conferința PRIA Agriculture reprezintă cel mai important eveniment din această toamnă pentru agricultură și reunește reprezentanți ai autorităților, asociații, fermieri și companii care activează în agricultură. În cadrul Galei PRIA Romanian Farmers - ne vom concentra pe recunoașterea eforturilor îndelungate ale fermierilor români si vom afla poveștile lor de succes, dar și ce provocări au avut de-a lungul timpului", declară Raluca Voivozeanu, organizatoarea PRIA Agriculture și a Galei PRIA Romanian Farmers.                       

 Printre temele abordate în cadrul conferinței se vor regăsi: prioritățile Guvernului în ceea ce privește agricultura României; aplicarea prevederilor Politicii Agricole Comune (PAC) și ale Politicii Comune de Pescuit; seceta și sistemul de irigații în România; cumpărarea și vânzarea terenurilor agricole, cadastrarea; contractele futures în agricultură; fonduri europene și simplificarea procedurilor, subvenții și situația plăților; crearea fondului mutual – de când ar putea intra în vigoare și ce riscuri va acoperi; camerele agricole – cum se pot organiza acestea; măsuri fiscale pentru agricultură – spre ex. compensarea datoriilor cu subvențiile, obligațiile privind TVA-ul; schema de minimis pentru energia necesară agricultorilor; legea51 și relația fermier – retailer; rolul Ministerului Mediului pentru agricultură; bilanțul anului 2017, precum și soluții pentru a avea un 2018 agricol mai bun.

Conferinţele PRIA aduc în atenție cele mai importante teme de dezbatere din fiecare domeniu și reunesc un numar mare de participanți, dar și mass - media. Cu o experienţă de peste 12 ani echipa PRIAevents este recunscută pentru organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector al economiei.  

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Agriculture şi modalități de înscriere pentru participare puteți găsi pe http://priaevents.ro/conferinta-pria-agriculture-si-gala-pria-romanian-farmers-2017/

Fermierii români care au fost premiați în cadrul Galei PRIA Romanian Farmers 2016, au    fost: Laurentiu BACIU, Presedinte LAPAR; Nicolae SITARU; Constantin BAZON; Gheorghe ALBU; Ilie POPESCU; ȘERBAN LUCIAN; Emil DUMITRU - Presedintele Federației Naționale PRO AGRO; Dimitrie MUSCĂ; Dr. Ing. Marian VERZEA, iar Casa de Avocatură Popovici Nițu Stoica & Asociații și CEC Bank au primit premii pentru preocuparea față de problemele agriculturii din țara noastră.

Mai multe detalii despre conferința PRIA Agriculture si Gala PRIA Romanian Farmers de anul trecut, precum și premiile acordate fermierilor români puteți gasi aici și aici.

PRIA Agriculture reunește peste 200 participanți – fermieri, reprezentanți ai autorităților, companii care activează in agricultură și în domenii conexe.

Despre PRIAevents

PRIAevents - experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru zona de business va găsi cele mai bune metode pentru a vă garanta ROI şi pentru a croi un eveniment special pentru dvs.

Dezbatem cele mai fierbinţi teme, aducem cei mai importanţi speakeri, reunim în audienţă participanţi care corespund cu target-ul tău.

Fie că doreşti ca evenimentul să aibă loc în Bucureşti sau în alte oraşe din ţară, PRIAevents se focusează pe audienţe B2B. Experţii noştri în evenimente vor şti să vă sfătuiască şi să vă propună şi cel mai potrivit eveniment.

Dacă vrei să organizezi o gală, o conferinţă, un training, o aniversare, un eveniment de lansare a unui produs B2B sau B2C, poţi apela cu cea mai mare încredere la experţii noştri. Experienţa, abilităţile, viziunea creativă şi orientarea noastra spre ROI pentru fiecare partener ne califică a fi alegerea potrivită pentru evenimentele de succes.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / 0744 584 661.

În 2 dintre cele mai importante județe agricole, Brăila și Ialomița, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut producții de peste 4.000 kg/ha, iar numărul agriculorilor care au obținut astfel de producții și au devenit fermieri campioni a fost unul ridicat. În cele ce urmează vă prezentăm o parte dintre ei.

Județul Brăila

Unul dintre fermierii campioni din județul Brăila este Florin Dănuț Iconaru, care administrează 2.000 ha, dintre care pe 340 ha a însămânțat rapiță. Hibridul Pioneer PT225 este cel care i-a asigurat o producție de 5.400 kg/ha.

“După recoltatul grâului și orzului am început pregătirea terenului, iar odată cu semănatul, realizat cu semănătoarea Horsh, am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte 18.46.0. În ceea ce privește tratamentele, în toamnă am aplicat un insecticid și un produs care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere. În primăvară am început prin a aplica 200 kg/ka de sulfat, apoi în martie 200 kg/ha de azot și în aprilie 250 kg/ha. La acestea s-au adăugat alte 3 tratamente cu insecticide și fungicide. L-a începutul lunii iulie am recoltat, iar campania a durat 3 zile”, a precizat fermierul campion.

Acesta a mai adăugat faptul că nu a întâmpinat probleme deosebite în acest an, doar la un moment dat a avut o oarecare concurență cu buruienile, însă aplicând produse de calitate, a reușit ca la finalul campaniei să fie mulțumit de recolta obținută. În această toamnă intenționează să însămânțeze peste 300 ha de rapiță, dar față de anul trecut va mări suprafața cu hibrizi Pioneer PT225 și PT234.

Producția de 4.900 kg/ha obținută cu hibrizii PT225 și PT234 i-a făcut fermieri campioni pe domnii Ene Liviu și Alexandru Popa.

În cadrul societății Popalex din localitatea Cireșu, Alexandru Popa lucrează în total 1.980 ha, iar pe 300 ha a avut rapiță. “Pe solele unde am semănat rapița, ca plante premergătoare am avut grâu și orz, cam 80% grâu și 20% orz. Imediat după recoltat am arat, am discuit și înainte de a băga al doilea disc, am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat pe data de 15 august. În toamnă am aplicat un fungicid și un stabilan, iar în iarnă cultura a intrat impecabil. Apoi în primăvară am aplicat 2 tratamente, un foliar și un fungicid. În următoarea campanie voi mări suprafața cu rapiță la 500 ha, iar de la Pioneer voi alege hibrizii PT225, PT234, dar și PT264”, a declarat Alexandru Popa.

În cadrul societății agricole Agro Hagiu, fermierii Ionuț Hagiu și Cristinel Brânză lucrează 1.100 ha, dintre care 200 cu rapiță. Au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT225 - 4.720 kg/ha și 4.580 kg/ha cu PT234.

“De obicei la culturile de rapiță, planta premergătoare este mereu grâul. Pe 27 august am început pregătirea terenului, iar pe 5 septembrie am semănat. In toamnă am aplicat 11.52.0, 200 kg/ha, am erbicidat pentru samulastra și graminee, și am mai aplicat 350 kg/ha sulfat de amoniu. Am continuat în primăvară cu 150 kg/ha azotat de amniu, iar de erbicidat nu a mai fost cazul, dar am mai aplicat 3 tratamente. Am recoltat în perioada 29 iunie -10 iulie, pentru că au fost niște ploi în acea perioadă. Pentru anul acesta nu am decis solele, dar nu voi renunța la hibrizii Pioneer”, a punctat Cristinel Brânză.

