reclama Nusees
update 7 Dec 2022

DN AGRAR Group anunță finalizarea lucrărilor de modernizare la ferma Apold

DN Agrar Group (BVB: DN), cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a finalizat lucrările de modernizare a sălilor de muls la Ferma Apold. Investiția a constat în construcția unei noi săli de muls, la standarde internaționale, care a fost finalizată în luna iunie și a fost finanțată printr-un împrumut bancar, precum și în renovarea sălii de muls curente, a cărei valoare de renovare s-a ridicat la suma de 100.000 euro și a fost finanțată integral prin surse proprii, inclusiv construcția și punerea în funcțiune.

Operarea celor două săli la capacitate maximă, în 3 ture, ar permite o creștere a capacității operaționale cu 50% pentru Ferma Apold, de la 1.000 de vaci. Totodată, pentru aceeași fermă au fost achiziționate 400 de vaci de muls, care vor acoperi până la 40% din noua capacitate.

„Investițiile în sălile de muls realizate la ferma Apold contribuie la obiectivul grupului de a creşte producţia de lapte, după ce în prima jumătate a anului am investit în noi adăposturi pentru animale, creşterea efectivului de animale, precum şi o hală suplimentară de stocare a furajelor. În linie cu strategia anunțată, am investit în achiziționarea a 400 vaci, rasa Holstein din Germania, pentru ferma Apold, restul efectivului fiind completat cu tineret bovin crescut în fermele noastre“, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președinte al Consiliului de Administrație DN Agrar Group SA.

Cele două săli de muls sunt de tipul „Swing over“ și au integrate câte 60 de posturi pentru muls, fiecare, împreună, având o capacitate de muls de 480 bovine/oră, însumând o producție curentă de 45.000 de litri de lapte zilnic.

În primul semestru din 2022, DN Agrar și-a consolidat poziţia de lider de piaţă în producția de lapte de vacă, cu operaţiuni integrate, cu peste 10.000 de capete de vaci de lapte și tineret bovin şi o suprafață lucrată de aproape 7.000 de ha de teren.

DN Agrar Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul activează în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara.

Compania a fost înființată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer și este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO din februarie 2021. Începând cu data de 19 septembrie 2022, acțiunile DN Agrar sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzacționate companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare SMT.

Principalele domenii de activitate ale companiei sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii în agricultură, logistică, transport, turism și servicii de consultanță pentru afaceri și management.

(I.B.)

Adrian Balaban: „Costurile de producție în fermele de porci au crescut cu 80% anul acesta“

Interviul pe care ni l-a acordat Adrian Balaban, manager al companiei Porc&Co, are menirea unei radiografii a unui sector important în cadrul zootehniei românești, respectiv creșterea suinelor. Pierderilor cauzate de Pesta Porcină Africană li se adaugă acum presiuni suplimentare, dar producătorii fac eforturi să rămână pe piață.

„Orice deviație în jos a pieței ne poate duce ușor la pierderi uriașe“

Reporter: Sectorul de creștere a porcilor a fost supus în ultimii ani unor presiuni extraordinare cauzate de Pesta Porcina Africană. Cum a fost anul acesta pentru acest sector, mai ales în contextul anului agricol atât de dificil?

Adrian Balaban

Adrian Balaban: În plus față de probleme cauzate de Pesta Porcină Africană a existat și această influență a războiului de la granița noastră care a dus la aceste creșteri necontrolate ale materiilor prime pentru furaje în primul rând. Aceste creșteri ne-au afectat direct. Prețul energiei și al gazelor s-a modificat, dar acest lucru nu a avut un impact atât de important deocamdată. Vom vedea cum va fi în perioada de iarnă. Prețul furajelor s-a dublat practic, iar acest lucru a dus la creșterea costului de producție semnificativ, cu aproape 80% față de anul anterior. Nu ne-am imaginat că vom ajunge în această situație, mai ales că piața porcului în Europa și România este atât de fluctuantă. Orice deviație în jos a pieței în jos în momentul de față ne poate duce ușor la pierderi uriașe.

Rep.: Cum a fost în ultimii ani piața cărnii de porc?

A.B.: A fost ca un carusel într-un parc de distracții. În februarie-martie 2020 aveam aceleași prețuri de vânzare pe care le avem acum, cu o diferență foarte mică, de câteva zeci de bani. Atunci vindeam cu

8,4 lei/kg, acum vindem cu 8,5-8,6 lei/kg. Asta în condițiile în care toate prețurile au crescut și există o inflație de cca 17%, dar care probabil este mult mai mare de atât. Sunt foarte mulți factori care influențează piața, dar impactul cel mai nefericit l-a avut apariția pestei porcine în Germania, unul dintre cei mai mari exportatori de carne de porc din Europa. Germania nu a mai putut exporta către țări terțe, iar asta a dus la o reorientare către piața internă europeană, respectiv exportul către țări unde era un deficit, cum este și cazul României. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor pentru producătorii locali și la pierderi în producția locală.

„Avem un deficit mare în partea de reproducție și de efective-matcă“

Rep.: Ce măsuri se implementează la nivelul unui stat în cazul unei situații similare celei pe care ați descris-o dvs.?

A.B.: În situația în care suntem noi astăzi, cu un „self sufficient“ de mai puțin de 20% probabil, orice măsură ar lua Guvernul ar fi pentru sprijinirea producției. Nu știu dacă mai există în Europa o țară care să fie în aceeași situație cu noi. Depinde de specificul fiecărei țări, iar România are o specificitate în ceea ce înseamnă creșterea porcului. Avem cel mai mare număr de porci crescuți în exploatații neprofesionale din Europa și acest lucru face și mai dificilă controlarea situației generale din piață.

Rep.: Ce efective de suine avem în sistem industrial?

A.B.: În momentul de față, în sistemul industrial sunt crescuți cca 1.000.700 de porci. Anul acesta vom abatoriza sub 3.000.000 de porci ceea ce, față de vârful din 2016, înseamnă o scădere de 1.600.000 de capete. Este o pierdere cauzată de pesta porcină. Dacă luăm în considerare că, din animalele sacrificate, mare parte sunt purcei importați și porci importați pentru sacrificare directă avem un deficit și mai mare în partea de reproducție și de efective-matcă. O prioritate pentru guvernanții noștri ar trebui să fie încurajarea investițiilor în fermele de reproducție. Avem un minus uriaș care va fi greu de recuperat, sunt necesari mulți ani în acest sens. Din nefericire, investitorii nu au încredere, în contextul acesta în care pesta poate apărea de oriunde și oriunde, să investească în ferme de reproducție. Atunci când piața și situația națională vor fi sub un anumit control, cu siguranță și investitorii se vor îndrepta spre acest sector. În momentul în care am reușit să controlăm pesta porcină clasică a crescut și interesul investitorilor și producătorii s-au putut adresa și altor piețe, nu au mai fost doar „prizonierii“ pieței interne, chiar dacă România este în deficit.

„Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie“

Rep.: Sunt eficiente măsurile de control și prevenție a Pestei Porcine Africane implementate în România?

A.B.: Măsurile de control sunt mai puțin eficiente în România pentru că avem un număr mare de porci crescuți în exploatații necomerciale, cu un nivel scăzut de biosecuritate din Europa și vorbim aici de câteva sute de mii spre un milion. Acest lucru face ca diseminarea virusului să fie greu de controlat, oricâte eforturi am face.

Rep.: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a adus la un moment în discuție limitarea numărului de porci crescuți în gospodăriile tradiționale.

A.B.: Da, vorbim despre niște reglementări legale. În legislația românească în momentul de față sunt prevăzute anumite numere de animale care pot fi crescute în sistem gospodăresc. Noi doar am vrut să evidențiem acest lucru pentru că doar controlând mișcarea animalelor la nivelul acestor gospodării, dar și având o evidență a numărului de animale existente într-o gospodărie putem limita extinderea bolii.

Rep.: Credeți că la nivelul omului de rând a fost interpretată corect poziția asociației în privința acestui subiect?

A.B.: Cred că a fost greșit interpretată. Mesajul nostru nu a fost de a nu mai crește porci în gospodărie, ci de a respecta toți aceleași măsuri de biosecuritate pentru a putea coexista toți pe această piață.

Laura ZMARANDA

Peste 1.300 de mici fermieri vor primi 20 de milioane de euro, fonduri europene nerambursabile

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Prețul laptelui la raft crește, în ferme nu

Familia Mihalache din comuna Unirea, județul Brăila, nu s-a lăsat bătută, a mers înainte și și-a îndeplinit visul de a avea o fermă cu ovine. Chiar dacă în drumul lor s-au lovit de multe obstacole, cu multă muncă și perseverență au reușit într-un final să facă o treabă bună, iar la ora actuală ferma de bovine le aduce un profit rezonabil.

Fermierul Aurel Mihalache ne-a declarat: „Am început să activez în acest domeniu atât eu, cât și toată familia mea, respectiv soția și cei doi copii. Iubim animalele și, totodată, am dorit să avem și un profit pentru familie. Avem în jur de 60 de capete atât juninci, cât și 36 de vaci lactante. În fermă mai avem și câteva oițe pentru familie, poate în viitor vom achiziționa mai multe.“

Fermierul ne-a povestit că afacerea cu bovine a realizat-o chiar din banii proprii. „Tot ce a fost făcut în fermă până la ora actuală sunt din investițiile proprii. Activăm în acest domeniu al agriculturii de 12 ani. La început am avut un efectiv de 10 văcuțe și treptat ne-am extins. Totodată, ne-am ocupat și cu grădinăritul,“ a declarat Aurel Mihalache.

Chiar dacă în ultima perioadă am observat toți o creștere a prețurilor lactatelor pe rafturile din magazine, producția care pleacă din fermă și-a păstrat prețul vechi. „În ferma noastră avem zilnic o producție de cca. 480-520 litri obținuți de la un efectiv de 29 de vaci. Noi nu procesăm laptele în fermă, ci îl vindem procesatorilor din zona Brăilei. De la noi de pe poartă laptele pleacă cu 1,70 lei litru, un preț foarte redus luând în calcul că au crescut prețurile în toate ramurile. Însă la raft găsim litrul de lapte cu 5-7 lei. Chiar și așa noi suntem mulțumiți, avem profit. Baza furajeră pentru animale este produsă de noi. Da, este multă muncă, însă, dacă iubești animalele cu siguranță poți ține piept obstacolelor. Noi nu vom renunța la visul de a ne extinde mai mult ferma și sperăm să ajungem la un efectiv de 70-80 capete.“

Totodată, acesta ne-a mărturisit că beneficiile de a avea o fermă cu bovine nu constau doar în profitul obținut de pe urma acesteia. „Ferma de bovine îți poate aduce o serie de beneficii. Desigur, este multă muncă, dar trebuie luat în calcul și faptul că acum agricultura s-a dezoltat foarte mult. Există o serie de utilaje performante care îți pot ușura treaba în fermă. Totodată, profitul din lapte îl poți obține prin mai multe forme. Poți vinde laptele ca atare sau îl poți procesa. De asemenea, poți crește bovinele și pentru producția de carne. Carnea de bovine are un preț destul de ridicat acum în piață, aproximativ 19-20 lei kg“, a mărturisit fermierul.

Liliana POSTICA

Prima fermă integrată Black Angus, inaugurată în județul Mureș

Interesul fermierilor români pentru rasele de bovine de carne a crescut constant în ultimii ani. Cei mai mulți au ales rasa Angus pentru că se adaptează ușor condițiilor din România. Nu este greu de crescut, iar carnea este deosebit de apreciată.

Închiderea lanțului până la procesare asigură succesul

În Măgherani, Mureș, Nagy Peter Tamas, un apreciat specialist în zootehnie, a inaugurat, cu ocazia Zilelor Aberdeen Angus prima fermă integrată de creștere și îngrășare a acestei rase. „Cred că a fost pariul meu câștigător“, ne-a mărturisit fermierul mureșean. „Am avut ideea de a face această fermă cu fonduri europene, în 2019. Cu sprijinul AFIR am reușit, în mai puțin de doi ani, să construim o fermă la standarde de calitate deosebite. Când am început proiectul aici era o zonă plină de mizerie și noroaie pe unde nici nu puteai circula. Îmi aduc aminte că, atunci când am venit cu specialiștii de la AFIR, era cât pe ce să nu mai putem scoate mașinile din noroi...“

Nagy Tamas a dorit, de la început, să construiască o fermă integrată care să cuprindă întreg lanțul tehnologic, de la reproducție, creștere și îngrășare până la producerea de furaje și procesarea cărnii.