Florin Zănoagă și Udrea Marius din cadrul societății First Farms Agroeast, din localitatea Surdila-Greci, au devenit fermieri campioni deoarece au obținut cu hibridul PT234 – 4.589 kg/ha, iar cu hibridul PT225 – 4.255 kg/ha. În total lucrează 4.000 ha, iar 600 au fost însămânțate cu rapiță în campania agricolă 2016-2017. “În iulie am recoltat grâul, am început pregătirea tereului și la finalul lunii august am început să semănăm, am terminat în primele zile ale lui septembrie. La semănat am aplicat îngrășăminte - 200 kg/ha, erbicid preemergent, unul pentru graminee, 2 fungicide și un regulator de creștere. În primăvara am continuat cu fertilizarea, 250 kg/ha sulfat și 150 kg/ha azotat, am mai aplicat un erbicid, 2 fugicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 5 iulie și a durat o săptămână”, a declarat Florin Zănoagă.

În această toamnă, cei doi fermieri campioni vor semăna tot 600 ha de rapiță, iar de la compania Pioneer vor alege aceeași hibrizi deoarece au fost mulțumiți de modul în care s-au dezvoltat culturile pentru intrarea în iarnă și mai ales de produsele obținute.

Un alt fermier campion din județul Brăila este domnul Thierry Bourgoing, care lucrează în cadrul societății Rominsem SRL 2.500 ha, dintre care 375 ha de rapiță. Hibridul PT225 cu care a obținut 4.330 kg/ha este hibridul Pioneer pe care va miza și în următoarea campanie. “Am fost mulțumit de rapiță în acest an. Am început pregătirea terenului imediat după ce am recoltat grâul și orzul. Am dat startul campanie de semănat pe 25 august și am încheiat pe 5 septembrie. Am aplicat 150 kg/ha îngrășăminte 11.52.0 și 250 kg/ha sulfat de amoniu. Tratamentele au diferit în funcție de cum s-a dezvoltat cultura pe fiecare solă, pe unele am aplicat fungicid, pe altele nu. În primăvară am dat 250 kg/ha azotat, fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început pe 25 iunie și a durat o săptămână. Pentru această toamnă intenționez să păstrez numărul de hectare cu rapiță și să semăn aceeași hibrizi Pioneer”, a specificat fermierul campion.

Agricultor cu o vastă experiență în spate, domnul Iosif Ticra, din localitatea Silistraru, lucrează 1.300 ha, dintre care 250 au fost însămânțate cu rapiță. A devenit fermier campion datorită hibridului PR44W29 cu care a obținut producția de 4.080 kg/ha. În fiecare an, după ce recoltează culturile păioase începe pregătirea terenului și seamănă la dată fixă, o zi importantă cândva, 23 august.

“Ar în iulie, imediat după ce recoltez grâul și orzul, nu aștept! În ultimii 3 ani am semănat la dată fixă, 23 august, tocmai să nu uit data. În funcție de solă am aplicat 200 sau 250 kg/ha monoamoniu fosfat. Trebuie să adaug că în timpul verii întreținem ogoroul, fie cu erbicid total, fie întrăm cu combinatorul, în funcție de gradul de îmburuienare, pentru că în general răsare samulastra de orz. Am aplicat un fungicid ce are și rol de regulator de creștere, și asta pentru a spori rezistența la iernat a rapiței, și am mai dat un insecticid în condițiile în care a aparut viespea rapiței. Am irigat toata supafața în toamnă pentru a putea intra cu răsărire uniformă în iarnă. Am cheltuit mulți bani deoarece apa era destul de scumpă, dar am reușit să facem o cultură perfectă pentru intrarea în iarnă. În primăvară am aplicat insecticide, nu a mai fost nevoie de fungicide, pentru că rapița a fost sănătoasă. Campania de recoltat s-a desfășurat în perioada 15-20 iunie”, a declarat fermierul campion Iosif Ticra.

Pentru această va însămânța 200, poate 250 ha cu rapiță, în funcție de cum se va prezenta terenul. Participă în cadrul campaniei Pioneer Cultivă rapiță fără pierderi și pe lângă hibridul PR44W29 pe care îl cunoaște deja foarte bine și de care este mulțumit, va semăna și alți hibrizi noi din portofoliul Pioneer.

Județul Ialomita

Și în județul Ialomita, mai multe societăți agricole au obținut producții de peste 4 tone/ha la rapiță. Un astfel de exemplu este II Dorina Bobeș care a avut producția de 4.590 kg/ha la hibridul PT225 și 4.100 kg/ha cu hibridul PT234.

Și agricultorul Mihai Marius a devenit fermier campion cu ajutorul hibrizilor PT225, cu care a obținut producția de 4.800 kg/ha, și PT234, care i-a asigurat 4.584 kg/ha. “

“Noi lucrăm 1.700 ha, iar pe 440 ha am avut rapiță. Am început pregătirea terenului imediat după ce am terminat de recoltat grâul, adică în jur de 20 iulie, iar semănatul l-am început pe 17 august. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha complexe 18.46.0, după aceea, până la intrarea în iarnă, am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai aplicat 2 fungicide, 2 insecticide și un foliar. Am avut producții foarte bune la PT234 și PT225, deoarece în iarnă culturile au intrat bine, nu am avut niciun fel de problemă cu cultura, puțin a fsot atinsă de gerul din aprilie, dar nu a fost grav afectată”, a punctat fermierul campion.

Mai mult decât atât, acesta a mai adăugat faptul că și în acest an a semănat hibridul PR46W14, deoarece îl cultivă de mulți ani, mereu a avut producții de peste 4.000 kg/ha, chiar și 4.500 kg/ha și în fiecare an îl seamănă pe cel puțin 70 ha. În această toamnă, solele cu rapiță vor ajunge la 500 ha, dintre care cei 3 hibrizi Pioneer, PT225, PT234 și PR46W14 nu vor lipsi.

Agricultorul Iulian Filipoiu lucrează aproximativ 2.600 ha, iar hibrizii PR44D06 și PR44W29 sunt cei care i-au asigurat producții de 4.600 kg/ha, respectiv 4.500 kg/ha și astfel a devenit fermier campion la rapiță. “Ca plante premergătoare am avut grâu și orz. Am pregătit terenul după ce am recoltat, în iulie, și am semănat în perioada 25-28 august. Odată cu semănatul am aplicat 180 kg/ha de îngrășăminte și apoi, în toamnă, un insecticid și un erbicid pentru graminee. În primăvară, am aplicat uree, 200 kg/ha și foliar, 150 kg/ha și pe o solă a trebuit să mai aplic un erbicid. Am recoltat la umiditatea de 7%, în perioada 2-10 iunie. În această toamnă intenționez să semăn 600 ha de rapiță, iar de la Pioneer aceeași hibrizi - PR33D06 și PR44W29”, a punctat fermierul campion Iulian Filipoiu.

În județele Olt și Dolj, hibrizii de rapiță DuPont Pioneer au înregistrat producții record și în acest an. Acest lucru a fost dovedit la proba cântarului în cadrul mai multor societăți agricole, motiv pentru care vă prezentăm fermierii campioni din zona Olteniei.

Județul OLT

În cadrul societății agricole Product Nefer, fermierul Ion Curcă și ing. Ion Kiss au obținut 5.333 kg/ha cu hibridul PR46W14.

“Am început lucrările pentru cultura rapiței la sfârșitul lunii iulie, începutul lui august. Planta premergătoare a fost grâul, imediat după ce l-am recoltat, am arat terenul și am dat cu discul imediat după arătură. Am aplicat îngrășăminte la bază, 170 kg/ha de complexe 18.46.0 și 150 kg/ha nitrocalcar. În toamnă nu am făcut tratamentul cu fungicid, am aplicat doar erbicid și insecticid. În primăvară am aplicat 200 kg/ha uree, dar și 2 tratamente cu insecticide, 2 fungicide, plus îngrășăminte foliare. Am început recoltatul la sfârșitul lunii iunie, atunci când umiditatea era aproximativ de 7%“ - a specificat ing. Kiss.

Reprezentanții societății din Scornicești s-au declarat mulțumiți de modul în care s-a comportat rapița în acest an, motiv pentru care în următoarea campanie vor însămânța aproximativ 250 ha. Din cadrul portofoliului Pioneer vor miza în mare parte pe același hibrid, dar vor încerca și unul nou care promite producții la fel de ridicate.

O altă societate care a obținut producții mari la rapiță a fost Olt Piess. Aici, fermierul campion, domnul Ilie Popescu lucrează 1.700 ha, dintre care 480 hectare de rapiță. A ales din portofoliul Pioneer hibridul PT225 și a obținut 4.900 kg/ha.

“Lucrările pentru rapiță le-am început în jurul datei de 1 august, imediat după ce am recoltat grâul. Am aplicat îngrășământul odată cu semănatul, mai exact 250 kg/ha complexe 18.46.0. În toamnă am aplicat un tratament cu fungicid și unul cu insecticid, dar și erbicid 80% din necesar. În primăvară am aplicat diferența de 20% de erbicid, alte 2 fungicide și 2 insecticide. Recoltatul l-am început pe 2 iulie și a durat 3 zile. Am un parteneriat foarte bun cu Pioneer, producțiile obținute sunt mereu bune. Anul viitor voi semăna în jur de 500 ha de rapiță, iar de la Pioneer merg pe aceeași hibrizi și poate ceva nou” – a punctat Ilie Popescu.

La Agricola Internațional, fermierul campion ing.Viorel Deresoiu a obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT234 și 4.300 kg/ha cu PT225. În cadrul societății, din totalul de 2.000 de hectare, 450 au fost însămânțate cu rapiță.

“Pregătirea terenului am început-o în august. Am arat, unde au fost băltiri am scarificat, apoi am discuit, semănat și tăvălugit. Odată cu semănatul am aplicat și îngrășămintele, 250 kg/ha 18.46.0. Am erbicidat pentru samulastră în special și tot în toamnă am aplicat un fungicid și un insecticid. În primăvară am mai dat un erbicid unde a fost cazul, plus încă un tratament cu fungicid și insecticid. Recoltatul l-am început la jumătatea lui iunie” - a punctat ing. Deresoiu.

În ceea ce privește campania următoare, fermierul campion va rămâne fidel celor doi hibrizi Pioneer, PT234 și PT225 și va însămânța aceeași suprafață.

În cadrul societății agricole Longin din Șerbănești – Olt, domnul Longin Drăghicescu lucrează 5.600 de hectare, dintre care în această campanie a avut 1.070 hectare de rapiță. A devenit fermier campion cu hibridul PR44W29, obținând 4.324 kg/ha. “Am început lucrările după 20 august, iar semănatul dupa 1 septembrie. Plantă premergătoare a fost grâul, iar înainte de a semăna rapița am aplicat 350 de kg/ha de complexe NPK 20.20.0 sau 18.46.0, a depins de solă. Tot în toamnă am dat cu erbicid pentru samulastră, cu insecticid și am mai aplicat 200 kg/ha de nitrocalcar. În primăvată am fertilizat cu azot, 150 kg/ha și am mai aplicat 2 tratamente cu insecticide și fungicide”, a declarant fermierul campion Longin Drăghicescu. La Șerbănești, campania de recoltat a început pe 20 iunie și a durat în jur de 15 zile. Anul viitor va însămânța 900 de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer optează pe același hibrid - PR44W29.

Județul DOLJ

Și în județul Dolj, hibrizii de rapiță Pioneer au obținut peste 4 tone/ha, iar fermierii campioni sunt Sorin Epure și Dan Boiangiu, care au obținut 4.500 kg/ha cu hibridul PT234.

În cadrul societății Agrofortex din localitatea Dranic, domnul Dan Boiangiu lucrează 1.000 ha, dintre care campania aceasta 350 au fost însămânțate cu rapiță. “După recoltarea grâului am început pregătirea terenului pentru rapiță. Am arat și discuit, iar înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte 12.52.0. Am semănat la sfârșitul lui august, începutul lui septembrie și am aplicat 1 tratament cu insecticid și erbicid mai ales pentru samulastră. În primăvară au urmat tratamentele obișnuite, 2 la număr, cu insecticide și fungicide. Nu au fost probleme speciale de-a lungul anului și nu le-am avut pentru că am făcut tratamentele la timp. Recoltatul l-am început pe 20 iunie și a durat 7 zile.” – a menționat fermierul campion.

Despre următoarea campanie agricolă susține că în funcție de cum va evolua vremea, dacă nu va mai fi secetă, va semăna aproximativ 250 de hectare cu rapiță.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că până la data de 19 iunie 2017 au fost plătiți 27.003.244 lei (6 milioane de euro) unui număr de 2003 beneficiari ai programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate, urmând ca în perioada următoare să se plătească încă 1.294.000 lei (peste 280.000 euro).

Cei mai mulți agricultori care au primit deja sumele în conturi provin din județul Olt (1.099 beneficiari), Giurgiu (598 beneficiari) și Buzău (89 beneficiari). În funcție de documentațiile depuse de către direcțiile agricole județene, urmează a fi efectuate plățile și pentru restul celor înscriși pentru ciclul 1 de producție, care au valorificat pe piață cantitățile prevăzute până la data de 15 iunie, respectiv circa 4.500 beneficiari.

Restul celor înscriși în program care nu au livrat pe piață cantitățile prevăzute pot face dovada comercializării tomatelor cultivate în spații protejate în ciclul 2 de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie 2017.

Numărul total al celor care s-au înscris în acest program este de 7.323 beneficiari din toate județele țării, cei mai mulți înscriși fiind din județele Olt, Giurgiu, Galați, Dolj, Buzău, Teleorman, fapt ce demonstrează interesul deosebit manifestat de producătorii agricoli pentru această formă de sprijin.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Reamintim că schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Rod bun este o urare și o dorință pentru fiecare fermier. Dar iată că de câțiva ani încoace a devenit și un partener de încredere pentru mulți dintre agricultorii români. Sub stema firmei Rod bun, peste 400 de fermieri, însoțiți de copii sau, după caz, de nepoți, s-au reunit la una dintre adunările Naționalei Fermierilor.

Un uriaș cu zece ferme

Dl Octavian Petrescu, unul dintre directorii firmei, ne-a spus: „Firma noastră împlinește anul acesta 15 ani de activitate. În urmă cu cinci ani, pentru a putea gestiona mai ușor activitatea companiei, ne-am împărțit în cinci grupuri. Divizia „Farming“ se ocupă de cele zece ferme ale grupului, aflate în Iași, Bacău, Brăila, Tulcea, Călărași, Prahova, Mureș, Dolj și Caraș-Severin, însumând 9.600 ha.“ Doar pe jumătate din această suprafață se produc cereale pentru consum. Restul este folosit pentru multiplicarea seminței. Sămânța obținută este direcționată către bazele de procesare proprii. Ele sunt răspândite la Tichilești (județul Brăila), Mureni (județul Mureș) și Berzovia (județul Caraș-Severin). Capacitatea totală de procesare poate ajunge până la 500 tone de sămânță/zi. Sunt preferate semințele de grâu, orz și triticale.

Pe lângă produsele proprii, Rod bun vinde și marfă provenind de la marile multinaționale, producătoare de inputuri agricole. Așa se face că din depozitele firmei se poate procura și sămânță de la Pioneer și Monsanto, pesticide de la Bayer și multe altele. Doar că marfa este comercializată prin intermediul a trei divizii de vânzări. Una dintre ele, care constituie fundamentul companiei, după spusele dlui Petrescu, este cea care se ocupă de distribuția la nivel de comună, către fermierii mici.

O istorie cu multă muncă

„În 2002, când am început afacerea, vindeam porumb de la Fundulea. Aveam o rețea de promotori în fiecare comună, care contra unui comision vindeau porumb, lucernă și în toamnă păioase. Asta era toată afacerea! Acum avem 72 de fitofarmacii în țară și ne propunem ca până la sfârșitul anului să ajungem la 100 și 200 în anul viitor. Acest obiectiv atrage după sine nevoia de a investi într-un centru logistic performant“, vorbește despre planurile din viitorul apropriat.