Ionuț Gociman, director executiv al Asociației Aberdeen Angus România, ne-a spus că ferma de la Măgherani poate fi un model pentru orice crescător de taurine din țară. „Fermierii noștri trebuie să profite de fondurile europene și ne dorim să fie cât mai mulți crescători de animale care să aplice acest model. Dacă reușești să închizi lanțul până la procesare poate fi o investiție de succes pe termen lung. Chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă, cu multe incertitudini și când toate s-au scumpit,  eu sunt optimist în ceea ce privește viitorul acestei rase în țara noastră.“

De la 25.000 la peste 100.000 de exemplare în toată țara

Efectivele de Aberdeen Angus au crescut spectaculos în ultimii ani. Din 2015, când România avea în jur de 25.000 de capete, s-a ajuns ca în acest an să avem peste 1.300 de ferme, mai mari sau mai mici, cu peste 100.000 de capete. 

Antal Barabas, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, care a vizitat moderna fermă din comuna mureșeană chiar de la inaugurare, ne-a declarat că „zootehnia și agricultura, în general, sunt marile șanse ale României, în acest moment greu. Ferma fostului meu coleg Nagy Tamas are toate caracteristicile unei investiții cu adevărat europene.“

Nagy Peter Tamas și-a botezat ferma Black Angus Farm. Magazinul de desfacere a preparatelor din carne, ultima verigă din lanțul de producție, este chiar la intrare, ca o carte de vizită a întregii afaceri. Utilajele pentru procesare sunt de ultimă generație, iar regulile de igienă sunt respectate cu strictețe. „Pentru mine este un vis care a devenit realitate“, ne spune proprietarul Black Angus Farm. „Am promis acum trei ani că îl voi realiza exact așa cum am gândit proiectul și am reușit. S-a putut observa și la evenimentele organizate în luna aprilie în județul Mureș de Asociația Aberdeen Angus Romania că prețurile la carne sunt în creștere. La licitațiile care au avut loc la Fântânele kilogramul de carne de Angus, în viu, a ajuns la 14-15 lei, un preț bun pentru fermieri. Există o cerere mare pe piața europeană, unde în ultimii ani este un deficit de carne de vită și cred că ar fi șansa noastră să ajungem printre marii producători europeni. Primii pași au fost făcuți. Vreau să le insuflu și  puțin optimism fermierilor, chiar dacă este un an greu, din toate punctele de vedere, să aibă răbdare și cumpătare... Prin Asociația Aberdeen Angus dorim să creștem numărul de ferme în toate regiunile țării, dar mă gândesc, în special, la zona Bucovinei, unde numărul de animale a crescut considerabil în ultimii ani.“


  • Dacă în urmă cu 10 ani puținii crescători de animale nu erau deloc convinși de rentabilitatea acestei rase, în ultima vreme lucrurile s-au schimbat. Mulți proprietari de ferme medii și mici par dispuși să renunțe la Bălțata tradițională pentru Angus sau alte rase de carne. Fenomenul este din ce în ce mai vizibil și în zonele de munte pentru că acestea pot fi valorificate mai bine pe pășunile alpine.
  • Vaca de carne poate fi un pariu câștigător nu numai pentru Nagy Peter Tamas, ci poate fi asul din mânecă pentru zootehnia românească.

Vasile BRAIC

Cum este să lucrezi ca femeie într-o „lume“ a bărbaților?

Angajații, fie ei bărbați sau femei, au, în esență, aceleași așteptări. Pe plan profesional, ei își doresc un job în care să poată învăța și crește, unde eforturile și performanțele să le fie recunoscute. Dar, totuși, cum este să lucrezi ca femeie într-o „lume“ a bărbaților? Răspunsurile vin de la Alexandra Ioana Gurzu, absolventă a Facultății de Agricultură Iași, actualmente inginer agronom la SC Agromec Dragalina SA, fermă din județul Botoșani ce administrează o suprafață de aproximativ 2.000 ha de culturi vegetale.

„Deciziile sunt la mine“

Alexandra Ioana Gurzu a început să lucreze la SC Agromec Dragalina S.A. din iulie 2019, ca inginer agronom la depozitul de cereale al societății, chiar la două zile de la susținerea lucrării de licență, unde a obținut un „10 curat“ la disciplina de Agrotehnică, specifică tânăra botoșăneancă. „Ferma SC Agromec Dragalina SA administrează o suprafață de aproximativ 2.000 ha, culturile predominante find cele de: porumb (666 ha), grâu (301 ha), floarea-soarelui (460 ha), soia (221 ha), sfeclă pentru zahăr (143 ha) și rapiță (143 ha), administrator fiind Stredie Marinel, iar inginer-șef Cătălin Rotariu.“

Inițial, munca de inginer a tinerei absolvente a constat în recepționarea, analiza, stocarea și livrarea producției agricole, dar în timp, sub îndrumarea inginerului-șef a început să se perfecționeze. „Depozitul este format din 8 celule metalice, patru dintre ele având o capacitate totală de 4.000 tone, iar celelalte patru o capacitate totală de 2.000 de tone. În prezent, pe lângă atribuțiile de la depozit, am fost delegată și în teren. Sub îndrumarea inginerului-șef Cătălin Rotariu încerc să mă perfecționez și pe principala ramură a agriculturii, bineînțeles pe suprafețe mai mici de teren, iar, așa cum spune chiar el, «deciziile sunt la mine», fiindu-i recunoscătoare pentru asta“, adaugă Alexandra.

„Sărbătorim Ziua Agronomului doar când plouă!“

Meseria de inginer agronom nu este nici simplă și nici frumoasă întotdeauna, specifică Alexandra. „Recomand tinerilor această meserie, chiar dacă în acest domeniu nu prea există timp liber; sărbătorim Ziua Agronomului doar când plouă, fie în câmp, fie la depozitul de cereale, tot timpul există un flux continuu, însă această meserie mi se potrivește mănușă. La terminarea liceului opțiunile au fost multiple, însă ceva m-a atras spre această facultate, poate „glasul pământului“, însă toți din cei care vor simți ceva asemănător să își urmeze instinctul. Meseria de inginer agronom este o încununare, iar pentru cine reușește să crească, fie și un simplu fir de iarbă, cu siguranță cândva, undeva se va vedea diferența.“

Agricultura are o importanță incomensurabilă!

În această meserie, satisfacția muncii prin rezultatele ei depășește de cele mai multe ori recompensa financiară, specifică tânăra. „Agricultura este, fără doar și poate, de o importanță incomensurabilă, ea stând la temelia existenței noastre; pe scurt, fără apă și hrană, nicio ființă nu poate supraviețui. Iar în țara noastră este poate singura ramură ce a «supraviețuit» revoluțiilor, schimbărilor climatice, pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, agricultura este prosperă și oferă o perspectivă, nouă și urmașilor noștri. Un exemplu clar a fost pandemia, când cam toate ramurile economiei au avut de suferit, însă eu, ca persoană ce lucrez în domeniul agricol, nu am remarcat ca acesta să fie atât de afectat, comparativ cu celelalte sectoare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Tractor în fermă și donație pentru comunitate

Compania NHR Agropartners a desfășurat, pe parcursul anului 2021, o campanie de vânzări cu puternic impact social, intitulată „Fii eroul comunității tale!“. Orice fermier care achiziționa tractorul Deutz Fahr 7250 TTV, în ediție limitată, avea posibilitatea de a dona 2.500 euro unei asociații din localitatea de proveniență.

Final de campanie

A fost o campanie ce s-a desfășurat la nivel european, iar seria 7 de tractoare Deutz-Fahr a cuprins doar 500 de unități în întreaga lume, iar la noi în țară au ajuns 10 astfel de tractoare, care s-au vândut imediat și au ajuns în diverse zone ale țării. Pentru a admira tractorul chiar în fermă, dar și pentru a vedea unde au ajuns banii din donație, reprezentantul zonal NHR Agropartners, Matei Lupșa, ne-a condus în județul Argeș, în localitatea Negrași, acolo unde își desfășoară activitatea fermierul George Stoian.

„Tractorul din această campanie are 237 CP, cu motor Deutz de 6.1 litri, GPS inclus, un aspect foarte important pentru fermieri deoarece reduce timpii morți, se mișcă mult mai repede, deci reduce și costurile. Fermierul a ales acest tractor în urma unui amplu proces de cercetare. Pentru că 2021 a fost un an dificil, pentru că după toate cele întâmplate în 2020 foarte puțini fermieri și-au permis să facă investiții. George mai întâi a văzut tractorul, l-a analizat și apoi a decis că este o bună variantă pentru ferma sa. Într-adevăr, și campania umanitară a avut un rol decisiv în alegerea lui, pentru că, în general, toți fermierii vor să ajute comunitatea din care fac parte. Fermierul a și utilizat tractorul și ne-a spus că a rămas impresionat de confortul pe care îl oferă“, a declarat Matei Lupșa.

Reprezentantul NHR Agropartners este și fermier în județul Călărași, iar în urmă cu ceva timp a achiziționat și el un tractor în ediție limitată dedicată Centenarului. Nu este singurul utilaj din fermă marca Deutz-Fahr, mai are încă 2 tractoare și o combină și se declară mulțumit de modul în care acestea funcționează, motiv pentru care poate recomanda altor fermieri utilajele și din propria experiență.

Tânăr fermier cu ambiții mărețe

George Stoian din localitatea Negrași, județul Argeș, este un tânăr fermier care împreună cu tatăl său lucrează 400 ha de teren și își dorește să facă agricultură performantă. Investește în utilaje pentru că, alături de o tehnologie bine pusă la punct, are nevoie de echipamente performante care să-i ușureze munca.

„Am ales acest tractor pentru că se impunea în ferma mea unul cu o capacitate mai mare. Am ales acest brand pentru că am fost mulțumit de colaborarea pe care am avut-o de-a lungul timpului cu NHR, inclusiv în partea de service. Mi-am dorit un tractor cu cât mai multe dotări și să aibă GPS, deci un tractor performant din toate punctele de vedere“, a declarat fermierul.

Mai mult decât atât, George a declarat faptul că alegerea sa a fost influențată și de campania socială desfășurată de companie, pentru că are doi copii care în viitorul apropiat vor merge la școală și știe că aceste echipamente reprezintă o nevoie a învățământului actual și ar aduce o multitudine de beneficii tuturor celor implicați.

Donație pentru școală

Școala Gimnazială „Petre Badea“ din Negrași, județul Argeș, este o unitate de învățământ cu 9 clase și 113 elevi. În funcție de incidența cazurilor de Covid-19 își desfășoară cursurile atât online, cât și fizic. La fel ca în multe alte școli din mediul rural, dar nu numai, și în cazul acesteia se impun investiții care să faciliteze procesul de învățare. Prima tablă interactivă din școală a fost achiziționată datorită fermierului George Stoian, care, în urma investiției în propria fermă, a reușit să doneze și o sumă importantă școlii din localitatea natală.

„Noi am achiziționat o tablă interactivă, cu echipament complet, cu softul necesar și videoproiector. Astfel de echipamente sunt extrem de costisitoare pentru bugetul nostru, tocmai de aceea donația a reprezentat un beneficiu și aduce plus valoare învățământului din comunitatea noastră. Am ales aceste echipamente pornind de la nevoile pe care le aveam din punct de vedere material, iar tabla aceasta ne este utilă indiferent cu ne desfășurăm activitatea. Bineînțeles că am ținut cont și de preț, dar și de calitate. Ne bucură această inițiativă, pentru că vine din partea unui fost elev pe care eu l-am apreciat chiar și în perioada școlarității, dar și mai apoi ca adult. Vreau să îl felicit pentru tot ceea ce face, dar și să îi mulțumesc pentru acest sprijin“, a declarat doamna Mihaela Ionescu, directorul unității de învățământ.

Doamna director a mai precizat că mai ales în perioada de studiu online au fost necesare astfel de dispozitive atât profesorilor, la școală, cât și acasă elevilor. Mai mult, întrebată dacă se observă schimbări în performanțele elevilor de când a fost impus acest tip de învățământ, dumneaei a răspuns afirmativ, însă a precizat și faptul că s-au observat schimbări și în bine, pentru că astfel atât profesorii, cât și elevii și-au îmbunătățit competențele digitale. Echipamentele achiziționate sunt amplasate în sala de curs unde își desfășoară simultan activitatea elevii din învățământul primar, însă, pe măsură ce activitățile didactice vor impune acest lucru, și elevii alor clase vor putea beneficia de avantajele acestora.

Așadar, o nouă campanie încheiată cu succes de compania NHR Agropartners care vine nu doar în sprijinul agriculturii, și implicit al fermierilor, ci și al comunităților rurale, unde orice sprijin financiar este important.

Larissa DINU

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare cu fructe

Cu siguranță multora dintre noi nu ne lipsesc din meniul zilnic fructele. Pe lângă faptul că acestea au o serie de proprietăți benefice pentru sănătatea noastră, sunt și... delicioase. În România producția de fructe este într-o continuă dezvoltare, conform statisticilor MADR, în 2018 fiind înregistrată o producție de 1.813,4 mii tone. Desigur, clima favorabilă și solurile fertile încurajează fermierii să-și înceapă activitatea în sectorul de producere a fructelor.

„Ferma de lângă tine“, un lanț scurt de aprovizionare

De-a lungul timpului au fost inițiate subvenții/măsuri, asociații, cooperative ce susțin fermierii în valorificarea producției. De această dată vorbim despre Asociația Romcăpșuni, care vine, de asemenea, în ajutorul fermierilor. Inițiată de Mircea Poenaru, asociația promovează producția, în special în mediul online. Acesta ne povestește cu entuziasm despre asociație și este ferm convins că mulți dintre cei care vor fi membri vor primi toate informațiile necesare: „Asociația Romcăpșuni sau cum obișnuim noi să ne mai numim „Ferma de lângă tine“ este un lanț scurt de aprovizionare cu produse horticole, în principal cu fructe, și ne adresăm consumatorilor care doresc să știe de unde vin acele fructe. Totodată, consumatorii nu se rezumă doar la a cumpăra un produs de pe raft, ci sprijină și producătorii români.“

Președintele asociației, Mircea Poenaru, asigură consumatorii că producția este strict din fermele românești, iar fermierii asigură calitatea acestora: „Fructele sunt din fermele noastre. Noi avem o fermă în Giurgiu, la 35 km de București, cu o producție de căpșune și cireșe. Alți colegi de-ai noștri produc afine și zmeură în Dâmbovița. Fructele livrate sunt în funcție de soluri și amplasament. Ne-am dorit ca prin acest lanț scurt să fim cât mai aproape de București astfel încât timpul de așteptare să nu depășească 24 ore din momentul culegerii și până ajung la consumator. De obicei consumatorii sunt din București, în principal din nordul Capitalei și Ilfov. De asemenea, clienții sunt liberi să aleagă. Pentru cei care preferă comanda online aceasta poate fi ridică din 3 puncte de livrare. Vorbim practic despre niște frigidere unde ducem cutiile, iar consumatorii vin și le iau de acolo. De asemenea, plătind o taxă de 25 de lei pot primi fructele acasă prin curier.“

Totodată, Mircea Poenaru ne-a explicat că prețurile fructelor sunt accesibile, dar variază în funcție de sezon și tipul de fruct. Spre exemplu, prețurile căpșunelor încep de la 10 lei până la 25 lei kilogramul. Iar prețurile cireșelor pornesc de la 10 lei până la 15 lei kilogramul. Deoarece fermierii nu țin doar la calitatea producției, dar și la aspect fructele sunt ambalate în caserole de 250 grame sau 500 de grame, iar pentru comenzile mai mari sunt aranjate în cutii. Comanda minimă este de la 2,5 kg, iar clientul poate opta pentru mai multe tipuri de fructe.

Producția se vinde la prețul cerut de fermier

Asociația Romcăpșuni a fost inițiată cu ajutorul fondurilor europene: „Împreună cu alți colegi am accesat o măsură pentru a înființa această asociație pe un lanț scurt. Mai exact, am accesat Măsura 16.4. finanțată de MADR prin AFIR care se adresează lanțurilor scurte. Condiția lanțului scurt este ca vânzarea să aibă loc prin maximum un singur intermediar. Cel mai important aspect este că noi nu percepem fermierilor costuri, banii care sunt încasați de noi cu cardul ajung integral la fermieri, iar fermierii plătesc o cotizație. Noi nu intermediem; dacă fermierul ne dă producția cu 10 lei ținem să o vindem exact cu această sumă impusă de el. Excepție este taxa de transport care merge direct la curier de la fermieri, mărturisește Mircea Poenaru.“

Avantaje pentru fermele mici și medii

Deși în prezent asociația are membri mai mult de pe lângă București, fermierii din alte zone care doresc să-și valorifice produsele prin intermediul acesteia se pot înscrie ca membri în asociație și își pot stabili în funcție de zona unde se află punctele de livrare și consumatorii. Mircea Poenaru, a detaliat: „Avem în fiecare zonă un membru cu care putem coopera pe plan local. Noi ne adresăm fermierilor de lângă marile orașe care pot furniza și cantități mici. Atunci când vorbim de cantități de 1, 2, 3, cutii nu vorbim de un camion și atunci evident cei care au ferme mai mici sau medii au posibilitatea să culeagă fructele pentru vânzare directă. Le pot trimite direct prin lanțul scurt, către clientul final. O altă modalitate pe care o încurajăm prin promovare este ca și clienții să vină în ferme să-și culeagă singuri fructe în perioada de recoltare. Sunt anumite wekeend-uri în care fermele sunt deschise pentru cei care vor să vină cu copiii și să aibă certitudinea că fructul este cultivat chiar în fermă, nu este adus din afară și pus în cutii românești. Consumatorii pot vizita fermele și pot afla de tehnologiile de cultură ale fermierilor.“ Fermierii care doresc să facă parte din asociație sunt obligați să fie înregistrați la APIA și să dispună de carnetele de fitotratamente sanitare, iar cei care produc bio să fie certificați.

Noile concepte de comercializare sunt privite cu reticență

La ora actuală, asociația Romcăpșuni are 18 membri, iar reprezentanții ei speră ca în viitorul apropiat numărul de membri să devină tot mai mare. În acest sens, Poenaru ne-a declarat: „Intenția noastră este să încurajăm mai mulți fermieri să vină să comercializeze prin lanțul scurt și să formăm un grup de producători distinct pentru fiecare zonă. Inițial, membrii erau exlusiv cultivatori de căpșuni, așa s-a născut de fapt asociația Romcăpșuni. După care, mai târziu, a mai venit un coleg cu producție de zmeură și afine, astfel ne-am extins pe mai multe categorii de fructe. De asemenea, este foarte important ca și consumatorul să poată alege dintr-o gamă largă de produse.“

Chiar dacă prin această asociație fermierii au oportunitatea să-și valorifice producția prin vânzarea la un preț mai avantajos, se pare că nu sunt atât de deschiși la noile concepte de vânzare. „Este destul de grea colaborarea cu fermierii, sunt unii care nu vor să emită documente fiscale, iar alții nu sunt obișnuiți cu ambalarea. Pentru a le aranja în caserole de 200-500 g și pentru a le reda un aspect estetic necesită timp, iar fermierii sunt obișnuiți deja de mulți ani cu sistemele mai vechi de valorificare a producției; aceștia culeg fructele într-o cantitate mare și le vând en-gros la un preț mic, numai să scape de ele. De aceea e mai dificil să le explicăm că producția lor poate fi vândută dublu doar că în cantități mai mici. Însă sperăm să putem transmite acest mesaj unui număr cât mai mare de fermieri“, a conchis Mircea Poenaru.

Liliana POSTICA

Ferma Duroc, locul unde porcii sunt crescuți după modelul American

„Un porc liber să se plimbe, să se hrănească după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă cu cea a porcilor din sistemul intensiv de creștere. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerțul autohton nu este pe măsura prețului plătit și toți tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă și poate mai avea acces și la o pășune, unde făcea mișcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmașii noștri să consume o carne sănătoasă.“ Pledoaria de față îi aparține unui tânăr din Oradea, Liviu Fitero, care a pus bazele unei crescătorii de porci crescuți în semilibertate. Spune că modelul acesta i-a fost inspirat de fermierii americani și că intenționează să își dezvolte ferma în baza principiilor acestui sistem.

De ce creșterea în libertate

Liviu Fitero spune că întreaga sa viață a avut legătură cu animalele pentru că în gospodăria bunicilor și a părinților au fost mereu crescute găini, vaci și porci, dar că din anul 2008 a început să ia în serios această ramură a agriculturii și a pus bazele unei crescătorii de porci pe care a încercat să o dezvolte de la an la an.

„Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanțare, dar pentru că îmi doresc atingerea celor mai înalte standarde în viitorul apropiat voi aplica pentru obținerea de fonduri europene prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ din PNDR. Intenționez astfel nu doar să modernizez ferma, ci și să deschid o carmangerie cu produse proprii, realizate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece țintesc spre zona bio.“

În ceea ce privește alegerea rasei, acesta spune că a reușit să aducă în țară, prin intermediul membrilor unei asociații de crescatori de Duroc în rasă pură din Ungaria, exemplare Duroc din linia veche și autentică, cu proveniență USA (New Jersey).

„Din 2010 cresc Duroc în sistem liber și semi-liber, exact așa cum o fac și marii crescători americani. Acești porci nu știu ce înseamnă detenția pentru că s-au născut, au crescut și trăiesc în libertate totală, după bunul plac. Acest sistem de creștere este cel mai benefic pentru animale pentru că astfel ligamentele și încheieturile devin mult mai puternice, iar dimensiunile suinelor vor fi mult mai mari față de cele crescute în sistem închis. Acestea își iau din pământ porția necesară de săruri și minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase și de aceea nu au paraziți externi. Astfel, sistemul lor imunitar este extrem de puternic și nu au nevoie de tratamente aproape niciodată pe parcursul vieții.“

Caracteristicile și temperamentul rasei

Tânărul crescător ne-a prezentat și câteva aspecte din istoria rasei Duroc.

„Rasa Jersey Red sau Duroc a fost dezvoltată, în principal, în New Jersey și într-o oarecare măsură în Kentucky de către fermierii anilor 1800 care au adus-o la un standard ridicat de excelență în mai multe direcții. Acest porc era uneori numit Berkshire rosu, dar dacă acest termen este folosit cu vreo referire la Berkshire-ul modern, îmbunătățit, este o greșeală. Cele două rase au destul de puține caracteristici în comun. Cercetătorii de la Benson, Maule & CO din Philadelphia susțineau că „porcii roșii din Jersey“ sunt descendenți din vechiul Berkshire neameliorat deoarece vedeau credibilă descrierea făcută de Youatt vechiului Berkshire. Cu toate acestea, Jersey Red era un porc mult mai «gros» și mai apreciat decât Berkshire-ul modern îmbunătățit.“

Cele mai importante calități pentru care „Roșii“ (Duroc) sunt atât de apreciați sunt greutatea și dimensiunile neobișnuit de mari realizate la costuri reduse, constituția rezistentă, calitățile ridicate ale scroafelor și vierilor de reproducție și rezistența ridicată care nu impunea creșterea lor în regim închis. Porcii Jersey Red (Duroc) au o culoare roșie, predominantă pe tot corpul, iar la maturitate au culoarea roșu închis, dar foarte vie și lipsită complet de alb. Au boturi scurte, capete mici proporționale cu dimensiunea corpului și urechile aplecate. Au un corp lung și masiv, cu cupe adânci și osatură deosebit de solidă. Vor cântări la 12 luni 160-190 de kilograme, iar de la 14 la 20 de luni, 220-350 de kilograme. Porcul din rasa Duroc este docil, cu un temperament calm, prolificitatea este mai mult decât mulțumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înțărcați/ scroafă. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroși deoarece au capacitatea de a îmbunătăți calitățile oricărei rase.

„Voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii vor putea alege“

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial, fiind marmorată, suculentă, iar inserțiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni.

„Acest aspect îl voi scoate în evidență și în proiectul meu de viitor și sunt convins că va avea succes deoarece voi pune la dispoziția tuturor un nou concept legat de comercializarea cărnii de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va fi sacrificat, precum și părțile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la expoziție, iar oamenii își vor putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau și un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuți după exemplul fermierilor americani. Porcii vor crește în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creștere se vor regăsi în calitățile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele și toate elementele nocive. Totul va fi controlat de supremul arbitru, și anume de natura și voința porcului. Porcii nu vor fi scoși la licitație la 6 luni ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior. (D.Z.)

Dezvoltarea fermei zootehnice începe cu investiția în genetică

Raul Bereczki este inginer de mediu și crescător de vaci din rasa Aberdeen Angus. Începând cu anul 2012 a vizitat ferme de Aberdeen Angus din US, UK/Scoția, Irlanda, Germania, Cehia, Austria, Africa de Sud, chiar și din Australia și a observat cât de bine se poate adapta această rasă la condițiile pedoclimatice diferite din aceste țări și regiuni. Ca urmare, în 2015 a pus bazele propriei ferme în localitatea Meziad, județul Bihor.

În momentul de față, principala prioritate a crescătorului este investiția în genetică, iar în acest sens în fermă se derulează un program de însămânțare artificială bazat pe genele unor reproducători de top.

Sunt necesare condiții minime de organizare și infrastructură

În anul 2015 a achiziționat primele cinci exemplare pe care le-a integrat într-o fermă de vaci de lapte a unui prieten și spune că din această experiență a reușit să înțeleagă multe lucruri legate de adaptabilitatea și nevoile lor.