A treia divizie de vânzări a companiei, prin intermediul căreia se vând semințe, îngrășăminte și pesticide către fermierii medii, care cultivă între 400 și 600 ha, se numește Naționala Fermierilor Români. Ceea ce este mai special este că acestor fermieri li se vinde marfa cu plata la recoltare și, pe cât posibil, în produse. „Pentru a prelua această marfă am creat divizia de trading, care are rolul de a prelua aceste cereale, și divizia logistică, cu 65 de camioane și 90 de angajați“, mai spune directorul Rod bun. „Trebuia să avem o soluție de a avea camioanele în câmp atunci când fermierii recoltează și atunci a trebuit să investim masiv în aceste camioane. Într-un fel ele sunt o gaură neagră pentru orice fermier, pentru că, vrei nu vrei, în fiecare lună plătești leasinguri și salarii, care, adunate, ajung la o cifră astronomică.“

Desigur că în spatele tuturor diviziilor enumerate se află compartimentele de contabilitate, juridic, IT, dar și cel de asistență pentru fermieri. Angajații acestuia din urmă țin în permanență legătura cu fermierii parteneri și le vin în ajutor oricând este nevoie.

„La ora actuală firma are 460 de oameni și o cifră de afaceri de 71 milioane euro“, întregește Octavian Petrescu tabloul companiei.

Cele mai performante semințe din lume

Cât despre selecția soiurilor care sunt multiplicate, aici aceasta este o altă poveste; „În fiecare an mă duc la un congres unde sunt prezentate toate soiurile, câte opt – zece soiuri cele mai bune din fiecare țară. Eu, în final, aduc pentru testare între 10 și 20 de soiuri, care mi se par cele mai bune“, povestește Octavian Petrescu. Testarea se face în fiecare fermă, alături de soiurile aflate deja în cultură și în aceleași condiții, cu aceeași tehnologie. Dintre ele sunt selecționate cele care fac față cel mai bine condițiilor și dau rezultate de vârf.

Triticale, o recomandare pentru fermieri

Ferma Spanțu are 935 ha, lucrate în regim de arendă. Este una dintre cele mai bune ferme ale companiei.

Una dintre culturile foarte bine reprezentate pe care le-am văzut aici, este cea de triticale. L-am întrebat pe directorul Rod bun ce părere are despre această cultură, având în vedere că vorbim despre o plantă creată de relativ puțin timp. „Este o cultură excelentă. E adevărat că a existat un an când nu am avut cerere, dar am discutat cu procesatorii interni, care nu sunt deloc puțini, și am cerere mare pentru anul acesta și mai am siguranța că și la anul va fi“, ne-a răspuns domnia sa. „Dacă fermierii știu că li se asigură desfacere, atunci ei cultivă triticale, pentru că are o tehnologie mai ieftină, e mai rezistentă și asigură plusvaloare, față de grâu“, a mai completat. „Este o hrană excelentă pentru animale. Eu asigur 10.000 de tone anul acesta, către trei-patru procesatori interni. Recomandarea mea către fermieri este să meargă și pe triticale ! Cel mai bun soi din toată Europa, Tarzan îl găsesc și în fermele noastre.“

Cât despre celelalte soiuri de păioase, producătorul recomandă grâul Genesi, Forhand și Catu, iar la orz Corvina și Cometa.

Împreună, la muncă și la meci

Zilele câmpului se organizează deja de cinci ani. În principal sunt urmărite două scopuri. Unul dintre ele este acela de a strânge la un loc partenerii companiei, la câte una dintre fermele grupului. Cu această ocazie ei pot vedea cum se obțin semințele care le sunt vândute.

„Ne considerăm parte din aceeași echipă cu fermierii noștri. De aceea, începând de acum patru ani, când am mers împreună la meciul Turcia – România, am instituit această tradiție a Naționalei Fermierilor Români. Noi suntem o echipă tânără ți competitivă. Am încercat să aducem și fermierii în acest tip de competiție, să încerce în fiecare zi să fie mai buni decât în ziua precedentă. Dar această Națională a Fermierilor Români nu numai muncește împreună, dar se și distrează împreună. Aceste întâlniri au rolul de a fi mai aproape, de a forma într-adevăr o echipă“, spune Octavian Petrescu.

De altfel, planul celor de la Rod bun este ca o galerie alcătuită din peste 300 de fermieri să însoțească Naționala de fotbal la meciul din iunie din Polonia. Că sunt o echipă care știe să se distreze împreună s-a putut vedea din plin la ferma Spanțu. Copii au fost însoțiți de pirați în Castelul Hogwarts sau în mașinuțele electrice, în timp ce fermierii s-au delectat cu delicioasele preparate ale unei petreceri câmpenești: fasole la ceaun, miel la proțap, grătar și, bineînțeles, mititei.

Replica zilei am auzit-o la un viitor fermier, în vârstă de vreo patru – cinci ani, adresată părinților săi: „Uite, cât mă dau eu pe tobogan, stați și voi și mâncați mici, bine ?“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 16-17

Faptul că până în anul 2050 populația lumii se va dubla constituie cea mai mare provocare pentru cercetătorii din agricultură. Creșterea productivității culturilor reprezintă, în acest context, principalul obiectiv. Ca un factor suplimentar, care să complice chestiunea, se adaugă schimbările climatice, care răstoarnă, într-o măsură destul de mare, ceea ce știam despre agricultură. În consecință, și soluțiile găsite sunt unele revoluționare. Între ele, biotehnologiile, cu vârful lor de lance – tehnologiile de editare a genomului, reprezintă unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Nici simpozionul „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“, care a avut loc în ultima zi a lunii mai la București, nu s-a abătut de la această tendință.

Europa riscă să nu-și mai atingă obiectivele de sustenabilitate

Organizat de către AgroBiotechRom și de către Alianța Industriei Semințelor din România, sub egida Academiei Române și a ASAS, manifestarea a reunit specialiști de cel mai înalt nivel din țară și străinătate. Au fost reprezentați atât membrii comunității științifice, cât și reprezentanții fermierilor. În Aula Magna a ASAS au fost prezenți, printre alții, Gheorghe Sin, președintele ASAS, Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, Valeriu Tabără, vicepreședinte ASAS, Lucian Buzdugan, directorul celei mai mari exploatații agricole din UE, Ion Cioroianu, președinte al Asociației Fermierilor Români, Maricel Dima, subsecretar de stat în MADR.

Întrunirea a fost moderată de prof. Doru Pamfil, rectorul USAMV Cluj. Seria prezentărilor a fost începută de către dna Petra Jorasch, vicepreședinte al Asociației Europene a Semințelor. În prezentarea sa, intitulată „Importanța inovației în ameliorarea plantelor pentru sectorul de semințe al UE“, domnia sa a menționat decalajul care s-a creat la ora actuală între producătorii de semințe din SUA și cei din UE. Motivul îl constituie, în opinia sa, inconsecvența politicilor UE în ansamblul său, ca și a statelor membre referitoare la reglementarea inovării cu ajutorul noilor tehnici de editare a genomului. Rezultatele sunt multe și grave pentru europeni, avertizează dna Jorasch. „Costurile de natură legislativă, procesele de autorizare complexe și termenele lungi împiedică procesul de dezvoltare a societăților mici și mijlocii și utilizarea acestor metode de către aceste entități. Erodarea competitivității conduce la reducerea diversității sectorului de ameliorare a plantelor și la exodul societăților de ameliorare inovatoare din Europa. Rezultatul este că avantajul competitiv este transferat industriilor de ameliorare a plantelor din afara Europei, iar fondul de competență științifică din Europa (atât din sectorul public, cât și din cel privat), locurile de muncă aferente, inovația și – deci – creșterea economică sunt «alungate» și ele de pe continent.“

Ca o consecință finală, agricultura Uniunii Europene riscă să nu își mai atingă obiectivele de creștere a sustenabilității, a considerat conferențiarul

„Inovația merge dincolo de cercetare!“

„Noile tehnici de ameliorare a plantelor: inovații pentru o creștere durabilă și responsabilă“ a fost tema prezentării susținute de dr. Slawomir Slova, conducătorul Laboratorului OMG al Institutului de Ameliorare și Aclimatizare a Plantelor din Polonia. După ce a enumerat principalii factori care stau în calea creșterii productivității agricole din UE – schimbările climatice, degradarea solurilor, accesul redus al unor producători mici și mijlocii la inovație –, vorbitorul a trecut în revistă cele mai noi tehnici de editare a genomului. „Inovația merge dincolo de cercetare și dezvoltare!“, crede cercetătorul. De aceea avem nevoie de crearea unor punți între cercetare, tehnologie și „actori“ (inclusiv fermieri, industrie și ONG-uri). Știința, tehnologia și inovația promovează competitivitatea, productivitatea și dezvoltarea durabilă.