„În 2017 ne-am stabilit la locația actuală și am achiziționat alte 14 exemplare și un taur. Animalele aveau certificate de origine, fapt ce a avut o contribuție benefică pentru început deoarece astfel am primit subvenții, conform normelor în vigoare de la acea vreme. Taurul Simba pe care l-am folosit atunci avea un profil genetic care promitea mult conform fenotipului său și asta ne-a ajutat să dezvoltăm animale cu caracteristici Angus extraordinare, cu o structură a carcasei foarte bine dezvoltată, cu un corp lung și adânc. Era exact ce ne trebuia la acel moment, fapt pentru care am reținut o întreagă generație de vite de la acest taur, exemplare care sunt și azi în ferma noastră. În prezent avem 17 mame reproducătoare, 1 taur reproducător și vițeii din fătările din anul în curs 2021.“

Crescătorul din Meziad spune că motivele pentru care a ales să crească această rasă sunt multe, dar că cele mai evidente au legătură cu sistemul de creștere extensiv care permite creșterea și întreținerea acestei rase în condiții minime de organizare și infrastructură (adică un adăpost rustic și acces la apă) și nivel de muncă fizică mai scăzut decât la vacile de lapte (o familie formată din doi sau trei membri este suficientă pentru a întreține un efectiv de 20 de mame și un taur. Această alegere are și o rațiune economică, și anume costuri de întreținere reduse.

„Noi ținem animalele libere pe pășune la păscut pasiv ad libidum, adică după nevoia lor și cât doresc, din luna mai până în decembrie. În această perioadă ele vor pășuna în sistem rotațional; o pășune de aproximativ 25-30 ha este împărțită în 5-6 țarcuri, iar prin observație putem decide când este momentul să le introducem în țarcul următor. Din luna decembrie până în mai ținem animalele în zona adăpostului, pe un perimetru restrâns, dar tot libere, unde au acces la hrană și apă. Hrana lor este formată din iarba de pe pășune în perioada pășunatului, iar pe timp de iarnă din baloți de iarbă uscată, (o rețetă de iarbă semănată). Le hrănim și cu siloz de porumb. Avem pășune proprietate privată, iar hrana pentru iarnă este cultivată pe terenurile proprii. Administrăm aproximativ 30 ha de pășune și 12 ha de teren arabil.“

Un program AI care să țină pasul cu valorile genetice contemporane

Potrivit interlocutorului nostru, în 2021 a demarat un program de inseminare artificială care să permită fermei sale să țină pasul cu valorile genetice contemporane.  Astfel va reuși să identifice gene de la tauri valoroși la nivel internațional (exemplare precum SAV America 8018 sau tauri din ferme de genetică recunoscute, precum Quaker Hill , Poos, Montana CC). Astfel de tauri au valori stabile și foarte prezente, iar prin programul AI poate insemina juninci și mame mature din fermă cu scopul de a obține ulterior produși cu valori genetice îmbunătățite.

„Anul acesta, spre exemplu, am folosit un taur Aberdeen Angus care are valori foarte bune și stabile în direcția următoarelor gene: fătări ușoare, greutatea mică a fătului la fătare, valori foarte bune ale ugerului, astfel vom avea mame ce vor putea susține alăptarea pe termen lung și, în consecință, vițeii vor fi mai bine dezvoltați și vor exista indici foarte buni de valorificare a energiei și hranei, valori excelente pentru carcasă. În fiecare an, în funcție de observațiile pe care le facem, vom alege pentru acest program tauri cu gene care să completeze profilul genetic prezent în cireadă, care să stabilizeze sau să îmbunătățească valorile pentru profilul genetic al grupului de mame reproducătoare.“

HW Black B, taurul prezent acum în ferma de la Meziad, este un produs al Fermei HW Netherton Angus Scotland și a fost obținut prin procedura de transfer embrionar, din mama Rawburn Black Beauty și tatăl Rawburn Boss Hog.

„Profilul genetic al lui Black B este cu siguranță cel mai echilibrat al unui taur Aberdeen Angus care a plecat vreodată din Scoția în Europa de Est. Sigur că nu ne putem compara cu țări precum Cehia, Austria, Germania, Franța, Spania, care au o piață mult mai bine dezvoltată în jurul acestui domeniu și care își permit să investească mai mult și mai des în genetică deoarece se adresează unei piețe mult mai stabile a acestor produse de delicatese culinare. Dar avem speranțe că și la noi se va dezvolta gustul pentru aceste produse.“


„În acest moment dezvoltăm calitatea genetică a efectivului, prin selecția genetică și montele realizate prin montă naturală și dirijată. Ulterior vom selecta pentru reproducție femelele și vițeii masculi care corespund programului de dezvoltare coordonat de către Asociația Aberdeen Angus. Vițeii care nu se încadrează programului, dar și obiectivelor fermei noastre vor fi direcționați către programul de îngrășare și abatorizare“, ing. Raul Bereczki


„Vițele selectate pentru montă, pe criteriul de dezvoltare corporală și fenotip, vor fi supuse unui control al pelvisului la vârsta de 14-16 luni și cele care sunt considerate apte pentru o fătare ușoară vor fi apoi integrate în programul AI pentru dezvoltarea efectivului propriu.“ – Ing. Raul Bereczki

D.Z.

Agricultura la feminin

Până nu demult, agricultura era considerată un domeniu dedicat bărbaților. De fapt, chiar și astăzi există această preconcepție, însă statisticile la nivel mondial arată faptul că femeile au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Chiar și la nivel național se observă un trend ascendent în ceea ce privește numărul celor aflate la conducerea fermelor.

Există și o zi internațională dedicată femeilor din mediul rural, iar în fiecare an, pe data de 15 octombrie, diferite organizații organizează evenimente prin care se subliniază rolul acestora în tot ceea ce înseamnă lanțul alimentar: de la producție până la prelucrarea, prepararea și distribuția alimentelor, precum și în asigurarea hranei gospodăriei și a comunității din care fac parte. Anul acesta, sloganul acestei sărbători a fost: „Femeile din mediul rural asigură hrană sănătoasă pentru noi toți“, ceea ce întărește și mesajul unui recent raport ONU: „Dincolo de COVID-19: Un plan feminist pentru sustenabilitate și justiție socială“, conform căruia este nevoie de producții obținute din culturi diverse și sănătoase pentru piețele locale, naționale și regionale, un element esențial de altfel și pentru susținerea mijloacelor de trai ale femeilor din mediul rural și pentru asigurarea securității alimentare a noastră, a tuturor.

Aceeași sursă ne arată faptul că femeile din mediul rural dezvoltă mișcări și strategii locale care conduc la diversitatea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului, a apei și dăunătorilor, care ajută gospodăriile să sporească veniturile și cresc securitatea alimentară.

La nivel mondial, în prezent, cele mai multe ferme de familie sunt gestionate de femei, în timp ce bărbații își caută un alt loc de muncă. Mai mult decât atât, 70% dintre lucrătorii agricoli sunt femei, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Chiar dacă femeile domină forța de muncă din ferme, majoritatea fermelor mari sunt deținute în continuare de bărbați.

În ceea ce privește numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiții sprijinite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), conform AFIR acesta  este de 8.760, iar valoarea totală a contractelor încheiate de acestea este de peste 360 milioane euro.

Submăsurile accesate de reprezentantele sexului frumos sunt: 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole.

Analizând datele de monitorizare ale PNDR 2020, putem spune că, din totalul de 46.105 beneficiari ai acestor submăsuri, cele peste 8.000 de femei reprezintă 19%.

Astfel, numărul femeilor beneficiari cu vârsta sub 40 de ani este de 5.768, iar contractele încheiate de acestea pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală este de aproape 300 milioane euro. Valoarea contractată de cei 2.992 beneficiarii PNDR 2020 femei cu vârsta de peste 40 de ani este de 72,1 milioane euro.

Cel mai mare număr de beneficiari femei, 4.107, are submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Evident, este vorba de beneficiari femei cu vârsta pe până în 40 de ani la data semnării Contractului de finanțare. Valoarea acestor contracte se ridică la 168 milioane euro. Pentru această submăsură, femeile reprezintă 34% din numărul beneficiarilor.

În ceea ce privește doamnele cu vârsta peste 40 de ani, cea mai accesată măsură pentru acest tip de beneficiar este submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Este vorba de 2.752 de femei și o valoare publică a contractelor încheiate cu AFIR de 41,2 milioane euro. Totodată, 1.153 de doamne sub 40 de ani au accesat această submăsură, valoarea contractelor încheiate fiind de 17,2 milioane euro.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale a fost accesată de 362 de doamne, valoarea contractelor fiind de 22,4 milioane euro.

Pentru submăsurile 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole au fost semnate un număr de 274 de contracte, în valoare de 90,9 milioane euro.

De sprijinul pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4) beneficiază 112 femei, iar valoarea contractelor este de 20,4 milioane euro.

Conform unei statistici furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură, numărul femeilor care activează în ferme și au solicitat sprijin de finanțare în Campaniile 2018-2020 este următorul:

pg 6 Tabel femei

Putem observa faptul că în acest interval, 2018-2020, ponderea cea mai mare a femeilor care au depus cereri la APIA o au cele cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, urmate de doamnele cu vârste cuprinse între 70-80 de ani.

Așadar, vorbim în prezent de agricultură la feminin, iar tendința femeilor din mediul rural care activează în agricultură este aceea de a-și depăși condiția, de a-și deschide propriile businessuri și de a demonstra că pot fi în același timp mame, soții, dar și femei de afaceri care pot să asigure hrană sănătoasă pentru familie, comunitatea din care fac parte, în unele cazuri pentru piața regională, națională și chiar pentru export. Însă agricultura la feminin nu trebuie interpretată doar ca o statistică în ceea ce privește prezența efectivă în ferme. Agricultura este un domeniu ofertant și în privința ocupării locurilor de muncă în domeniul cercetării în cadrul instituțiilor, asociațiilor ori firmelor de profil. Mai mult decât atât, la nivelul multinaționalelor din domeniu ce au reprezentanțe în România se poate observa faptul că unele funcții de conducere, în special în cadrul departamentelor de marketing și vânzări, sunt ocupate de femei. Deci, agricultura poate oferi și cariere de succes femeilor care își doresc performanță!

Larissa Dinu

Trei frați din Rotbav duc mai departe o fermă veche de 300 de ani

Ferma Cățean din Rotbav, Braşov, este o afacere de familie care continuă activitatea neîntreruptă a mai multor generații... Este o modalitate de a duce mai departe tradiția locală din zona de munte: creșterea animalelor și producția de brânzeturi tradiționale.

Fermă integrată ...

„Viziunea noastră constă în faptul ca fiecare bucată de brânză produsă de noi să ajungă pe mesele celor care apreciază gusturile autentice, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Misiunea noastră este să oferim de fiecare dată același gust, la fiecare îmbucătură, consumatorilor ce vor fi astfel transpuși pe o pășune înflorată, într-o zi caldă de vară, urmând cu sfințenie rețetele de familie și având grijă de bunăstarea animalelor noastre. Și ne motivează bucuria nemărginită că facem ceva durabil împreună, încrederea că ne avem unii pe alții, animalele fericite, peisajele ce ne taie răsuflarea şi mulțumirile oamenilor ce se bucură de roadele muncii noastre“, ne spune George Cățean.

Ferma Căţean este, în fapt, o continuare a activităţii mai multor generații, începută în urmă cu 300 de ani, când străbunii, și ei tot ciobani, au început să crească animale şi să producă brânză, ne spune tânărul fermier. „Activitatea este continuată de noua generație; cu sprijinul părinţilor şi al familiei am extins activitatea fermei, crescând şi efectivul de animale. Astfel, fiecare are un rol bine definit: eu am preluat partea de vânzări şi marketing, Silviu, fiind medic veterinar, se ocupă de bunăstarea animalelor, iar Ionuţ se ocupă de cabaline, fiind un renumit dresor şi cascador. Cu o istorie de peste 300 de ani, Ferma Cățean menține și rasele locale, încurajând perpetuarea acestora, în prezent deținând 100 de vaci Bălțată Românească și 1.500 de oi din rasele Țurcană și Țigaie. La animale avem doar rase locale. Pe lângă vaci și oi, în fermă avem dedicată o parte pentru creșterea cailor de rasă. De menționat este faptul că în fermă mai avem un efectiv de 30 de vaci de carne din rasa Charolaise. Totodată, deținem 150 ha de teren arabil și 200 ha de pășuni cu înaltă valoare naturală (HNV) care sunt, începând cu 2020, și certificate ecologic. Fiind o fermă integrată, are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creșterii animalelor (fân, lucernă, porumb, grâu) și obținerii unui lapte de o calitate deosebită.“

oi Rotbav Brasov

În plan… hub gastronomic

Ferma Cățean este un proiect care s-a dezvoltat în timp, în mare parte din resurse propii, ne mai spune brașoveanul. Anual sunt alocate resurse pentru investiții care să țină pasul cu tehnologia și optimizarea economică. Produsele sunt diversificate, mai adaugă acesta. „Laptele obţinut în fermă este prelucrat, după reţete tradiţionale, în spaţii autorizate, în vederea obținerii de brânzeturi: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș și cașcaval afumat. Rețeaua noastră de distribuție include un magazin propriu, magazinul ȘMAG înființat printr-un proiect cu finanțare AFIR, precum și rețeaua Carrefour, la Insula producătorilor locali din orașele Brașov, Ploiești și București (Carrefour Orhideea), dar și AFI Brașov, sistemul online de livrare la domiciliu. În prezent livrăm şi spre unele restaurante sau bistro-uri din Brașov, şi ne dorim să dezvoltăm o relație de cooperare cu Breasla Cârciumarilor din Brașov care are deja câteva proiecte faine pentru sectorul HORECA. Avem în plan pentru viitor să dezvoltăm la Rotbav un hub gastronomic.“

O fermă trebuie văzută ca o afacere care își câștigă independența economică din ce produce, mai specifică acesta. „Subvențiile dedicate nu sunt principalul motiv de a face agricultură, aceasta trebuie să fie foarte dinamică în timp la provocările pe care le aduce inovația și noile politici. Ne propunem să deschidem mai multe magazine proprii, primul în imediata vecinătate a fermei pentru a permite celor care tranzitează Rotbavul, și nu numai, să oprească și să ne guste produsele, ba chiar să rămână și la masă întrucât urmează să ne dezvoltăm local și pe zona de ospitalitate. Dorim să creștem așa cum se cuvine afacerea noastră de familie pentru a deveni nu doar un model, ci și pentru a dezvolta armonios zona noastră. Totodată, din 2017, ferma noastră este una deschisă (pentru vizite și rol educativ) și vrem să contiunăm și în această direcție. Suntem preocupați de viitor și de ambițiile pe care Uniunea Europeană le are pentru următorii 10 ani. În ceea ce priveşte dezvoltarea pe partea tehnică, ne propunem să implementăm proiecte noi prin care să modernizăm activitatea curentă prin achiziţia de echipamente noi, mai eficiente, să contruim o clădire nouă, ce o să găzduiască animalele şi o să le asigure condiţii de trai mult mai bune, să investim în energie sustenabilă şi regenerabilă atât în fermă cât şi la stână. Dezoltarea fermei se va face nu în direcția volumelor de producție (mai multe animale sau terenuri agricole), ci în direcția consolidării pe piață prin rezultate economice, financiare și de notorietate“, încheie George Cățean de la Ferma Cățean din Rotbav, Braşov.


Ce îi recomandă:

Brânzeturile Ferma Cățean au câștigat premii la nivel european:

  • O stea de aur pentru brânza de burduf, Institutul pentru Gust și Calitate Bruxelles;
  • Medalie de bronz pentru telemeaua proaspătă, International Taste Award;
  • Premiul special al juriului pentru telemeaua maturată, International Taste Award;
  • Certificarea produselor prin scheme de calitate;
  • Apartenența la conceptul SLOW FOOD.

Beatrice Alexandra MODIGA

CE va propune eliminarea treptată a cuștilor pentru animalele de fermă

O serie de animale crescute la ferme nu vor mai avea nevoie de cuști, anunță Comisia Europeană care va veni cu o propunere legislativă până în 2023. Anunțul vine în urma unei inițiativei cetățenești europene susținute de peste un milion de oameni.

Aplicarea măsurilor ar putea începe din 2027 și vizează într-o primă etapă eliminarea treptată a cuștilor, urmând ca apoi acestea să fie interzise.

Vor fi vizate, în mod special:

  • animalele care fac deja obiectul legislației: găinile ouătoare, scroafele și vițeii;
  • alte animale menționate în ICE: iepuri, puicuțe, găini ouătoare pentru reproducere, pui de reproducție pentru puii de carne, prepelițe, rațe și gâște. Pentru aceste animale, Comisia a solicitat deja EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) să completeze dovezile științifice existente în vederea stabilirii condițiilor necesare pentru interzicerea cuștilor.

Comisia s-a angajat deja să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor, inclusiv în ceea ce privește transportul și creșterea, legislație care face în prezent obiectul unei verificări a adecvării care urmează să se încheie în vara anului 2022.

„Un sistem alimentar durabil este indisolubil legat de respectarea unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor. Mulțumită cetățenilor noștri, Comisia își va spori și mai mult ambițiile în această privință și va elimina treptat utilizarea sistemelor de cuști pentru fermele de animale”, a spus Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

Această propunere este inclusă în procesul de revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, proces care se află în desfășurare.

Fermierii vor primi stimulente și sprijin pentru modernizarea unităților, astfel încât acestea să țină mai mult seama de bunăstarea animalelor și să corespundă noilor standarde

Pentru mai multe detalii accesați link-ul: https://romania.representation.ec.europa.eu

Anca Lăpușneanu

Coloșii zootehniei mondiale

Agricultura mondială este un mozaic incredibil de ferme din toate specializările și cu dimensiuni variabile, pornind de la fermele de subzistență și până la coloșii acestui sector de activitate. Evident că cele care dețin acest titlu sunt cele care impresionează fie prin infrastructura masivă dezvoltată, prin suprafața de pământ deținută, fie prin numărul de animale aflate în exploatare. În topul celor mai mari ferme zootehnice pozițiile au rămas ani la rând aproape aceleași, cu mici variații. Supremația o deține China, care și-a asumat poziția de lider cu două ferme de vaci pentru lapte, cele mai mari unități de pe întreg mapamondul.

123 de milioane de euro pentru cea mai mare fermă din lume

În nord-estul Chinei se află ferma Mudanjiang, recunoscută ca fiind cea mai mare unitate zootehnică din lume. Aceasta a fost înființată în 2011 ca răspuns la interdicția rusească de a importa lactate din UE și a fost realizată pe baza unui parteneriat între investitorii ruși și chinezi, iar valoarea proiectului s-a ridicat la 123 de milioane de euro. Această fermă, uimitoare în primul rând prin dimensiunea sa, gestionează aproximativ 9 milioane de hectare de teren, este specializată în producția de lactate și are în exploatare 100.000 de vaci. Practic, este de trei ori mai mare decât cea mai mare fermă zootehnică din SUA. 

Ferma a fost populată cu exemplare importate din Australia, Noua Zeelandă și Uruguay, iar în prezent pentru reproducția junincilor este folosit material seminal de înaltă calitate de la tauri din SUA. În sistemul de creștere agreat în ferma Mudanjiang animalele sunt hrănite cu un amestec de cereale și furaje. Tehnicile specializate de reproducere și hrănire au fost concepute pentru a crește randamentul și în ultimii trei ani în ferma Mudanjiang producția de lapte pe vacă a crescut cu aproape 30%, de la aproximativ 6 tone pe an la 8 tone. Pentru că proiectul fermei a fost unul de amploare, iar terenurile din China sunt limitate, aplicarea modelului agricol american a fost varianta cea mai potrivită pentru concretizarea fermei. Asta înseamnă că vacile sunt ținute doar în stabulație, nu sunt scoase niciodată la pășunat. Deși sunt private de mișcarea în aer liber, adăposturile sunt aerisite adecvat, iar așternuturile cu nisip sunt schimbate de două ori pe zi. Vacile sunt mulse de trei ori pe zi în sistem rotativ într-un ciclu de 8 minute, iar producția de lapte este monitorizată atent pe tot ciclul de producție.

Compania cu cea mai rapidă creștere din China

China Modern Dairy se află, de asemenea, în topul celor mai mari ferme din lume și aparține tot chinezilor. Potrivit informațiilor de pe websiteul companiei, China Modern Dairy Holdings Ltd. (Modern Dairy) a fost înființată în septembrie 2005, este specializată în producția de lapte și are sediul central în orașul Ma’anshan, provincia Anhui. Compania a fost listată cu succes la Bursa de Valori din Hong Kong pe data de 26 noiembrie 2010, devenind astfel prima companie mondială listată cu produse lactate. Fermele Modern Dairy’s sunt situate în locații geografice favorabile, aproape de o serie de centre de procesare a produselor lactate.

Până în prezent au fost construite 26 de ferme, cu o capacitate de 10.000 de vaci în șapte provincii din întreaga țară. Efectivul total este de aproape 230.000 de vaci de lapte, iar suprafața deținută de companie este de peste 1 milion de hectare folosite pentru cultivarea furajelor. Zilnic sunt obținute 3.300 de tone de lapte crud, practic producția de lapte realizată în fiecare unitate este de 9 tone. Încă de la înființare, Modern Dairy a implementat o metodă inovatoare de producție bazată pe conceptul „integrarea plantării, reproducerii și prelucrării, precum și o distanță-zero de 2 ore“. Astfel, centrele de procesare a furajelor vin în sprijinul fermelor vegetale, lucru care nu numai că face posibilă integrarea organică a industriilor primare, secundare și terțiare, ci oferă, de asemenea, o conexiune fără distanțe, fără întreruperi, pe întregul lanț industrial și fiecare secțiune de producere a laptelui.

În 2010, Modern Dairy a fost nominalizată de către China Entrepreneur (o revistă independentă publicată din 1985 și sponsorizată de Economic Daily Newspaper Group) compania cu cea mai rapidă creștere din China. La începutul acestui an, China Modern Dairy Holding Co., Ltd. (1117. HK) a anunțat că, potrivit evaluării preliminare a conturilor de management generale neauditate disponibile în prezent ale companiei, este de așteptat ca performanța anuală a grupului în 2020 să înregistreze un profit de cel puțin 700 milioane RMB, cu o creștere interanuală de cel puțin 100% (profitul în aceeași perioadă a anului 2019 a fost de aproximativ 350 milioane RMB, inclusiv deprecierea unică a creanțelor de aproximativ 161 milioane RMB). Dacă se exclude venitul unic al celor două perioade, profitul a crescut cu peste 230% de la an la an.

Anna Creek, cea mai mare fermă de bovine din Australia

Despre ferma de bovine Anna Creek din Australia, profilată pe reproducție și îngrășare, se spune că ar fi a treia cea mai mare fermă de animale din lume și cea mai mare unitate zootehnică din Australia. Aceasta se întinde pe aproximativ 15.744 km² și este situată într-una dintre cele mai uscate zone ale continentului australian, acolo unde există perioade lungi de secetă, cu precipitații anuale care nu depășesc 140 mm pe an de ploaie. Stația Anna Creek a fost localizată inițial la Strangways Springs, când a fost achiziționată pentru prima dată de Julius Jeffreys, John Warren și William Bakewell în ianuarie 1863. A fost folosită inițial pentru creșterea oilor (între 1864 și 1866 a fost populată cu 7.300 de oi), dar din cauza pierderilor cauzate de atacurile câinilor dingo stația s-a reprofilat pe creșterea bovinelor. În anul 1872 stația a fost relocată în locația de acum.

Din 2016, stația este deținută de Williams Cattle Company, companie care are șapte proprietăți pastorale în nordul îndepărtat al Australiei de Sud și terenuri pentru pășunat și de cultură în jurul Carrieton în Flinders Ranges. În momentul de față, Anna Creek deține mai puțin de 10.000 de bovine, dar în sezoanele bune poate adăposti până la 17.000 de exemplare. 

Ferma care deține o suprafață echivalentă cu jumătate din suprafața Belgiei

Ca și Anna Creek, stația Clifton Hills Station, profilată încă de la înființare pe creșterea bovinelor pentru carne, are o tradiție îndelungată. Aceasta a fost înființată în anul 1878 în nord-estul Australiei, iar astăzi se întinde pe 1,65 milioane de hectare, adică aproape jumătate din suprafața Belgiei, și este considerată a fi a doua cea mai mare unitate zootehnică a Australiei. Până în decembrie 2018 proprietar a fost compania Clifton Hills Pastoral Company, practic un sindicat format din patru familii care au deținut această fermă de mai bine de 60 de ani.

În 2018 Viv Oldfield și Donny Costello, fermieri și oameni de afaceri, au cumpărat Clifton Hills și astfel au trecut stația în patrimoniul companiei Crown Point Pastoral Company. Proprietatea a fost vândută integral, cu toată infrastructura și cu cele 18.000 de animale dintr-o varietate de rase potrivite cerințelor piețelor sudice și nordice. Deși prețul de achiziție a acestei proprietăți uimitoare nu a fost făcut public, în perioada comercializării sale doar prețurile pentru teren erau estimate la aproximativ 34 de milioane de dolari. Aceste cifre sugerează că stația Clifton Hills este una dintre cele mai mari, dacă nu chiar cea mai mare vânzare a unei unități zootehnice care produce carne de vită certificată din punct de vedere organic din Australia.

Fostul manager al stației, Dave Harvey, spune că avantajul acestei unități nu constă neapărat în infrastructura unității, cât în suprafața mare de teren pe care o deține și în faptul că râurile Georgina, Cooper Creek și Diamantina curg de-a lungul dealurilor Clifton. Precipitațiile din bazinele hidrografice alimentează în mod constant zone întinse din Clifton Hills, creând aici una dintre cele mai favorabile regiuni pentru creșterea vitelor de carne din Australia.

(D.Z.)

Servicii digitale Deutz-Fahr pentru a crește productivitatea în ferma ta

Sistemul de servicii digitale de la Deutz Fahr Connected Farming Systems include funcțiile SDF Guidance, SDF Fleet Management, SDF Data Management și alte servicii care vor funcționa în sinergie cu monitorul iMonitor și vor exploata conexiunile Isobus și TIM, pentru a optimiza performanța echipamentelor tractorului. Deutz Fahr a confirmat aderarea sa la platforma deschisă Agrirouter.