În concluzie, este momentul ca UE să aplice politici destinate intensificării inovației în agricultură și în industriile alimentare.

„Dacă aș ști să vă spun când și cum vor fi reglementate până la urmă de către UE tehnologiile de editare a genomului și rezultatele lor, atunci probabil că nu ar mai fi fost nevoie de acest simpozion. În orice caz, cred că mi-ar fi trebuit un glob de cristal“, au fost cuvintele cu care și-a început prezentarea prof. Joachim Schiemann, până de curând directorul prestigiosului Institut Julius Kühn pentru Biosecuritate și Biotehnologia Plantelor din Germania. Mai adăugăm și faptul că domnia sa a fost între 2006 și 2009 membru al panelului științific al EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor).

În viziunea sa, „ameliorarea plantelor poate fi privită ca un proces continuu, din ce în ce mai eficient și mai precis. Oamenii au realizat întotdeauna selecții pentru obținerea unor mutații“. Noile tehnici de edi­tare a genomului constituie doar un instrument modern și eficient pentru atingerea acestui scop. „Ingineria genomică este utilizată pentru a îmbunătăți reziliența în mediile supuse schimbării, prin ameliorarea caracterelor abiotice și rezistenței la boli – caracteristici valabile în cazul plantelor, animalelor și oamenilor.“

Reglementarea plantelor editate genetic, în grădina CEJ

În ceea ce privește chestiunea reglementării, profesorul Schiemann a prezentat situația actuală în stilul caracteristic cercetătorilor germani, punând față în față pozițiile a doi dintre actorii de care depinde decizia finală. Pe de o parte, l-a citat pe J.C. Juncker, care în discursul său despre starea Uniunii“, din 14 septembrie 2016, spunea: „[…] Fac apel la toate instituțiile europene și toate statele membre ale Uniunii să își asume responsabilitatea. Trebuie să terminăm cu vechea poveste potrivit căreia succesul este național, iar eșecul european. Altfel, proiectul nostru comun nu va rezista. [...] De asemenea, trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să recunoaștem că există decizii pe care nu trebuie să le luăm noi. Nu este corect ca atunci când țările Uniunii Europene nu pot cădea de acord între ele asupra interzicerii sau aprobării utilizării glifosatului în ierbicide, Comisia Europeană să fie obligată de Parlament și de Consiliul European să ia o decizie. Așa că vom schimba aceste reguli pentru că aceasta nu este democrație. Comisia trebuie să își asume responsabilitatea acționând politic, și nu tehnocrat. O Comisie politică este una care ascultă Parlamentul European, statele membre și oamenii [...].“

Pe de altă parte, a citat și Sentința Preliminară a Curții Europene de Justiție: „Consiliul de Stat i-a solicitat Curții Europene de Justiție să se pronunțe în privința a patru chestiuni legate de noile tehnici de ameliorare (depuse pe 3 octombrie). Punctul declanșator a fost un proces intentat de organizațiile neguvernamentale franceze împotriva statului francez, în care s-a pus sub semnul întrebării transpunerea Directivei 2001/18/EC în legislația națională franceză.

După înregistrarea cazului de către CEJ și reținerea chestiunilor acceptate pe rol, vor fi necesare cca 15-24 de luni până la pronunțarea unei decizii/sentințe finale. Este cert că decizia finală va avea consecințe ample pentru regimul legislativ al plantelor obținute prin aplicarea noilor tehnici de ameliorare.“

Așadar, la ora actuală, decizia depinde de Curtea Europeană de Justiție“, consideră domnia sa. Iar în loc de concluzie, a folosit un alt citat: „Cei care vor ca lumea să continue așa cum este nu vor ca lumea să continue!“

Fermierii ar trebui implicați în decizie

Doamna Agnes Ricroch, secretara secției Științele Vieții din cadrul Academiei Agricole Franceze, a fost încă și mai tranșantă în cadrul prezentării sale intitulate „Reglementarea și eva­luarea riscurilor pentru biotehnologiile verzi. Editarea precisă a genomului și agricultura de precizie“. „În acest moment, Europa este blocată politic de propriul principiu al precauției și este incapabilă să abordeze pozitiv noile tehnici de editare a genomului și ingineria genetică“, a subliniat cercetătoarea. De aici rezultă incapacitatea de a valorifica posibilitățile nebănuite pe care aceste tehnologii le aduc la îndemâna fermierilor. Între alte avantaje importante se numără posibilitatea de obținere a unor noi hibrizi în doar câteva luni, față de minimum cinci – șase ani, cât durează acum.

Pentru a scoate Comisia Europeană din impasul în care se află acum în ceea ce privește reglementarea acestor tehnologii, dna Ricroch propune o nouă abordare. Aceasta se bazează pe produsul obținut și pe bunele practici agricole, și nu pe tehnologia folosită. Rezultatele, apreciază dna Ricroch, ar fi o mai eficientă și simplă reglementare și implicarea mai largă a fermierilor, care, până la urmă, sunt principalii beneficiari.

„Pierdem anual 1,5 miliarde euro“

„Nu cred că ne putem permite astăzi să nu luăm în considerare ce se întâmplă în SUA sau în Argentina, Brazilia și să ignorăm deficitul de competitivitate al UE“, a spus Emil Florian Dumitru, președintele Federației Naționale PRO AGRO. „România a înregistrat pierderi enorme la intrarea în UE, pentru că niște domni au promovat la rang de Directivă un document care ne spune să nu folosim soia modificată genetic. Eu vă spun că în fiecare dimineață mâncăm indirect soia modificată genetic, pentru că fiecare animal, fiecare pasăre este hrănită cu șrot de soia modificată genetic, importată din afara UE.“ Vorbitorul a mai arătat că fermierii membri ai organizației pe care o reprezintă doresc ca până în anul 2020 toate aceste bariere de ordin legislativ să fie îndepărtate, iar știința să-și poată spună cuvântul. „Una dintre prioritățile pe care Europa le impunea prin Tratatul din 1957, prin care se constituia Piața Comună, era dezvoltarea biotehnologiilor, ca factor al creșterii competitivității. Acum, în 2017, am involuat“, a subliniat Emil Dumitru. „Aș prefera ca MADR să ne sprijine ca în arealul din sudul țării, de cca un milion de hectare favorabil cultivării soiei nu cu sprijin cuplat, ci cu permisiunea de a cultiva soia modificată genetic. Eu nu cred că România își poate permite să piardă în jur de 1,5 mld euro în fiecare an, doar pentru că la Bruxelles niște funcționari ne explică cum nu se poate cultiva“, a pus punctul pe „i“ liderul PRO AGRO.