Cu noul sistem de servicii digitale Connected Farming Systems, Deutz Fahr facilitează conceptul de Agriculture 4.0 pentru fermieri, oferind o gamă largă de servicii și componente digitale interconectate, permițând clienților să aibă control deplin asupra datelor lor. Oferta cuprinde trei secțiuni: exploatarea tractorului sau a combinei, comunicarea de la și la echipament, precum și colectarea, gestionarea și evaluarea datelor care pot fi gestionate direct de la utilaje, prin intermediul software-ului dedicat pentru PC sau a aplicației MyDeutz-Fahr. Fermierii pot decide cu privire la gradul de digitalizare a funcționării lor utilizând diferite module. Exploatarea tractoarelor și a combinelor devine mai simplă, iar munca devine mai ușoară, mai rapidă și mai eficientă pentru fermieri.

Soluții de conectivitate și SDF Fleet Management, controlați-vă flota

Conducerea unei afaceri necesită adesea acțiuni complexe. Prin urmare, Deutz Fahr dorește să ajute fermierii să își optimizeze operațiunile și să sporească eficiența. Soluțiile de conectivitate de la Deutz Fahr îi mențin pe fermieri informați și întotdeauna în centrul acțiunii. Conexiunea digitală între diferite terminale permite creșteri semnificative ale productivității. Conectarea utilajelor și a oricăror alte surse externe la o platformă digitală simplifică procesele de lucru, permițând gestionarea convenabilă a datelor relevante. SDF Connected Farming Systems oferă două module pentru aceasta, care pot fi instalate pentru a se potrivi cerințelor fermierului: Modulul Telematic de Bază (BTM) care permite conexiunea Bluetooth la smartphone-ul fermierului și Modulul Telematic de Comunicare (CTM) cu o cartelă e-SIM integrată pentru a avea conexiune instantanee și continuă la Internet.

Conectivitatea permite monitorizarea datelor de telemetrie și transferul altor informații importante, de exemplu date privind activitatea de la iMonitorul utilajului pe telefonul și PC-ul fermierilor.

SDF Data Management

SDF Connected Farming Systems oferă soluții personalizate de gestionare a datelor pentru fermieri. Lucrul cu formatele standard de fișiere este important. Un mare avantaj pentru fermieri îl reprezintă schimbul de date de la utilaj pe smartphone sau PC. De exemplu, se pot transfera date de referință, sarcini de lucru, hărți cu aplicații, linii de urmărire și limitele câmpurilor. Această operațiune se face semnificativ mai ușor și cu o singură soluție. SDF Connected Farming Systems funcționează cu formate de fișiere deschise și standardizate, ISO-XML, compatibilitate cu alți producători de utilaje agricole. Acest lucru asigură transferuri între diferite surse de date (utilaj, echipamente, stație meteorologică, senzor de câmp) și aplicații de birou. SDF Data Management este proiectat și certificat de Agrirouter.

Agrirouter

Agrirouter – o platformă comună a mai multor producători de tractoare și echipamente agricole – este o platformă universală care permite fermierilor să facă schimb de date între utilaje și aplicații software agricole de la un număr mare de producători.

Agrirouter transferă date, dar nu le stochează niciodată. Aceasta simplifică schimbul de date și, prin urmare, procesele de lucru, reduce munca de birou și îmbunătățește eficiența economică. În ultimă instanță, platforma de schimb de date rezolvă o problemă esențială a digitalizării în agricultură: le permite fermierilor să facă schimb de date între aplicațiile utilajelor și aplicațiile software agricole de la diferiți producători. Fiecare utilizator își poate crea propriul cont gratuit pe platforma Agrirouter și îl poate configura separat. Modul în care sunt transportate datele sunt definite numai de către utilizator în modulul de setări al platformei.

Cu contul Agrirouter toate utilajele Deutz Fahr pot fi conectate la toate aplicațiile și utilajele de la partenerii Agrirouter.

SDF Guidance – lucru precis, la centimetru

Sistemele de autoghidare devin din ce în ce mai consacrate ca standard pe tractoarele și combinele din multe ferme. Avantajele sunt evidente: economisirea resurselor, creșterea confortului și a productivității, precum și precizia fiabilă și repetabilă. Fermierul se poate baza pe o precizie ridicată chiar și în condiții dificile de lucru, cum ar fi ceața sau pe timp de noapte.

Multe aplicații agricole de precizie se bazează pe navigația prin satelit. Receptoarele SDF utilizează semnale gratuite, disponibile pe plan internațional, care oferă niveluri diferite de precizie, în funcție de serviciul de corecție și de modelul de receptor.

Cu trei tipuri diferite de receptor, fiecare fermier poate decide care sistem îndeplinește cel mai bine cerințele sale. Receptoarele GNSS inovatoare de la SDF sunt adaptate periodic la situații noi cu actualizări firmware.

AUTO-TURN simplifică întoarcerea

Această funcție permite tractoarelor sau combinelor să efectueze întoarceri automate pe terenul nelucrat. Șoferul decide pe care drum să întoarcă. În plus, sunt disponibile diferite modele — atât pentru a omite drumuri, cât și pentru însămânțarea parcelelor. În afară de confortul suplimentar, acest proces este, de asemenea, delicat cu ogorul nelucrat și simplifică monitorizarea parcursurilor economisind și timp. Datorită întoarcerilor mai rapide, fermierii își pot crește cu ușurință productivitatea.

iMonitor3 — controlul complet al tractorului și activității acestuia

IMonitor3 este elementul central de comandă pentru toate aplicațiile importante ale tractoarelor și combinelor. Acesta include setările tractorului, sistemele automate de autoghidare, controlul terminalului ISOBUS și gestionarea datelor.

Toate setările și funcțiile sunt afișate clar pe o interfață ușor de citit de utilizator. Funcționarea ecranului tactil de ultimă generație, opțional cu comandă MMI externă – integrată convenabil în cotieră – fac din iMonitor3 o interfață extrem de practică între tractor, echipament, șofer și fermier. Funcțiile integrate, cum ar fi ghidurile rapide și explicațiile simbolurilor, precum și o structură clară a meniului asigură o operare foarte simplă. Dacă mai există întrebări privind funcționarea, șoferul poate obține, de asemenea, suport prin intermediul unui serviciu la distanță.

În funcție de tipul tractorului și de nivelul opțiunilor, sunt disponibile două dimensiuni ale monitorului: cel mai mare terminal pentru tractoare de pe piață cu diagonală de 12” și o versiune puțin mai mică, de 8”.

ISOBUS

Utilizarea dispozitivelor electronice face ca lucrările agricole și utilajele să fie mai sigure, mai puternice, mai precise și mai eficiente. ISOBUS simplifică comunicarea între tractor și echipament ca soluție plug-and-play: un singur terminal pentru o mare varietate de funcții pentru echipamente, indiferent de producător. Acest lucru asigură un confort maxim de lucru şi îmbunătăţeşte vederea panoramică deoarece în cabină nu sunt necesare monitoare suplimentare.

Ca membru fondator al AEF, toate componentele și interfețele SDF sunt certificate de AEF. Acestea oferă premisele pentru funcțiile integrate suplimentare, asigurând compatibilitate maximă pentru fermieri. Un exemplu concret: controlul automat al secţiunii cu până la 200 de secţiuni sau controlul variabil al cantităţii care trebuie aplicate asigură distribuirea cu precizie a îngrăşămintelor şi a nutrienţilor — în locul potrivit, la momentul potrivit şi în cantitatea corectă.

Noul standard AEF TIM permite automatizarea între tractor și echipamente. Rezultatul este mai mult confort și mai puțină oboseală pentru șofer. Odată cu automatizarea proceselor de lucru, productivitatea poate fi mărită considerabil, în timp ce consumul de combustibil este redus. După certificarea TIM, utilajele DeutzFahr sunt compatibile cu diverse echipamente de la diferiți producători. Pot fi automatizate următoarele funcții: GPS, viteză, lanț cinematic, PTO, supape distribuitor.

Ferma Duroc și strategia „de la fermă la furculiţă“

Încă de la vârsta de 3 ani, Fitero Liviu, un tânăr de 31 ani născut în Oradea, judeţul Bihor, poate spune că şi-a găsit calea în viaţă, îndrăgind şi îngrijind toate animalele de prin ograda bunicilor. Dar, din 2010 a prins drag de rasa de porci Duroc, pe care o consideră câştigătoare, mai ales că doreşte să aplice strategia „de la fermă la furculiţă“ şi să înfiinţeze o carmangerie cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc.

„Întreaga viaţă mi se învârtea în jurul animalelor, bunicii şi părinţii mei crescând porci şi vaci în sistem gospodăresc. Cum rodul nu cade niciodată prea departe de pom, din anul 2008 am început să iau în serios această minunată ramură a agriculturii şi am pus bazele unei crescătorii de porci, iar de la an la an am încercat să mă dezvolt în acest sens“, spune tânărul.

Având o foarte bună colaborare cu unii fermieri din Ungaria, aceştia fiind membrii unei asociaţii de crescători de rasă pură, Liviu a reuşit să aducă rasa Duroc şi în ţara noastră, dar nu orice fel de Duroc, ci cu provenienţă USA (New Jersey), vechea şi autentica linie de Duroc. „Din 2010 cresc această rasă în sistem liber şi semi-liber. Aceşti porci nu ştiu ce înseamnă «detenţia», ei s-au născut, au crescut şi îşi duc veacul în totală libertate, după bunul plac. Acest mediu de creştere, din punctul meu de vedere, este cel mai benefic pentru animale deoarece pot să facă mereu ceea ce ele doresc, ligamentele şi încheieturile devin mult mai puternice, dimensiunile suinelor crescute în acest sistem vor fi mult mai mari faţă de cele crescute în sistem închis, din pământ îşi iau porţia necesară de săruri şi minerale, se bălăcesc în nămol în zilele călduroase; pentru că nu au «vieţuitoare» (paraziţi) pe ele sistemul lor imunitar fiind astfel extrem de puternic neavând nevoie aproape niciodată pe tot parcursul vieţii de tratamente, iar eu urmăresc în mod deosebit bunăstarea animalelor“, adaugă acesta.

Proiect nou, strategie nouă: „de la fermă la furculiţă“

Până în prezent, dezvoltarea fermei s-a realizat prin intermediul surselor proprii de finanţare, însă datorită faptului că fermierul îşi doreşte atingerea celor mai înalte standarde, anul viitor va aplica pentru a atrage fonduri europene prin submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR. „Prin obiectivul principal al acestui proiect se urmăreşte îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor. Îmi doresc de asemenea să se finanţeze: construirea sau modernizarea fermei, precum şi asigurarea utilităţilor în vederea condiţiilor de mediu; procesarea produselor obţinute la nivelul fermei, aceasta cuprinzând echipamentele necesare pentru vânzarea produselor procesate, inclusiv depozitare şi răcire. Scopul principal este acela de aplicare a strategiei «de la fermă la furculiţă» (Farm to Fork); existenţa unui teren cu o suprafaţă suficientă pentru a obţine hrana necesară animalelor din ferma proprie, o zonă de procesare şi magazine sau chiar restaurante în care se vor vinde produsele obţinute. Aşadar, am în plan şi înfiinţarea unei carmangerii cu produse proprii rezultate exclusiv din carne de porc Duroc. Acest proiect este unul exclusivist deoarece ţintesc spre zona bio“, mărturiseşte orădeanul.

Porcul din rasa Duroc este unul docil, cu un temperament calm, iar prolificitatea este mai mult decât mulţumitoare întrucât rezultă o medie de 10, chiar peste 10 purcei înţărcaţi/scroafă, specifică micul crescător. „Pe parcursul anilor am avut plăcerea de a lucra cu aproape toate rasele mari de porci, însă aceasta este câştigătoare pentru mine. Scroafele sunt extrem de grijulii, având o capacitate foarte ridicată de alăptare, iar vierii Duroc sunt cei mai valoroşi deoarece au capacitatea de a îmbunătăţi calităţile oricărei rase, fiind folosiţi de marile ferme tocmai pentru că au capacitatea de a transmite foarte bine calitaţile unice ale acestei rase.“

Nou concept: lot de porci la „expoziţie“

porci

Carnea porcului Duroc este apreciată la nivel mondial de către gurmanzi şi nu numai, aceasta fiind una marmorată, suculentă, iar inserţiile de grăsime intramusculară fac inconfundabil gustul acestei cărni, specifică Liviu. „Acest aspect îl voi scoate în evidenţă şi în proiectul meu de viitor şi sunt convins că va avea succes în rândul românilor de pretutindeni deoarece voi pune la dispoziţia tuturor un nou concept în ceea ce înseamnă carne de porc. Oamenii vor avea posibilitatea de a alege cu exactitate exemplarul care va urma a fi sacrificat şi îşi vor putea alege părţile dorite din acel porc sau chiar produse rezultate din el. Cu alte cuvinte, voi scoate un lot de porci la «expoziţie», iar cumpărătorul îşi va putea alege un jambon, un cotlet, o ceafă, un ciolan, chiar o jumătate de carcasă sau şi un porc întreg. Ceea ce va face unic acest proiect este faptul că porcii vor fi crescuţi după exemplul fermierilor americani, chiar de unde izvorăşte acest minunat porc, Duroc-ul. Porcii vor creşte în totală libertate, astfel toate beneficiile sistemului de creştere se vor regăsi în calităţile cărnii. Vor lipsi E-urile, antibioticele şi toate elementele nocive, totul fiind controlat de supremul arbitru, şi anume de natură şi de voinţa porcului. Porcii nu vor fi scoşi la licitaţie la 6 luni, ca în fermele intensive, ci la minimum 12 luni deoarece gustul cărnii de porc ajuns la maturitate este unul net superior faţă de cel al unui porc de 5-6 luni îndopat cu fel şi fel de lucruri care nu au tocmai cea mai pozitivă influenţă asupra sănătăţii acestuia, prin urmare nocive şi pentru consumatorul final. Un porc liber să se plimbe, să mănânce după bunul plac, cu un indice de stres inexistent, va oferi o calitate a cărnii incomparabilă. Cred că toată lumea este de acord cu faptul că gustul cărnii din comerţul autohton nu este pe măsura preţului plătit şi cu toţii tânjim după gustul de odinioară, când porcul era crescut în gospodărie cu porumb, iarbă şi poate mai avea acces şi la o păşune unde făcea mişcare în voie. Acesta este scopul proiectului meu, vreau să aduc gustul porcului de altădată în prezent, vreau ca urmaşii noştri să consume o carne sănătoasă şi să aduc zâmbetul pe buzele tuturor în momentul în care vor gusta carnea rezultată din porcul Duroc.“


„Pentru mine zootehnia este o artă, iar arta reprezintă frumosul. Astfel, ceea ce se întâmplă în cadrul fermei nu este o simplă afacere, nu cresc porci de dragul profitului. Porcul meu are o poveste, fiecare purcel care pleacă din ferma mea duce cu el o parte din sufletul meu pentru că eu particip activ de la aducerea pe lume a tuturor purceilor până la vânzarea acestora. Fiecare «mamă» (scroafă) pe care o deţin în acest moment a fost selectată de mine încă din «generaţia de aur», am crescut împreună, am trecut împreună prin multe schimbări, am câte un nume pentru fiecare dintre ele şi le tratez ca pe cea mai de preţ avuţie“ - Fitero Liviu.


Beatrice Alexandra MODIGA

Fermă mixtă de animale, o afacere rentabilă de 100 de ani în Ciolăneşti

Monica Crancu-Ichim duce mai departe tradiţia de peste 100 de ani a familiei de a creşte animale. Începând cu anul 2000 a optat pentru rasa de oi Ţigaie cu cap negru de Teleorman, rasa mixtă de bovine Brună, iar la capre a mers pe vechea rasă Carpatină. Ferma se află în satul Ciolăneşti, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea, iar investiţia se ridică la peste 30.000 de euro.

O fermă de trei generaţii

Ferma familiei Crancu este una în care muncesc cot la cot părinţii, soţul şi mezinul de aproape doi ani. Monica este absolventă de Medicină Veterinară şi momentan îşi dedică timpul copilului şi animalelor din fermă. Acesta mai spune că duce mai departe o tradiţie mai veche a familiei, de peste 100 de ani. „Bunicul meu, Jenică Crancu, a fost primul din familie care s-a ocupat cu creşterea oilor şi a fost renumit în judeţ pentru brânza pe care o făcea. Tatăl meu a continuat tradiţia şi acum sper ca şi eu să o duc mai departe. În acest moment avem 400 de ovine, 20 de caprine şi 30 bovine şi pot spune că împreună cu surorile mele am crescut între animale şi am ajutat la creşterea efectivului; practic, avem în sânge dragostea pentru animale şi se pare că am transmis-o soţului şi copilului. Din anul 2000 am optat pentru rasa Ţigaie cu cap negru de Teleorman sau Carabaşă, aducând berbeci şi făcând metisări; această rasă este mixtă pentru carne-lapte. La noi în fermă producţia de lapte poate ajunge la 2 l/zi, iar sporul mediu zilnic al mieilor este situat între 350-500 g, pornind de la o greutate de 5-7 kg la fătare. Este o rasă docilă ce valorifică foarte bine păşunea. La vaci am optat în principal pentru rasa Brună, dar avem şi metişi cu rase de carne întrucât optăm pentru însămânţări artificiale cu rase de carne pentru a avea viţei buni. La capre mergem pe vechea rasă Carpatină.“

Pe viitor... un abator propriu şi o extindere a paletei de produse

Produsele disponibile sunt vândute de acasă, în piaţa publică din Panciu, sunt livrate la domiciliul clientului sau în puncte stabilite de comun acord, mărturiseşte tânăra. „Anul trecut am livrat produse în Vrancea, Bacău şi Bucureşti. Pe timp de vară din laptele de la oi şi capre facem caş şi urdă; laptele de vacă este în cantitate mică deoarece viţeii stau cu vacile şi noi mulgem doar surplusul. În gospodăria noastră se găseşte brânză dulce şi caş de vacă, smântână, brânză frământată de oi, caş şi urdă de oaie şi pastramă de miel/ied/oaie/capră/viţel, în funcţie de sezon. Dorim să ne extindem şi să facem caşcaval, unt, iaurt, dar şi alte produse din carne.“

Zootehnia poate deveni motorul economiei dacă oamenii vor consuma produsele româneşti, este de părere femeia, de aceea pe viitor familia Crancu vrea să aibă propriul abator şi să extindă paleta de produse. „Celor care vor să investească în această afacere le recomand să nu înceapă dacă nu iubesc animalele şi să nu se aştepte la un profit uriaş din prima zi deoarece, ca în orice domeniu, sunt suişuri şi coborâşuri... dar mai ales să se înarmeze cu răbdare, pentru că timpul de lucru este de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână. În următoarea lună dorim să achiziţionăm un aparat de muls atât pentru vaci cât şi pentru oi şi capre, iar în următorii 5 ani vrem să avem propriul abator, să ne extindem paleta de produse şi să ne ocupăm şi de cultivarea legumelor. Noi sprijinim împrietenirea copiilor cu animalele de la vârste cât mai fragede şi consumul de alimente cât mai sănătoase, aşa că îi aşteptăm pe cei doritori să ne viziteze.“


Baza furajeră este asigurată în principal de familia Ichim, dar la nevoie achiziţionează din alte surse contra cost. Vara animalele merg la păşunea ce este închisă cu gard electric şi parcelată, dar primesc şi supliment de cereale, în funcţie de producţie. Furajarea pe timp de iarnă se face cu suculente (1 kg/zi/oaie, 10 kg/zi/vacă), cereale (0,5 kg/zi/oaie şi 5 kg/zi/vacă) şi fân de lucernă (2 kg/zi/oaie şi 20 kg/zi/vacă), având apă la discreţie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

În această perioadă, este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura. Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României.

Din acest motiv, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a autorităților în transmiterea informațiilor de interes, Clubul Fermierilor Români a elaborat un set de recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri. Aceste recomandări includ un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am conceput o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc (atașat anexă; grafica afișelor va fi transmisă către fermieri și va fi disponibilă pe site-ul Clubului - www.cfro.ro).

În agricultură, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Surse oficiale

Pentru informații legate de prevenție, puteți accesa cele două linkuri de mai jos. Cele două site-uri sunt pagini oficiale, avizate și construite în parteneriat cu Guvernul României și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI:

  • https://fiipregatit.ro – este o platformă pentru situații de urgență unde găsiți mai multe ghiduri utile în situația actuală. Ele conțin ghiduri cu recomandări pentru diverse situații: cumpărături, interacțiune socială, autoizolare, transport în comun etc.
  • https://cetrebuiesafac.ro – este un site realizat în parteneriat cu Guvernul României și conținut avizat de DSU și conține recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19.

Stimați colegi și colaboratori,

Cu toții ne regăsim într-o situație dificilă declanșată de pandemia de COVID-19 și pentru a putea continua activitatea în cât mai mare siguranță în cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații lor să se organizeze și să respecte măsurile de siguranță recomandate de autorități, pentru continuarea derulării lucrărilor agricole în condiții cât mai bune pentru oameni și animale.

REGULI GENERALE

Respectați toate măsurile de prevenție și siguranță comunicate de autorități.

Este importantă respectarea măsurilor prin care SIGURANȚA este pusă pe primul loc.

  • Spălați-vă des pe mâini (minim 20 secunde) și dezinfectați-vă.
  • Păstrați distanța de 2 metri față de ceilalți.
  • Evitați salutul prin strângerea mâinilor sau prin îmbrățișare.
  • Evitați să vă atingeți fața, ochii și nasul cu mâinile
  • Tușiți sau strănutați la nivelul
  • Aerisiți încăperile în care vă petreceți
  • Folosiți măști și mănuși de protecție.
  • Evitați aglomerațiile.
  • Evitați contactul cu persoanele străine, mai ales cu cei care au venit din străinătate (aceștia pot fi purtători de virus chiar dacă nu au simptome de boală).
  • Semnalați autorităților persoanele care nu respectă izolarea conform regulilor comunicate de autorități.

În cazul în care considerați că aveți simptome, este important să sunați la medicul de familie și la TELVERDE 0800 800 358.

Deplasarea și prezența la spital din proprie inițiativă expun personalul medical și alți pacienți la riscul de infecție.

Apelați la 112 doar în caz de urgență. Nu apelați abuziv 112. Urgența este pentru urgențe.

RECOMANDĂRI PENTRU FERME

În cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații să lucreze împreună pentru a identifica și adopta cele mai potrivite măsuri de protecție și siguranță, pentru a continua în bune condiții campania de primăvară și a asigura bunăstarea animalelor.

 PROTEJAREA ANGAJAȚILOR ȘI A PARTENERILOR

Este importantă asigurarea unui mediu de lucru cât mai sigur. În acest sens recomandăm:

Puneți la dispoziția angajaților și a partenerilor dezinfectant, măști și mănuși sanitare

/ de protecție prin amplasare la intrarea în curte, la porțile de acces, depozite, hale, birouri etc.

  • Verificați temperatura corporală a angajaților la intrarea în fermă, accesul fiind permis doar dacă aceaștia nu sunt
  • Dezinfectați de mai multe ori pe zi suprafețele de lucru sau de contact (birouri, mese, clanțe) și zonele de servire a
  • Amplasați afișaje în spațiile de servit masa, grupuri sanitare, bucătării, depozite cu

importanța spălării și dezinfectării mâinilor.

  • Implementați munca de acasă pentru angajații care pot lucra de acasă. Comunicați cu angajații dvs. prin e-mail, telefon, whatsapp

 SECURIZAREA APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL FERMEI

Zonele cele mai critice sunt depozitele pentru că ele asigură necesarul de inputuri, furaje, premixuri pentru toată ferma și orice blocare sau suspendare a activității aici impacteaza desfășurarea lucrărilor în fermă.

Din acest motiv se recomandă măsuri suplimentare în aceste zone:

  • Angajații să poarte mănuși de protecție
  • Trecerea dintr-o hală în alta să se facă doar după dezinfectarea mâinilor (se aplică acolo unde se impune / este valabila recomandarea)
  • Turele de lucru să se reorganizeze astfel încât să se evite contactul la succesiunea turelor (daca este aplicabil).

Șoferii au un rol cheie în acesta perioadă iar ei se protejează purtând măști și mănuși în momentul livrării produselor. Ei nu mai intră în contact cu personalul din fermă ca o măsură adițională de prevenție.

 MODEL DE ORGANIZARE ACTIVITĂȚI PENTRU FERMELE CARE ALEG SĂ SE IZOLEZE

O soluție adoptată de ferme o reprezintă intrarea în izolare a lucrătorilor care trebuie să asigure continuarea lucrărilor agricole în fermele vegetale și zootehnice.

Angajatorii oferă cazare, alimente și apă operatorilor care rămîn în fermele care intră în izolare. În același timp, se organizează echipe externe care asigură aprovizionarea celor din fermă și oferă sprijin familiilor angajaților aflați în izolare în fermă.

Reguli detaliate pentru izolarea în fermele vegetale

  • Angajații se împart în două echipe: una în exterior care face aprovizionarea, iar

cealaltă echipă care rămâne în fermă, în izolare, și care execută lucrările în câmp (similar pentru operatorii care se ocupă de animale).

  • Personalul izolat doarme și mănâncă în incinta fermei sau în altă clădire unde au acces doar persoane izolate.
  • Predarea materialelor necesare personalului aflat în izolare, precum alimente, piese de schimb și altele, se realizează de către echipa aflată în exterior. Materialele se depozitează la poarta fermei și se deinfectează la
  • Personalul aflat în izolare are voie să se deplaseze cu utilajele agricole și mașinile doar spre zonele unde sunt culturile vegetale și unde se desfășoară lucrările.
  • Pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor: persoana aflată în izolare nu coboară din utilaj; este însoțită de către o altă persoană din echipa exterioară, care va

alimenta și va plăti combustibilul.