„Mergem la Bruxelles să ne cerem dreptul de a cultiva plante ameliorate genetic?“

Dl Valeriu Tabără s-a declarat, la rându-i, partizanul acestor tehnologii. „De trei ori, începând din 2010, eu personal am arătat la nivelul CE că avem nevoie de aceste tehnologii și am dus documente în acest sens!“ Pe de altă parte, domnia sa consideră că în primul rând cercetătorii sunt aceia care trebuie să își asume răspunderea pentru produsele pe care le creează, apoi să le prezinte fermierilor.

Dar concluzia simpozionului sub formă de întrebare a venit din partea dlui Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai populari fermieri români. Conducătorul celei mai mari exploatații agricole din UE a dorit să știe care este poziția MADR în domeniul plantelor cu genomul editat. „Întreb acest lucru pentru că urmează trasarea noilor linii pentru Politicile Agricole Comune din 2020 și vreau să știu dacă noi, fermierii români, vom merge la Bruxelles să cerem cu toată tăria dreptul de a cultiva aceste plante cărora eu, după atâtea discuții, nu le mai spun decât ameliorate genetic“, a evidențiat dl Buzdugan

Răspunsul reprezentantului MADR, dl subsecretar de stat Maricel Dima, a venit scurt, dar nelămurit: „Subiect abordat, analizat, nedefinitivat!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 46-48

Sorin T., fermier Brașov:

„Producția de cartofi din acest an, ca de fiecare dată, este strâns legată de vreme. În rest, nu pot spune că avem probleme. Totuși, ar fi o problemă, emblematică aș putea să spun, cu care se confruntă toți fermierii români. Este vorba de importurile de cartofi din Polonia care, credem noi, câteodată se fac mai puțin legal. Mă refer aici la unele importuri la negru. Despre ce este vorba? Se știe că Polonia este de ani de zile în carantină fitosanitară și ca să porți exporta cartofi din Polonia îți trebuie certificat fitosanitar. Or, în România se aduc cartofi fără acest certificat care să ateste că respectivii cartofi nu au boli de carantină, în speță clavibacter. Deci, teoretic, acești cartofi fără certificat fitosanitar nu au ce căuta pe nicio piață. Iar această situație se repetă de ani de zile. De aceea cred că trebuie să se ceară la graniță un certificat care să confirme că respectivele cantități de cartofi nu au probleme. Dar acest lucru nu se face. Cel puțin la autovehiculele cu o sarcină utilă de 7,5 t nu se face. Și trebuie spus că Polonia este singura țară care se confruntă cu genul ăsta de probleme la culturile de cartofi. Sigur, ei pot exporta, dar numai cu certificat sanitar. Pe lângă transporturile la negru, care nu sunt trecute în contabilitate, mai sunt importurile la gri. Ce înseamnă asta? Înseamnă factură subevaluată, plătești TVA-ul la 10 bani kg și tot așa. Iar asta se întâmplă la unele mărfuri din import de când suntem în UE.“

Florin V., fermier Covasna:

„Da... Problema cu importurile de cartofi din Polonia este foarte mare. Mai ales în condițiile în care sunt vândute 15 kg cu 5 lei. Iar în Polonia mai sunt probleme și cu cartofii de sămânță. Teoretic, din cauza carantinei nu pot cultiva cartofi nici măcar pentru ei. Și situația asta durează de peste trei ani, iar lumea de la noi nu știe sau se face că nu știe. Cert este că acum toți cei care luau cartofi din Bihor și Timișoara se duc în Polonia cu tiruri de 7 t și aduc cartofi de acolo în România. Mai nou, am aflat că inclusiv în patria cartofului, Covasna, aduc cartofi din Polonia și deoarece riscau să le înghețe marfa îi vând ca fiind cartofi româ­nești. Iar în en-gross-urile din Bihor și Timișoara se vând cu totul, cu maximum 90 de bani. Am clienți care nu mai iau de la mine și preferă să cumpere cartofi din aceștia care sunt și proști. Noi am avut acum noroc cu iarna asta grea pentru mulți nu au avut curaj să transporte cartofi de departe de frica înghețului.“

Eugen T., fermier Râșnov:

„În privința culturii cartofului, în acest moment avem două necunoscute. În primul rând vremea, care ne poate juca feste oricând, iar a doua necunoscută este prețul pentru care se dau cele mai mari bătălii, în special cu marfa din import. Ei bine, pe mine personal asta mă deranjează cel mai mult: fluctuația de preț la vânzare. Din păcate – noi ca producători, ca Federație sau ca asociații profesionale – nu suntem în stare să ne înțelegem la un preț minim. Și atunci, începem să vindem sub costul de producție, iar afacerile noastre se pun încet-încet pe butuci. De exemplu, în țările din vestul Europei statul, dar mai ales cooperativele de fermieri reglementează strict prețurile minime sub care nu poți să cobori...

De aceea cred că înființarea unor cooperative ar fi benefice și la noi, cel puțin pentru cultura cartofului, dar nu cred că așa ceva este posibil în România. La noi nimic nu este cum ar trebui să fie. În decursul a cinci ani, de exemplu, într-un an pierdem, într-un an câștigăm prea mult, într-altul suntem la zero, iar în alți doi ani câștigăm normal. Cu alte cuvinte, nu ne îmbogățim, e o afacere fără business plan, fără reguli, cu predictibilitate zero.“

Ghiță Cutinanț, vicepreședinte Sindicatul oierilor - Hunedoara

„Vă pot spune o poveste într-un singur minut. Anghel Rugină, celebrul economist român care le-a dat lecții americanilor, a trimis o scrisoare către Ion Iliescu și Petre Roman în care le-a spus așa: «Aveți o țară fără nicio datorie. Faceți monedă din metale prețioase și să meargă agricultura. Țara în care nu merge agricultura este o țară săracă». Să știți că noi nu suntem departe de sărăcie, chiar dacă avem o țară pline de resurse. Oaia încă aduce valută grea în țară și a făcut asta și pe vremea lui Ceaușescu. Tatăl meu a făcut casă cu etaj în Hunedoara doar din veniturile obținute din creșterea animalelor. Dacă președintele țării și Guvernul nu își apleacă urechea către oamenii de la talpa țării vom fi terminați. Noi nu mai suntem stat de drept la ora actuală. Nu se respectă legi. Politicienii ne înmormântează, din păcate. Să ajungă un om cu 300 de oi să spună: «sunt sărac, nu mai am din ce să trăiesc», cum se poate așa ceva? Vorbeam la un moment dat cu un cioban de la Sibiu care se ocupă de oierit de multă vreme și îmi spunea că odinioară din vânzarea lânii îți puteai ține oile o iarnă. Eu am dat acum doi ani 1.500 de lei pe tuns și mi s-a oferit pe lână 500 de lei. Încă nu am vândut-o, cred că o să îi dau foc.“

Ștefan Stancu, administrator fabrică uscare fructe-legume Prundu – Giurgiu

„În principiu, orice tânăr antreprenor ar trebui sprijinit necondiționat de către stat. Dacă riscă, riscă el, prin urmare care poate fi pierderea statului? Orice afacere care începe să funcționeze aduce bani statului prin plata unor contribuții. Cu cât sunt mai mulți cei care doresc să facă ceva, cu atât mai bine.“

Florin Colțuneac, administrator fabrică de furaje Balotești

„Din nefericire, statul nu se implică de niciun fel în acest segment de producere a furajelor. Ar trebui ca acesta să vină cu niște măsuri, cu subvenții, dar se pare că există interese globale, naționale să nu se facă asta. Ar trebui să existe niște ținte, o strategie. Eu cred că de la furaj ar trebui să plece totul, pentru că într-o fermă 80% din cheltuieli se fac cu hrana animalelor. Dacă acesta ar pleca subvenționat ar putea fi dezvoltate apoi și alte ramuri. În zootehnie, genetica și furajul de calitate sunt esența.“

Revista Lumea Satului nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 6-8

Fermierii români care dețin între 3 și 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piață, potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

"Se distribuie echivalentul în lei a sumei de 5.448.041,5 euro pentru producătorii de lapte, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Ajutorul financiar prevăzut se acordă producătorilor de lapte, persoane juridice, persoane fizice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale (...), care se încadrează la activitatea 'agricultură la scară mică," se arată în document.

Pentru obținerea ajutorului financiar beneficiarii trebuie să dețină un efectiv de vaci de lapte de minimum 3 și maximum 9 capete, inclusiv, pe beneficiar, identificate și înregistrate în RNE la data depunerii cererii, în exploatație cu cod ANSVSA și să aibă documente că a livrat/vândut direct minimum 4 tone lapte în perioada 1 aprilie 2015 — 31 martie 2016. Cererea pentru obținerea ajutoarelor se depune la centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București, însoțită de documentele legate prevăzute, până la data de 2 mai 2017, inclusiv.

Proiectul de act normativ precizează că producătorii de lapte care dețin un efectiv de vaci lapte mai mic de 3 capete sau mai mare de 9 capete nu beneficiază de prevederile actului normativ.

"Suma cuvenită fiecărui producător de lapte se calculează de către APIA prin împărțirea sumei totale prevăzute la efectivul eligibil de vaci de lapte. Plățile pentru aceste ajutoare se efectuează până la data de 30 iunie 2017. În vederea evaluării eficacității măsurii, ANSVSA verifică beneficiarii care au solicitat ajutorul de adaptare excepțional prevăzut de prezenta hotărâre a Guvernului, dacă mențin exploatația/exploatațiile înregistate în RNE până la data de 31 august 2017, și transmit rezultatul verificărilor către APIA", se arată în document.

Autoritatea competentă comunică Comisiei, până la data de 15 octombrie 2017, sumele plătite, numărul și tipul beneficiarilor și evaluarea eficacității măsurii.

Potrivit notei de fundamentare, exploatațiile cu efective de vaci de lapte cuprinse între 3 și 9 capete sunt ferme mici a căror producție, aproximativ 50%, este destinată consumului propriu, ceea ce duce la venituri reduse din această activitate, risc mărit de apariție a bolilor transmisibile la om (zoonoze), exploatarea de metiși cu grad genetic scăzut.

Conform regulamentului Comisiei Europene din 8 septembrie 2016 de prevedere a unor ajutoare de adaptare excepționale destinate producătorilor de lapte și fermierilor din alte sectoare de creștere a animalelor, României i s-a alocat un pachet
financiar în valoare de 10.896.083 euro, din care 5.448.041,5 euro se distribuie pentru producătorii de lapte.

"Prin acordarea acestui ajutor financiar, micii fermieri vor avea posibilitatea să crească și să producă mai mult pentru piață, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură. De asemenea, fermele mici se pot consolida și impune pe piață, asigurând îndeplinirea indicilor de calitate urmăriți de procesator, respectiv parametrii fizico-chimici, grăsime, proteină, substanță uscată, punct de îngheț și indicii de calitate: NTG și nr. de celule somatice. De asemenea, se creează posibilitatea creșterii valorii adăugate a produselor agricole, promovării laptelui și produselor lactate pe piețele locale,
dezvoltării circuitelor scurte de aprovizionare", se arată în document.

În nota de fundamentare se precizează că fermele mici reprezintă un mecanism de securitate economică și o modalitate de protecție în spațiul rural. Protecția economică, implicit socială, este împotriva sărăciei, asigurând un nivel minim de alimente și de câștiguri. În perioadele de criză economică, forța de muncă este resorbită de agricultură. În cazul României, fermele familiale sunt o plasă de siguranță economică deoarece mecanismele de securitate socială sunt deficitare și economia rurală non-agricolă nu este diversificată.

"În contextul european, sectorul laptelui se confruntă cu o criză severă care are la bază un dezechilibru între cererea și oferta la nivel mondial, în care prelungirea embargoului impus Rusiei până la finele lui 2017, precum și o scădere a cererii de produse din partea Chinei. O consecință a acestui dezechilibru a fost scăderea prețului pentru laptele materie primă în UE care continuă să se resimtă în continuare, atingând niveluri care nu mai sunt sustenabile pentru producători. În luna iulie 2016, prețul mediu la nivel UE a fost cu 22% mai mic decât media ultimilor 5 ani. Diferențele la nivel de structură a fermei și de preț sunt destul de mari, afectând în special fermele mici, cele cu ponderea cea mai mare, și periclitând activitatea de producție din zonele rurale", se precizează în nota de fundamentare.

Sursa: AGERPRES

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) informează că, în data de 28 februarie 2017, s-a încheiat sesiunea de primire a proiectelor cu finanțare europeană nerambursabilă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru submăsurile dedicate cooperării orizontale și verticale între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol (submăsura 16.4) și pomicol (submăsura 16.4a), dar și investițiilor în exploatațiile agricole (submăsura 4.1).

De la deschiderea sesiunii, în data de 16 decembrie 2016, au fost depuse pentru finanţare 52 de proiecte de investiții prin submăsura (sM) 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul agricol”. Fondurile nerambursabile solicitate on-line prin sM 16.4 sunt în valoare de aproximativ 5 milioane de euro. De asemenea, prin intermediul sM 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare în sectorul pomicol”, AFIR a primit 14 solicitări de finanțare în valoare de peste 1,3 milioane de euro.

Precizăm că alocarea bugetară pentru sesiunea desfășurată în intervalul 16 decembrie 2016 – 28 februarie 2017 a fost de 4 milioane de euro pentru ambele submăsuri de finanțare (sM 16.4 și sM 16.4a).

Totodată, reamintim că în perioada 15 decembrie 2016 – 28 februarie 2017, AFIR a primit aproximativ 740 de proiecte de finanțare în investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din PNDR 2020. Valoarea tuturor proiectelor depuse, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic este de peste 330 milioane de euro. Sesiunea de primire a proiectelor, aferentă sM 4.1 s-a încheiat înainte de termenul limită deoarece s-a atins, și chiar depășit, plafonul de 200% (300 milioane de euro) din alocarea stabilită (150 milioane de euro).

Sesiunea de primire a proiectelor în cadrul Schemei pentru micii fermieri (sM 6.5) rămâne însă activă până la data de 15 mai 2017, ora 16.00. Alocarea bugetară stabilită pentru submăsura 6.5 este de 112,3 milioane de euro.

Prin sM 6.5 se încurajează comasarea terenurilor agricole pentru creșterea productivității sectorului agricol.

Consolidarea exploatațiilor agricole va permite accesul la finanțări europene pentru investiții mai multor solicitanți și, totodată, va asigura un venit mai mare micilor fermieri care își transferă exploatația.

 Facem mențiunea că solicitanții de fonduri europene nerambursabile din arealul ITI (Investiții Teritoriale Integrate) Delta Dunării, au la dispoziție alocări distincte în valoare totală de peste 19 milioane de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții prin submăsurile 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole”, 4.2a „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor pomicole” și 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din PNDR 2020.

Sesiunea de primire a proiectelor de finanțare pentru zona ITI Delta Dunării se desfășoară în perioada 13 februarie – 12 noiembrie 2017, ora 16.00.