  • Utilajele agricole care se deplasează pe drumurile publice în drum spre zona unde își vor desfășura lucrările vor avea un afiș pe parbrizul și luneta utilajului, care va

semnala că ferma este în izolare. Utilajele respective vor fi însoțite de către o mașină din echipa externă care va avea toate documentele utilajelor. Este interzis orice contact cu alte persoane pe care le intalneste pe camp.

  • Pentru orice intervenție în câmp, va acționa doar personalul aflat în izolare în fermă.
  • Recepția de marfă:
    • Șoferul anunță înainte telefonic venirea sa în incinta fermei;
    • Șoferul are obligația să-și deschidă prelata, respectiv ușa de descărcare a mașinii, după care se retrage în cabină pe durata descărcării mărfii aprovizionate;
    • Documentele (facturile) se confirmă doar prin e-mail sau sms sau whatsapp;
    • După descărcare, șoferul închide prelata/ușa mașinii și părăsește incinta
  • Servicii de reparații externe:
  • Utilajul se parchează în afara incintei, iar partenerul se ocupă de reparația necesară;
  • Dacă este nevoie ca partenerul să intervină în incinta fermei, restul personalului aflat în izolare nu va fi prezent în incintă sau în zona de intervenție. Comunicarea se asigură
  • În ambele cazuri, utilajul va fi dezinfectat după terminarea intervenției.

Reguli detaliate pentru perioada după semănat, reducerea riscurilor prin împărțirea angajaților în grupuri și decalarea programului de lucru

  • Angajații se împart în două grupe astfel încât în ambele grupe să se regăsească operatori care știu să manevreze mașina de erbicidat
  • Grupele încep programul de lucru la ore diferite, astfel încât să nu se întâlnească. De exemplu, grupa roșie 08:00 – 16:00, iar grupa albastră 10:00 – 18:00.
  • Dacă sunt doar lucrări în atelier, grupele se vor împărți în zile
  • Cele două echipe acționează independent fiecare, nu vor apela una la cealaltă pentru ajutor.
  • Șeful de fermă sau agronomii nu mai intră în contact direct cu angajații, vor comunica cu aceștia doar
  • Mecanicii agricoli rămași în atelier vor face întreținerea utilajelor singuri, fără a intra în contact cu nici una dintre cele două.

con address Ghid cu măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

Ferma Apa Neagră - animale şi păsări crescute organic

Situată în satul Nisipoasa de Plopu, judeţul Prahova, Ferma Apa Neagră este una de familie, înfiinţată de către Constantin şi Andrei Alexa, tată şi fiu. Principalul obiect de activitate este creşterea şi îngrăşarea animalelor după metode 100% tradiţionale şi ecologice.

Creşterea şi îngrăşarea animalelor după metode ecologice

Constantin Alexa

Ferma Apa Neagră de care se ocupă cei doi se numeşte în acest fel după firul de apă ce coboară din pădurea de anini pe care o înconjoară şi care, datorită pigmenţilor secretaţi de arbori, o colorează într-o nuanţă de maro deschis. Povestea amenajamentului pastoral care se află pe o suprafaţă de cca 35 de hectare începe în urmă cu 2 ani, când familia Alexa a închiriat păşunea de la marginea satului Nisipoasa din comuna Plopu. Beneficiind de sprijinul dezinteresat şi cu toată deschiderea din partea primarului şi a Consiliului Local, cei doi au reuşit să dezţelenească întreaga suprafaţă aflată într-o vizibilă stare de degradare, să decolmateze şi să lărgească firul de apă, dar şi să-l transforme într-o salbă de mici heleşteie cu apă curată şi populate cu peşti şi, foarte important, să împrejmuiască întreaga locaţie cu gard special pentru animale sălbatice, ne spune tânărul. „Am crescut între ele, le-am apreciat întotdeauna importanţa şi am rămas până astăzi cu această pasiune. Am început în urmă cu 4 ani, în zona Dărmăneşti - Valea Uzului, judeţul Bacău, cu un efectiv de 40 de mioare din rasa Ţigaie; am achiziţionat 5 berbeci dintr-o rasă de carne proveniţi şi certificaţi din Franţa şi în prezent în cele două locaţii (Plopu şi Dărmăneşti) am un efectiv de 700 de animale, majoritatea provenind din produşi proprii, prin încrucişări şi metisări, astfel încât să pot ajunge la o rasă de carne de cea mai bună calitate („gustul cărnii româneşti“) greu de egalat şi comparată cu produsele de acelaşi gen de import inodore şi insipide“, ne spune Constantin Alexa.

Familia Alexa cultivă în regim propriu 10 ha de porumb, 10 ha de lucernă şi borceag şi 15 ha de fâneaţă, toate aceste suprafeţe nefiind erbicidate sau fertilizate cu substanţe chimice. De altfel, completarea necesarului de furaje se face prin achiziţionarea directă de la mici producători locali, cu deosebire în ceea ce privește paiele de grâu, orz, ovăz etc., mai precizează Andrei. „Sistemul de furajare are un mare „secret“ – furaje naturale din lucerniera proprie netratată, neerbicidată şi fertilizată doar cu gunoi de grajd, dintre care borceag (ovăz şi mazăre furajeră) cultivat în aceleaşi condiţii, iar grâul şi porumbul achiziţionat din gospodăriile ţărăneşti şi din producţia noastră. Toate cele de mai sus sunt măcinate cu moara proprie; uruiala rezultată este produsă pentru maximum două zile, iar în raţiile pe care le dăm animalelor se adaugă (doar pentru femelele cu miei de lapte) ţărâţe de grâu pentru stimularea lactaţiei. Acelaşi tip de boabe şi seminţe naturale le folosim în hrana celor peste 300 de galinacee, furajarea acestora fiind completată cu seminţe de floarea-soarelui şi chiar lucernă uscată. Un astfel sistem de furajare este valabil şi pentru cei cca 30 de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna pentru care deţin certificare de rasă pură înregistrate la Registrul Genealogic. Atât porcii cât şi păsările sunt crescute în regim de semilibertate, în aer liber, în ţarcuri de câteva mii de metri pătraţi“, ne spune Constantin Alexa.

Fără boxe metalice sau împrejmuiri de tip industrial

La Ferma Apa Neagră cei doi au investit în cinci adăposturi caracteristice fiecărei specii de animale sau păsări, cu o suprafaţă totală de cca 1.000 m2, toate construite din material de cea mai bună calitate, protejate împotriva oricărui tip de dăunători, dotate cu instalaţii electrice de iluminat şi alimentate prin adăpători automate, din cele două puţuri cu apă potabilă, forate fiecare la adâncimea de 100 m.

Gustul şi aroma cărnii de acasă

adapost ovine

Gama de produse pe care cei doi le livrează, cu respectarea normelor în vigoare din domeniu, sunt diverse, pentru toate gusturile, iar începând cu anul acesta produsele se vor diversifica. „Avem carne de berbecuţ şi ovine mature, exclusiv din rasa românească Ţigaie şi metişi proveniţi din această rasă; carne de porc exclusiv din rasele Mangaliţa şi Bazna; carne de pasăre (preponderant cocoşi) din rase de găini româneşti crescute în regim de „gospodărie ţărănească“ şi provenite din eclozarea ouălelor obţinute în fermă. Începând cu jumătatea anului curent vom pune la dispoziţia clienţilor, din producţie proprie, carne de iepure, de fazan şi de raţă provenită de la animale şi păsări crescute în mod natural în condiţii de semilibertate“, mai specifică crescătorul.

Ţinta? Normalitatea!

Andrei Alexa

Nişa de piaţă există, trebuie doar pasiune şi seriozitate, iar planurile de viitor ale familiei Alexa au o singură direcţie: „normalitatea“. „Noi credem cu tărie că proiectul nostru va readuce în cotidianul multor oameni o sursă de alimentaţie care nu provine dintr-o industrie, ci dintr-o gospodărie.

Mai mult decât atât, ne dorim ca în viitor să aducem cât mai mulţi tineri şi copii în vizită la Ferma Apa Neagră pentru a le arăta natura în toată splendoarea ei. Ferma noastră a luat viaţă în sânul unei familii şi aşa va continua. Planurile pe termen scurt sunt să terminăm construcţiile pentru adăpostirea animalelor şi să optimizăm parametrii de funcţionare a fermei. În ceea ce priveşte planurile pe termen lung, acestea sunt legate în special de atingerea capacităţii maxime de producţie. Nu ne grăbim. Nu vrem să păcălim natura şi clienţii. Investiţia este pe măsura proiectului. Aşa cum am spus şi mai sus, investiţiile trebuie făcute responsabil şi cu o documentaţie serioasă în prealabil. Cei care îşi doresc să investească într-un astfel de proiect trebuie să ştie că sunt o sumedenie de factori care influnţează funcţionarea şi, în final, producţia, iar pentru a depăşi aceste momente au nevoie de pregătire şi resurse. Dacă există persoane dornice să investească în aşa ceva suntem mai mult decât bucuroşi să îi primim în gospodăria noastră şi să le împărtăşim din experienţele noastre“, încheie Andrei Alexa.

Beatrice Alexandra MODIGA

GAMA GREENVET – alternative pentru îngrijirea animalelor de fermă –

Fitoterapia adjuvantă este, în continuare, un bun însoțitor al schemei de tratament cu medicamente farmaceutice. Accesibile, eficiente și lipsite de substanțe chimice, produsele fitoterapice sunt de multe ori preferate în detrimentul celor moderne, mai ales în contextul creșterii rezistenței la antibiotice, ca urmare a utilizării neraționale a produselor antimicrobiene.

Pe piața din România este utilizat un număr foarte limitat de produse care au componente bazate pe chimia verde. Din acest considerent, dezvoltarea unor astfel de produse constituie o oportunitate pentru firma Romvac și pentru piața din România.

Utilizarea produselor

Gama de produse GREENVET reprezintă o alternativă naturală pentru tratamentul și prevenirea mastitelor la rumegătoare. Acest pachet este format din: GREENVET UGEROCLEAN-S – săpun lichid de uz veterinar, GREENVET UGEROCLEAN-G – gel pentru protecția mamelei după muls, GREENVET MASTITRAT GEL – unguent de uz extern, adjuvant pentru tratamentul mamitelor.

Toate aceste produse au în compoziție principii active vegetale, cu activitate antibacteriană pronunţată (uleiuri esențiale de oregano, cimbru, pin, ceai verde) și antiinflamatoare. Datorită compoziției, bogată ȋn uleiuri esențiale, produsele posedă și activitate repelentă pentru insecte (țȃnțari, muște); astfel se reduce numărul de leziuni produse de hematofagi și riscul de diseminare a bolilor care au ca vectori insectele, scade.

GREENVET UGEROCLEAN-S este soluția de spălare și dezinfectare înainte de muls sau înainte de aplicarea unui tratament medicamentos. Având în compoziţie uleiuri volatile (pin, chiparos, ienupăr, mentă și cimbrișor) și extracte apoase din plante medicinale (salvie și ceai verde) produsul distruge un spectru larg de bacterii Gram pozitive şi negative. Compuşii tensioactivi din săpun asigură îndepărtarea impurităţilor de pe suprafaţa ugerului.

Gelul pentru aplicare externă după muls, GREENVET UGEROCLEAN G, asigură protecţia tegumentului mameloanelor între două mulsuri. Este un produs natural cu proprietăţi antiseptice şi astringente, folosit după muls, cu scopul închiderii porilor şi a tratării eventualelor microtraumatisme de la nivelul tegumentului.

GREENVET MASTITRAT-GEL este un adjuvant în tratamentul infecțiilor mamare și are în compoziție uleiuri volatile de oregano, cimbrișor, pin și mentă. Acestea sunt înglobate într-o bază formată din caolin, la care se adaugă colagen și vitamina D2. Uleiurile volatile au acțiune antimicrobiană și sunt cicatrizante. Colagenul și vitamina D3 au o activitate antiinflamatoare, hidratantă și reparatoare la nivelul celulelor dermice. Caolinul este o argilă cu rol detoxifiant și cicatrizant. Acțiunea produsului se manifestă prin diminuarea inflamației, îmbunătățirea circulației, hidratare, revitalizare și redarea elasticității dermului.

Pachetul de produse GREENVET pentru tratamentul şi prevenirea mastitelor la rumegătoare rezolvă o problemă importantă în zootehnia rumegătoarelor, și anume asigurarea igienei mulsului şi a stării de sănătate a animalelor. Produsele pot avea un impact pozitiv asupra fermelor de rumegătoare şi a gospodăriilor țărănești, prin reducerea costului și a duratei tratamentului, prin utilizarea produselor prietenoase cu mediul și cu remanență reziduală netoxică pentru consumul uman al produselor de origine animală.