Vlad Oancea, fermier localitatea Constantin Brâncoveanu, județul Călărași

„Ca toți fermierii, mi-aș dori să avem continuitate în acordarea subvențiilor, să nu ne mai rugăm să ni se vireze banii. Cred că cei de la conducerea Ministerului Agriculturii ar trebui să fie mult mai apropiați de noi, fermierii, și să ne ajute în problemele cu care ne confruntăm. Cea mai arzătoare problemă ar fi cea a prețurilor. În ultimii 2 ani a fost… știm cu toții cum! Degeaba ne zbatem să obținem producții dacă prețurile sunt foarte mici încât uneori nu ne acoperim nici cheltuielile. Un preț corect și realist cred că ar oferi o altă șansă agricultorilor.“

Gheorghe I. Costică, localitatea Dracea, județul Teleorman

„Autoritățile ar trebui să dea mai multă importanță agriculturii pentru că, dacă ne gândim bine, țăranii sunt rădăcina națiunii. Dacă vrem să avem o țară puternică trebuie să permitem țăranilor să devină puternici. Autoritățile și oamenii în general să se gândească că atunci când vii de la serviciu – fie că lucrezi în IT, fie ca medic sau profesor – pui pe masă mâncare care a rodit în pământ. Să nu uităm să cumpărăm produse românești – legume și fructe, pentru că cele venite din import stau zile întregi în depozite și își pierd valoarea nutritivă; spre exemplu, la ardei scade vitamina C cu 60%. Oamenii statului să meargă mai mult prin teritoriu să vadă care sunt nevoile țăranilor și să țină cont de ele.“

Ioan Pau, crescător de ovine Rațcă

Nu doar ca și crescător de ovine, dar mai ales ca țăran, mi-aș dori ca guvernanții de acum ai țării, dar și cei care vor veni după ei, să își îndrepte privirea și spre clasa asta de jos. Pentru că de aici pleacă toată hrana: pâinea, carnea, brânza. Absolut toată hrana de care avem nevoie. Această clasă socială nu a fost prea băgată în seamă de zeci de ani.

Constanța Ștefan, secretar general al Federaţiei Oierilor de Munte din România

Una dintre problemele crescătorilor de oi este faptul că li se impune colaborarea cu medici veterinari concesionari aleși de ANSVSA. Luna aceasta vom face o delegație la ANSVSA să vedem ce putem face pentru a schimba acest lucru. Vă semnalez câteva dintre problemele cauzate de faptul că ne sunt impuși anumiți medicii veterinari. Spre exemplu, medicii veterinari au uneori în grijă animalele din foarte multe comune și ca urmare nu mai fac față lucrărilor. În consecință, de multe ori aceste lucrări sunt făcute mai mult pe hârtie decât în realitate. Și ce este cel mai important, acest sistem de lucru cu medici concesionari a făcut să dispară asistența din zona de munte, mai ales. Pentru că medicii se ocupă doar de vacinurile obligatorii și acțiunile din program. Dar asistență veterinară nu mai există. Ni se spune să apelăm la medici de liberă practică, dar ca să aduci un medic de liberă practică în vârful muntelui te costă 200 de lei doar ca să îi asiguri transportul. Este dezavantajos. În plus, acest sistem nu îți permite, în cazul în care nu ești mulțumit de serviciile unui medic, să apelezi la alt specialist. Și dacă faci reclamație și află, există riscul să nu te mai servească, că nu mai are el chef. Iar fermierii au nevoie de tot felul de adeverințe de la medicul veterinar. Cred că 50% dintre medici sunt așa. Un alt neajuns este că unii medici au concesionat pe durată foarte lungă de timp. Vă spun, este foarte greu pentru un medic veterinar tânăr să pătrundă într-o comună. Trebuie neapărat să reluăm discuțiile cu ANSVSA pe această temă a medicilor veterinari concesionari pentru că nu se mai poate.

Gheorghe Nițu, fermier Giurgiu

„La zece ani de la aderarea României la UE, putem privi agricultura românească prin prisma performanței. Este un fapt cert că an de an au crescut randamentele la hectar, fermierii s-au dotat cu utilaje performante și de aici rezultate pe măsură. Totuși, comparând cu țările din vestul Europei, agricultura la noi se face cu niște costuri mai mari. În Vest, în schimb, accesul la finanțare este mai ușor, dar și mai prietenos. În plus, și în privința randamentului la hectar, în acest moment am ajuns la 60-70% față de fermierii occidentali, deci mai avem de muncit ca să-i ajungem și, de ce nu, să-i depășim pentru că pe noi ne ajută și solul, pentru că este bun. Tot spre deosebire de colegii noștri europeni, pe noi nici statul nu ne ajută prea mult. Pentru că nu există o strategie pe plan mediu sau lung, de noi depinde, de fermieri, să ne pregătim, să fim informați la zi și să facem față acestei concurențe care este din ce în ce mai mare. Și asta în condițiile în care prețurile sunt din ce în ce mai volatile și în declin. De aceea, cred că trebuie să fim atenți când încheiem contractele, să negociem la nivelul fiecărui cent ca să ne putem face programul de venituri pentru a avea o strategie serioasă în privința costurilor.“

Marian Popa, fermier Teleorman

„După părerea mea, în cei zece ani de UE situația continuă să fie în transformare. Agricultura României a crescut mult în acești ani, după părerea mea – au venit fonduri importante, subvenții importante, iar acestea au contribuit mult la dezvoltarea agriculturii la noi. Și, foarte important, de când am aderat la UE, mulți dintre cei care nu mai făcuseră agricultură înainte au devenit fermieri constatând, cu trecerea timpului, că acesta este un sector care aduce venituri. Sigur, pe lângă lucrurile pozitive, UE ne-a adus și concurență... Dar noi am și exportat concurența pentru că, după cum se știe, România este a doua forță ca potențial agricol din Europa și evident că suntem priviți ca fiind a doua forță după Franța... Și asta nu convine unora. Chiar s-au pus unele piedici pentru a nu fi, ca țară, un concurent foarte puternic. De exemplu, subvențiile... Dacă la noi subvențiile ar fi ca în Franța, vă imaginați cât de puternic ar fi un fermier român... Totuși, aceeași aderare la UE ne-a adus și concurența străinilor în cumpărarea terenurilor agricole. Iar acesta este un mare dezavantaj pentru fermierul român... De aceea cred că statul trebuie să ia unele măsuri administrative și să limiteze mult achiziționarea terenurilor de către străini. Și asta în condițiile în care multe țări occidentale au pârghii care interzic direct sau indirect achiziționarea de terenuri agricole, care de altfel au și prețuri prohibitive. Dar, până la urmă, ce să căutăm noi să cumpărăm acolo, în condițiile în care noi avem un pământ foarte bun?“

Ilie Dan, fermier Ilfov

„Trebuie să recunoaștem că suntem priviți de UE ca o țară mai puțin dezvoltată din cauza faptului că subvențiile noastre nu au ajuns și nu vor ajunge la nivelul țărilor din Vest. Mulți miniștri ne-au promis că până în 2017-2018 vom ajunge la un nivel de subvenționare a agriculturii de 200 de euro, prin SAPS... Ceea ce nu s-a întâmplat, subvenția rămânând la circa 160 de euro. De exemplu, am fost în Belgia. Acolo un fermier se ducea cu tractorul la pompă, alimenta pe card cu motorină și nu era nicio problemă în legătură cu ce cantitate de motorină consumă pe hectar. Se știa că, alimentând cu acest card, el ia motorina fără acciză, în cantitate nelimitată. În schimb, noi ne zbatem să obținem diferența de acciză peste luni de zile, dar și aceasta ba ne-o taie, ba nu... Ni s-au promis niște vouchere dar, după cum vedem, și acestea se tot amână. Apoi, față de ceilalți fermieri din UE, s-a ridicat problema de a avea în fermă depozitele de pesticide. Am fost la o fermă din vestul Europei unde fermierul avea la fermă acest depozit. Nu avea pe cap atâtea controale pentru orice, cum sunt la noi... Din păcate, sunt foarte multe diferențe între noi și ei și nu reușim să ajungem la același numitor. Toate se întâmplă ca și cum ei s-ar teme de noi. Și au și de ce pentru că, de la an la an, avem producții tot mai mari, chiar dacă suntem defavorizați în raport cu fermierii occidentali...“

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 6-8